Premiere medicale românești cu ecou universal

Vasile Sârbu* ,Raluca Melihov**, Alexandru Bologa***

* Universitatea ”Ovidius” Constanța, AOSR, CRIFST

**Lector Univ., Universitatea ”Ovidius” Constanța,Dr. în științe medicale.
Cuvinte cheie:premiere, Nobel,recunoaștere, universal
*** Ass.Profesor,AOSR, CRIFST,Dr. în științe
Contact:raluca.melihov@gmail.com

Cuvinte cheie: Contribuții, premii , universal, precursor(Contributions, prizes, universal, forerunner)

Rezumat
În lucrare sunt prezentate contribuțiile medicinii românești la medicina universală, în mod croniologic.
Se începe cu medicina antică în care Zamolxios a emis conceptul vindecării simultane a trupului și
sufletului, valabil și astăzi, apoi se amintește despre vindecarea prin fitoterapie folosită de daci,
vegetarianismul impus acestui popor, dermatologia pusă în versuri de Ovidius ,care este și un precursor
al lui Freud în psihanalioză. Din perioada modern se amintesc contribuții majore la descoperirea
evoluționismului, a ciberneticii, a insulinei, a sistemului porthipofizar, a ribozomilor și altele . Sunt
illustrate ratările premiilor Nobel după mari descoperiri românești:V.Babeș, Toma Ionescu,I.Cantacuzino.

Abstract
The paper presents the contributions of Romanian medicine to universal medicine, chronologically. It
begins with ancient medicine in which Zamolxios issued the concept of simultaneous healing of body and
soul, valid today, then recalls the healing through phytotherapy used by the Dacians, the vegetarianism
imposed on this people, dermatology put in verse by Ovid, who is also a forerunner of Freud in
psychoanalysis. Major contributions to the discovery of evolutionism, cybernetics, insulin, the pituitary
system, ribosomes and others are mentioned from the modern period. We also illustratethe failures of the
Nobel prizes awarding after great Romanian discoveries: V. Babes, Toma Ionescu, I. Cantacuzino.

Dintre marile descoperiri ale românilor dea lungul istoriei , de obicei se găsesc cu greu și cele
medicale.Se amintește de obicei despre desoperirea Avionului cu reacție de către Henry Coandă, a

sonicității de către George(Gogu) Constantinescu, despre primul zbor și desprinderea omului de

pîmînt operă a lui Traian Vuia, de introducerea în lume a noțiunii de speologie, de către Emil Racoviță,
de Petre Poenaru-descoperitorul stiloului, de primele rachete concepute de Hermann Oberth, despre
scaunul catapultor descoperit de Anastase Dragomir. Abia la urmă se amintesc, uneori, din rîndul
medicilo, Victor Babeș și Ion Cantacuzino sau dintre femei Ana Aslan. Vom încerca să corectăm această
imagine .Vom începe cu un concept conform căruia corpul nu se vindecă fără suflet, aparținînd
protopărintelui noștru semilegendar Zalmoxis despre care Strabon a scris: “La început, el a fost ales
mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dupa un timp, a fost socotit el însusi zeu, iar dupa aceea
a primit si numele de zeu”. Platon, în opera sa ”Charmide” a adus cîteva completări, știute de la un coleg
de armată care era trac. : “Acest trac spunea că doctorii greci au mare dreptate să facă observațiile de
care pomenii. Dar, adăuga el, Zamolxe, regele nostru, care e zeu, spune ca precum nu se cade sa

1
încercam a vindeca ochii fara sa ne ocupam de cap, ori capul fara trup, tot astfel nu se cade sa încercăm
a vindeca trupul fără să vedem de suflet, si că tocmai din pricina asta, sunt multe boli la care nu se
pricep doctorii greci, fiindcă nu cunosc întregul de care ar trebui sa îngrijească”. O altă idée medicală
genială din aceeași perioadă care astăzi are dimensiuni internaționale este vegetarianismul. Zamolxis
alături de Pitagora sunt cunoscuți ca primii adepți din lume ai vegetarianismului. De la Strabon aflăm că
din porunca lui Zamolxis, getii se abțineau de la carne, obicei care s-a pastrat pâna în vremea lui
Burebista.Pitagora chiar a murit ascunzîndu-se într-un lan cu ”bob”pe care nu-l admitea în alimentație.O
altă contribuție a medicinii antichității de pe meleagurile noastre este reprezentată de cele 21 de
plante medicinale celebre ale dacilor , amintite de Dioscorides. Pedanius Dioscorides Anazarbeus -(40-
90 e.n.,  medic, farmacolog și botanist grec, care a trăit la Roma în timpul lui Nero, a scris o carte în cinci
volume, un fel de Ierbar,cu titlul ”De materia medica”(Fig.1),  precursoare a tuturor
Farmacopeilor modern.  în paginile sale se află și menționarea unor denumiri dacice de plante
medicinale .Aceste plante ferau foarte eficiente din moment ce le-a consemnat și numele original , și
sunt citate și de Pseudo Apuleis,într-o lucrare a sa la fel de celebră(Fig.2).

Fig. 1 :Cartea lui Dioscoride ”De materia medica”

Lucius Apuleius Madaurensis; c. 124 – c. 170 AD) a trăit în Cartagina-Algeria și amintește despre
plantele dacice foarte efgiciente.

