CONSILIUL JUDETEAN ALBA SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA ALBA TULIA ALBA IULIA, Bd.Revolutiei 1989, nr.23, a Jud. Alba, cod 510007, cod fiscal 4613342 Telefon 0258-820825, Fax 0258-835729 Operator de date cu caracter personal nr. 1489 www. spitalalba.ro CODUL DE ETICA $I DEONTOLOGIE PROFESIONALA AL PERSO NALULUI CONTRACTUAL DIN SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA ALBA IULIAPREAMBUL Misiunea noastri ” Cei mai buni pentru o viatit mai bund lupta pentru viata, acessta este misiunea noastré a medicilor si a tuturor angajatilor din cadrul Spitalului Judetean ac Urgenta Alba lulia”. Misiunea Spitalului Judetean de Urgent Alba Iulia este acee: de a oferi servicii medicale deo inalta calitate, de a imbunatatii starea sin&tatii populatiei div zona pe care o deserveste, precum si de a ne orienta permanent citre necesitatile actuale ale sacienjilor si de a le furniza servicii medicale integrate si aliniate la principiul imbunatatirii cont ue. Viziunea noastri ” Ne propunem ca spitalul nostru sit devind cel mai bun furni:or de servicii medicale din Judet $i numai, etalon al profesionalismulul si al calittii”. Viziunea conducerii Spitalului Judetean de Urgent Alba Tulia iy domeniul calitajii este de @ construi imaginea une institutii medicale de prestigiu, reprezentat ve pentru judetul Alba, de a dobiindi si menjine o buna reputajie a spitalului prin calitate. “alitatea serviciilor noastre medicale trebuie s4 constituie un exemplu pentru unitigile medical: similare si 0 recomandare pentru pacientii nostri ! Principiile eticii sunt generale, indiferent de locul de munca al personalului angajat in spital, de aceea, orice abdicare de la principiul universalitatii, in virtutea cdcuia orice om este privit ca demn de respect si de ajutorare prin insisi calitatea sa umand, este wn regres etic. De asemenea, lun regres etic este orice abdicare de la principiul in virtutea ctruia omvul este un "scop in sine". © serie de abateri de Ia relatile interumane ce trebuie s& se maniteste intre membrii corpului medical, intre corpul medical si celelalte categorii de personal din cdrul spitalului, intre acestia si beneficiarii servicilor noastre, merita a fi enunjate si analizate tocriai pentru a stabili care sunt normele deontologice ce trebuic s8 ne conducd activitatea, in dorinta de imbunatatire a relatiilor interumane, conducerea Spitalului Judetean deUrgenta Alba lulia a procedat la intocmirea prezentului cod de etica si deon ologie profesionala valabil Pentru intreg personalul angajat al institutiei. Fara a avea pretentia ci actuala forma a codului este una perfect? sau ca dorim a substitul activitatea si autoritarea asociatiilor si organizatiilor profesionale - Colegiul Medicilor din Roménia, Colegiul Medicilor Denti Roménia, Colegiul Furmacistilor din Romania, Ordinul Biologilor, Chimistilor si Biochimistilor din Romania, Ordinv| Asistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania, Colegiului National al Asistentilor Sociali, Colegiul Psihologilor din Romania, 5.2. vii aducem la cunostintd acest cod, cu precizareac& suntem deschisi oricdror critici, sugestii de imbunatatire si Jezvoltare, atét din partea personalului Spitalului Judetean de Urgent Alba Tulia, cét si din pariea pacientilor beneficiari ai serviciilor medicale sau ale aparfinatorilor care dezvoltd un interes pentru acest cod. Legistatie Elaborarea prezentului COD DE ETICA $I DEONTOLUGIE PROFESIONALA apersonalului Spitalului Judetean de Urgenti Alba lulia are Ia baz, ca temei legal, urmatoarealegislatie in vigoare: Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sinititii, cu modificarile si completiileulterioare; Legea nr. 477/2004 privind Codul de conduita a personalulu' contractual din autoritatile siinstitutiile publice; Hotardrea Colegiului Medicilor din Romania nr. 2/2012 privind adoptarea Statutului si aCodului de deontologic medicala ale Colegiului Medicilor din Romania ; in Romania nr. 5/2010 privind adoptarea Coduluideontologic al medicului dentist; Decizia Colegiului Farmacistilor din Romania nr. 12005 privind adoptarea StatutuluiColegiului Farmacistilor din Roménia gi a Codului deontologic al farmacistului, cumodificari ulterioare; Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de bioch mist, biolog si chimist ; 0.U.G. nr. 144/ 2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesieide moasi si a profesiei de asistent medical, precum §) organizarea si functionarea OrdinuluiAsistentilor Medicali Generalisti, Moaselor si Asistentilor Medicali din Romania; Hotérdrea OAMGMAMR nr. 2/2009 privind adoptarea Codului de etic& si deontologie alasistentului medical generalist, al moasei si al asistentului medical din Roménia; Legea nr. 466/2004 privind statutul asistentului social ; Hotirirea Colegiului National al Asistenjilor Sociali nr.1/2007 privind Codul dcontological profesiei de asistent social, cu modifica ulterioare ; Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psirlog cu drept de liber’ practic’, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psinologilor din Rominia; H.G. nr. 788/2005 privind Normele metodologice de aplicare a Legit nr.213/2004 privindexercitarea profesiei de psiholog cu drept de liver practica, infiinfarea, organizarea sifunctionarea Colegiului Psihologilor din Roman a; Codul Deontologic al Profesiei de Psiholog cu drept de liber practic’ ; Codul Deontologic al Psihologului clinician, consilierul psihoterapeutuluidin Romania; Legea nr. 514/2003 privind exercitarea profe sicompletirile ulterioare; Statut 1/2004 al profesiei de consilier juridic ; Codul deontologic al consilierului juridie; Legea nr. 672/2002 privind auditul publi Inr. 856 din 5 decembrie 2011; psihologic si de consiljer juridic, cu modificarile tern, republicaté it) Monitorul Oficial, Partea= Ordinul MFP nr. 252/2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditoriuluiintem; * Legea nr. 571/14.12.2004 privind protectia personalului din eutoritafile publice, institutiilepublice si din alte unitti care semnaleaza incalcat ale legii = Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului; + Norme de aplicare a Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003. publica in MonitorulOficial, Partea I nr. 356 din 22/04/2004, CAPITOLUL I DOM APLICARE SI PRINCIPI GENERALE Art.1 Domeniul de aplicare (1) Codul de conduita al personalului contractual din cadrul Spitalului de Judefean de Urgent Alba Iulia reglementeaza normele de conduita profesionala a intregului personal contractual. (2) Normele de conduita profesionala prevazute de prezentul coc de conduita sunt ol pentru personalul contractual din cadrul spitalului, incadrat in baza prevederilor Legii nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificarile ulterioare. Art.2 Obiective Obiectivele prezentului cod de conduita urmaresc sa asiguri cresterea calitatii intregii activitafi, 0 buna administrare in realizarea interesului public, precur si eliminarea birocratiei si a faptelor de coruptie, prin: 1a) Reglementarea normelor de conduita profesionala necesare realiz: profesionale corespunzatoare crearii si mentiner al personalului contractual; b) Informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit sa se astepte din partea personalului; ©) Crearea unui climat de incredere si respect reciproe intre cetateni si personalul Spitalului Judefean de Urgenta Alba Iulia tunor raporturi sociale si la nivel inalt a pres\igiului institutiei publice si Art.3 Principii generale Principiile care guverneaza conduita profesionala a personalului contractual sunt urmatoarele: 1, Prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interes: personal, in exercitarea atributiilor functiei; 2. Asigurarea egalitatii de tratament a cetatenilor - principiu con/orm caruia personalul are indatorirea de a aplica acelasi regim in situatii identice sau similare; 3. Profesionalismul - principiu conform caruia personalul are obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate; 4, Impartialitatea si nediseriminarea - principiu conform caruia an gajatii sunt obli© atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, ‘cligios sau de alta natura, in exercitarea atributiilor functiei; 5. Integritatea morala - principiu conform caruia personalului ii esie interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avaniaj ori beneficiu moral sau material; 6. Libertatea gandirii si a exprimarii - principiu conform caruia personalul poate sa cexprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drep: si a bunelor moravuri 7. Cinstea si corectitudinea - principiu conform caruia, in cxercitarea functiei si in \deplinirea atributiilor de serviciu, personalul trebuie sa fie de buna-credinia si sa actioneze pentru indeplinirea conforma a atributiilor de serviciu; Art.4 Termeni In intelesul prezentului cod, expresiile si termenii de mai jos au urmeioarele semnificat 1. Personal contractual ori angajat contractual - persoana incadrata si numita intr-o funetie in cadrul Spitalului Judeyean de Urgent Alba lulia,, in concitiile Legii nr. 53/2003, cu modificarile ulterioare. 2. Funetie - ansamblul atributiilor si responsabilitatior stabilite, in temeiul legii, in fisa postuluis 3.Interes public - acel interes care implica garantarea si resp-ctarea de catre spital, a drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale cetatenilor, revunoscute de Constitutie, legislatia interna si tratatele internationale la care Romania este parte, precum si indeplinirea atributiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficientei, eficacitatii si economicitatii cheltuirii resurselor; 4. Interes personal - orice avantaj material sau de alta natura, urmar\ ori obtinut, in mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alti, de catre personalul contractu| prin folosirea reput influentei, facilitatilor, relatiilor, informatiilor la care are acces, ea urmnare a exercitarii atributiilor functici; 5. Conflict de interese - acca situatie sau imprejurare in care inieresul personal, direct ori firect, al angajatului contractual contravine interesului public, asifel incat afecteaza sau ar Putea afecta independenta si impartialitatea sa in luarca deciziilor or\ indeplinirea la timp si cu obiectivitate a indatoririlor care ii revin in exercitarea functiei detinut-; 6. Informatie de interes public - orice informatie care priveste acti vitatile sau care rezulta din activitatea unitatii sanitare, si care este stabilita astfel de catre con.iucerea institutiei, in baza prevederilor legale in vigoare, indiferent de suportul ei; 7. Informatie cu privire la date personale - orice informatie privind o persoana identificata sau identificabila, CAPITOLUL I NORME GENERALE DE_CONDUITA PROFESIONALA _A_PERSONALULUI CONTRACTUAL Art.S Asigurarea unui serviciu de calitate(1) Personalul contractual are obligatia de a asigura un servi beneficiul cetatenilor, prin participarea activa la luarea deciziilor si la transpunc+ea lor in practica, in scopul realizarii competentelor institutiei, in limitele atributiilor stabilite priv fisa postului. (2) In exercitarea functiei, personalul are obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in conditiile legii, transparenta, pentru a ca:iiga si a mentine increderea pacientilor in integritatea, impartialitatea si eficacitatea serviciilor medicale oferite de Spitalului Judetean de Urgent’ Alba lulia, iu public de calitate in Art.6 Respectarea Constitutiei si a legilor (1) Angajatii au obligatia ca, prin actele si faptele lor, sa respecie Constitutia si legile tari si sa actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le tevin, cu respectarea eticii profesionale. (2) Personalul trebuie sa se conformeze dispozitiilor legale privind restrangerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor detinute. Art.7 Loit tea fata de Institutia Sanitara (2) Personalul contractual are obligatia de a apara cu loialitate pr:stigiul institutiei sanitare in care isi desfasoara activitatea, precum si de a se abtine de la orice ac’ ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia. (2) Angajatilor contractuali le este interzis a) Sa exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in legatura cu activitatea institutiei, cu politicile si strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual b) Sa faca aprecieri in legatura cu litigiile aflate in curs de solutionare si in care institutia are calitatea de parte, daca nu sunt abilitati in acest sens; ©) Sa dezvaluie informatii care nu au caracter public, in alte corditii decat cele prevazute de lege; d) Sa dezvaluie informatiile la care au acces in exercitarea funciiei, daca aceasta dezvaluire este de natura sa atraga avantaje necuvenite ori sa prejudicicze imaginea sau drepturile institutiei ori ale unor functionari publici sau angajati contractuali, precum si ale persoanelor fizice sau juridice; ©) Sa acorde asistenta si consultanta persoanelor fizice sau jurislice, in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului ori institutiei publice in care isi desfasoara activitatea. (3) Prevederile alin. (2) pet. 1 - 4 se aplica si dupa incetarea raportului de munca, pentru 0 perioada de 2 ani, daca dispozitiile din legi speciale nu prevad alte termnene. (4) Prevederile prezentului cod de conduita nu pot fi interpretate ci 0 derogare de la obligatia legala a personalului contractual de a furniza informatii de interes public celor interesati, in conditiile legii. Art.8 Libertatea opiniilor(1) In indeplinirea atributiilor de serviciu angajatii au obligatia de a -especta demnitatea functiei detinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor Spitalului Judetean de Urgent Alba Lulia (2) In activitatea lor angajatii au obligatia de a respecta libertatea opiniilor si de a nu se lasa influentati de considerente personale. ) In exprimarea opiniilor, personalul trebuie sa aiba o atitudine concilianta si sa evite generarea conflictelor datorate schimbului de pareri. Art.9 Activitatea publica (1) Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigura de catre pe-soanele desemnate in acest sens de managerul Spitalului Judefean de Urgent Alba lulia , in conc tile legi (2) Angajatii desemnati sa participe la activitati sau dezbateri public:, in calitate oficiala, trebuie sa respecte limitele mandatului de reprezentare incredintat de manager. (3) In cazul in care nu sunt desemnati in acest sens, angajatii pot participa la activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punetul de vedere oficial al institutici Art.10 Cadrul rel lor in exercitarea atributiilor functiei (1) In relatiile cu personalul din cadrul institutiei precum si cu persoanele fizice sau juridice, toi angajatii sunt obligati sa aiba un comportament bazat pe respect, buna-credinta, corectitudine si amabilitate. (2) Personalul are obligatia de a nu aduce atingere onoarei, reputatici si demnitatii persoanelor jin cadrul institutiei, precum si persoanelor cu care intra in legatura in exercitarea functiei, prin: )_intrebuintarea unor expresiijignitoare; b) dezvaluirea aspectelor vietii private; ©) formulatea unor sesizari sau plangeri calomnioase. (3) Personalul trebuie sa adopte o atitudine impartiala si justificats pentru rezolvarea clara si eficienta a problemelor cetatenilor. Personalul contractual are obligatia sa r-specte principiul egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatii publice, prin: ) promovarea unor solutii coerente, conform principiului tvatamentului nediferentiat, raportate la aceeasi categorie de situatii de fapt; ») climinarea oricarei forme de discriminare bazate pe aspe-te privind nationalitatea, convingerile religioase si politice, starea materiala, sanataica, varsta, sexul sau alte aspecte. Art.11 Conduita in cadrul relatiilor internationale (1) Personalul care reprezinta institutia in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invatamant, conferinte, seminarii si alte activitati cu caracter international are obligatia sa promoveze ° imagine favorabila tarii si Spitalului Judetean de Urgent Alba Lulia (2) In relatiile cu reprezentantii altor state, angajatii au obligatia de a wu exprima opihii personale 7 (privind aspecte nationale sau dispute internationale. (3) In deplasarile in afara tarii, personalul este obligat sa aiba » conduita corespunzatoare regulilor de protocol si sa respecte legile si obiceiurile tarii gazda. Art.12 Interdietia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor Angajatii nu trebuie sa solicite ori sa accepte cadouri, servicii, fav oruri, invitatii sau orice alt avantaj, care le sunt d i, parintilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relatii de serviciu sau de natura politica, care le pot influenta inpartialitatea in exercitarea functiilor detinute ori pot constitui o recompensa in raport cu aceste functii. Art.13 Participarea la procesul de luare a deciziilor (1) In procesul de Iuare a deciziilor angajatii contractuali au oblizatia sa actioneze conform prevederilor legale si sa isi exercite capacitatea de apreciere in mod findamentat si impartial. (2) Angajatii contractuali au obligatia de a nu promite luarea unc\ decizii de catre institutia publica, de catre alti angajati, precum si indeplinirea atributiilor in mod privilegiat. Art.14 Obiectivitate in evaluare (1) In exercitarea atributiilor specifice functiilor de conducere, ange atii au obligatia sa asigure ‘egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carierei pents personalul din subordine. 