Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
In 1922, la Conferinta Monetara Internationala de la Geneva se creioneaza
regulile sistenului monetar international care va suferi interventii si schimbari pana
la constituirea sistemului monetar actual.
Cel mai important element il constituie Tratatul de la Maastricht 1922, unde
se hotaraste introducerea monedei unice euro, care este lansata de catre Banca
Centrala Europeana din Frankfurt in scopul cresterii economice sustinute,
mentinerii unui nivel moderat al inflatiei, scaderii deficitelor bugetare ale tarilor
din UE si realizarii unui grad ridicat al capacitatii de productie.
Elementele componente importante ale sistemului monetar international
sunt:
- relatiile financiar-valutar internationale;
- mecanismele valutar-financiare internationale;
- norme, reglementari si uzante valutar-financiare internationale;
- institutii bancar-financiare internationale.
Intelese ca fluxuri valutar-financiare, relatiile valutar-financiare
internationale constituie un complex reprezentat de:
- relatiile monetare sau valutare internationale cu dezvoltare transfrontaliera,
fundamentate pe monede nationale convertibile si credibile si pe monede
internationale, drepturi speciale de tragere (DST) si euro.
- relatiile financiare internationale, reprezentate de investitii, ajutoare, case de
economii, de pensii, fonduri mutuale, SA-uri si institutii internationale precum:
FMI, Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca
Reglementelor Internationale.
- relatiile de credit internationale, care au la baza imprumuturile comerciale si
financiare ca suport pecuniar (financiar) al tranzactiilor comerciale.
- relatiile de plati si garantii internationale, care au la baza sistemul valutar-
international implicat in derularea schimburilor comerciale de servicii, de credite,
de investitii. Se folosesc ca tehnici de plata si garantare a platii, titluri de credite,
acreditive.
3
CAP 2: Piata monetara nationala si internationala
1. Piata monetara nationala, concept si instrumente ale pietei monetare
Piata monetara este o piata pt. depozite, conturi sau titluri de proprietate care
au scadenta la 12 luni sau mai putin. Ea indeplineste functia de compensare a
surplusurilor si deficitelor de mijloace banesti prin acordarea si primirea de credite
interbancare prin efectuarea de depozite. Este important de subliniat ca operatiunile
cu termen scurt trebuie sa prezinte garantia transformarii in bani lichizi fara
pierderi.
Operatiunile monetare se efectueaza in moneda nationala si sunt o
consecinta a politicii monetare ce vizeaza cresterea economica, stimularea sau
franarea masei monetare in circulatie, atingerea nivelului adecvat al dobanzii,
mentinerea unei rate a inflatiei acceptabile d.p.d.v. economic si social.
Institutiile bancare si financiare care efectueaza operatiuni banesti sunt:
- Banca Centrala sau Nationala;
- Bancile comerciale;
- Casele de economii;
- Oficiile de pensii.
In politica monetara, pe piata monetara nationala se utilizeaza urmatoarele
instrumente ale politicii monetare:
- modificarea taxei oficiale a scontului (operatiune de credit care consta in
cumpararea efectelor de comert de catre Bancile comerciale cu retinerea din
valoarea lor nominala a dobanzii pana la scadenta si a unui comision; a sconta
inseamna a cumpara sau a vinde efecte de comert inainte de scadenta) efectuata de
catre Banca Centrala, care influenteaza nivelul dobanzilor, ieftinirea sau scumpirea
dobanzilor cu consecinte asupra masei monetare aflate in circulatie;
- rezervele minime obligatorii ale bancilor comerciale la Banca Centrala au
implicatii asupra capacitatii bancilor de a acorda credite.
- plafonarea masei monetare de reescont (reescont = scont prin care o banca
cumpara de la alta banca o cambie sau efect de comert scontat la acea banca
anterior; a reesconta inseamna a vinde cambia unei banci inainte de scadenta in
scopul accelerarii rotatiei capitalului) la Banca Centrala a titlurilor de credit care
stimuleaza, prin plafonul ridicat sau scazut, scontarea titlurilor de credit sau
micsorarea cifrei de afaceri.