2
 Fig. 2 :Lucius Apuleius și opera sa botanică, menționînd pălante dacice

Trebuie să amintim De asemenea și prima carte de dermatologie a antichității ,scrisă dePublius Ovidius Naso, cel exilat la Tomis între anii 8-17
e.n. de împăratul Augustus. Este vorba despre ”Cosmeticele”-Singura operă integral medicală a lui Ovidiu. Intitulată„De medicamine faciei
femineae” -Îngrijirea feței femeilor, este considerată de cei mai mulţi autori ca fiind scrisă între anii 1 î. Hr. şi 8 d. Hr., iar după alţii, înainte de
anul 1 d. Hr. Întreaga operă avea 500-800 de versuri și conține recomandări de preparare a diverse crème: Cremă pentru albirea feței, Cremă
pentru pistrui , Cremă pentru corp, Cremă pentru acnee, Cremă revulsivă și soluție revigorantă .Interesantă este prezentarea în versuri latine
a modului de preparare. Iată cum arăta Ovidiu că se prepară crema pentru albirea feței:

Cremă pentru albirea feței :

„Orzul adus pe corăbii de la libyenele ţărmuri

Să-l curăţaţi bob cu bob de-orişice pleavă şi hluji.
Luaţi două litre din el, măzăriche-n aceeaşi cîtime;
Boabele le umeziţi, ouă deasupra spărgînd.
Zece-s de-ajuns; cînd lăsate la vînt vor fi bine uscate,
Pe o asină-l înhămaţi să vi le macine-ncet.
Radeţi din cornul ce-ntîi a căzut de pe-a cerbului frunte:
Luaţi două nuci din el şi-amestecaţi la un loc.
Cînd le veţi fi prefăcut într-o foarte măruntă făină,
Daţi printr-un ciur mai adînc, repede, ce-aţi măcinat.
Douăsprezece cepşoare, cojite, de flori de narcisă4
Bine-ntr-o piuă zdrobiţi şi amestecaţi-le apoi
Clei de copac şi alacul etrusc, două uncii mai puţine
Şi-ncă de nouă ori atît miere curată de stup.”

Tot Ovidiu este considerat cel mai mare psihanalist al antichității. După Ovidiu, simţul pentru frumosul feminin, ca şi simţul pentru artă,
vine din aceste tărâmuri neștiute ale inimii, cum am spune astăzi din tărâmurile subconştientului. Din ”Substratul psihic al vieţii
conştiente” cum va spune peste două milenii părintele incopntestabil al psihanalizei Sigmund Freud(Fig.4).

3
 Fig.4:Ovidiu și Sigmund Freud

Teoria psihanalistă a lui Ovidiu se regăserște în opertele lui: Amores-Iubirile,

Heroides-Eroinele, Ars amandi-Arta iubirii și mai ales în Remedia amoris -Remediile iubirii
În care face săpături în subconștientul îndrăgostiților,face psihanaliză. Pătrunde în zonele abisalke ale îndrăgostiților, ajungînd la fundamentele
psihanalizei. Această prioritate și acest fenomen a fost decodificat într-un volum apăprut la 2000 de ani de la moartea poetuluii

Fig.5:Decodificarea priorităților în psihanaliză ale lui Ovidiu în ”Codul lui Ovidius Naso”

Se pare că asemenea și alte priorități au existat pe aceste meleaguri în primele două secole după cucerirea Daciei de către romani. Stau
mărturie parafele și rețetele a doi oculiști romani găsite în Transilvania. Este vorba despre „Parafele oculistilor” Publius Corcolonius și Titus
Actius Divixtus descoperite la Ciachi-Gârbău (Transilvania)(Fig.6).

4
 Fig.6:Parafele oculiștilor Corcolonius și Divixtus,de la Gârbău,Transilvania

O altă prioritate indiscutabilă se referă la epoca modernă și contemporană a medicinii de după

Renaștere și Iluminism, care nu au lipsit nici în teritoriile locuite de români. Cea mai necunoscută
și avînd după opinia noastră o valoare universală aparține lui Apostol Arsaki(Fig.7), precursorul
lui Darvin și cu 40 de ani înaintea acestuia, în descoperirea evoluționismului

Fig.7:Apostol Arsaki(1789-1874)

5
 Fig.8:Evoluția creerului și a speciilor în concepția doctorului Arsaki

Observînd evoluția creerului la pești și la diverse vertebrate Arsaki a descries de fapt evoluționismul
animalelor(Fig.8) În 1789 se năştea la Hotahova (azi în Albania).Apostol Arsaki, un om cu destin neobişnuit. La zece ani vine în Ţara
Românească, face studii de filosofie la Viena şi de medicină în Germania, la Halle; revine la Bucureşti şi aici are o carieră spectaculoasă, cu
reverberaţii până astăzi la noi dar și în Grecia. S-a stins din viaţă în 1874. Ca student, l-a salutat pe împăratul Napoleon, aflat în vizită la Halle, i-
a recitat un poem compus în cinstea fiului acestuia, Regele Romei, proaspăt născut, dar totodată i-a cerut să-i elibereze pe creştinii din Orient
de sub jugul otoman.A fost un apropiat al familiei Ghica (pe Grigore al III-lea, domn din această familiei l-a îngrijit în chip deosebit). A fost
medic şef al capitalei României (arhiiatros). Observația lui că pe scara biologic se păstreaza partea veche a creerului de la animalele
inferioare , peste care se tot adaugă ceva, creerul mare mai ales(Fig.8), este de fapt un fenomen clar de evoluționism al speciilor. Cariera sa
politică a atins apogeul întimpul domniei lui A.I. Cuza când a fost ministru de Externe şi, pentru câteva saptamîni prim ministru. În 1835, fiul
său, student la Viena, a vrut să se căsătorească cu o evreică. Părinţii s-au opus şi tinerii s-au sinucis. În amintirea acestei neîmpliniri, Apostol
Arsaki a decis, în 1837, să facă o generoasă donaţie de 600. 000 de drahme statului grec. S-a construit astfel o şcoală de fete, pusă sub
patronajul reginei Amalia a Grecie,. numită Arsakeion , cu o evoluție deosebită în timp.