2) Personalul de conducere are obligatia sa examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profesionale pentru personalul din subordine, atunci cand propune ori aproba avansari, promovari, numiri sau eliberari din functii ori acord.rea de stimulente materiale sau morale, excluzand orice forma de favoritism ori discriminare. (3) Personalul de conducere are obligatia de a nu favoriza sau defavo:iza accesul ori promovarea in functiile pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau cite criterii neconforme cu Art.15 Folosirea abuziva a atributiilor functiei detinute (1) Personalul Spitalului Judetean de Urgent Alba Iulia are obligatia de a nu folosi atributiile functiei detinute in alte scopuri decat cele prevazute de lege. (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare siu de participare la anchete ori actiuni de control, personalul nu poate urmari obtinerea de foloase sau avantaje in interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persone. (3) Angajatii au obligatia de a nu interveni sau influenta vrco anchetz de orice natura, din cadrul institutiei sau din afara acesteia, in considerarea functiei pe care o detin, (4) Angajatii au obligatia de a nu impune altor angajati sa se inscrie in organizatii sau asociatii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promitandu-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale. Art.16 Utilizarea resurselor publice(2) Personalul Spitalului Judefean de Urgenti Alba Tulia este cligat sa asigure ocrotirea proprietatii publice si private a spitalului, sa evite producerea oricsrui prejudiciu, actionand in orice situatie ca un bun proprietar.Personalul Spitalului Judefean de Urgent Alba Tulia are obligatia sa foloseasca timpul de lucru, precum si bunurile apartinand institutiei numai pentru desfasurarea activitatilor aferente functiei detinute. 2) Personalul trebuie sa propuna si sa asigure, potrivit atributiilor care ii revin, folosirea utila si eficienta a resurselor, in conformitate cu prevederile legale. 3) Personalului contractual care desfasoara activitati publicistice in interes personal sau activitati didactice ii este interzis sa foloseasca timpul de lucru o:i logistica autoritatii sau a institutiei publice pentru realizarea acestora, fara aprobarea conducer i unitati CAPITOLUL U1 COORDONAREA __SI__CONTROLUL___APLICARII____NORMELOR _DE CONDUITA PROFESIONALA PENTRU PERSONALUL SPIT ALULUI JUDETEAN DE URGENTA ALBA IULIA Art.17 Sesizarea (1) Conducerea Spitalului Judeyean de Ungenta Alba Iulia poate fi sesizata de orice persoana cuprivire la: )_incalcarea prevederilor prezentului cod de conduita de catre ar zajatii contractuali; b) constrangerea sau amenintarea exercitata asupra oricdrui angi jat pentru a-| determina sa incalce dispozitiile legale in vigoare ori sa le aplice necorespuivzator. (2) Sesizarea prevazuta mai sus nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii. (3) Angajatii Spitalului Judeyean de Urgeny Alba Tulia nu pot fi sanetionati sau prejudiciati in nici un fel pentru sesizarea cu buna-credinta a organclor disciplina’s competente, in conditiile ley (4) Conducerea Spitalului Judeyean de Urgenga Alba lulia, va verifica actele si faptele pentru care au fost sesizate, cu respectarea confidentialitatii privind identitaica persoanei care a facut sesizarea, Art.18 Solutionarea sesizarii (1) Rezultatele activitatii de centralizare a sesizarilor sau petitiilor se sonsemneaza intr-un raport pe baza caruia Conducerea Spitalului Judejean de Urgent Alba Tulia va formula recomandari cu privire la modul de corectare a deficientelor constatate. (2) Recomandarile Spitalului Judejean de Urgent Alba lulia vor fi comunicate: a) angajatului spitalului sau persoanei care a formulat sesizaree b) angajatului care face obiectul sesizarii. CAPITOLUL IV DISPOZITII FINALEArt.19 Raspunderea (I)Incalcarea dispozitiilor prezentului cod de conduita atrage raspunverea disciplinara a personalului Spitalului Judetean de Urgent Alba Tulia,in conditile le 2) Organele cu atributii disciplinare au competenta de a cerccia incalcarea prevederilor prezentului cod de conduita si de a propune aplicarea sanctiunilor dis-iplinare in conditiile Legii nr. 53/2003, cu modificarile si completarile ulterioare. 3) In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele consti\utive ale unor infractiuni, vor fi sesizate organele de urmarire penala competente, in conditiile gi (4) Personalul Spitalului Judefean de Urgen& Alba lulia raspunde patrimonial, potrivit leg cazurile in care, prin faptele savarsite cu incalearea normelor de conduita profesionala, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice. Art.20 Asigurarea publicitatii Pentru informarea cetatenilor se va asigura afisarea codi spitalului, www. spitalalba.ro ui de conduita pe site-ul CAPITOLUL V ETICA $I DEONTOLOGIA MEDICILOR Art.21 Domeniul de aplicare si principii generale (1) Sanatatea omului este telul suprem al actului medical. Obligatia medicului consta in a apara sanatatea fizica si mentala a omului, in a usura suferintele, in vespectul vietii si demnitatii persoanei umane, fara discriminari in functie de varsta, sex, rasa, etnie, religie, nationalitate, conditie sociala, ideologie politica sau orice alt motiv, in timp de pace, precum si in timp de razboi, Respectul datorat persoanei umane nu inceteaza nici dupa decsul acesteia. (2)in exercitarea profesiei sale, medicul acorda prioritate intereselor pacientului, care primeaza asupra oricaror alte interese. (3)in exercitarea profesiei sale, medicul este obligat sa respecte drepturile fundamentale ale omului si principiile etice in domeniul biomedical. Este interzis medicului, in exercitarea profesiei sale, sa impuna pacientului opiniile sale personale de orice natura ar fi acestea. (4) Medicul nu trebuie sa inceteze niciodata, in decursul vietii sale profesionale, sa i insuseasca achizitiile stiintei medicale, in scopul imbunatatiri cunostinfelor sale medicale. Medicul trebuie ca, in conformitate cu abilitatile si cunostintele sale. sa contribuie la informarea obiectiva a publicului si autoritatilor medicale in ceea ce priveste problemele medicale. (5) Medicul care ofera informatii medicale in mass-media trebuie sa erifice modul in care afirmatiile sale sunt facute publice si sa ia atitudine in cazul denaturar i acestora,Art.22 indatoriri generale Despre independenta profesionala a medicului si responsabilitate (1) Medicul are independenta profesionala absoluta, libertate:: absoluta a prescriptiilor si actelor medicale pe care le considera necesare, in limitele competer ici sale, si este raspunzator pentru acestea, in cazul limitarii prin constrangeri administritive si/sau economice a independentei sale, medicul nu este raspunzator. (@) Medicul nu va garanta vindecarea afectiunii pentru car’ pacientul i s-a adresat, (3) in activitatea medicala ce se desfasoara in echipa (sectii de spital, proces de invatamant medical tip rezidentiat), raspunderea pentru actele medicale apartinc sefului echipei, in limitele atributiilor administrative de coordonare, si medicului care efectuesza direct actul medical, in limitele competentei sale profesionale si rolului care i-a fost atribuit le seful echipei. in echipele interdisciplinare, seful echipei se considera a fi medicul din specialitatea in care s-a stabilit diagnosticul major de internare, daca nu exista reglementari speciale care sa prevada altfel. (4) Incredintarea totala sau partiala a obligatiilor proprii catre alte persoane, in lipsa controlului personal, constituie abatere deontologica. Exprimarea consimtamantului informat al pacientului penta tratament nu inlatura responsabilitatea medicului pentru eventualele greseli profesionale, Art.23 Secretul profesional este obligatoriu, cu exceptia situatiilor prevazute de lege. (1) Fac obiectul secretului profesional tot ceea ce medicul, in timpul exercitarii profesiei sale, aflat direct sau indirect in legatura cu viata intima a bolnavului, » familiei, a apartinatorilor, precum si probleme de diagnostic, prognostic, tratament, diverse «ircumstante in legatura cu boala. Secretul profesional persista si dupa terminarea tratamentulii sau decesul pacientului Secretul profesional trebuie pastrat si fata de apartinatori, daca pacientul nu doreste altfel. (2) Secretul profesional trebuie pastrat fata de colegi, cadre sanitare si institutiile medicale care nu sunt implicate in actul medical al pacientului in cauza. In comunicarile stiintifice cazurile Vor fi in asa fel prezentate incat identitatea bolnavului sa nu poata fi r-cunoscuta. (3) in cazul in care nu este contrar intereselor pacientului, medic: curant va permite accesul mass-media Ia pacient numai cu acceptul acestuia. Medicii sefi «i unitatilor medicale sunt obligati sa ia toate masurile in asa fel incat accesul mass-media la pacient sa se faca numai cu acceptul medicului curant si al pacientului. Acordarea de informatii 23) farmacistul trebuie si se abfind de la orice fapt care ar putea «duce prejudicii demnitatii si imaginii medicului sau altor membri ai profesiunilor sanitare, pentru a nu crea neincredere pacientului. Art.49 Concurenfa neloiali (1) Farmacistul nu trebuie sa utilizeze mijloacele concurenfei nelo\ale in vederea obfinerii unor avantaje materiale sau de alt natura. (2) Se considera a fi practici neloiale, fair a fi limitative, urmatoarel- activitati: 8) atragerea pacientilor prin oferirea de avantaje materiale sau reclar& mincinoasa; b)folosirea de functia dejinuta sau de mandatul incredinjat in cairul organelor de conducere pentru atragerea de pacienti. () Este sanetionabila denuntarea nejustificatd si in scop concur-nial a colegilor. Art.50 Publicitatea (1) Orice informatie furnizata publicului de catre farmacist in legiiuri cu serviciile de sAnitate oferite trebuie si fie corectt, decenta, legala si onestd. (2) Orice informatie si material promotional cu privire la serviciile »rofesionale trebuie sa fie in concordant cu rolul farmacistului in promovarea sinatii $i si permit pacientului si decida independent asupra solicitarii serviciului respectiv. (3) in scopul promovarii unor servieii proprii, farmaci serviciile profesional ale altor confrati. (4) Farmacistul trebuie si se abjina de la orice procedee sau mijloace contrare demnitatii profesionale, care ar prejudicia dreptul pacientului de a-si alege singur farmacistul. (9) Pe tot timpul exercitirii profesiei, farmacistul trebuie si se asigure cA actiunile de Promovare a medicamentelor, in care este implicat sau care au loc in unitatile in care el lucreaz, sunt in conformitate cu prevederile legale privind publicitatea medicementelor, trebuie sd se abjini de la a deftima (6) Farmacistul se va asigura c& promovarea medicamentelot nu implica obligarea pacientului de a cumpara sau de a primi medicamente nedorite sau in exces in locul celor dorite sau impreuna cu acestea. Art.51 Servicii farmaceutice de urgenti (1) Pentru asigurarea continuititiiasistenjei cu medicamente a popu atiei, farmacis furnizeze, in conditiile legi, servicii farmaceutice de urgen{a. trebuie si (2) Fumizarea servi 4) farmacistul va utiliza toate cunostinjele sale profesionale pentru a vei in sprijinul pacientului: b)pentru a realiza un serviciu de calitate, farmacistul va solicita pacientului sau aparfindtorulul Aacestuia toate informatie legate de urgenta cererii sale, respectiv medicafia curenty-existenta altor afectiuni sau alegii, precum si alte aspecte care pot influenta dec: cia farmaeistulul, 24 \©)decizia farmacistului va fi luaté avindu-se in vedere si afectiuaea pentru care se solicit medicamentul, grupa terapeuticd din care face parte medicanientul, efectele adverse si contraindicatiile; d)in functic de gravitatea situatiei prezentate, farmacistul va incerc sia leg’tura cu medicul curant al pacientului sau cu un alt med ©)dozele eliberate pot fi pentru maximum 24 de ore, in zilele lucratvare, si pentru maximum 72 de ore, pentru sfarsitul de siptiména si sirbatorile legale; 1) orice interventie de acest tip va fi insoyiti de recomandarea farniacistului ca pacientul si se adreseze imediat medicului; 2) in cazul copiilor, eliberarea unui medicament va fi insofitd de rec »mandarea cétre paringi de a consulta in cel mai scurt timp medicul de familie sau de a apela la serviciul de urgent; h) medicamentele psihotrope si stupefiante nu fac obiectul servici 1 /armaceutice de urgenta. bune serviciile farmaceutice de urgenta farmacistul este obligat si acorde primul ajutor, in limita competentelor sale, si sa solicite interventia serviciilor specializate, informénd asupra masurilor luate din proprie iniiativa, (3) Farmacistul poate elibera medicamente fara prescriptie medicalé in urmétoarele situa a) pacientul este bolnav cronic si este cunoscut de citre farmacis| sau se afl in evidenfele farmaciei ca utilizator al medicamentului solicitat, dar din diverse motive nu a putut ajunge la medic; ) pacientul nu posed o prescriptie medicala, dar prezinta un bilet de iesire din spital, 0 scrisoare medicalé ete.; ©) pacientul prezinta o preseriptie a c&rei valabilitate a expirat; 4) pacientul prezinté o schema de tratament parafati de medicul prescrptor; ¢) pacientul este in tranzit i nu isi poate continua tratamentul; alte situatii de urgent in care farmacistul va decide, dupa caz, eliberarea unui medicament pe © durata limitata, pana la obtinerea unei prescrip{ii, cu indrumarea pacientului cdtre medicul de familie, centrul de singtate sau permanent, compartimentul ori unitatea de primire a urgentelor sau apelarea numarului de urgenté 112. (4) Farmaciile din mediul rural pot furniza servicii farmaceutice de urgenta si in situatia in care in localitate nu exist& cabinete medicale sau medicul nu este prezent; in aceste situa (5) Cénd nu poate sé acorde pacientului serviciul solicitat, farmacistul trebuie s& indrume pacientul spre un serviciu specializat de asistents medicala. (6) in cazuri urgente, farmacistul trebuie s& acorde asisten{a pacienfi or, daca este solicitat, si in afara programului farmacici. :(1) Se recunoaste ca activitate profesionala activitatea desfisurat& in mod legal de farmacisti in uunul sau mai multe dintre domeniile urmatoare: 4) prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor; b)fabricarea si controlul medicamentelor; ©) controlul medicamentelor intr-un laborator pentru controll medica mentelor; 4)depozitarea, conservarea si distribuirea medicamentelor angro; ©) prepararea, controlul, depozitarea si distributia medicamentelor in |armacii deschise publicului; 1) prepararea, controlul, depozitarea si eliberarea medicamentelor din farmaciile de spital; g)acordarea de informatii si consultanfa privind medicamentele. (2) Farmacistul, in conformitate cu pregitirea sa universitard, este competent sd exercite gi alte activitati profesionale, precum: a) colaborare cu medicul pentru stabilirea si urmarirea terapiei pacien ului; b) farmacovigilenta Ofabricarea, controlul, depozitarea, conservarea si distributii produselor din plante, suplimentelor nutritive, produselor igieno-cosmetice, dispozitivelor medicale, medicamentelor de uz veterinar, substanjelor farmaceutice active si auxiliares ‘d)analize in laboratoare de biochimie, toxicologie si igiend a mediulu’ gi alimentelor; ¢)marketing si management farmaceutic; f) activitaqi didactice, cercetare sau administratie sanitars, 4) In toate activitatile prevazute la alin. (1) farmacistul are dep in rdspundere si drept de decizie. Art.53 Exercitarea profesiei de farmacist este incompatibili cu: a) exercitarea concomitenti a profesici de medic; b) starea de sanitate fizic& sau psihicd necorespunziitoare pentru exer itarea profesiei de farmacist; ©) comerciant persoand fizica; 4) exercitarea unor activitati contrare legii sau bunelor moravuri; €) calitatea de Iucrator comercial sau agent comercial; f) angajat al altor unitati decdt cele care au ca object de activitate servi cercetarea farmaceutica, productia ori distributia de medicamente. le farmaceutice, (1) Daca in termen de 15 zile de la notificarea ficutd de Colegiul Farmacis ferului Sanataqi, in cadrul autoritatilor de sindtate publica judetene sia municipiului Bucuresti, fn cadrul Casei 26 OyNationale de Asigurari de Sandtate si, respectiv, in cadrul cascior de asigurari de sdndtate Judejene si a municipiului Bucuresti pot desfisura in afara programului normal de lucru, in conditiile legii, activitati profesional, potrivit calificdrii pe care o detin exclusiv in unititi sanitare sau farmaceutice private. ) Farmacistilor prevazuti la alin. (1) li se aplic& in mod corespun/ator prevederile art. 35 alin, (1) $i G)din Legea nr. 53/2003 - Codul muneii, cu modificarile $i completarile ulterioare, Art.