Recapitulare pentru Bacalaureat – matematică-informatică AL8.

Structuri algebrice

Tema AL8 – Structuri algebrice

Cuprins
12.1 Legi de compoziţie
12.2 Structuri algebrice
12.3 Morfisme
12.4 Mulţimea claselor de resturi

12.1 Legi de compoziţie

Fie G o mulţime nevidă şi o lege ’’ ∗ ’’. Legea ’’ ∗ ’’

- este lege de compoziţie pe G dacă x ∗ y ∈ G pentru orice x , y ∈ G (se mai spune că mulţimea G este parte stabilă în raport cu legea ’’ ∗ ’’);
- este comutativă dacă x ∗ y = y ∗ x pentru orice x , y ∈ G ;
- este asociativă dacă x ∗ ( y ∗ z ) = ( x ∗ y ) ∗ z pentru orice x , y , z ∈ G ;
- admite element neutru dacă există un element u ∈ G astfel încât x ∗ u = u ∗ x = x pentru orice x ∈ G ;
- este simetrizabilă dacă pentru orice x ∈ G , există un element x ' ∈ G astfel încât x ∗ x ' = x '∗ x = u .

Observaţie: Elementul x ' se numeşte simetricul lui x în raport cu legea de compoziţie ’’ ∗ ’’.
Dacă G este finită atunci putem scrie G = {a1 , a2 , ...,an } . Toate rezultatele posibile pot fi trecute sub forma următorului tabel
∗ a1 a2 …. an
a1 a11 a12 … a1n
a2 a21 a22 … a2n
⋮ … … … …
an an1 an 2 … ann
unde aij = a i ∗ a j . Se obţine tabla operaţiei. Proprietăţile legii se pot deduce apoi din această tablă.

12.2 Structuri algebrice

Perechea (G,∗) formează o structură de:

- monoid dacă ’’ ∗ ’’ este lege de compoziţie asociativă şi cu element neutru;
- monoid comutativ dacă ’’ ∗ ’’ este lege de compoziţie asociativă, cu element neutru şi comutativă;
- grup dacă ’’ ∗ ’’ este lege de compoziţie asociativă, cu element neutru şi simetrizabilă;
- grup abelian(comutativ) dacă ’’ ∗ ’’ este lege de compoziţie asociativă, cu element neutru, simetrizabilă şi comutativă;

Exemple fundamentale:
Monoid: ( M n ( ℂ ) , ⋅)
Monoid comutativ: ( ℕ, + ) , ( ℤ, ⋅)
{
Grup: ( A,⋅) , unde A = M ∈ M n ( ℂ ) det ( M ) ≠ 0 }
Grup abelian: ( ℤ, + ) , ( ℚ, + ) , ( ℝ + ) , ( ℂ, + ) , ( ℚ ,⋅) , ( ℝ ,⋅) , ( ℂ ,⋅)
∗ ∗ ∗

Fie ⊕ şi ⊗ două legi de compoziţie definite pe mulţimea G . Spunem că legea ⊗ este distributivă în raport cu legea ⊕ dacă
x ⊗ ( y ⊕ z ) = ( x ⊗ y ) ⊕ ( x ⊗ z ) şi ( x ⊕ y ) ⊗ z = ( x ⊗ z ) ⊕ ( y ⊗ z ) , pentru orice x , y , z ∈ G .

Tripletul (G, ⊕, ⊗ ) formează o structură de :

- inel dacă (G, ⊕ ) este grup abelian, (G,⊗ ) este monoid şi legea ⊗ este distributivă în raport cu legea ⊕ ;
- inel comutativ dacă (G, ⊕ ) este grup abelian, (G,⊗ ) este monoid comutativ şi legea ⊗ este distributivă în raport cu legea ⊕ ;
Recapitulare pentru Bacalaureat – matematică-informatică AL8.Structuri algebrice

- corp dacă (G, ⊕ ) este grup abelian, (G \ {e} , ⊗ ) este grup( e reprezintă elementul neutru al primei operaţii) şi legea ⊗ este
distributivă în raport cu legea ⊕ ;
- corp comutativ dacă (G, ⊕ ) este grup abelian, (G \ {e} , ⊗ ) este grup abelian ( e reprezintă elementul neutru al primei operaţii) şi
legea ⊗ este distributivă în raport cu legea ⊕ ;