Vom aminti acum o contribuție remarcabilă a unui român la apariția creerelor artificial, a ciberneticii
generalizate.Este vorba de medical militar Ștefan Odobleja(Fig.9)

Fig 9 Șt.Odobleja și celebra lui monografie” Psihologie Consonantiste”(2 volume,900 pagini)

6
Ștefan Odobleja s-a născut la 13 octombrie 1902în  Valea Izvorului, Mehedinți și a trăit pînă pe 4 septembrie 1978. A fost medic militar, ,
filozof, și scriitor român, precursor mondial al ciberneticii generalizate pe care el însuși a denumit-o „psihologia consonantistă” Pe parcursul
anilor, a ajuns să scrie peste 50.000 de pagini ,însă numai 15.000 de pagini au ajuns să fie publicate . Prima sa operă cu adevărat importantă a
fost însă “Psihologia consonantistă”, în original “Psychologie consonantiste” (Fig.9), în două volume apărute în 1938 şi 1939. În ciuda numelui
relativ ambiguu, lucrarea de 900 de pagini cuprinde peste 300 de desene care marchează elementele fundamentale ale ciberneticii.(Fig 10)

• Fig.10 Creerul uman,un model cibernetic, concepția lui Șt.Odobleja

După publicarea lucrării sale, Odobleja începe şi trimite exemplare ale cărţii sale la numeroase Universităţi din întreaga lume, cum ar fi Roma,
Lisabona, Madrid, Londra, Stockholm, Amsterdam, Tokyo, Shanghai, Buenos Aires, Los Angeles şi New York. Din păcate, izbucnirea celui de-Al
Doilea Război Mondial în 1939 deturnează atenţia societăţii de la astfel de probleme. După zece ani asistăm la apariția lui Norbert
Wiener(Fig.11), care cu certitudinje, cunoștea cărțile lui Odobleja, trimise marilor universități.

Fig 11 Norbert Wiener,considerat în mod nedrept descoperitorul ciberneticii

În 1948, la 3 ani de la sfârşitul războiului, la Paris este publicată lucrarea lui N.Wiener“Cybernetics: Or the Control
and Communication în the Animal and the Machine”, adică “Cibernetică: Controlul şi comunicarea în animal şi maşină”.De fapt Odobleja
a descries sistemul binar de funcționare a creertului uman ,apărut ca evoluție a adaptării sale. Reglarea funcțiilor creerului se bazează pe
două mari tipuri de feedback: feedback pozitiv şi feedback negativ. Mecanismele feedback pozitive sunt acelea în care acţiunea rezultată
merge în aceeaşi direcţie ca şi condiţia care a determinat-o.Feedbackul negativ are efect invers, stabilizator, reducător. Acestea sunt
mijloacele creerului de control la primirea unui input. Dar outputul, ceea ce iese sau comandăp creerul, are și el efect asupra acțiunii
acestuia, deci asupra inputului.Toate se petrec printr-o acțiune binară,consonantistă cum i-a zis Odobleja.

Dacă Odobleja s-a stins din viață așteptînd recunoașterea sa ca părinte al ciberneticii și aq fost
primit în Academia Română postmortem, nu același lucru s-a întîmplat cu George Emil Palade
,descoperitorul ribozomilor-Corpusculii lui Palade și a altor structure microscopic ale celulei.
Acestuia în 1974 I s-a acordat premiul Nobel (Fig.12).

7
 Fig 12:G.E.Palade și acordarea premiului Nobel

G.E.Pqalade (Fig.12),a fost student la Facultatea de Medicină a Universității din București. A absolvit-o în 1940, obținând titlul
de doctor în medicină. În 1946 s-a căsătorit cu fiica industriașului Nicolae Malaxa, Irina Malaxa, cu care a avut doi copii: o fiică, Georgia Palade
Van Dusen, și un fiu, Philip Palade. A plecat cu soția sa în Statele Unite ale Americii, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea
Rockefeller din New York. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for
Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară În 1974 dr. Palade a primit Premiul
Nobel pentru Fiziologie si Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve

1940-Teza de DOCTORAT
NEFRONUL de DELFIN

Fig.13 :Disecția nefronului de delfin. Teza de doctorat a lui G.E.Palade

8
Printre cei mai mari descoperitori români și cu siguranță cel mai nedreptățit din întreaga lume știinjțifică
a fost Nicolae Paulescu(Fig.14)-descoperitorul indiscutabil al insulinei, în anul 1921.

Fig. 14:Nicolae Paulescu

Nicolae Paulescu a studiat medicina la Paris, începând cu anul 1888, obținând în 1897 titlul de Doctor în Medicină cu teza Recherches sur la
structure de la rate (Cercetări asupra structurii splinei). A lucrat în spitalele din Paris, mai întâi ca extern la spitalul parizian „Hôtel-Dieu” (1891-
1894) în serviciul profesorului Étienne Lancereaux, ilustru clinician și anatomo-patolog. În 1906 a elaborat o metodă originală de extirpare
a hipofizei la câine pe cale trans-temporală, care ulterior va fi aplicată în chirurgia hipofizei la om.  Cercetările lui novatoare în chirurgia
hipofizei, au inspirat, mai târziu, activitatea neurochirurgului american Harvey Cushing -Între 1894-1921 a studiat secreția pancreasului,Insulele
lui Langerhans,din 1900 revenit în țară,la BicureștiÎn 1921 reușeste izolarea PANCREINEI,hormon hipoglicemiant,viitoarea INSULINĂ. În 23 iulie
1921 comunică descoperirea sa la Soc.de Biologie din Paris. În 31 August 1921 publică lucrarea ”Recherche sur le rol de pancreas dans
l”assimilation nutritive”,în ”Archives Internationales de Physiologie”,cu apariție în Franța și Belgia. În 10 Aprilie 1922 –Paulescu obține, de la
Ministerul Industriei și Comerțului din România, brevetul de invenție nr. 6255 intitulat „Pancreina și procedeul său de fabricare”
Comitetul de acordare a Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină  din anul 1923 îi recompensează pe Frederick G. Banting și John
Macleod  pentru demonstrarea primului tratament eficace pentru diabet la om. Răspunzând campaniei internaționale inițiată de fiziologul
scoțian Ian Murray, profesorul A.W.K. Tiselius, vicepresedinte al Fundatiei Nobel, recunoaște în 1969 meritele lui Nicolae Paulescu în
descoperirea tratamentului antidiabetic, exprimându-și speranța că „opera de pionerat” a lui Paulescu va fi elogiată cum se cuvine de forurile
științifice internaționale. Ciune erau falșii descoperitori ai insulinei. MacLeod , expert in metabolismul carbohidraților,  a luat premiul Nobel,
desi era în Scoția cînd s au început cercetările de către Banting și Best în 1921 la Montreal-Canada. Paulescu,desoperitorul real e fost omis
Studentul Best(21 de ani) ,care a lucrat cu Banting(32 de ani) nu a fost premiat . În mai 1921 cînd au începur cercetările pe cățelușa
MARJORY(vedetă internațională) (Fig.15)
După peste o jumătate de secol de la descoperirea insulinei a apărut idea transplantului de insule Langerhans în scopul producerii insulinei în
organismul diabetic. Acest lucru s-a realizat și în România ,la Universitatea Ovidius din Constanța, Facultatea de Medicină de către o echipă
complexă de chirurgi,biochimiști, anatomopastologi, microbiologi, transplantologi, imunologi, începînd din anul 2003. Cercetările au continuat,
cu character de pionierat în domeniul transplantului de celule stem adulte, cu intenția tansformării lor în organism în celule mature
betapancreatice.