$4 Dispozifi finale (1) Farmacistul rispunde disciplinar pentru nerespectaree legilor si regulamentelor profesionale, a Codului deontologic al farmacistului si a regulilor d- bund practica profesional, @ Statutului Colegiului Farmacistilor din Roménia, pentru nerespe-tarea deciziilor adoptate de organele de conducere ale Colegiului Farmacistilor din Romania, precum si pentru orice fapte sivargite in legaturd cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura si prejudicieze onoarea si prestigiul profesiei sau ale Colegiului Farmacistilor din Romania. (2) Orice comportament in exercitarea profesiei care incalc& principii poate face obiectul unei reclamati prezentului cod CAPITOLUL Vi ETICA SI DEON 1A BIOCHIMISTULUI, BIOLOGUL UI SI_ CHIMISTULUI Art.$5 Dispozifii generale Continutul si caracteristicile activitatii biochimistului, biologului si chimistului sunt: 8) efectueaza investigatii de laborator conform pregatiri si speciali ri >) participa la programe de control privind starea de sAndtate a pop lai ©) participa la formarea teoreticd $i practicd a viitorilor specialisti care au inclus& practica de laborator in programele de pregatire; 4) participa, impreun& cu medicii si alte categ medical; ©) participa, impreund cu alte categorii de personal, la protejarea mediului ambiant, de personal, la cercetarea in domeniul Art.56 Norme de eticd si deontologie profesional (1) in exercitarea profesiunii, biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar respect demnitatea fiinjei umane si principiile eticii, dnd dovadi de responsabilitate Profesional si morald, actiondnd intotdeauna in interesul pacientului, al familiei pacientului §i al comunitagii. @) Biochimistul, biologul si chimistul din sisternul sanitar sunt obligati s& pastreze secretul profesional. ) Litigile sau abaterile de ta etica profesionala se analizeaza $1 masurile sé iau, dupa'caz, 27de citre seful echipei medicale sau de conducerea unitifii ori de tre Colegiul Medicilor din Romania, impreun cu Ordinul Biochimistilor, Biologilor gi Chimistilor, potrivit Codului de etica si deontologie profesional a biochimistilor, biologilor si chimistilor Jin sistemul sanitar, Art.57 Relafii care se stabilesc in exercitarea profesiunii de biochimist, biolog si chimist din sistemul sanitar (1) Activitatea biochimistului, biologului si chimistului din sistemul sanitar se desfigoard individual sau in cadrul unor colective mixte. (2) Biochimistul, biologul si chimistul din sistemul sanitar colabo:eaz& cu medicul i recunose rolul coordonator al acestuia, precum si cu ceilalti membri ai colectivului, participand la menfinerea relatiilor amiabile in cadrul acestuia gi contribuind 1) asigurarea calitajii actului medical. (3) Membrii Ordinului Biochimistilor, Biologilor si Chimist\or in sistemul sanitar din Roménia sunt obligati si aplice parafa cuprinzénd numele, prenumele, gradul si specialitatea pe toate buletinele pentru analizele pe care le efectueaza. (4) Relatiile dintre biochimisti, biologi si chimisti din sistemul sanitar se bazeaza pe corectitudine, colaborare, respect reciproc si solidaritate profesional, potrivit Codului de eticd si deontologie profesionala a biochimistilor, biologilor si chimigtilor din sistemul sanitar. Art.58 Dispozifii finale Biochimisti, biologii si chimistii din Spitalul Judejean de Urgenta Alba lulia sunt obligati Si respecte prevederile prezentei legi si reglementarile specifice seciorului in care ii desfisoara activitatea, CAPITOLUL VIII Art.59 ETICA SI DEONTOLOGIA PSIHOLOGULUL Exercitarea profesici de psiholog cu drept de libera practicd .e realizeazd cu respectarea principiilor cuprinse in Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profisiei de psiholog cu drept de liberd preticd, infiinfarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Roménia, precum si in HG nr. 78/2005 privind aplicarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesici de psiholog cu drept de liberd pretica area, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, dar sia principiilor si standardelor prezentate in continuare. Art.60 PRINCIPIUL RESPECTARI DREPTURILOR §I DEMNITATI ORICAREI PERSOANE (1) Psihologii vor avea permanent in atentie faptul ca orice persoana are dreptul sa-i fie apreciata valoarea innascuta de fiinta umana si aceasta valoare nu este sporita sau diminuata de 28cultura, nationalitate, etnie, culoare sau rasa, religie, sex sau orietare sexuala, statut marital, abilitati fizice sau intelectuale, varsta, statut socio-economic sau orice alta caract Personala, conditie sau statut. (2) Aderarea la acest principiu presupune respectarea urmatoar-lor reguli: a) psihologii isi desfasoara activitatea, manifestind respect fita de trairile, experientele, cunostintele, valorile, ideite, opiniile si optiunile celorlaltis b) psihologii nu se angaja public in prejudicierea imaginii ce\orlalti si nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultura, nationalitate, etnie, rasa, religie, se», orientare sexuala si nici nu se angajeaza in remarci sau comportamente ce aduc prejudicii dem» itatii celorlalti; ©) psihologii evita ori refuza sa participe la activitati si practici ce nu respecta drepturile legale,civile, ori morale ale celorlalti; 4) psihologii vor refuza sa consilieze, sa educe ori sa furnizeze infomatii oricarei persoane care, dupa opinia lor, va utiliza cunostintele si indeménarea dobandiia pentru a viola drepturile fundamentale ale omului; ©) psihologii respecta drepturile celor care beneficiaza de servicii p.ihologice; psihologii se vor asigura ca, sub nici o forma, corsimtamantul informat al clientului/participantului nu este dat in conditii de coercitie sau sub presiune; 1) psihologii vor avea grija ca, in furnizarea de servicii psihoogice ori in activitatea de cercetare sa nu violeze spatiul privat personal sau cultural al clientului/subiectului, fara 0 permisiune clara sa faca acest lucru, Art.61 PRICIPIUL RESPONSABILITATII PROFESIONALE $1 SOCIALE (1) Psihologii manifesta 0 maxima responsabilitate pentru starea de bine a oricarui individ, a familiei, grupului ori comunitatii fata de care isi exercita iolul de psihologi. Aceasta Preocupare include atdt pe cei direct eft si pe cei indirect implicat| in activitatile lor, prioritate avand cei direct implicati (2)Aderarea la acest principiu presupune respectarea_urmatoarelor reguli: a) psihologii vor proteja si promova starea de bine evitand provocarea de daune clientilor, studentilor, participantilor la cercetare, colegilor de profesie si a celo:lalti; ») psihologii vor respecta dreptul persoanei de a sista, fara nici o justificare, participarea sa la serviciul furnizat, in calitate de client, sau la activitati de cerceta'e stiintifica, in calitate de subiect; ©) psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca stiinta si 1 societatii in general, prin cercetarea libera si prin exprimarea libera a cunostintelor si ideilor, e ceptie facdnd activitatile ce intra in conflict cu prevederile prezentului Cod; 4) psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca profisie, in fata societatii si vor Promova si mentine cele mai inalte standarde de calitate; Art.62 PRINCIPIUL INTEGRITATI PROFESIONALE (1) Psihologii vor cauta sa manifeste cel mai inalt grad de integrate morala si profesionala in toate relatiile lor. Este de datoria psihologului sa prezinte onest p:egatirea si calificarile sale 20 a!relatii profesionale si de asemenea sa nu permit sau sa tolereze practicile incorecte si discriminator (2) Aderarea la acest. principiu—presupune —respectarea__urmatoarelor a) psihologii vor prezenta intr-o maniera onesta domeniile de specialitate in care sunt atestati, competentele, afilierile si experienta profesionala, nefiind acceptate nici un fel distorsiuni, omisiuni sau false prezentari in acest sens; ») psihologii nu practica, nu ingaduie, nu instiga si nu consimt sav: faciliteaza, nici o forma de discriminare; =) psihologii vor onora angajamentele asumate prin orice tip de contract sau conventic; 4) psihologii vor promova acuratetea, obiectivitatea, onestitatea s\ buna-credinta in activitatile lor profesionale. in aceste activitati psihologii nu vor fura, insela, si nu se vor angaja in frauda, cludari, subterfugii sau denaturari intentionate ale faptelor; ) psihologii vor evita orice imixtiuni care afecteaza calitatea ectului profesional, fie ca ¢ vorba de interese personale, politice, de afaceri sau de alt tip; £) psihologii vor evita sa ofere recompense exagerate pentru a mot|va un individ sau un grup sa participe intr-o —activitate © care implica’ r'scuri majore si previzibile; 2) psihologii vor evita relatiile multiple (cu clienti, subiectii, anvajati) si alte situatii care pot prezenta un conflict de interese sau care pot reduce capacitaica lor de a fi obiectivi si impartiali; h) psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie; i) psihologii_ vor fi reflexivi, deschisi si constienti de limitele lor personale si profesionale; 4) psihologii nu vor contribui, fie singuri, fie in colaborare cu alii, la nici un fel de practici care pot viola libertatea individuala sau integritatea fizica sau psiho logica a oricarei persoane. STANDARDE ETICE GENERALE Art.63 Cunoasterea competentelor Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele ce competenta psiholo, Art.64 Servicii psihologice in acord cu competenta Psihologii se vor angaja numai in accle activi si atestarea necesare. Art.65 Prezentarea onesta a competentei Psihologii nu vor prezenta fals limitele competentei lor si nu vor prezenta pregatirea sau formarea lor intr-un mod care sa le favorizeze nemeritat povitia sau imaginea publica, indiferent de tipul de activitate profesionala desfasurata. Art.66 Consultarea in caz de limita a competentei {In exercitarea profesiei, atunci cénd psihologii constata ca ajung intr-un impas profesional, prin depasirea limitele de competenta, vor consulta colegii sau sup-rvizorul. Art.67 Servicii psihologice in afara competentei {n cazu! in care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu exista standarde generale oferirea de profesionale pentru care au competentele 30 irecunoscute, nici programe de formare profesionala, nici specialisti atestati si disponibili in acel domeniu si totusi psihologii sunt solicitati, acestia vor depune to:te eforturi pentru obtinerea unui standard minimal de competenta avéind permanet grija sa protejeze clientii si pe toti cei implicati pentru a nu produce acestora daune sub o forma sau alia. in acest caz serviciul va continua pana cénd solicitarea inceteaza sau péna cind un specialis: cu competenta recunoscuta pentru acel tip de serviciu devine disponibil. Art.68 Pregatirea continua Psihologii au obligatia sa depuna permanent un efort de mentinere si dezvoltare a competentelor lor prin informare permanenta, programe de formare orofesionala de specialitate, consultari cu ceilalti specialisti din domeniu ori prin cercetari car: sa conduca spre cresterea competentei profesionale. Art.69 Obieetivitatea Psihologii au obligatia de a fi constienti de limitele procedurilor folosite, indiferent de tipul deactivitate. Psihologii vor avea grija ca furnizarea serviciilor, cere-tarea stiintifica, prezentarca rezultatelor si a concluziilor sa fie facuta cu maxima obiectivitat:, evitind orice tendinta de prezentare partiala sau cu tenta subiectiva, Art.70 Afectarea competent Atunci dnd psihologii realizeaza ca din motive de sanatate oi din cauza unor probleme Personale nu mai pot sa ofere in conditii de competenta 0 anuriita activitate profesionala, acestia vor decide daca trebuie sa-si limiteze, suspende sau sa incheie respectiva activitate profesionala. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELATIILE UMANE Art.71 Respect si preocupare in relatile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupar: fata de clienti, cautand sa nu produca acestora daune sau suferinta, iar daca acestea sunt inevit:bile le vor minimiza pe cat posibil. Art.72 Evitarea hartuirii Psihologii nu se vor angaja intr-o forma sau alta de hartuire ‘ie ca aceasta este sexuala, emotionala, verbala sau nonverbala. Art.73 Evitarea abuzului Psihologii nu se vor angaja in comportamente de defaimare sau de abuz (fizic, sexual, ‘emotional, verbal sau spiritual) fata de persoanele cu care vin in contact in timpul activitatii lor profesionale. Art.74 Evitarea relatiei multiple Psihologii vor evita pe cat posibil relatiile multiple, adica ‘elatiile in care psihologii ‘ndeplinese simultan mai multe roluri intr-un context profesional. Art.75 ConsimtamAntul in caz de relatii cu terti (1) Psihologii vor clarifica natura relatiilor multiple pentru toate partile implicate inainte de obtinerea consimtaméntului, fie ca ofera servicii psihologice ori condue cercetari cu indivizi, familii, grupuri ori comunitati la cererea sau pentru a fi utilizate de catre terti. 