Exemple fundamentale:
Inel: ( M n ( ℂ ) , +,⋅)
Inel comutativ: ( ℤ, +,⋅) , ( ℂ [ X ] , +,⋅)
Corp comutativ: ( ℚ, +,⋅) , ( ℝ, +,⋅) , ( ℂ, +,⋅)

Observaţii:
- elementul neutru al primei operaţii dintr-un inel sau corp îl notăm de obicei cu e şi se mai numeşte elementul nul;
- simetricul lui x în raport cu prima operaţie se notează de obicei cu x ' şi se mai numeşte opus;
- elementul neutru al celei de a doua operaţii se mai notează de obicei cu ú şi se mai numeşte elementul unitate;
- simetricul lui x în rapor cu a doua operaţie se mai notează de obicei cu x −1 şi se numeşte invers;
- dacă există două elemente x , y ∈ G \ {e} astfel încât x ⊗ y = e atunci x , y se numesc divizori ai lui zero;

12.3 Morfisme

Fie (G,∗) şi ( H , ) două grupuri şi funcţia f : G → H

Funcţia f este :
- morfism de grupuri dacă f ( x ∗ y ) = f ( x ) f ( y ) pentru orice x , y ∈ G ;
- izomorfism de grupuri dacă este un morfism bijectiv;
Grupurile (G,∗) şi ( H , ) se numesc izomorfe şi notăm G ≃ H dacă există un izomorfism definit între ele.

Fie (G, ⊕, ⊗ ) şi ( H , ⊥,∗) două inele şi funcţia f : G → H

Funcţia f este :
- morfism de inele dacă f ( x ⊕ y ) = f ( x ) ⊥ f ( y ) şi f ( x ⊗ y ) = f ( x ) ∗ f ( y ) pentru orice x , y ∈ G ;
- izomorfism de inele dacă este un morfism bijectiv;
Inelele (G, ⊕, ⊗ ) şi ( H , ⊥,∗) se numesc izomorfe şi notăm G ≃ H dacă există un izomorfism definit între ele.

12.4 Mulţimea claselor de resturi

Se consideră mulţimea numerelor întregi ℤ şi n ∈ ℕ ∗ fixat. Pentru orice r ∈ {0,1,2,..., n − 1} definim mulţimea

{
rɵ = {z ∈ ℤ restul împărtirii lui z la n este egal cu r } . Mulţimea ℤ n = 0,
ɵ 1,ɵ 2,
}
ɵ ..., n − 1 se numeşte mulţimea claselor de resturi

modulo n .

Definim operaţiile:
- xɵ + yɵ = zɵ , unde z este restul împărţirii numărului x + y la n ;
- xɵ ⋅ yɵ = ɵt , unde t este restul împărţirii numărului xy la n ;

Proprietăţi:
- adunarea din ℤ n este lege de compoziţie asociativă şi comutativă;
- adunarea admite element neutru elementul 0ɵ ;
Recapitulare pentru Bacalaureat – matematică-informatică AL8.Structuri algebrice

- orice element xɵ ∈ ℤ n este simetrizabil, simetricul său fiind elementul n − x , care se mai notează −xɵ ;
- perechea ( ℤ n , + ) formează o structură de grup abelian;
- înmulţirea din ℤ n este lege de compoziţie comutativă, asociativă şi distributivă în raport cu adunarea;
- înmulţirea admite elemnt neutru elementul 1ɵ ;
- evident 0ɵ ⋅ xɵ = 0ɵ pentru orice xɵ ∈ ℤ ;
n

- dacă n este număr prim atunci din xɵ yɵ = 0ɵ obţinem xɵ = 0ɵ sau yɵ = 0ɵ ; dacă n nu este prim nu este adevărat întotdeauna (de
exemplu în ℤ avem 3ɵ ⋅ 4ɵ = 0ɵ )
6
−1
- un element xɵ este inversabil dacă există yɵ astfel încât xɵ yɵ = 1ɵ ; atunci yɵ este inversul lui xɵ şi se notează xɵ ;
- un element xɵ este inversabil dacă şi numai dacă numerele x şi n admit divizor comun doar pe 1 .