9
 Fig.15: MacLeod, Bantind și Best(nelaureat Nobel),cățelușa Marjory-vedeta întregii lumi

Un moment greu de imaginat pentru recunoașterea meritelor unui român, a fost oferit de
profesorul Ion Moraru(1927-1989)(Fig.16), posesorul unui premiu Nobel neridicat.
Ioan Moraru, alături de Mihail Kuzin (Uniunea Sovietică) și Bernard Lown (Statele Unite), a fost
copreședinte al organizației „Medicii lumii pentru prevenirea războiului nuclear”, căreia i-a fost
decernat Premiul Nobel pentru Pace în anul 1985.Regimul de la București nu i-a permis să meargă să
ridice premiul, rîvnit și poate și meritat de șeful statului român. Ca profesor a avut cercetări
anatomopatologice remarcabile, care nu au intrat în obiectivul comisiilor de decernare a premiilor
Nobel.

Fig16:Ion Moraru,laureat Nobel pentru Pace în 1985

Un moment important și de strălucire a medicinii românești, este reprezentat de marile descoperiri

ale unor medici români care nu au fost laureati ai premiului Nobel, ratîndu-l din motive personale
de adresabilitate. Dar cercetările lor au fost receptate pe olan internațional ca remarcabile. În
această categorie, trebuie remarcați Victor Babeș, Toma Ionescu și Ion Cantacuzino.

Victor Babeș(1854-1926)

10
În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia
patologică a bolilor infecțioase)1885 . Prin cercetările sale valoroase asupra antagonismelor microbiene, s-a situat printre precursorii
descoperirii antibioticelor. S-a implicat în tratarea și prevenirea unor boli precum tuberculoza, lepra, turbarea sau difteria(vaccin antid)
Concepția sa nouă poate fi denumită “patomorfologia procesului infecțios”, sinteză a microbiologiei cu histopatologia. Numele lui Victor Babeș
în știință a avut și are o rezonanță carte nu se poate stinge. Astfel numele său îl poartă: Corpusculii Babeș-Ernst: incluzii metacromatice în
protoplasma unor bacterii grampozitive (de ex.: bacilul difteric). Corpusculii Babeș-Negri: incluzii rabice în celulele nervoase. Babesia: un gen de
paraziți din ordinul Haemosporidia; Babesioze, (sin. Piroplasmoză): o boală rară gravă, uneori fatală, la oameni cauzată de
un protozoar intraeritrocitar, Babesia microti; Univ.Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca –numele său; Institutul Bictor Babeș din București,
Unuiversitatea Victor Babeș din Timișoara;Spăitalul Victor Babeș din București.

Fig.17: Institutul Victor Babeș București

De ce a ratat acest savant de talia lui Pasteur și Robert Koch premiul Nobel. Unul din fondatorii microbiologiei moderne, românul Victor Babeș
a descoperit peste 50 de microbi necunoscuți, a introdus vaccinarea antirabică și a pus bazele seroterapiei. Cu toate că Victor Babeș, considerat
în epocă drept cel mai mare parazitolog din lume, a fost nominalizat în mod eronat să obțină premiul pentru contribuțiile sale la studiul
pelagrei, ratând astfel marele premiu. Din lipsă de inspirație, ,,Babeș a fost propus pentru o boală care nu este infecțioasă”. El enunță principiile
seroterapiei când e primit în Academia Română, în prezența lui Carol I, încă din 1985. Deci dacă el era propus pentru aceste mari contribuții în
imunologie care sunt foarte importante ,atrăgea atenția și lua Nobelul.El a cultivat crustele de pelagra și nu erau microbiene .

11
 Thoma Ionescu (1860-1926)

Cel mai mare chirurg și anatomist român din istorie, creatorul Societății Române de Chirurgie și al Revistei Chirurgia , cu numeroase contribuții
la dezvoltarea științelor chirurgicale , Toma Ionescu ajunsese la începutul secolulul XX unul dintre cei mai vizibili chirurgi europeni. Prin vizite și
operații în Anglia și America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă". Și astăzi în vestita clinică "Mayo" din Rochester (S.U.A.), se
află bustul chirurgului român Thoma Ionescu, după ce a operat chiar acolo. Operatia latero-limfadenectomia din cancerele de col uterin, ar
trebui sa-i poarte numele("Le traitement chirurgical du cancer utérin“) . Comunicarea sa din 1902 de la Roma de la Congresul International de
Chirurgie cu dovezi de invazie a ganglionilor furnizate de Bruckner si Mezincescu . Chirurgia sistemului nervos vegetativ printre primii din lume.
A scris „Le sympathique cervicothoracic”, Ed. Massan, Paris, 1923 . În cancerul de col uterin în întreaga lume se face operația Toma Ionescu ,
sub numele de Operația Wertheim(Fig.18).