- tranzactiile de vanzare-cumparare de titluri de credit de stat;
- agregate monetare si de credit, adica acele instrumente de masurare si
reglementare a masei monetare aflate in circulatie.
4
2. Piata monetara internationala. Eurovalutele
5
3. Mijloacele de plata internationale
6
calatorii sau pt. cumparaturi ocazionale, dar nu si in relatiile de schimb
internationale din cauza riscului de pierdere sau de flux.
Valuta scripturala se poate afla oricand la dispozitia unei persoane care
detine un fond disponibil intr-un cont bancar si ea poate fi oricand transformata in
valuta efectiva la cererea titularului de cont.
D.p.d.v. al convertibilitatii, valutele pot fi:
- convertibile, adica moneda care se schimba liber contra altor monede nationale
sau internationale emise de catre un institut financiar-bancar international cu
conditia ca exista un angajament al tarii emitente de a converti propria moneda in
orice alta moneda la cererea unui detinator.
- liber utilizabile, folosite in tranzactiile comerciale si de credit internationale care
au cursuri flotante, fiindca se stabilecs liber pe piata valutara in functie de cerere si
oferta; ele sunt recunoscute de FMI, precum si de alte organizatii internationale
(dolarul american, lira sterlina, yenul japonez, euro).
- neconvertibile – sunt acele valute care participa la putine operatiuni valutare
schimbandu-se liber de la valuta convertibila catre cele convertibile, numai cu
aprobarea institutiilor abilitate.
- transferabile sunt valutele convertibile in urma unui acord pe plan regional in
scopul transferarii de fonduri pt. un numar limitat de operatiuni.
Dupa regimul de definire a valutelor:
- valute care evolueaza si fluctueaza liber pe piata;
- alte valute care fluctueazaconform regulilor Sistemului Monetar European.
- pot indeplini rolul de valuta de rezerva numai valutele puternice emise de tari cu
economie dezvoltata.
2. Monedele internationale – servind ca mijloc de plata si de rezerva pe
piata internationala, avand o mare putere de circulatie in afara granitelor statului
emitent, moneda nationala se clasifica in:
- monede nationale si regionale – cuprind monede liber-utilizabile (dolarul, lira,
francul elvetian, yenul japonez); ele sunt:
- etaloane de masura;
- instrumente de schimb (prin utilizarea ca moneda de facturare a schimburilor
comerciale prin pozitia in reteaua bancara si prin volumul tranzactiilor pe
piata financiara);
- valoare de rezerva.
- instrumente monetare si unitati de cont, emise de organisme financiare
internationale, adica:
- DST sau Drepturi Speciale de Tragere – adica o unitate de cont emisa de
FMI in 1969 ca moneda de rezerva pe plan international in urma erodarii
pozitiei dolarului american. Utilizata pt. inregistrarile in conturile institutiilor
7
financiar-valutare internationale si create pt. a evita fluctuatiile monedelor
nationale pe piata au urmatoarele caracteristici:
- etalon monetar international adoptat conventional ca baza a unui sistem
monetar;
- este un mijloc de plata conventional;
- are circulatie limitata la FMI si tarile membre ale acestuia.
- ECU sau European Currency Unit – este o unitate de cont emisa in cadrul
Sistemului Monetar European in 1979 si calculate prin metoda costului
valutar (valoarea medie a celor mai importante valute), format din monedele
tarilor participante. Din 1999, ECU a fost inlocuit cu moneda unica europeana
euro, al carui curs a fost fixat in raport cu valutele tarilor din zona euro.
- EURCO sau European Composit Unit) – unitate de cont din 1973, creata
de UE (fosta CEE) pe baza cosului valutar a fost utilizata pt. emisiuni de
obligatiuni.
- EUA sau European Unit of Account – unitate de cont europeana din 1975,
adoptata de Banca Europeana de Investitii pt. inregistrarile in conturile ei si,
mai tarziu, de Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului (CECO) pt.
operatiunile sale. Este compusa din cantitati anume specificate din monedele
tarilor din CEE.
- ACRU sau Arab Currency Relatid Unit – unitate de cont introdusa in
1975 de banca Hambros in scopul reciclarii fodurilor provenite din
petrodolari.