2) A treia parte poate fi scoala, instanta judecatoreasca, dive:se agentii uvernatmenal, companii de asigurari, politia ori anumite institutii de finantare, etc. 31 esArt.76 Nonexploatarea Psihologii nu vor exploata si nu vor profita, sub nici o forma, de persoanele fata de care, prin profesie sau pozitie, manifesta un ascendent de autoritate (clien\i, angajati). Orice forma de exploatare sau abuz de autoritate fiind strict interzisa. Art.77 Participarea activa la decizii Psihologii vor incuraja participarea activa la deciziile care fi fecteaza direct, respectind dorintele justificate si valorificdnd opiniile acestora, ori de céte ori exe posibil Art.78 Neintrarea in rol Psihologii se vor abtine de la intrarea intr-un rol profesional atunci cdnd din motive de ordin personal, stiintific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectata vbiectivitatea, competenta sau eficienta activitatii lor profesionale (2) fata de clienti/subiecti ex. sta riscul exploatarii sau producerii unor daune. Art.79 Urgentarea consimtamantului inainte de inceperea oricarui tip de serviciu psihologic (evaluary, terapie, consiliere, etc.) psihologii vor obtine consimtamantul informat din partea tuturor per-oanelor independente sau partial dependent implicate, exceptic facdnd circumstantele in care exista nevoi urgente (de ex. tentative sau actiuni suicidare), in astfel de circumstante, psihologii vor continua sa actioneze, cu asentimentul persoanei, dar vor cauta sa obtina edt se poate de repede consimtamantul informat. Art.80 Asigurarea consimtam4ntului Psihologii se vor asigura ca in procesul de obtinere a -onsimtaméntului informat urmatoarele puncte au fost intelese: scopul si natura act responsabilitatile mutuale; beneficiile si riscurile; alternativele; circurnstantele unei incetari a actiunii; optiunea de a refuza sau de a se retrage in orice moment, fara a suferi vreun prejudiciu; perioada de timp in care e valabil consimtamantul; modul in care se poate retrage consimtamiintul daca se doreste acest lueru. Art.81 Delegarea de consimtam4nt in cazul in care, persoana care urmeaza sa beneficieze de ur serviciu psihologic este in imposibilitatea de a-si da consimtamantul, se accepta obtinerea acestuia de la 0 persoana apropiata acesteia care poate sa-i apere interesele in mod legal sau de la o persoana autorizata care, conform legii, este in masura sa o reprezinte. Art.82 Contin Daca din motive de boala sau datorita unor evenimente survenit: in viata psihologului acesta nu mai poate continua oferirea serviciului in bune conditii, va depune toate eforturile Pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, indrumand elie» tul spre un coleg de profesie cu competenta necesara si pe cit posibil cu consimtamantul «lientului. Art.83 Dreptul la opozitie Cu exceptia cazurilor de forta majora, de urgenta (perturbari ale functionarii psihice, in termenii pericolului iminent, care necesita interventie imediat.), psihologul actioneaza respectnd dreptul clientului de a refiuza sau a sista serviciul psihologic. STANDARDE DE CONFIDENTIALITATE Art.84 intreruperea serviciului din motive de confidentialitate . 32 FstAtunci cand din motive bine intemeiate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va inceta sa mai ofere serviciul respectiv. Art.85 Protejarea confidentialitati Divulgarea, de catre psihologi, a unor informatii care le-au fos: incredintate sau de care au luat cunostinta in virtutea profesiei, este interzisa, exceptie facdnd si uatiile prevazute de lege. Art.86 Limitele confidentialitati Tnainte de primirea consimtaméntului psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile in care acesta poate fi incalcata, precu: si asupra posibilei utilizari a informatiilor rezultate in urma activitati sale, Art.87 Dezvaluirea de informatii Psihologii pot impartasi informatiile confidentiale cu altii nurnai cu consimtaméntul celor i ori de o asa maniera incdt cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facand situatiile justificate de lege sau in circumstante de iminenta sau posibila vatanvare fizica sau crima. Art.88 Confidentialitatea de colaborare in cazul in care cu acelasi client lucreaza doi ii timp, acestia vor colabora pe cat posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facdind situatia in care exista 0 opozitie clara din partea clientului in acest sens. Art.89 Utilizarea informatiilor Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosi'e numai intr-o formula care pestreaza cu rigurozitate anonimatul. Art.90 Confidentialitatea fata de terti fn cazul in care exista terti implicati in activitatea profesioniila a psihologului, acesta va clarifica cu partie implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de ta o terta parte i1 dezvaluirea de informatii confidentiale, decat in conditiile respectarii legi si limitelor confider tialitati. STANDARDE DE CONDUITA COLEGIALA, Art.91Conduita colegiala Psihologii vor manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, si solidaritatc, conduitele lor fiind in acord cu standardele profesionale Art.92 Respect Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesi2 si nu vor exprima critici nefondate si etichetari la adresa activitatii lor profesional. Art.93 Evitarea denigrai Psihologii nu vor actiona, sub nici o forma, in maniera denigratoare la adresa colegilor de profesie si nu vor impiedica clientii sa beneficieze de serviciile Ir, daca nu exista un motiv setios si cu implicatii etice in acest sens, Art.94 Responsabilitatea profesionala ‘Atunci cand exista o intentie justificata de incetare a serviciulu’ psihologic oferit clientul si de indrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psiholo.ii vor mentine un contact suportiv si responsabil fata de clienti péna end acel coleg isi asum.1 continuarea serviciului in cauza,Art.95 Sprijinul colegial Psihologii vor cauta sa sprijine pe cat posibil eforturile profes onale ale colegilor in limita disponibilitatilor participative si a timpului disponibil. Art.96 Coneurenta neloiala Psihologii nu vor practica concurenta neloiala, Sunt interzis- si se considera concurenta neloiala urmatoarele: tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin denigrarea sau discreditarea altui psiholog; folosirea unei functii publice pe care psihologul 0 detine in scopul atragerii de clienti in interes propriu; furnizarea de vate false privind competenta si/sau atestarea profesionala in scopul de a- induce in eroare pe ben: ficiar. STANDARDE DE iINREGISTRARE, PRELUCRARE §I PASTRARE A DATELOR Art.97 Obtinerea permi Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilo’ sau a reprezentantilor lor legali inainte de a efectua inregistrari audio, video sau serise in timp! furnizarii serviciilor sau in cereetare. Art.98 Pastrarea datelor Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pen ru serviciul oferit si vor lua toate masurile pentru a proteja aceste informat Art.99 Protejarea datelor Psihologii au datoria sa arhiveze in conditii de siguranta datele si informatiile obtinute in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, conform: reglementirilor in vigoare. Art.100 Distrugerea datelor La expirarea termenului de pastrare, daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele inregistrari sau daca acesta <0 pensioneaza, va cauta sa distruga inregistrarile respective. inregistrarile pot fi plasate catr un alt psiholog numai cu consimtaméntul celor implicati, obtinut in prealabil, pentru accle inregistrari. in situatia suspendarii sau incetarii dreptului de libera practica datele vor fi Jistruse, daca nu se impune transferarea lor. TERAPIE $I CONSILIERE Art.101 Informarea cli In obtinerea consimtaméntului informat din partea clientilo:. psihologii vor informa in prealabil clientul cu privire la forma de terapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternative, ele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si vor da curs oricarei alte cereri de informare solicitata de client in acest sens. Daca teraputul se afla iica in supervizare, dar poate desfasura in mod legal si profesional activitatea terapeutica pentru care se afla in supervizare, va aduce la cunostinta clientului acest lueru eat mai curand posibil. Art.102 Consimtaméntul pentru dezvaluire in cazul sedintelor de terapie sau consiliere, inregistrarile pot {i transferate si spre cei care preiau clientii respectivi, putand avea acces la acestea atat colegii de profesie edt si supervizatii ce se afla intr-un proces de formate teraputica, dar numai cu consimiamantul dat in prealabil de ntul 34. acei vizati in acele inregistrari. Art.103 Intimitatea relatiei profesionale Clientii vor beneficia de servicii de consultanta, consilicre sau terapie din partea psihologilor fara prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai dca exista un acord in acest sens, atit din partea clientului cat si din partea psihologului. Art.104 Terapia cu parteneri sexuali Psihologii nu vor accepta in terapie persoane cu care au avut re\atii de intimitate sexuala. Art.105 Relatia sexuala cu fostii clienti Psihologii nu se vor angaja sub nici o forma in relatii de intim\:ate sexuala cu fostii clienti pentru o perioada de cel putin 2 ani de la incheierea terapiei sau a oricarei relatii profesionale subsecvente. Art.106 incheierea terapiei din lipsa de beneficii Psihologii vor incheia orice forma de terapie cu clientii lor duca exista evidente clare ca acestia nu mai au nici un beneficiu prin continuarea terapiei sau i) cazul in care continuarea acesteia poate produce daune clientilor. Art.107 Incheierea terapiei din alte motive Psihologii vor incheia terapia daca clientul intra intr-o relatie cu » persoana unde apare riscul Unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea clientului esupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara in acest sens din partea clientului . Art.108 intreruperea si continuarea terapiei Daca din motive de boala sau de indisponibilitate a psihologu iui terapia trebuie intrerupta pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul va cauta sa-i ofere clientului o posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibil :atea si competenta necesara continuarii terapici si care va putea fi informat cu privire la stadivl in care se afla terapia, cu consimtamantul clientului. Art.109 Continuarea terapiei cu un alt terapeut Psihologul care preia un client, de la un coleg care din motive justificate nu mai poate continua actul teraputic, va examina cu atentie continutul demersului, potentialul de rise, beneficiile, iar daca € nevoie poate consulta pe cei ce au fost implicati in procesul teraputic si abia apoi va decide modalitatile de continuare a terapiei EVALUARE SI DIAGNOZA Art.110 Prezentarea caracteristicilor psihologice (1) Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintiic s\ metodologic afirmatile si concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, precizand limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor. (2) Daca psihologii realizeaza ca (re)examinarea individului nu este justificata sau necesara, atunci acestia vor explica aceasta optiune, precizéind sursele si documentele care stau la baza acestor concluzii, Art.111 Consimtaméntul pentru evaluare/diagnoza (1) Psihologii vor obtine consimtaméntul informat pentru serv ciile de evaluare cu exceptia 3s ea‘cazului in care (1) acestea sunt cerute de lege sau de reglementarile in vigoare; (2) testarea este 0 activitate educationala, institutionala sau organizationala prevazvia de reglementari inteme; consimtamantul informat include explicarea naturii si scopului de evaluare, costurile, implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel evs uat de a formula intrebari si de a primi raspunsuri. (2) Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina dé: a-si da consimtamantal si persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legistitive, cu privire fa natura si scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de ‘nteles pentru persoana care urmeaza sa fie evaluata. (3) Psihologii care folosese servicile unui traducator vor cere consimtaméntul clientului pentru a folosi serviciile acelui traducator, se vor asigura ca se \4 mentine confidentialitatea rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoza. Art.112 Datele de evaluare/diagnoza (1) Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la intrebarile la test, notele, inregistrarile si consemnarile ysihologului, declaratiile si comportamentul clientului in timpul unei examinari. (2) Psihologii vor oferi datele obtinute, sub forma de rezultat: clientului si, daca e cazul, unor terti numai cu consimtaméntul clientului, sau fara acordul acesiuia in situatiile prevazute de reglementarile in vigoare. (3) Psihologii vor evita sa faca publice datele obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de reglementarile in vigoare, protejand clientul de orice forma de exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnoza. Datele de evaluare/diagioza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza evaluarea/diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati in folosirea acestor instrumente. Art.113 Interpretarea rezultatelor in interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate, psihologii vor lua in considerare scopul evaluarii, precum si numeri alti factori, abilitatile de testare si caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situationsle, personale, lingvistice si culturale) care pot afecta judecatile psihologitor sau care pot reduce s.curatetea intepretarilor. Art.114 Calificarea in testare Psihologii nu vor promova/ incuraja folosirea tehnicilor de e-aluare psihologica de catre Persoane necalificate si neautorizate, decat in cadrul unei formari care exisia o supervizare adecvata Art.115 Actualitatea evaluarii Psihologii nu isi vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite/invechite, pe date ccare nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu coresp.nd normelor de avizare ale ‘metodelor si tehnicilor de evaluare stabilite de organismele competente Art.116 Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluati Indiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psiholog’. angajati ai acestora sau asistenti sau prin modalitati automate/computerizate, psihologi vor oferi _persoanei evaluate sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare intelegerii rezultatelor, exceptie facdnd situatile in care natura relatiei impiedica acest lucru (situatii \e evaluare organizationala, 36 23)preangajare si evaluari prevazute de reglementarile in vigoare), aces’ fapt fiind adus la cunostinta persoanei evaluate inaintea inceperii evaluari Art.117 Materialele Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrume:tului, instrumentul propriu- zis, protocoale, intrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu include datele de evaluare/diagnoza. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor testului si a altor metode de evaluare prin neinstrainarea lor catre persoane care nu au competenta necesara, respectind dreptul de proprietate inteleciuala prevazut de lege si obligatile de tip contractual privind utilizarea instrumentului. CAPITOLUL 1X AL. ENT! Art.118 Principii etice,Standardesi Responsabilitigi (1) Etica profesionald se afla la baza activititii de asistenfa sociald. Codul etic reprezinta un set de reguli care reflecta principii generale de conduita profesional. Comportamentul asistentului social trebuie sa fie consecvent si responsabil, astfel incat sa nu afecteze imaginea profesiei. Codul etic cuprinde doua capitole: A. Valorile gi norme etice fundamentale corespunzatoare activiti B. Responsabilitiile asistentului social in desfasurarca activitii ssistentului social; rofesionale. (2) Codul etic se bazeazii pe valorile si normele etice fundamentale ale asistentei sociale ca profesie. Codul etic reglementeaza relajiile profesionale ale asistentilor sociali si se refera la responsabilitifile avestora in relajile cu persoanele asistate, colegi’. precum si alte categorii de profesionisti. Prevederile prezentului Cod sunt asumate de citre tofi asistentii sociali pe toata durata practicarii profesici. (3) Odata cu aderareala Cod, asistentii sociali vor participa la punerea lui in practica si vor lua masuri pentru a descuraja, preveni, semnala si corecta eventuslele comportamente care se abat de la etica profesiei. Asistenfii sociali vor fi tratafi in mod gal si vor apara si spri colegii care au fost acuzati pe nedrept de comportament lipsit de etica. Existenta in forma scrisa ‘a acestui Cod, nu garanteazi comportamentul etic in sine. Art.119 Scopul codului etic este: (1) Scopul codului etic es a) de a identifica valorile morale fundamentale care stau la baza inisiunii profesiei de asistent social; 37 ‘b) de a stabili un set de responsabilititi ale asistentului social in desfigurarea activitatii profesionale; ©) de a clarifica responsabilitatile si actiunile profesionistilo~ care vor rezolva posibile conflicte de natura etica, (2) Prin aderarea la acest Cod, Colegiul Asistentilor Sociali s.abileste reguli disciplinare si sanctiuni in concordanta cu principiile identificate si acceptate prir Codul etic. (3) Responsabilitatile asistentului social se adreseaza tuturor «sistentilor sociali si se aplica tuturor activititilor profesionale de asistenti social. Acste norme se refera la responsabilitatile asistentului social ca profesionist si la relafiile lui cu societatea, profesia, persoanele asistate, institutia si cole; Art.120 Etica si deontologia in context international si national (1) Federatia Internationald a Asistentilor Sociali recunoagic necesitatea stabilirii unor principii generale de orientare a asistentului social in relajie cu problemele individuale si sociale care intra in sfera asistentei sociale si recomanda procedurile necesare care trebuie urmate cdind munca managerului social prezinta dileme etice. (2) Standardele Etice Internationale ale asistentilor sociali au. fost stabilite in consens cu Declaratia Universal a Drepturilor Omului si cu alte convengii car» deriva din acestea, Pleednd de la principiul de baz al profesiei de asistent social, potrivit ciruia acesta intervine pentru cresterea bundstirii individuale, Standardele Etice Internationale ale asistentilor sociali reglementeaza relatiile dintre: a) asistentul social si problematica sociala, in care sunt prevazule standardele referitoare la identificarea, infelegerea si interpretarea nevoilor individuale gi soci le; b) asistentul social si client, referitoare la principiile de colectare si privind situatia clientului si modalitatile de lueru cu clientul; izare a informatiei ©) asistentul social si organizatia in care lucreazii, privind problemele referitoare 1a aspecte ce fin de procedurile si practicile adecvate serviciilor oferite de organizatie; 4) asistentul social si colegii, in care sunt previzute standarie referitoare Ia susfinerea oportunititilor de informare si experienf’ intre specialisti si reglemcnteazA situafile in care este ‘ncdlcata etica profesional’; e) asistentul social si profesie, referitoare la modalitatile de menjinere si aplicare a valorilor profesionale in practica asistentei sociale. 