Fig 18:Colpohisterectomia Toma Ionescu numită…Wertheim

Thoma Ionescu a facut la Londra o demonstratie de rahianestezie in prezenta a 1.000 de persoane, ziaristi si medici. Acelasi lucru l-a facut si in
SUA. A fost primul chirurg român și printre primii din lume, care a abordat chistul hidatic cerebral (13 februarie 1901). În 20 octombrie 1901
efectuează prima operație de cortex cerebral, în epilepsie. A efectuat o herniocraniotomie, a rezecat scoarța cerebrală în zona rolandică pe 2
cm lungime, 1 cm lățime și 7 mm profunzime. Este unul dintre pionierii operațiilor în craniostenoze, pe plan național și internațional. În
anatomie a rămas celebru pentru descrierea unei structuri anatomice ale rectului, fascia rectului care apare în premieră în Tratatul de
anatomie publicat în 1895 la Paris. Câțiva ani mai târziu un mare anatomist german, extrem de puternic în spațiul științific occidental,
Waldeyer rectorul Universității Friedrich Wilhelm de la Berlin, cel care a inventat termenii de cromozom și neuron, descrie și el această fascie
Și astăzi găsim articole mai ales în spațiul francez care îi recunosc lui prioritatea lui T.Ionescu . Thoma Ionescu este cu adevărat remarcabil
pentru că a extins anestezia rahidiană, rahianestezia la etajele superioare ale corpului, așa numita rahianestezie înaltă. În anul 1919 i-a
apărut lucrarea "La rachianesthésie générale" ("Rahianestezia generală"), prin care face cunoscută publicului medical noua sa  metodă
de rahianestezie la nivel cervical. În timpul unor vizite în Anglia și America, în anii 1909-1910, a lansat "rachianestezia înaltă", utilizabilă și la

12
intervenții chirurgicale efectuate pe toracele superior și la gât, și a făcut demonstrații operatorii în clinici de renume. A avut curajul să bage
lichid anestezic în canalul rahidian undeva în zona cervicală și să obțină în acest fel o anestezie generală, inclusiv cu acces la operații la nivelul
toracelui (Fig.19).

Fig.19: T.Ionescu efectuînd o rahianestezie înaltă

În loc să se axeze pe faptul că este unul din deschizătorii de drumuri în anesteziologie și în loc să țină cont că la Premiul Nobel au mai candidat
încă două personalități August Bier, cel care a introdus rahianestezia și un francez legat și el de aceste cercetări, cel care a pus rahianestezia la
punct, el candidează pentru contribuții la chirurgia simpaticului cervical și a gâtului Ciudat dar adevărat,Thoma Ionescu a fost propus pentru
premiul Nobel în același an cu Victor Babeș, ideea fiind mai puțin inspirată, fiindcă astfel cei doi români s-au concurat între ei, iar în final nu a
câștigat niciunul . În 1926,T.Ionescu a murit de ”inimă rea” (Angină pectorală). A murit în același an și Victor Babeș Măreția și opera lui au
rămas. Dar a rpmas o mare școală.Nu există chirurg român să nu se tragă din Toma Ionescu. De aceea am și conceput un arbore care ilustrează
acest lucru(Fig.20)

Fig.20:V Sârbu-Arborele Chirurgiei românești.1998

Ion Cantacuzino(1863-1934)

13
Descxendent dintr-o familie imperială bizantină din secolul XI, Ion Cantacuzino a fost educat la Paris ,unde a urmat Liceul Louis-le-Grand, cât și a
făcut studii superioare la Sorbona de filosofie, 1882 - 1886, științe naturale, 1886 - 1891 și medicină, 1887 - 1894 .În 1895  a obținut titlul de
Doctor în Medicină și a lucrat în  Institutul Pasteur din Paris ca asistent al lui Ilia Mecinikov în domeniul mecanismelor  imunitare ale
organismului. Ilia Mecinikov,descinde din N.Milescu Spătaru. I Cantacuzino, a desfășurat o bogată activitate de cercetare privind vibrionul
holeric  și vaccinarea antiholerică, imunizarea  activă împotriva dizenteriei și febrei tifoide, etiologia și patologia scarlatinei . A pus la punct o
metodă de vaccinare antiholerică, numită "Metoda Cantacuzino", metodă folosită și astăzi în țările unde se mai semnalează cazuri de holeră.
combaterea epidemiei de tifos exantematic și holerei în timpul primului război mondial și în campania antimalarică. În anul 1913 cu ocazia unei
epidemii de holeră apărută la armatele noastre din Bulgaria, Cantacuzino s-a autovaccinat și a hotărît vaccinarea trupelor si a populației civile în
plin focar epidemic, ca singura soluție științifica eficientă. Aceasta a fost pe plan mondial cunoscută ca ”Marea experiență română” . A învins
holera și a fost felicuiitat dee Regele Carol I

Fig 21 Cantacuzino împotriva holerei. Vizita Regelui Carol I

14
 Gr.T Popa

Este descoperitorul Sistemului Port- hipofizar împreună cu Una Fielding(Australia)(Fig.22).