- IFU sau International Financial Unit – unitate de cont creata in 1975 de
Credit Lyonnais pt. folosirea ei in operatiunile internationale si a carei valoare
initiala, ca si in cazul ACRU este egala cu cea a dolarului american.
- AMU sau Asian Monetary Unit – este moneda folosita pt. tranzactiile intre
tarile membre ale Uniunii de Clearing asiatica, mentinuta la paritate cu DST.
Toate unitatile de cont enumerate, cu exceptia euro, se mai numesc monede
compozite sau unitati monetare artificiale, intrucat sunt instrumente de plata cu
circulatie limitata, nu sunt influentate de evolutia preturilor, au de asemenea functii
monetare limitate, dar au utilizare de etalon monetar.
3. Devizele reprezinta cel mai important instrument de plata international si
sunt titluri de credit pe termen scurt exprimate in valuta, cuprinzand cambiile,
cecurile, actiunile si obligatiunile in valuta, etc.
Aceste titluri de credit sunt documente standardizate reprezentand obligatia
debitorului de a plati unui beneficiar la un anumit termen numit scadenta o suma
de bani si dobanda aferenta. Ele pot fi negociabile prin intermediul bancilor sau la
bursa de valori, au valoare nominala, dar si valoare de piata.
Titlurile de credit, dupa modul in care este desemnat beneficiarul pot fi:
- nominative;
8
- la ordin;
- la purtator.
Dupa continutul lor:
- propriu-zise (cambia si cecul);
- reprezentative (conosamentul si warantul);
- de participare (actiunile si obligatiunile).
Dupa felul valutei in care sunt exprimate:
- convertibile;
- neconvertibile.
Dupa natural lor :
- titluri de credit comerciale (trata, biletul la ordin, conosamentul si warantul);
- titluri de credit bancare (cecurile, certificatele de depozit);
- titluri de credit financiare (actiuni, obligatiuni, rente, bonuri de tezaur, etc.).
Titlurile de credit indeplinesc o dubla functie economica:
- instrument de plata care poate lichida sau naste alte creante independent de
tranzactia de la baza lui;
- instrument de credit, cumparatorul obtinand un credit necesar efectuarii actului de
comert intervenit intre parti.
In relatiile internationale utilizate ca instrumente de plata, titlurile de credit
ofera avantaje intrucat:
- prezinta garantie;
- sunt negociabile, beneficiarii putand intra in posesia sumei inainte de scadenta,
iar un detonator al titlului poate achita inainte de scadenta o datorie prin andosarea
sau girul titlului respectiv.
Cele mai importante titluri de credit sunt:
1. Cambia – este un ordin scris care atesta existenta unei creante pt. o suma
determinata, platita imediat sau la termen.
Cand o cambie cuprinde obligatia scrisa de a plati, ea se numeste bilet la
ordin, iar cand cuprinde obligatia scrisa adresata de emitent de a face sa se
plateasca la scadenta o suma de bani determinata se numeste trata.
2. Cecul – este un instrument de plata inscris pe un formular special al bancii sau
sub forma de carnet de cecuri prin care titularul unui cont in banca sau al unui
credit depozitat in banci da ordin de plata a unei sume catre un beneficiar.
Cecul este de mai multe feluri:
In functie de persoana beneficiara:
- nominative;
- la ordin;
- la purtator.
Dupa modul de incasare:
- barat;
9
- nebarat;
- certificate de voiaj cu varianta credit-card.
3. Certificatul de depozit – este o varianta a ceului, uneori exprimat si in valuta,
prin care se dovedeste depunerea de catre titular a unei sume de bani la o banca pt.
o anumita perioada de timp si cu o anumita dobanda.
4. Conosamentul – este un titlu de credit comercial utilizat in transportul maritim
care certifica incarcarea marfii pe vas, obligatia de a o transporta si a o aproba
unui beneficiar.
5. Warantul – este un titlu de credit comercial prin care se inlocuieste circulatia
marfii cu circulatia unor documente.
11
CAP 3: Piata valutara. Continut, organizare.
1. Continut si trasaturi
2. Operatiunile principale si organizarea pietei valutare
1. Continut si trasaturi
12
3.2. Operatiunile principale si organizarea pietei valutare
14