3) Problematica social pomeste de la premise diferite ce spajiu geografic, condi istorice, economice, sociale si culturale care se regisesc in strategille guvernamentale din sfera politicii sociale, Federatia International a Asistenfilor Sociale inc urajeaz& specialistié flecsrui 38 iestat si discute gi si clarifice problemele particulare relevante pentru fiecare tard. Astfel, Federatia Internationala a Asistenfei Sociale recomanda “Etica Asistenfei Scciale, Principii si Standarde” ‘ca un ghid general pe baza cAruia specialistii fiecdrui stat membru isi pot stabilii principiile profesionale proprii. Art.121 Valori si norme etice Acest set de norme etice reprezint& totalitatea exigentelor de conJuita morala corespunzitoare activitifii asistentului social. Normele au la baza valorile fundamentale ale asistenjei social furnizarea de servicii in beneficiul persoanelor asistate, justijia sociald, respectarea demnitatii si individului, a confidetialitayii gi integritatii persoanei, auiodeterminarii si competentei profesionale. Fiecare asistent social igi va insusi aceste valori si norme etice, ele urmand sa s regiseasca in comportamentul sau, astfel incét sa nu aducd prin aci\unile sale prejudicii i profesici. Art.122 Furnizarea de servicii in beneficiul persoanelor asistate (1) Scopu! principal al activititi asistentului social este acela cv a asista persoanele aflate dificultate implicandu-se in identificarea, infelegerca, evalua'ca corecta si solufionarea problemelor sociale. (2) in toate demersurile sale, asistentul social acfioneaz& cu proritate in interesul persoanei asistate. In situatia in care interesul persoanei asistate reprezinti o «menin{are pentru comunitate / membrii comunitafi, asistentul social are responsabilitatea de a indruma persoana asistati si de a media in scopul armonizatii intereselor partilor implicate. Art.123 Justifia social Asistentii sociali se asigura de egalitateasanselor privind accesul pe:soanelor asistate la informatii, servici, resurse gi participarea acestora la procesul de lusre a deciziilor. Ei contesta si combat diferitele forme ale injustitiei sociale precum: séracia, gomajul, discriminarea, excluderea si alte asemenea forme. Art.124 Demnitatea si unicitatea persoanei (1) Asistentii sociali respecta si promoveazi demnitatea individului, unicitatea si valoarea fiecdrei persoane. (2) Asistentul social nu trebuie sa practice, sa tolereze, sa faciliteze sau sa colaboreze la nici o forma de discriminare bazata pe rasa, etnie, sex si orientare sexuala, varsta, convingeri politice sau religioase, statut marital, deficienta fizica sau psihica, situafie materiala gi/sau orice alta preferinta, caracteristica, conditie sau statut. 30 \a) Asistentul social respecta si promoveazai dreptul persoanelor usistate la autodeterminare. b) Asistentul social sprijina persoanele asistate in eforturile lor de a-si identifica si clarifica scopurile, in vederea alegerii celei mai bune opfiur ©) Asistenti sociali pot limita drepturile persoanelor asistate 1a .utodeterminare atunci cand, jn judecata profesionala a asistentului social, actiunile prezente si/sau viitoare ale persoanelor asistate prezintd un rise pentru ei ingisi i/sau peviru ceilalfi. Art.126 Relatiile interumane (1) Asistentii sociali recunose importanga fundamentalé a relafiilor iaterumane si le promoveazi in practica profesionala. (2) Asistentii sociali incurajeaz si intiresc relatiile dintre persosiie cu scopul de a promova, reface, menfine si/sau imbundtati calitatea vieyii persoanelor, familiilor, grupurilor, organizatiilor si comunitatilor. Art.127 Integritatea Asistenjii sociali actioneazd cu onestitate gi responsabilitate i) concordanjé cu misiunea profesiei si normele etice profesionale. Art.128 Competenta a) Asistentii sociali trebuie si isi desfisoare activitatea nuvnai in aria de competenta profesional determinati de licenta, expertiza si exprienta pre fesionald. b) Asistentii sociali au obligatia de a-si imbundtifi permanent cunostinfele si deprinderile profesionale si de a le aplica in practica. ©) Asistentii sociali contribuie la imbunatifirea si dezvolterea bazei de cunostinfe a profes Responsabilitatile asistentului social Art.129 Responsabilita{ile asistentului social fat de societate Actiune socialé si politica 4) Asistentul social pledeazd pentru conditii de viata care sa con-lucd la satisfacerea nevoilor umane de baza si promoveaza valorile sociale, economice, politice gi culturale care sunt compatibile cu principiile justitici sociale, b) Asistentul social trebuie sa fie constient de impactul viefii politice asupra profesiei si practicii profesionale. ©) Asistentul social pledeaz pentru schimbari care sa contribuic la imbunatajirea condifiilor Sociale in vederea stisfacriinevoilor mane de baza si prom ova justi sociale. 4) Asistentl social actioneaz pentru a facilita accesul la serv cit speciice vi posibilititea 40de a alege pentru persoanele vulnerabile, dezavantajate sau alate in dificultate, ©) Asistentul social promoveaz conditile care incurajeazit resjectarea diversitajii sociale si culturale atat in interiorul Romaniei, cat si la nivel global £) Asistentul social promoveaza politicile si practicile care iicurajeazA constientizarea si respectarea diversitatii umane. 2) Asistentul social faciliteaza i informeazi publicul in legiiurd cu participarea la viata comunitara si schimbarile sociale care intervin. h)_Asistentul social trebuie sa asigure servicii profesionale in si/uafii de urgenta. i) Asistentul social actioneazi pentru a preveni si elimina dominares, exploatarea sau discriminarea unei persoane, grup, comunitate sau categorie social pe baza etnici, originii nationale, sexului sau orientarii sexuale si varste sti convingerilor politice sau religioase, deficientelor fizice/psihice sau altor avemenea crite j) Asistentul aplicarea legislatiei internationale Ia care Rom Romaniei. se asigura de respectarea drepturilor furdamentale ale omului si de ia a aderat, conform Constitutiei Art.130 Responsabilititile asistenfilor sociali fati de profesie (1) Integritatea profesional si promovarea profesiei a) Asistentul social promoveaza si menjine normele etice ale prictieii profesionale. b) Asistentul social promoveaza si dezvolta valorile gi etica profesiei, baza de cunostinte si misiunea profesiei ©) Asistentul social protejeazi si promoveaz integritatea profesionala atat prin studii, cercetare, analiza si critica constructiva, cat si prin activilifi de predare, consultanta, ‘expuneri in cadrul comunititii si participare activa in cadrul organizatiilor profesionale. 4) Asistentul social actioneazi pentru a preveni si a elimine practicarea neautorizata si necalificatd a profesiei de asistent social semnalind Colegiul Asistengilor Sociali. (2) Evaluare si cercetare a) Asistentul social evalueazi si promoveazi politicile dir domeniu, implementarea programelor si intervenjiilor practice. b) Asistentul social care se angajeazA in programe de cercetare respecta etica profesiei § utilizeaza tehnici si metode profesionale. ©) Asistentul social care se implica in programe de cercetare trebuie sa asigure anonimatul participangilor si confidentialitea asupra datelor objinute. Responsabilitiile asistentului social fati de persoanele asistate Art.131 Angajamentul fata de persoana asistata @) Principala responsabilitate a asistentului social este de a promova bundistarea persoanei asistate. Interesele persoanei asistate primeaz&. b) Asistentul social activeazd in limitele obligatilor legale i ole responsabilitilor sale-in 41 7cadrul institutici angajatoare, Art.132 Respectarea principiului autodetermind a) Asistentul social nu decide in numele persoanei asistate. b) Asistentul social ajuta persoana asistatd si-si identifice § si-si dezvolte resursele in vederea alegerii celei mai bune opfiuni, acordand totodaté atentia necesara intereselor celorlalte parti implicate. Exceptiile sunt prevazute de lege. ©) Asistentii sociali pot limita drepturile persoanelor asistate la autodeterminare atunei cénd, jn judecata profesional a asistentului social acjiunile orezente si/sau viitoare ale persoanelor asistate prezint& un rise pentru ei insisi si/sau pentru ceilalti. Art.133 Contractul cu persoana asistati a) Asistentul social va furniza servicii persoanelor asistate nimai in contextul unei relatii profesionale bazate, atunci cénd este cazul, pe un contract scris si/sau pe consimfimantul persoanei asistate. in cazul in care persoaia asistat& nu are capacitatea de a semna un contract, asistentul social trebuie s8 protejez: interesele persoanei asistate urmarind s8 obtina permisiunea reprezentantuluilegal al acetuia (tutore,curator,ete).. b) Asistentul social foloseste un limbaj clar pentru a informa persoanele asistate despre scopul, riscurile si limitele serviciilor, costurile legste de serviciul respectiv, altemativele existente, dreptul persoanei asistate de a refua sau de a rezilia contactul cat si despre perioada pentru care se incheie contractul resp:ctiv. ©) Asistentul social trebuie si ofere persoanelor asistate posibiitatea de a pune intrebar. 4) {n situajiile in care persoanele asistate nu injeleg sau au dificultiti in a intelege limbajul primar folosit in practica, asistentul social trebuie sii se asigure ca acesta a inteles. Aceasta presupune asigurarea unei explicagii verbale detaliate sau asigurarea unui translator sau intepret. ©) Asistentul social are responsabilitatea de a furniza informafii despre natura si necesitatea serviciilor si de a informa persoana asistatd cv. privire la dreptul sau de a refuza serviciul oferit (indiferent daca serviciul a fost solicitat sau nu de catre persoana asistata). f) Asistentul social informeaza persoanele asistate cu privire la limitele si riscurile furnizacii de servicii prin intermediul computerelor, telefoaiielor sau a altor mijloace de comunicare si solicita acordul scris al persoanelor asistate pentru orice inregistare audio si Video, cat si pentru prezenta unei terfe persoane ca observ tor. Art.134 Competenfa profesional a) Toate actiunile asistentul social trebuie si se inserie in \imitele de competen{a ale profesi b) Pregatirea profesionala a asistentului social trebuie si jie un proces continuu de perfectionare. Colegiul Asistentilor Sociali stabileste procedura, limita de timp si modalitatea prin care asistentii sociali isi vor mengine s\ imbundtati_perforiiantele 2profesional. c) Pentru a asigura o interventie competentd, asistentul social are dreptul si obligatia de a asigura servicii $i de a folosi tehnici specializate de interven ie, numai dup& participarea Ja un program de instruire specializata. Stirile personale (einotionale sau de alt natura) nu influenfeaza calitatea interventiei profesionale a asistentu/ui social. Art.135 Competenti culturala gi diversitatea sociali ) Asistentul social oferi servicii in concordanta cu specificul cultural din care provine persoana asistatd, adaptindu-se diversitajii culturale pra cunoasterea, injelegerea, acceptarea si valorizarea modelelor culturale existente, b) Asistentul social trebuie si aiba cunostinfe de baza despre mediul cultural si caracteristicile grupului/comunitajii din care fac parte persoanele asistate. Instruirea asistentului social fi permite acestuia infelegerea diversitiqi, sociale si culturale privind etnia, religia, sexul si orientarea sexuala, varsta, statutul mecital, convingerile politice si religioase, dizabilitatile mentale sau fizice. Art.136 Conflict de interese a) Asistentul social evita conflictul de interese in exercitare. profesiei si promoveazi 0 abordare impartiala a situatiilor profesionale. b) Asistentul social informeazi persoana asistati despre posibilele conflicte de interese i intervine, dupa caz, in prevenirea sau rezolvarea acestora. anumite cazuri, protejarea persoanei asistate poate conduce la incheierea relatiei profes onale si orientarea persoanei asistate cétre un alt coleg sau un alt serviciu, ©) Asistentul social nu foloseste relatia profesionala cu persoan.asistaté pentru obtinerea de avantaje sau alte beneficii in interes personal. 4) Asistentul social care asigura servicii pentru doua sau moi multe persoane intre care exista o relatie (de exemplu membrii unei familii, cuplul) trebuie s& clatifice care dintre indivizi sunt considerati persoane asistate, natura obligatiilo: profesionale ale asistentului posibile sau reale. Art.137 Confidenfialitatea si viata privat a) Asistentul social trebuie s& se bazeze pe princ’ confidentialitatii si utilizarii responsabile a informatiilor obtinute in actul exercitarii profesiei. b) Asistentul social nu solicita informatii despre viaja privata 1 persoanei asistate decét in cazul in care acestea sunt relevante pentru interventie. Odat: ce aceste informatii au fost obfinute, asistentul social pdstreazi confidenjialitatea asupra lor. in anumite situafii, asistentul social poate dezvalui informatii confidentiale, cu ecordul persoanei asistate sau al reprezentantului legal al acestuia. ©) Asistentii sociali pot dezvalui informayii confidentiale fora acordul persoanelor asistate tn 43anumite situafii de exceptie, cum ar fi: munca in echipa pluriisciplinara, cand acest lueru este prevazut prin lege, cind se pune in pericol viata persoanelor asistate si/sau a altor persoane, efind se transfera cazul eitre alt asistent social. d) Asistentul social informeaza persoana asistaté in masura posibilitatii despre incalcarea confidentialitafii si despre posibilele consecinte. ©) Asistentul social discuta cu persoanele asistate si alte parti implicate despre natura informatie’ confidentiale si circumstanjele in care aceasta poate fi incdlcata. Discutia trebuie si se facd la inceputul relafiei profesionale gi de cfte ori este necesar pe parcursul acesteia. Atunci cAnd asistentul social furnizeazi servivii de consiliere familiilor, cuplurilor sau grupurilor, acesta trebuie si botina un conser privind dreptul fiecdruia la confidentialitate si obligatia fieciruia de a pastra confidentia|tatea informatiilor. £) Asistentul social informeaza familia, cuplul sau membrii grupului cu care lucreaz4 despre faptul ca nu poate garanta pastrarea confidentialitatii de cdtre toate persoanele implicate. 