Astfel a unit neurologia cu endocrinologia într-o știință unică:Neuroendocrinologia

Fig 22. Sistemul port-hipofizar

În anul 1930-Gr.T.Popa lucra la Londra ca bursier al Fundației Rockefeler . A descoperit și publicat cu australiana Una Fielding o lucrare ”în
Revista ”Lancet, despre ”Legătura vasculară dintre hipofiză și hipotalamus”.În același an cei doi publică în ”Journal of Anatomy” lucrarea
” O circulație portă de la hipofiză către regiunea hipotalamică”. Se va ajunge la relația Hipotalamus-Hipofiză-organe,efectorii, printr-un
feedback scurt, ceea ce a însemnat un mare pas înainte în cunoașterea relațiilor locale neuro-endocrine, hipofiza fiind un centru de comanmdă
a celorlalte glande(Fig 22).Ocupîndu-se de unica boală ce privește pe toți pămîntenii, bătrînețea , a ajuns cunoscută în ă

Ana Aslan

15
A fost una dintre cele mai célèbre femei din lume.Ocupîndu-se de ”Tratamentul bătrîneții și încetinirea ei”a ajuns cunoscută pe toate
meridianele.Au venit la Bucuirești sau au folosit celebrul Aslavital sau Gerovitalul mari personalități ale lumii , șefi de state și genii ale artelor :
Iosif Broz Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Britney Spears, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk
Douglas, Salvador Dali și foarte mulți alții care au venit cu discreâție la Centrul său de Geriatrie din București. Întreaga teorie pusă în circulație
de Ana Aslan a plecat de la efectele benefice vasodilatatoare ale procainei. A fost adorată pe tot mapamondul ,oferindu-i-se distincții
numeroase cum ar fi cea de Cavaler al Ordinului de Malta(Fig.23).

Fig.23:Ana Aslan –Cavaler al Ordinului de Malta

Profesorul Gheorghe Marinescu(1863-1938)

Fig.24:Gh. Marinescu ,doctorul care a disecat creerul lui Eminescu.Masca mortuară a poetului

Este autorul primului tratat de neurologie ”La cellule nerveuse”, apărut în Ed.Doin, cu o prefață scrisă de celebrul neurolog Ramon Y Cajal. Din
1899 a folosit cinematografia ca mijloc de cercetari medicale . A introdus noi termini in neurologia vazută din perspectivă
histopatologică:neuronofagia, chromatolysis, medulomyoblastomul. A disecat creerul lui Mihai Eminescu în ziua de 17 iunie 1889 (decesul pe
15 iunie, cînd i s-a luat și masca mortuară,Fig 24). Nu a descris gome luetice , creerul fiind și deteriorat, dar a scris despre marele nostru poet și
despre relația geniului cu nebunia.

C.I.Parhon(1874-1969)

16
 A scris Primul tratat de Endocrinologie din lume ”Les secretions interne .Patologie et
Physiologie ” Autori: C.I.Parhon și M.Goldstein, Ed. Maloine din Paris.A avut numeroase
cercetări în domeniul neuro-endocrinologiei, Institutul de Endocrinologie din București
purtînd numele său.. A îndeplinit o funcție politică echivalentă cu aceea de șef al statului
român în perioada de după al doilea război mondial.

Livciu Câmpeanu-Chirurg din Brașov

A uimit lumea medicală internațională prin conceptul de mobilizare imediată a bolnavilor operați.El considera că imobilizarea postoperatorie ar
cauza serioase suferințe, definite ca o boală , care a dat și titlul unei cărți tradusă în întreaga lume medicală a vremii. Cartea sa ”Boala
Postooperatorie-reforma tratamentului chirurgical” este cartea cu cel mai mare rasunet în lume, deși a apărut în România,în 1939(în 1944-
reeditată), chiar înainte de război.Liviu Cîmpeanu a fost un chirurg foarte talentast, multe operații foarte dificile efec tuîndu-le în anestezie
locală. A fost crescut la Cluj în școala profesorulșui Iacob Iacobovici. în genul vorbelor biblice „ia-ţi patul tău şi umblă”. cei operaţi „singuri
părăsesc sala de operaţie, îndreptîndu-se spre camerele lor, spre parcul spitalului, urcînd sau coborînd scările de la etaj”. chirurgul l-a operat şi
salvat pe liceanul şagunist Teodor Petrescu, fiul scriitorului Cezar Petrescu. Dintr-un act de teribilism, tînărul îşi trage un glonte, chiar în sala de
mese a Internatului Liceului „Andrei Şaguna”. Intervenţie grea, cerea pricepere deoarece glontele se afla la cîţiva centimetri de inimă.
Moartea soţiei adorate i-a zdruncinat echilibrul sufletesc. „Reancorarea la viaţă” i-a fost imposibilă. Supradoza de morfină injectată şi-a făcut
efectul. A urmat-o, cum reiese din scrisoarea lăsată lui Lilly şi Ionel Teodoreanu, „căci, fără ea, barca vieţii mele nu va mai intra niciodată într-un
port” Cartea sa a făcut senzatieA apărut versiunea germană la Sibiu în 1941:”Die postoperatorie erkrankung –eine reform der chirurgischen
behandlung”. După un an a apărut la Madrid,Barcelona și Buenos Aires,în spaniolă . El a definit șocul operator și efectele toxice ale acestuia., a
incriminat agresiunea chirurgicală în plan fiziologic, umoral și neurovegetativ. Elogiile au venit de pretutindeni din lume. Dr Riesa din SUA a
spus la Chicago”Metoda Câmpeanu rupe complet cu tratamentul postoperatoe,practicat pînă în present”A deschis o noua eră în chirurgie,,a

17
facut o mare reforma.Ridică bolnavii de pe masa de operatie,merg la domiciliul lor Metoda a devenit în lume Miiraculoasa și uimitoareA
folosit anestezic local :Clorura de sodium 6 la mie,Niovocaină 0,5%,percaina sau Pantocaina 0,02%,1cm cub de adrenalina la 100 ml solutie

Dan Gavriliu

Cunoscut pentru tehnica de esofagoplastie care-I poartă numele, Operația Gavriliu, a fost un monstru sacru în acest domeniu aproape o
jumătate de secol. El confecționa un nou esofag ,din marea curbură gastric, anizoperistaltic, cu vascularizație bună. A scris capitolul de chirurgia
esofagului în mari tratate ale unor țări avansate, a ajuns chirurgul numărul unu al lumii, desemnat de Colegiul Chirurgilor din Anglia.

Ernest Juvara(1870-1933)

A fost unul dintre cei mai talentați chirurgic români, excelînd în domeniul ortopediei unde are descoperiri de valoare mondială cum ar fi:
Depărtătorul abdominal Juvara, Fixatorul extern Juvara, Legătorul automat Juvara, Transfixatorul extern Juvara, Procedeul de emasculație
totală în cancerul penian (Charlot-Juvara) Procedeul de tratament în halus valgus, Procedeul de tratament în prolapsul rectal (Delorme-Juvara),
”Tratamentul operator al fracturilor diafizelor prin metoda fixatorului extern” .Ernest Juvara a folosit grefe osoase libere de tibie, în caz de
rezecții osoase pentru tumori cu mieloplaxe sau pentru sarcom de genunchi. Tot el a realizat cea mai mare grefă osoasă din istoria acestei
metode, Procedeu elogiat de Academia de Chirurgie din Paris A imaginat fixatorul extern(Fig.25) pentru osteosinteza la putin timp dupa
Lambotte. A publicat primele rezultate cu acesta in 1914 si o monografie in 1916 .A realizat o tehnica pentru fixarea fracturilor de platou tibial
(1920).

Fig.25:Fixatorul extern Juvara

18
 A fost present, a supravegheat și a efectuat rahianestezie la prima autooperațre din lume
Dr.Alex. Tzaicu

A efectuat în 1909 prima autooperație din lume(Fig.26). S-a întîmplat la Iași . A fost comunicată
la Paris și a făcut subiectul unei cărți

Fig.26: Alșex. Tzaicu-Prima autooperație din lume (Hernie inghinală)

Alături de el în echipa aceasta au fost ca ajutoare: Prof. Ernest Juvara, Dr.N.Apoteker, Dr.Septilici Andrieș, Sudenții:Ion și Grigore Nubert,
Eugen Răutu. Încizia s-a efectuat la ora 16 și 15 minute și operația a durat pînă la 17 și 15 minute. După exemplul lui Alex. Tzaicu s-au mai
autooperat și alșții cum ar fi chirurgului new-yorkez Evan O’Neill Kane (1882-1933), iar În 1912 Regnault,care a publicat, la Toulon, brosura "A
propos de ceux qui s’opèrent eux-mêmes”.

Constantin Dumitrescu Severeanu(1840-1930)

Este părintele din vechea școală a lui Carol Davila pentru chirurgia națională. Personal îl considerăm ca pe un fel de demiurg , care a inițiat
chirurgia viscerală în țara noastră.Dar măreția lui constă în contribuțiile la dezvoltarea medicinii. În chirurgie a fost primul în lume care a
comunicat Sutura peretelui abdominal in mai multe etaje –straturi, la Congresul de la Berlin din 1887 . În 1873 a introdus metoda antiseptică
în România. În 1900 a efectuat prima anestezie rahidiană în România. A introdus Procedeul operator Severeanu pentru buza de iepure. A
introdus Cateterismul arterial pentru permeabilizarea arterelor .A efectuat Prima trombendarterectomie din lume.A comunicat Reducerea
sângerândă a luxațiilor. O altă prioritate mondială folosită și astăzi este sutura cu fir continuu, surgetul nelipsit din chirurgia cardiovasculară.
Chirurgii români îl admiră și pentru prima splenexctomie de la noi din țară ,dar mai ales pentru curajul de a opera o hernie inghinală strangulată,
în fața profesorilor săi , N.Turnescu și Polizu. Intervenția s-a realizat la Spitalul Colentina. A efectuat prima interventie din România pentru
hematom subdural traumatic (1902). În 1896, instalează în Spitalul Colțea primul aparat Röentgen, din România la 1 an dupa descoperirea

19
razelor Roetgen. Primul medic radiolog din tara va fi Dimitrie Gerota, elevul lui Severeanu, dar Severeanu a efectuat primele radiografii din
Romania(Reginei Elisabeta).
Gheorghe Asaky(1855-1899)(Imagine după MNIR)

A rămas cunoscut în lumea medicală de pretutindeni prin deschidereaperioadei de suturi nervoase în lume, pin comunicarea sa ”De la suture de
les nerfs a distance”, teza sa de doctorat sustinuta la Lille, Franta in 1886. Astăzi aceste suturi sunt un procedeu curent.Pentru această lucrare a
primit Premiul Amussant si titlul de Laureat al Academiei de Medicina din Paris. În afară de această contribuție fundamentală, Assaky este
printre primii chirurgi din lume care a operat cu mască si mănuși. Anatomiștii și studenții îi pronunță numele ca fiind cel ce a descris tuberculul
lui Assaky. Gheorghe Assaky are și un un procedeu original de histeropexie extraperitoneală. Acesta a fost comunicat la Berlin in 1890, la
Congresul de Chirurgie. Este cunoscut și pentru un insrtrument destul de util în chirurgie și obstetrică-ginecologie, cureta uterină Assaky fiind
construită în epoca respectivă de fabricile M. Collin si D. Simal din Paris.