2) Asistentul social trebuie si pastreze confidenti ‘in mass-media. h) Asistentul social pastreaz confidentialitatea in timpul procedurilor legale, in masura permis de lege. itatea atunc) cénd prezinta un caz social Art.138 Accesul la dosare 8) Accesul la dosarele persoanelor asistate gi transferul acestor: se realizeazi astfel Incdt st ‘se asigure protectia informatiilor confidengiale. b) Accesul la dosarele persoanelor asistate este permis profesionistilor care lucreazi in echipa pluridisciplinara, supervizorilor activitajii profesiona|s de asistenta sociala si altor persoane autorizate in unele cazuri prevazute de lege. ©) Lacerere, persoanele asistate au acces la informafii din prop ile dosare, in masura in care acestea servesc intereselor persoanelor asistate si nu prejudic az alte persoane. 4) La incheierea serviciilor, asistentul social are responsabilitatea de a athiva dosarele persoanelor asistate pentru a asigura accesul la informatie in viitor si protectia informatiilor confidentiale. Art.139 Contactul fizie ) Contactul fizic cu persoana asistata este evitat de cdtre asist:ntul social, dacd acest Iucra afecteaza din punct de vedere psihologic persoana asistati. b) Asistentul social care se angajeazd in contacte fizice cu persoanele asistate are responsabilitatea de a stabili limite adeevate diferentelor culturale, ©) Asistentul social nu se angajeazé in relafii sexuale cu persoanele asistate sau rudele acestuia, pe toata durata relatiei profesionale. 4) Asistentul social nu manifesta fayi de persoanele asistate comportamente verbale sau fizice de natura sexuala, cum ar fi avansurile sexuale sau solicitirile de favoruri sexuale. Art.140 LimbajulAsistentul social foloseste un limbaj adecvat si respectuos fay ce persoana asistati si evita folosirea termenilor care pot aduce prejudicii persoanelor, grupurilo: sau comunitarilor. Art.141 Plata serviciilor a) Atunci cénd se stabilesc taxe pentru furnizarea anumitor servicii, asistentul social se asigura ca acestea sunt rezonabile si in concordanta cu servic ile furnizate. b) Asistentul social nu accepta bunuri sau servicii din pactea persoanelor asistate in schimbul serviciilor furnizate. Art.142 Intreruperea si incheierea relatiei cu persoana asistati a) Asistentul social asigura continuitatea serviciilor in cazul ir care acestea sunt intrerupte de factori cum ar fi: transfer, boala, indisponibilitate, etc. b) Asistentul social incheie relatia profesionala cu persoana asistata si serviciile oferite acestuia atunci cdnd acestea nu mai rispund nevoilor si intercselor persoanei asistate. ) Asistentul social se asigura ca incheierea relatiei profesionle cu persoana asistati si a serviciului oferit este un proces planificat asupra cAruia persoana asistat& are toate informatiile necesare. Responsabilitaile asistentilor sociali ca profesionisti Art.143 Supervizarea si consultarea a) Pentru a exercita functii de supervizare sau consultanta, asistcntii sociali trebuie s& defina Pregitirea, cunostinjele, abilitatule, specializarea si experienfa practica solicitata de aceasta pozi b) Asistentul social exercita functii de supervizare si consultanta numai in aria de competenta specifica profesiei. ©) Asistentii sociali cu functii de conducere asigura condi prevederilor Codului etic. le necesare respectirii Art.144 Educatia, formarea si evaluarea 2) Asistengii sociali care indeplinesc functii de supervizare trebvie si asigure un program de pregitire si dezvoltare profesionala continua a asistenjilor soc’ali din subordine. b) Asistentii sociali care au responsabilitatea de a evalua performantele asistentilor sociali din subordine vor folosi criterii si instrumente de evaluare pre fesional& clar definite, ©) Asistentul social se implica actiy in dezvoltarea continva a profesiei prin sprijin profesional acordat colegilor la inceputul carierei si prin participarea la schimb de experienta si cunostine profesionale intra si interdisciplinare. Art.145 Responsabilitatea fata de institutia angajatore a) Asistentul social respecta politica, principiile si regulamentele inteme ale instititiei 45 oeangajatoare, b) Asistentul social participa la imbunatitirea politicilor si procedurilor institutiei angajatoare si la sporirea eficientei serviciilor oferite. ©) Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesici de asistent social prevazute de Codul etic si implicatiile practice ale acestor obligat 4) Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si provedurile institutiei in cadrul careia igi desfasoard activitatea sunt compatibile cu preveder’ie Codului etic. ) Asistentul social actioneazi astfel incdt si previn’ si A elimine orice forma de discriminare in activititile, politicile si practicile institutiei angajatoare. Art.146 Conflictele de munca a) Conflictele de munca ale asistenjilor sociali sunt rezolvate conform legislatici in vigoare. b) Acfiunile asistentilor sociali care sunt implicati in conflicte de munca trebuie si se ghideze dupa valorile, principiile si normele etice ale profesici. ©) In cazul unui conflict la locul de munca, trebuie acceptaic diferentele de opinie, iar acestea trebuie puse in discufie tindnd cont gi de interesele pe:soanelor asistate. Art.147 Discriminarea Asistentul social nu practica, nu se implica, nu faciliteaz& si nu colaboreazi la nici o forma de discriminare bazata pe etnic, sex sau orientare sexuala, stare civil:, convingeri politice si/sau religioase, deficiente fizice sau psihice sau pe alte asemenea criterii, Art.148 Conduita privati ) Asistentul social va evita ca prin propriul comportament $4 aducd prejudicii imaginii profesiei. b) Asistentul social va evita ca problemele personale si ji afecicze judecata, performantele profesionale sau interesele persoanelor asistate. in eazul in care aceasta situatie nu se Poate evita, asistentul social trebuie sd solicite imediat consu itanta si sprijin profesional, 4 reduc numirul de cazuri cu care lucreazA, si isi incheie ac ivitatea profesional sau sé intreprinda orice alta actiune pentru a proteja persoanele asistatc. Art.149 Reprezentare in situatia in care reprezinta o institujie, asistentul social trebuie si vrezinte clar gi cu acuratete Punctul oficial de vedere al institutici respective. Art.150 Onestitate Asistentul social isi asuma responsabilitatea si meritele numai pentru propria activitate si Tecunoaste cu onestitate meritele gi contributia altor profesionisti Responsabilititile asistentului social fata de colegi 46 « hyArt.181 Respectul a) Asistentul social isi trateazd colegii cu respect si evita aprecicrile negative la adresa lor in prezenta persoanelor asistate sau a altor profesionist. ) Asistentul social acorda sprijin si asistenta colegilor care tre. prin perioade dificile. Daca perioada respectiva se prelungeste si are urmari in plenul activitatii profesionale, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentici sau la Colegiul AsistenilorSociali. Art.152 Confidentialitatea Asistentul social respecta confidentialitatea informafiilor impértlsite de colegi in cursul relatiilor profesionale. Art.153 Colaborarea interdisciplinara si consultarea a) Asistenjii sociali care sunt membri in echipe multidisciplinare participa la luarea deciziilor care vizeazi bunistarea persoanei asistate, utilizind valorile profesiei si experienta profesionala, b) Obligatiile etice si profesionale ale echipei multidisciplinare ca intreg si a membrilor echipei trebuie clar definite, ©) Asistentii sociali solicita si oferd consultanta si consiliere colegilor ori de céte ori este nevoie. Art.154 Disputele dintre colegi a) tele dintre colegi se rezolva in interiorul echipei de care cei implicati si prin respectarea dreptului partilor la opinie. in cazul prelungiri acestora se apeleaza la un mediator sau la supervizor, b)_Disputa dintre angajator si un alt coleg nu este folosita de asistentul social pentru a objine © pozitie sau un avantaj personal. ©) Disputele sau conflictele dintre colegi sunt rezolvate fara imp licarea persoanei asistate. Art.155 Orientarea citre alte servicii a) Asistentul social orienteazi persoanele asistate litre alte servicii atunci cand problematica persoanei asistate depigeste competentele scie profesionale, cdnd nu a vegistrat progrese semnificative si atunci cfnd persoana acistaté are nevoie de servicii suplimentare sau specializate pe care el nu le poate oferi. ) Asistentul social care orienteaz persoana asistati oitre alte servic agentic toate informatiile necesare solugiontrii cazului. , transmite c&tre noua Art.156 Incompetenta si comportamentul lipsit de etic in situajile in care asistentul social observa incompetenta sau comportamentul lipsit de etied uh 47 i ;unuia dintre colegi, ti acorda acestuia sprijin si asistenfé. Dac cc| in cauza nu isi corecteazi comportamentul profesional, asistentul social va apela la procedurile din cadrul agentiei saula Colegiul AsistentilorSociali. Asistentul social acfioneazi pentru a descuraja, preveni si ccrecta un comportament in discordanya cu normele etice. Asistentul social trebuie si apere si si asiste colegii acuzati pe nedrept de comportament contra normelor deontologice ale profesie’ CAPITOLUL X [CA SI DEONTOLOGIA ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST, A MOASEI SI. A ASISTENTULUI MEDICAL Art.157 Principii generale Principiile fundamentale in baza cSrora se exercitA profesia de asistent medical generalist, profesia de moasé si profesia de asistent medical pe teritoriul Roménici sunt urmatoarele: 4) exercitarea profesiei se face exclusiv in respect faféi de viaja si ce persoana umand; b) in orice situatie primeaza interesul pacientului si sindtatea public& ©) respectarea in orice situatie a drepturilor pacientului; 4) colaborarea, ori de cite ori este cazul, cu toti factor sindtate a pacientului; ©) acordarea serviciilor se va face la cele mai inalte standarde de cilitate posibile, pe baza unui nivel inalt de competente, aptitudini practice si performante profcsionale fra niciun fel de discriminare; f) in exercitarea profesici implicafi in asigurarea starii de stentii medicali generalisti, moasele s asistentii medicali trebuie si dovedeasca loialitate si solidaritate unii fafa de alii in orice impre)urare, sd igi acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale; 8) asistentii medicali generaligti, moagele si asistentii medicali \rebuie s& se comporte cu ste si demnitate profesionala si sA nu prejudicieze in niciun fel orofesia sau s& submineze ‘ncrederea pacientului. Art.158 Responsabilitatea personali, integritatea si independenta profesional a asistentilor medicali generalisti, moaselor si asistenilor medical (2) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical trebuie si evite in exercitarca profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei si s& evite tot -eea ce este incompatibil cu demnitatea si moralitatea individuala si profesionalé (2) Asistentul medical generalist, moaga si asistentul medical su obligatia si manifeste 0 conduiti ireprosabilé fafii de bolnay, respectand intotdeauna demnitaica acestuia (3) fn caz de pericol public, asistentul medical generalist, moaga si asistentul medical nu au dreptul si isi abandoneze bolnavii, cu exceptia unui ordin formal al nei autoriti compétente, 48 tconform legii. (4) Asistentul medical generalist, moaga si asistentul medical sunt rspunzitori pentru fiecare dintre actele lor profesionale. (5) Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesionald, asistenfii medicali generalisti, moagele si asistenjii medicali din sistemul public sau privat inche'e o asigurare de réspundere civil& pentru greseli in activitatea profesional’. (© incredinjarea atributiilor proprii unor persoane lipsite de competenfa consti deontologica. (7) Asistentul medical generalist, moaga si asistentul medical trebuie s4 comunice cu pacientul intr-o maniera adecvata, folosind un limbaj respectuos, minimalizind terminologia de specialitate pe infelesul acestora. (8) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul mecical trebuie si evite orice modalitate de a cere recompense, altele decat formele legale de platz ie gregeala Art.159 Raporturi profesionale cu alti profesionisti din domeniul medico-sanitar si institufii Raporturile profesionale cu alfi profesionisti din domeniul sanitar i, moasele si asistentii medicali ‘si datoreaza sprijin reciproc. (2) Constituie incalcari ale regulilor et ) jignirea si calomnierea profesional; ») blamarea si deftimarea profesional; ©) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnititii profesionale a asistentului medical generalist, a moasei si a asistentului medical, 4) exprimarea in public sau pe refelele de socializare a uno’ aprecieri neconforme cu realitatea legate de activitatea Ordinului Asistenfilor Medical’ Generalisti, Moaselor si Asistenjilor Medicali din Romania, in scopul de a induce in eroar opinia publica; ©) publicarea, in mediile traditionale de comunicare (ziare, veviste, televiziune, radio, etc) sau pe refelele de socializare de imagini care aduc atingere demnititii umane si creeazii o atmosfera degradantd, umilitoare unel persoane sau uui grup de persoane; f) rspandirea unor informatii de naturi si prejudicieze imaginea sau drepturile asistentului medical generalist, a moasei sia asistentului medica 2) denigrarea imaginii unei persoane in scopul de a vatima au pagubi, realizatd prin intermediul online; h) rspandirea sub orice forma a unor informatii pe considerente personale sau in numele altor persoane sau entitati de natura s& incite la violent (3) in cazul unor neintelegeri, in considerarea calitifii profesionale, conflictul in prima instanfa trebuie mediat de biroul consiliului judefean, la nivel judefes/municipiului Bucuresti, si de Birou! executiv, la nivel national. (4) Daca acesta persisti, cei implicati se pot adresa Comisici co etied si deontologie sau justitici fiind interzist perturbarea activitiii profesionale din ac-ste cauze. (5) in cazul in care se constaté incdlcari ale regulilor etice, se urmeazX procedura de sancfionare, conform prevederilor legale in vigoare. (6) in cazul colaborarii mai muttor asistenti medicali generaligti, noase si asistenti medicali 9 ‘pentru examinarea, tratamentul sau ingrijirea aceluiasi pacient, fizcare practician tsi asuma responsabilitatea individual prin aplicarea parafei profesionale in d’eptul fiecirei manevre sau tehnici executate personal. (7) in interesul pacientilor, asistentii medicali generalisti, moasei¢ si asistentii medicali vor avea relatii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul sanitar, cu respectarea demi i onoarei profesionale. Art.160 Raporturile profesionale cu institutiile (1) Spitalul Spitalului Judeyean de Urgenj Alba Iulia urmiires's si asigure conditii optime asistentului medical generalist, moasei si asistentului medical in exeicitarea profesiei. (2) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical aciue la cunostinja persoanelor competente $i autorititilor competente orice circumstana care poste prejudicia ingrijirea sau calitatea tratamentelor, in special in ceea ce priveste efectele asupra persoanei sau care limiteazd exercitiul profesional, (3) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical, in concordanta cu diferitele niveluri de responsabilitate pe care le indeplinesc, contribuie ‘a orientarea politicilor si dezvoltarea sistemului de sdnatate, Art.161 Educatia medicala continud {n vederea cresterii gradului de pregitire profesionala, asistenjii medicali generalist, moagele si asistentii medicali au obligatia si efectueze cursuri si alte forme de educatie continu’ reditate de Ordinul Asistengilor Medicali Generalisti, Moaselor «i Asistenjilor Medicali din Romania, denumit in continuare OAMGMAMR, precum si alte orme de educatie continu previzute de lege pentru indeplinirea numarului minim de credite anual necesar reautorizarii exercitirii profesiei. si deontologice tentul medical generalist, moasa gi asistentul medical, in -xercitarea profesiei, nu pot face discrimindri pe baza rasei, sexului, varstei, apartenentei etnice, originii nationale sau sociale, religiei, optiunilor politice sau antipatiei personale, a conditie: sociale fat de pacienti, (2) Asistentul medical generalist, moaga si asistentul medical au obligatia de a lua masuri de acordare a primului ajutor. 3) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical au bligatia s& acorde asistengi medicala $i ingrijirile necesare in limita competentei lot profesionale. (4) In caz de calamitati naturale (cutremure, inundatii, epidemii, incendii) sau accidentati in masi (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente nuclear etc.), asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt obligati si rispunda I. chemare, s& igi ofere de bunavoie serviciile de ingrijire, imediat ce au luat cunostinga despre e.eniment, (3) Voina pacientului in alegerea asistentului medical generalist. a moasei 5 medical trebuie intotdeauna respectata, indiferent care ar fi sensul acesteia. (©) Daca pacientul se aflé intr-o stare fizic& sau psihicd ce nu fi permite exprimarea hieidd a asistentului 50 {vointei, apartinatorii sau apropiatii celui suferind trebuie preveniti si informati corect, pentru a hotir in numele acestuia, cu exceptia imposibilitafii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.) sau a urgentelor. (7) Daca in urma examindii sau in cursul ingrjirilor asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical consideré cA nu au suficiente cunostinfe sau experienf& pentru a asigura o asistenfé corespunzitoare, se vor consulta cu alti colegi sau vor indruma bolnavul cétre alti spe (8) Asistentul medical generalist, moaga gi asistentul medical vo: pistra o atitudine de strict’ neutralitate si neamestec in problemele familiale (morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimandu-si parerea numai daca intervenfia este motivata de inte:sul sinatajii pacientului, cu consimimantul prealabil al acestuia. (9) Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medica pot refuza acordarea unor ingrijiri cdtre pacient atunci cénd refuzul este justificat de interesul sinititii pacientului, cu exceptia situatiilor de urgent’. Pacientul are urmatoarele drepturi: dreptul Ia informatia medics l8, dreptul la consimyimént, reptul a confidentialitatea informatiilor si viaya privat, dreptur in domeniul reproducerii, si/sau de tratament asupra \inor, consimyaméntul trebuie obtinut de la reprezentantul legal al minorului, cu excepyia situatiilor de urgent. Art.171 Probleme ale experimentirii pe om (1) Se interzice provocarea de imbolniviri artificiale unor oameni sinatosi, din ratiuni experimentale. (2) Dispozitiile prezentului articol se completeazi cu celelalte prevederi legale incidente in materie, (3) Impunerea, cu forfa sau prin inducere in eroare, a experimentulu’ pe om reprezinta o abatere grav pentru orice asistent medical generalist, moas si asistent medical care participa in mod voluntar si constient la asemenea fapte. 33 i(1) Actele medicale sau de ingrijire efectuate de asistentii medicali yeneralisti, moase si asistenti medicali vor purta semnitura acestora, pentru asumarea rispunderii individuale si probarea reaponsabilititii profesionale. (2) Nerespectarea prevederilor prezentului cod de eticd si deontolog < constituie abatere si atragze rispunderea disciplinari, care nu exclude rispunderea civil’, penala, administrativl sau materialé, Art.173 Introducere (1) Realizarea scopului prezentului cod presupune indeplinirea urm:toarelor obiectiv a) performanta - profesia de auditor intern presupune desftigurarca unei activitayi la cei mai ridicati parametri, in scopul indeplinirii ceringelor interesului public, in conditii de economicitate, eficacitate si eficient’; b) profesionalismul - profesia de auditor intem presupune existenfa unor capacitai intelectuale si experiente dobandite prin pregitire si educatie si printr-un cod de valori si conduit comun tuturor auditorilor interni; 2 agi realiza sarcinile ce le d) increderea - in indepliniea sarcinilor de servici stern trebuie sii promoveze cooperarea si bunele relafii cu ceilalfi auditori interni si in cadru) profesiunii, iar sprijinul si cooperarea profesionala, echilibrul si corectitudinea sunt elemente esenfiale ale profesiei de auditor intern, deoarece increderea public& si respectul de care se bucuré un audito™ intern reprezint& rezultatul realizarilor cumulative ale tuturor auditorilor interni; ©) conduita - auditorii interni trebuie sa aib& o conduitd ireprosab' 8 atét pe plan profesional, cat si personal; 1) credibilitatea - informatiile furnizate de rapoartele si opiniile a.ditorilor intern trebuie s& fie fidele realitatii si de incredere. Art.174 Principii fundamentale {n desfiigurarea activititii auditorii intemi sunt obligati si respecte urmatoarele principii fundamentale: A. Integritatea Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie si fie covect, onest si incoruptibil, integritatea fiind suportul increderii $i credibilititii acordate rajionamentului auditorului intern. 4B. Independenta si obiectivitatea 1. Independenta. Independenta fat de entitatea auditatd gi oricare alte grupuri de interese este indispensabild; auditorii interni trebuie si depund toate eforturile ventru a fi independenti in tratarea problemelor aflate in analiz8; auditorii interni trebuie si fie independenti si impartiali atat {n teorie, edt si in practica; in toate problemele legate de munca de audit independena auditorilor interni nu trebuie si fie afectati de interese personale sau exterioare; auditorii interni au obligatia de a nu se implica in acele activititi in care au un interes levitim/intemeiat. 2. Obiectivitatea. fn activitatea lor auditorii interni trebuie si manifeste obiectivitate gi jalitate in redactarea rapoartelor, care trebuie sa fie precise si obiective; concluziile si formulate in rapoarte trebuie sa se bazeze exclusiv pe documentele obinute si analizate conform standardelor de audit; auditorii interni trebuie si foloseascd toate informatiile utile primite de la entitatea auditata gi din alte surse. De aceste informa i trebuie s& se {ind seama in opiniile exprimate de auditorii intemni in mod impartial. Auditorii inicmni trebuie, de asemenea, si analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, in finctie de pertinenja acestora, s& formuleze opiniile i recomandarile proprii; auditorii intemni trebuie si fact o evaluare echilibrati a tuturor circumstantelor relevante si s nu fie influentat' de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriei opin C. Confidentialitatea 1. Auditorii intemi sunt obligaji si plstreze confidenfialitat-a in legituri cu faptele, informatiile sau documentele despre care iau cunostinfé in exercitarea atributiilor lor; este interzis ca auditorii interni si utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui ter informatiile dobandite in exercitarea atributiilor de serviciu, 2. in cazuri excepfionale auditorii interni pot furniza aceste iniormatii numai in conditiile expres previzute de normele legale in vigoare. D.Competenjaprofesionali Auditorii interni sunt obligofi si isi indeplineasca atributiile de scrviciu cu profesionalism, competent, impartialitate si lastandarde internationale, aplicén’ cunostinjele, aptitudinile si experienta dobandite. E. Neutralitatea politica 1. Auditorii interni trebuie s& fie neutri din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in mod impartial a activititilor; in acest sens ei trebuie si isi mentin’ independenta fat’ de orice influente politice, 2. Auditorii interni au obligatia ca in exercitarea atributiilor ce revin si se abjin& de la cexprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice. Art.175 Reguli de conduit Regulile de conduit sunt norme de comportament pentru audit ajutor pentru interpretarea principiilor si aplicarea lor prac de vedere etic auditorii intemni. 1, Integritatea: a) exercitarea profesiei cu onestitate, bund-credin{é si responsabililate; i reprezint& un 35b) respectarea legii si actionarea in conformitate cu ceringele profes ei; ©) respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entity i; 4) se interzice auditorilor interni s ia parte cu bund stiingd la activ itdti ilegale si angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea public& din care fac parte. 2. Independenta si obiecti a) se interzice implicarea auditorilor intemi in activité sau in relafii care ar putea si fie in conflict cu interesele entitatii publice si care ar putea afecta o evalua obiectiv’; b) se interzice auditorilor interni si asigure unei entititi auditate alte servicii decat cele de audit si consultanya, ©) se interzice auditorilor interni, in timpul misiunii lor, s& primeasc& din partea celui auditat avantaje de natura materiala sau personal care ar putea si afecteze oviectivitatea evaluarii lor; 4) auditorii interni sunt obligayi si prezinte in rapoartele lor vrice documente sau fapte cunoscute de ei, care in caz contrar ar afecta activitatea structurii auc tate, 3. Confidenfialitatea: se interzice folosirea de cdtre auditorii inte:ai a informagiilor objinute in cursul activitijii lor in scop personal sau intr-o manier& care poate fi contrard legii ori in detrimentul obiectivelor legitime si ctice ale entitifii auditate. rebuie si se comporte intr-o manierd profesionala in toate activitajile pe care le desfigoar’, si aplice standarde si norme profesionale si si. manifeste imparjalitate in ‘indeplinirea atributiilor de serviciu; b) auditorii intern trebuie sii se angajeze numai in acele misiuni pentru care au cunostintele, aptitudinile si experienja necesare; ©) auditorii inteni trebuie si utilizeze metode si practici de cea mai bund calitate in activitatile pe care le realizeaza; in desftigurarea auditului si in claborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la postulatele de baz si la standardele de audit general acceptate; i ‘imbunatajeascd in mod continu cunostinjele, eficienta si calitatea activititii lor; seful compartimentului de audit public iniem, respectiv conducatorul publice, trebuie sd asigure conditiile necesare pregatirii prof: perioada alocata in acest scop fiind de minimum 15 zile lucr&toare pe an; ©) auditorii interni trebuie s& aiba un nivel corespunzator de studi: de specialitate, pregatire gi experienta profesionale elocvente; 1) auditorii interni trebuie si cunoasca legislafia de specialitate si si se preocupe in mod continu de cresterea nivelului de pregatire, conform standardelor intcrnationale; 8)se interzice auditorilor interi s8 isi depageasca atributiile de serviciu. Art. 176 Dispozitii finale Prevederile prezentului cod sunt obligatorii pentru tofi auditorii intemi din cadrul Spitalului Judetean de Urgengai Alba luli 56CAPITOLUL XI ETICA SI DEONTOLOGIA CONSILIERULUI_ JURIDIC //URIST Art.177 Principii deontologice (1) Integritatea si autonomia profesionala, respectarea legilor, probitatea, onoarea, vigilenta, confidentialitatea, organizarea, eficacitatea si perseverenta sust ideile diriguitoare care guverncaza activitatea consilierului juridic. @ Indeplinirea corecta si in timp util a atributiilor pro‘esionale confera substanta principiului integritatii profesionale. Autonomia si independenta profesionala a consilierului juridic se manifesta prin asumarea unor responsabilitati si actionarea la moment oportun intr-un context determinat. (3) Consilierii juridici sunt independenti din punet de vedere profesional si se supun numai Constitutiei Romaniei, legi, statutului profesiei si prezentului cod de deontologie profesionala. (4) Prin independenta profesionala in sensul prezentului cod se intelege libertatea de actiune si de opinie care este limitata doar prin dispozitii legale su regulamentare aplicabile profesiei de consilier juridic. (5) Corectitudinea si integritatea morala sunt valori fundamemale pe care consilierul juridic este obligat sa le respecte atat in timpul serviciului cat si in afara acestuia. (©Rezuttatul activitatii consilierului juridic este o consecinta ¢ urmaririi atente si continue a derularii sarcinilor incredintate. Datoria fiecarui consilier juridic este sa pastreze secretul datelor si nformatiilor de care a luat la cunostinta in virtutea exercitarii profesiei cu exceptia unor dispozitii legale sau statutare contrare, (7) Confidentialitatea datelor si informatiilor detinute contribu'e la crearea unui elimat de siguranta pentru entitatea beneficiara a serviciilor oferite, (8) Organizarea riguroasa a activitatii consilierului jurid celor mai exigente standarde de calitate si eficacitate a mun Prin discernerea intre serviciul oferit si asteptarile beneficiarului, intre asteptarile personale, profesionale si consecintele economice, in activitatea consilierului juridic primeaza respectarea legii se face in scopul satisfacerii (9) Consilierul juridic este obligat sa depuna efortul necesar pentru realizarea si reusita sarcinilor ce ii revin in exercitarea profesi a) Respectarea si aplicarea principiilor enuntate constitui ‘exercitarii profesici de consilier juridic. b) Respectarea lor se impune chiar si in afara exercitarii activilatii profesionale, consi Juridic fiind obligat sa se abtina de la savarsirea de fapte ileg.ale sau contrarii dispo: statutare ale asociatiei profesionale din care face parte, Je natura a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice si bunelor moravui sau demnitatii profesiei de consilierjuridic. n deziderat si un scop al Art.178 Condifii de exercitare a profesiei (1) Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale Spitalului Judeyean de Urgenja Alba Iulia, in conformitate cu Constitutia si cu legile teri. In virtutea unei pregatiri 37 ?profesionale deosebite si a stapanirii perfecte a tehnicilor de asister a, consiliere si reprezentare consilierul juridie trebuie sa dovedeasca 0 amanuntita cunoaster: a problematicii cauzelor supuse spre rezolvare. (2) Apartenenta consilierului juridic pe baza unui contract sau a unui act de numire in functie la Spitalul Judefean de Urgenti Alba Iulia, nu aduc- atingere indatoririlor sale profesionale, oportunitatii de a alege metodele de lucru sau posibilitstii de luare a unor decizii in plan profesional. Consilierului juridie ii este interzis in exercitarca profesiei sa tolereze acte illegale. (3) Consilierul juridic nu se poate prevala de pozitia sa pentry a satisface anumite interese personale. El va refuza orice oferta sau promisiune de avantaje ilic te si se va abtine de la acte care contravin principiilor moralei si celor de ordine publica. (4) Consilierul juridic este responsabil de concluziile si actiunile sale in exercitarea profesiei. (6) Profesia de consilier juridic se exercita personal de catre consilierul juridic inscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagicri, tinut de catre Colegiile Consilierilor Juridici din Romania.Consilierul juridie va utiliza .u buna credinta tchnice si baza materiala puse la dispozitie de catre beneficiarul serv ciilor sale. Art.179 Indatoriri profesionale si raporturile dintre consilierii juridici (1)Consilierul juridic trebuie sa asigure transparenta activitati sale in relatiile cu Spitalul Judetean de Urgent Alba lulia precum si cu tertele persoane sub reverva respectarii obligatiei de confidentialitate, Lipsa de transparenta poate aduce prejudicii :rave imaginii profesiei de consilier juridic si este interzisa cu desavarsire. (2) Consilierul juridic va evita desfasurarea unor activitati susceptibile de a leza libertatea sa de apreciere a cauzelor incredintate spre rezolvare sau sa fie pus intr-o situatie care poate fi perceputa ca fiind de natura sa lezeze demnitatea profesiei. (3) Consilierul juridic va accepta sarcinile pe care le consider compatibile cu competenta si funetia sa, (4) Consilierul juridic va refuzza sarcinile care contravin dipoziiiilor legale sau prezentului cod si va lua masurile de precautie necesare pentru a evita situatiile s milare, (5) Consilierul juridic va evita orice conflict de interese car. ar aduce atingere imaginii profesiei de consilier sau a Spitalului Judetean de Urgen{i Alba Iulia. Nu poate fi considerata evitare de conflict situatia in care consilierul era obligat sa intervina pentru restabilirea legalitatii si mua intervenit. (©) Consilierul juridic va respecta specificitatea exercitarii profesiei sale si va sustine independenta acestei (7) Consilierul juridic va sprijini colegii in exercitarea profesiei, in aplicarea si apararea prezentului cod. El va raspunde favorabil la cererea de consultanta a acestora si ii va ajuta in situatii dificile, in limita posibilitatilor sale, in special prin rezolvarca unot probleme de ordin deontologic. (8) Consilierul juridic va tine cont de opiniile si practicile «olegilor in masura in care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse in prezentul cod. (9) Se interzice consilierului juridic orice manifestare de concurenta neloiala iar exercitarea profesiei se face exclusiy pe criterii de competenta profesionala. 