Prof. Dimitrie Gerota

Fig.26: Prof. Dimitrie Gerota, Stud.C. Brâncuși (1898-1903) și Ecorșeul

20
Dimitrie Gerota este unul dintre cei mai străluciți medici și cercetători pe care i-a dat poporul român. În
lumea profană este cunoscut pentru îndrumarea dată lui C. Brâncuș ca student la Facultatea de Arte,
secția de sculptură ș să modeleze Ecorșeul, pe care autorul îl numea ”Jupuitul”. Fascia lui Gerota care
învelește rinichiul este și astăzi cunoscută de toți chirurgii din lume, fără ca aceștia să știe că Gewrota
era român. De altfel este singurul nume de medic român pronunțat în toate blocurile operatorii din țară
și de peste hotare. Cu Dimitrie Gerota incepe istoria Radiologiei Romanesti. A tinut primul curs de
radiologie din Romania, la domiciliul sau. Era un curs liber. A lucrat pe primul aparat de radiologie si in
primul laborator de radiologie din tara (1906, Coltea). In 1898 a scris celebra brosură ”Razele lui Rontgen
sau Razele X”. El este si prima victimă a efectelor secundare ale razelor X căci neprotejîndu-se, a făcut o
radiodermită a mîinii si ulterior un epiteliom care a necesitat amputarea degetului inelar de la mîna
stangă.În perioada de cercetări făcute cu anatomiștii în marile centre europene, a descoperit metoda
Gerota de injectare a vaselor limfatice. În 1893 ,fiind la Berlin a publicat și lucrarea ”Asupra tehnicii de
injectare a vaselor limfatice” (albastru de Prusia + eter + ulei de terebentină). În 1897, ca profesor la
Școala de Belle-arte din București, împreună cu elevul său C. Brâncuși, a lucrat la celebrul ecorșeu de
anatomie a omului. El l-a ajutat pe Brâncuși cu o bursă să plece în străinătate și swă ajungă la Paris.

Constantin Levaditi(1874-1953)

În 1902 a obținut doctoratul în medicină al Facultății din Paris, și și-a continuat cercetările la Institutul
Pasteur și la Institutul „Fournier”. Tot el a perfecționat metoda de impregnare cu argint a spirocheților.
Constantin Levaditi este considerat ca unul dintre fondatorii virusologiei mondiale . A adus o contribuție
originală la stabilirea de legături între virusuri și cancer. Va rămîne în istoria medicinii pentru
tratamentul revoluționar al sifilisului cu bismut, pentru simplificarea reacției Wasserman, pentru
studiile sale remarcabile în poliomelită, encefalită, herpes și rabie .Dar și pentru Metoda Levaditi-
Manuelian în–spirochete,sifilis.În epoca sa era elogiat pentru diagnosticul serologic la purtătorii de virus
poliomielită. Ar fi de apreciat aportul său la medicina universală și prin faptul că a coordonat două din
primele tratate de virusologie din lume.

Aurel Babeș(1886-1962)

21
 Ar trebui să fie cunoscut de toți oncologii din lume aportul lui Vicențiu Babeș care în 1927 –a descoperit citodiagnosticul cancerului de col
uterin(Metoda Babeș-Papanicolau). Din păcate numele său , treptat a dispăprut de lîngă ”Papanicolau” sau mai concis ”Pap”, care se folosește
în descoperirea acestei afecțiuni.

În rîndul celor care au adus contribuții la progresul medicinii am putea să notăm și alte nume românești cum ar fi :
Amza Jianu în confecționarea tubului gastric de esofagoplastie

Victor Gomoiu-operația Gomoiu-Eden de tratament a paraliziei faciale

Frații Minovici-în Medicina legală și alte domenii

Iancu Jianu în restaurarea vaserlor sanghine, rinoplastii, transplante de țesuturi și organe

Iacob Iacobovici în tratamentul tuberculozei pulmonare prin toracoplastie, rezecție costală

Daniel Danieloipolu care în 1828 A descris ca fiziolog mecanismul antagonist și cel circulator amfotrop Descoperirea are valoare mondială.Tot el
a descoperit conexiunile inverse în reglările fiziologice din organism(biocibernetica).

Victor Dimitriu Prioritati in tratamentul stenozelor rectale, limfogranulomatoase

-In 1933 in Ed Masson din Paris a scris impreuna cu I. Stoia„Les rectites infiltratives” (ironia sortii: a murit de infarct intestinal)
-A aplicat pentru prima data in Romania laparoscopia diagnostica (cu un cistoscop Nitze). A prezentat tehnica in Revista de Medicina internă
Pop De Popa Ioan A experimentat Primele transplante cardiace heterotopice in regiunea cervicala, în anul 1958. A conceput și realizat Valva
cardiaca de mistreț -A realizat arterele artificiale TEROM si varianta de artere artificiale impregnate cu colagen COLARTEX
A realizat xenogrefa valvulara cardiaca MIVA-Pop De Popa din aorta de mistret (1981)
A implantat prima valvă metalicaă românească Pop De Popa-Stănescu (brevet la OSIM, BI 115176/2904186)
Ionescu Marian:Are prioritate in folosirea heterogrefelor porcine in inlocuirile valvulare la om (1966-1967)
A realizat valve cardiace biologice tisulare (fascia lata, pericard bovin) pe suport
A realizat valva pericardică Ionescu Shiley. A introdus un nou concept, cel de valvă biologică pe suport.În acest domeniu are priorități și
Profesorul Radu Deac , un ilustru chirurg și transplantolog de cord din România.
Manolescu Nicolae: Oftalmolog A practicat pentru prima dată procedeul sau de extractie a cristalinului cu smulgerea capsulei anterioare
Gheorghe Stănculeanu A folosit în prtemieră o metodă operatorie in cataracta senilă prin extracția cristalinului în capsula (procedeul
Stănculescu) (1910).Tot el a introdus rahianestezia in chirurgia globului ocular
Nicolae Florescu. Imediat dupa Carell si Ullman a facut transplante renale experimentale la BUCUREȘTI . A publicat la Viena articolul
„Recherches sur la transplantation du rein” in Journal de Psychologie et de Pathologie Generale 8/47 din 1905 . El a aratat ca locul de electie
pentru transplantul renal este loja lombară. A intuit criza de rejecție, deoarece abolirea funcției renale pe transplant apărea după instalarea
trombozei vaselor renale.
Lascăr Ioan Deși are alte cercetări impresionante, s-a făcut cunoscut prin Extirparea în premieră mondială, a unei tumori gigant -și prin
Reconstructia de penis la un pacient cu amputatie iatrogenă, involuntară , la o interventie pentru ectopie testiculară
Marii medici români aflați actualmente în activitate , cu siguranță vor figura între cei mai iluștri reprezentați ai științelor medicale , alături de
înaintașii lor.

22
23
24