58 .ea profesiei lc intre consilieri juridici se bazeaza pe respect reciproc si buna credinta pentru a constitui un exemplu de integritate a unui corp profesional bine definit. (2) Consilierul juridic trebuie sa promoveze prin comportameniul sau in orice circumstante 0 imagine favorabila profesiei sale. In acest sens consilieriul juridic va constientiza consecintele posibile ale comportamentului sau profesional si ale actelor indeplini'e in exercitarea profesiei (3) Promovarea unei imagini favorabile profesiei se realizeaza prin asigurarea unei prestatii de calitate, (4) Exercitarea profesiei de consilier impune obligatia de largive a orizonturilor cunoasterii profesionale. (5) Consitierul juridic este obligat sa-si desfasoare cu maxima atentie activitatea profesionala si sa dea dovada de cinste si corectitudine in orice circu nstante. (6) Formarea imaginii profesiei de consilier este rezultatul efortului comun al tuturor reprezentantilor profesiei de consilier jurii (7) Perfectionarea continua a profesiei de consilier juridic v. fi asigurata prin fixarea si respectarea unor obiective clare, in concordanta cu tendintele generale de dezvoliare ale societatii. Obiectivele generale ale profesiei sunt comune tuturo: consilierilor juridici si se respecta ca atare. (8) Celeritatea actiunilor consilierului juridic este esentials pentru activitatea acestuia, asigurand indeplinirea in conditii optime a sarcinilor incredintate. (9) Consilieri juridici vor sprijini eforturile colegilor pentru mentinerea unui climat de legalitate si profesionalism in domeniu. Art.181 Dispozifii finale Responsabilitatea profesionala a consilierilor juridici este angajata pentru nerespectarea normelor de exercitarea a profesiei stabilite prin leg, statutul pro‘esiei si actele normative in vigoare. Nerespectarea normelor deontologice atrage raspunderea co silierului jur CAPITOLUL XII ETICA $I CONDUITA PERSONALULUI 1! Art.182 Obiective Obiectivele prezentului cod de conduit urmiiresc s& asigure cresterea calitatii servic public, o buna administrare in realizarea interesului public, precum si s& contribuie la eliminarea birocratiei, pri a) reglementarea normelor de conduitd profesional’ necesare realizérii unor raporturi sociale $i profesionale corespunzatoarecredi si menjineri la nivel inalt a prestigiuli institut funeye publice sial_ personalului TESAb) informarea publicului cu privire la conduita profesionala la care este indreptatit si se astepte din partea personalului TESA. ¢) crearea unui climat de incredere si respect reciproc intre pacienti, celelalte categorii de personal angajat al Spitalului Judefean de Urgenta Alba Lulia si personalul TESA. Art 183 Principii generale Principiile care guverneazi conduita profesionala a personalulu' TESA sunt urmatoarele: (1) suprematia Constitutiei si a legii, principiu conform c&ruia «u indatorirea de a respecta Constitutia gi legile (ari; (2) prioritatea interesului public, principiu conform caruia persovalul TESA are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesi| personal, in exercitarea functiei; @) asigurarea egalititii de tratament a cetajenilor in faja autoritailor si institufilor publice, principiu conform c&ruia personalul TESA are indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situaii identice sau similare; nalismul, principiu conform cAruia personalul TESA are obligajia de a indepli atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, ficient’, corectitudine si constiinciozitate; (5) imparfialitatea si independenta, principiu conform cdruia per-onalul TESA are obligatia si aiba o atitudine obiectiva, neutrd fafd de orice interes politic, economic, religios sau de alt& natura, in exercitarea functiei; © integritatea morala, principiu conform cAruia personalului TESA ii este interzis sa solicite sau s4 accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alfii, \-eun avantaj ori beneficiu in considerarea functiei pe care o dejin, sau si abuzeze in vreun fel de aceasta functie; (7 libertatea gindirii si a exprimarii, principiu conform cdruia p-rsonalul TESA poate sisi exprime si si-si fundamenteze opiniile, cu respectarea orcinii de drept si a bunelor moravuri; (8) cinstea si corectitudinea, principiu conform céruia in exercita’¢a functiei si in indeplinirea atributiilor de serviciu personalul TESA trebuie si fie de bun'-credinf&; (9) deschiderea si transparenja, principiu conform c&rui le desfigurate de personalul TESA in exercitarea functiei lor sunt publice si vot fi supuse monitorizarii cetatenilor. Norme generale de conduitA profesional a personalului TESA. Art.184 Asigurarea unui serviciu public de calitate (1) Personalul TESA are obligafia de a asigura un serviciu de calilate in beneficiul cetdgenilor, prin participarea activa la Iuarea deciziilor gi la transpunerea lor in practic8, in scopul realizarii competentelor Spitalului Judefean de Urgent Alba lulia. (2) in exercitarea functiei, personalul TESA are obligatia de a avea un comportament profesionist, precum si de a asigura, in condifiile legii, transparenja administrativa, pentru a cdstiga si a menjine increderea publicului in integritatea, imparjialitaiea si eficacitatea Spitalului Judetean de Urgenyai Alba lulia. 60 4Art.185 Loialitatea fata de Constitutie si lege (1) Personalul TESA are obligajia ca, prin actele si faptele lor, si respecte Constitutia, legile {iri si si actioneze pentru punerea in aplicare a dispozitiilor legale, in conformitate cu atributiile care le revin, eu respectarea etieii profesionale. (2) Personalul TESA trebuie si se conformeze dispozitilor legale privind restrfingerea exercitiului unor drepturi, datorata naturii functiilor detinute. Art.186 Loialitatea fata de autorititile si institutiile publice (1) Personalul TESA are obligatia de a apara in mod loial Spitalul.i Judetean de Urgenté Alba Iulia, precum si de a se abtine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia. (2) Personalului TESA ii este interzis: a) si exprime in public aprecieri neconforme cu realitatea in leghiurd cu activitatea Spitalului Judetean de Urgent Alba Lulia cu politicile $i strategiile acestuia; b) sé facd aprecieri neautorizate in legaturd cu I aflate in curs de solutionare si in care Spitalul Judedean de Urgena Alba Iulia are calitatea de parte; ©) si dezviluie informatii care nu au caracter public, in alte coniltii decat cele previizute de lege; 4) si dezviluie informafiile la care au acces in exercitarea functici, dact aceasta dezvaluire este de natura si atrag4 avantaje necuvenite ori s8 prejudicieze imaginea sau drepturile institufiei ori ale unor funcfionari, precum gi ale persoanelor fizice sau juridice €) s& acorde asistenf4 si consultanga persoanelor fizice sau juridice in vederea promovarii de actiuni juridice ori de alta natura impotriva statului sau Spitalului Judetean de Urgen& Alba lulia. (3) Prevederile prezentului cod de conduit nu pot fi interpretate c1 o derogare de la obligatia legalda personalului TESA de a furniza informatii de interes public velor interesafi, in condi legii, sau cao derogare de la dreptul personalului TESA. de a face sesiziri in baza Legii nt. 571/204 privindprotectia personalului din autoritatile publice, institutiile publice si din alte unititi care semnaleazainealcari ale legii. Art.187 Libertatea opiniilor (1) In indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul TESA aie obligatia de a respecta demnitatea functiei deyinute, coreland libertatea dialogului cu promovarea intereselor Spitalului Judetean de Urgenta Alba lulia (2) in activitatea lor, personalul TESA are obligatia de a respecta libertatea opiniilor gi de a nu se lisa influentati de considerente personale sau de popularitate. in exprimarea opiniilor, angajatii TESA trebuie si aib’ o atitudine concilianta gi si evite generarea conflictelor datorate schimbului de pireri. Art.188 Activitatea publicd (1) Relatiile cu mijloacele de informare in masa se asigurd de catre personalul TESA desemnat in acest sens de conducdtorul autorit8ii sau institutiei publice, in conilitiile legii. (2) Personalul TESA desemnate si participe la activititi sau dezbateri publice; in calitate 6 eoficiala, trebuie si respecte limitele mandatului de reprezentare incredinjat de conducdtorul autoritafii ori institutiei publice in care isi desfigoard activitatea, @) in cazul in care nu sunt desernnati in acest sens, personalul TES \ poate participa !a activitati sau dezbateri publice, avand obligatia de a face cunoscut faptul c ovinia exprimatd nu reprezinta punctul de vedere oficial al autoritatii ori institutiei publice in cadrul c&reia isi desfasoara activitatea. Art.189 Cadrul relatiilor in exercitarea funcfiei (1) fn relatiile cu personalul din cadrul Spitalului Judetean de ( rgengi Alba Lulia, precum si cu persoanele fizice sau juridice, personalul TESA este obligat si aia un comportament bazat pe respect, buni-credinf4, corectitudine si amabilitate, (2) Personalul TESA are obligatia de a nu aduce atingere oncarei, reputaiei $i demnitaii persoanelor din cadrul Spitalului Judefean de Urgent Alba Iulia, precum si persoanelor cu care intra in legturd in exercitarea funcfiei publice, prin: a) intrebuintarea unor expresii jignitoare; ) dezvaluirea unor aspecte ale vietii private; ©) formularea unor sesizari sau pléngeri calomnioase. (3) Personalul TESA trebuie s& adopte o atitudine impartial si justificaté pentru rezolvarea clara si ficient a problemelor cetitenilor. Angajatii TESA au obligatia s? respecte principiul egalita cetatenilor in fafa legii si a autoritatilor publice, prin: a) promovarea unor solufii similare sau identice raportate la aceeas’ categorie de situafii de fapt; b)eliminarea oricirei forme de discriminare bazate pe aspecte privind nationalitatea, convingerile religioase $i politice, starea materialA, sindtates, varsta. sexul sau alte aspecte. (4) Pentru realizarea unor raporturi sociale si profesionale care si asigure demnitatea persoanelor.eficienta activitayi, precum si cresterea calitatiiactivitay i, se recomanda respectareanormelor de conduit prevazute la alin. (1)-(3) gi de eaitre celelalte subiccte ale ac-stor raporturi. Art.190 Conduita in cadrul relajiiloy ternationale (1) Personalul TESA care reprezinté autoritatea sau institugia pub’ icd in cadrul unor organizatii internationale, institutii de invajimént, conferinje, seminarii si alte activititi cu caracter international au obligatia si promoveze 0 imagine favorabilA fri i autoritayii sau institutiei publice pe care o reprezinta. (2) In relatiile cu reprezentaniii altor state, personalului TESA ti este interzis s& exprime opinii personale privind aspecte nafionale sau dispute internationale. (3) in deplasatile externe, angajatii TESA. sunt obligafi s& aiba o conduit corespunzitoare regulilor de protocol (4) Interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajclor (8) Personalul TESA nu trebuie si solicite ori s& accepte cadou'i, servicii, favoruri, invitagi sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familie’, parintilor, prietenilor ori persoanclor cu care au avut relatii de afuceri sau de natur politica, care le pot influenta imparfialitatea in exercitarea functiilor publice definute ori pot con-titui o recompensd ti raport @ \cu aceste functi. Art.191 Participarea la procesul de Iuare a deciziilor (1) in procesul de luare a deciziilor, angajatii TESA au obligatia si actioneze conform prevederilor legale si si isi exercite capacitatea de apreciere in mod fundamentat si impartial. (2) Personalului TESA ii este interzis s& promiti Iuarea unei decizii de céitre conducerea Spitalului Judefean de Urgenfa Alba Iulia, de cite alti angajati, precum si ineplinirea atributiilor in mod privilegiat. Art.192 Obiectivitate in evaluare (1) in exercitarea atributiilor specifice functiilor de conducere, an gajatii TESA au obligatia sa asigure egalitatea de sanse si tratament cu privire la dezvoltarea carrei pentru personalul TESA din subordine. (2) Personalului TESA care ocup& functii de conducere ti revine obligatia si examineze si sa aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competentei profes onale pentru personalul din subordine, atunci cénd propun ori aproba avansdri, promovari, num::i sau eliberari din funcfii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzand oric: form’ de favoritism ori discriminare. (3) Se interzice personalului TESA de conducere s& favorizeze sv si defavorizeze accesul ori promovarea in functie pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitat: sau alte criterii neconforme cu principiile prevazute mai sus. Art.193 Dispozifii finale (1) Inc&lcarea dispozitiilor prezentului cod de conduit& atrage rispunderea disciplinara a personalului TESA, in conditiile legit. (2) Comisiile de disciplind au competenta de a cerceta incilearea prevederilor prezentului cod de conduits si de a propune aplicarea sanctiunilor disciplinare, in co diiile legii. (3) Personalul TESA nu poate fi sanctionat sau prejudiciat in niciun fel pentru sesizarea cu bund-credingé a comisiei de disciplind competente, in conditiile lewii, cu privire la cazurile de incalcare a normelor de conduit, ) in cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele con Vor fi sesizate organele de urmarire penal competente, in condifiile ie (5) Personalul TESA raspunde potrivit legii in cazurile in ca'2, prin faptele sivarsite cu ‘ncilearea normelor de conduit& profesional, creeaz4 prejudicii persvanelor fizice sau juridice. CAPITOLUL XIV DISPOZITH FINALE tutive ale unor infractiuni, Art.194 Raspunderea personalului contractual din cadrul Spitslului Judefean de Urgenti Alba Tulia 6(1) Incalcarea dispozitiilor prezentului cod de conduita constituie avatere si atrageraspunderea disciplinara a personalului contractual, in conditiile legii, care nu excluderdspunderea civilt, penal, administrativa sau materiala, 2) Comisiile interne cu atributii disciplinare au competenta de a ce'ceta incaleareaprevederilor prezentului cod de conduita si de a propune aplicarea sanctiunilor rein conditiile Legii nr, 53/2003, republicata, cu modificarile ulterioare. G) In cazurile in care faptele savarsite intrunesc elementele constitu'ive ale unorinfractiuni, vor fi sesizate organele de urmarire penala competente, in conditile legii: (4) Personalul contractual rispunde patrimonial, potrivit legii, in czurile in care, prin faptele sivargite cu inedlcarea normelor de conduit profesional, adduce prejudicii persoanelor fizice Pentru_informarea_cetitenil site-ul spitalului, www.spitalalba.ro, r_se_va asigura afisarea_codulu: de cond: Art.196 Intrarea in vigoare = Prezentul cod intra in vigoare la data de ©\ © 2.0% . APROBAT DE COMITETUL DIRECTOR AL SPITALULUI JUDETEAN DE URGENTA ALBA TIULIA IN SEDINTA DIN DATA DE 2\ \c\_ 10.20) MANAGER po Sts EC. COSARCA NICOLET. Y. DIRECTOR MEDICAL i sin s2| DR. CRAINIC DAN SI DIRECTOR FINANCIAR CONTABIL EC. MARZA DIANA SIMONA, DIRECTOR DE iNGI AS. ONETIU MARIA \ CONSILIER JURIDIC JR. POP CRISTINA “ve SINDICATUL SANITAS ALBA “—7/ AS. INDREICA GRATIELA intocmiT ‘SEF SERVICIU RESURSE UMANE §I RELATH CU PUBLICUL EC. BOROS ADRIANA. pe