DRrurrl Vdoucu

Menre KAsn

MEMORATOR
DE MATEMATICA
pentru clasele IX-KI
.d.

lFii;iifif
colec!ia
CO M PACT lA.l
 Fiitor: CElin Masie
-'- PRINS

Redactor Daniel Mitran

Iehnoredactare & prepress: Marius Badea
Coperta colecfiei: lonu! Brogtianu

Descricrea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei

VLADUCU, DANIEL
Mcmorator de matematici pentru clasele IX_XII i
Daniel Vliducu, Mdrta Kisa. - pitegti : paralela 45, 2013
ISBN 978-973_47 _ I 197 _0

I. Kdsa, Mdrra

,s 1(075.i5)

Coplright O Editura paral ela 45,2013

Pruenta lucrare foloseqte denumiri ce constituie marci inregistrate,
conlnutul este protejat de legislalia privind dreptul de proprietate
3
i*elec[:ali-
lj .A:i:;d E SE!{netia planE...............................................33 de convergenldidivergenta a q;irurilor "" "" ---""53
-..::ni
3h, F,m als*aO;"i a unui numdr complex, ::ra1ii cu 5iruriconvcrgente.............. " " " " """"""'54
uFHrui!- *r*r +{a;aUi .........33
-.zuri de treccre la limitd rezolvate . ..... .... ' " 55
- ,-.zrri de nedeten.ninare (exceptate) . . .'...""" '' " 57

-:u-rite remarcabiie de;iruri......... """"57

,.\ITE DE FUNCTII ..... ..... . ...............' 58
, r:lita unei funclii intr-un punct.... """"58
- i in-iite }atera|e............. ... . .-'.... ........ ...58

: I imite remarcabile...... .. .. ...'.. """"" 59

.:L-\CTllcoNTiNUE ...... .'. ............61

.. \olruni generale "" " " 61
l. Ciase de funclii continue ' " ""' "" " ---61
-1. Proprietllile funcliilor continue......." ' "" " ' """"-""61
-:. FUNCTII DERIVABILE. .. . ... ....."" '63
i. \.'o!iuni generale "" 63

l. Ciase de funclii dcrivabile """"""" ""'63

3. Reguli de tlerivare..'... . " ' " "'-"" 64
-1. Derivata unei funclii compuse..'....... . " """"""" ".. 61
5. Derivata unei func1ii inverse.... .......... ....' ' " - - 64
6. Derivatelc func{iilor elementare 5i coLtrpusc" "' 65

7. Studiul funcliilor cu ajutorul derivatelor" "" ' ""-"- - " " 67

Teorenra lui Fennat........ """"""" " " 67

Teorema lui Rolte.. ........ """""""""" 67

Teoretna lui CauchY --- "'61

TeoretnaluiLagrange ' "-""" """"'-""68
Teoreua lui Darboux "' ' " 69
Regula lui l'Hospital ................................69 - ' ::'-ll Letbniz-Ne*ton ' """" "" "82
Cmvexiane gi concavitate. puncte de infl exiune..............
70
- : ::'.-ia,le medie. ..... .. "'""-"" " '81
hme rmehiularc gi puncte de intoarcere.........................
7 I ' : -:::tlia de integrare prin p64i.....'. """" ' """ ' " 82

........... ......... .........7 | : : :.:rlia schimbare de variabili" " " 83

r:.1;alil ale integralelor definite.."" " " "" ' ' "" ""83

.:,IIlETRIE \IECTORIALA iX PI-IN $I iN SPATIU....85

: - . ORI LECATI.......... ""' ' "' "" " ' 85
\oliunigenerale " " 85
):rec1ie............ " " "85
Sens................. """ " '85
Lungime.......... """"" "' 85
: \cclorilegaliechipolen1i... " " " """ 86

i Raportul in care un punct imparre un seglnent orientat " 86

.,
ECTORI L18ERI........... . ' "" """ "' 87

1. \oliuni generalc " " """ 87

1. Operaiii cu vectori libeli... """ ' " 87

Adunarea vectorilor liberi . """ "" " "' 87

Scdderea vectorilor libcri ... ..""" " " " 88
inmullirea unui vcctor liber cu un numir real """ ' " "' 88
L Vectorul de pozilie "" 89
,1. Vectori para1c1i............ ""' """" """90
5. Lungimea unui vector liber in plan"" "" """"""" 90
6. Produsul scalar a doi vectori libcri in plan""- ""'"..""
91

7. Lungimea unui vector liber in spaliu """"" ' """"""92

8. Produsui scalar a doi vectori liberi in spa1iu "" " """" '92
 ALGEBRA
cfolrf,TRrE {\ArrrrcA iN praN gl tN sra11u.........93
R-ErER. c-{RTEZta\ iu pleN gr iN
sragu....................
cartr2ian....,...............
:. Rrperul
... e3 r ::rr,lt-lltE DE CALCULPRESCUBTAT
..................93
- DrrydinaredouEpuncteinplan
.........95 { r - l a--r -il

r - - .:-. ,r-b)
. -,: -.rA - h: )

.- - -,1 -al-h:\
l'),VreN,r>l
. = .r-:'.r'-1 *o"-)b+-..+6" I
. - = .r-:.:la"-l-a"-2h+...+b"-l ). Vne 2N+1
. --- | =.r) -b2+c2 +2ub+2bc+2ttc
. -- -. -iJ.. --tr-h+,.1(ar+1.,2+,,1 -ob-b. -n.) ,"u
. - . -i.rr,c=1r-1,+.1] +1. ,1:),
'2 {1.r-b):-(h-.,)2
\' t

. . - -:-,hr=(a,1,+t')(1a+b+r'): -3{ah+b.-t,,. 1)'

i .l
. =toah+,) -3ta+b11h+1)(trd).

\- suur BEMABcABILE

t 3
/k= l+2+3+...+n =-
n(n+l)
i=l
 . /i(/r+lx2/r+l) a+b+la-bl
. Zk' =12 +22 +....all = f max(a.D) =---
f=l

. $*, -(z(n
+r))2 ._ , . : -:1 trnF EAGA, pnRf nn FBACTIoNARA
?=r\z)
\_
BlroDuLuL . -,.-! ,-.. :.--.:-:ir real .r estc cel mai mic numdr
Defrnitie: Modulul sau valoarea absoluti a unui numdr real este :-, - -::l-1.1,.r ;i se noteaza [-r].
:
distanE4 pe axa numerelor reale, dintre reprezentarea numdrului qi
origine. - .- . - i. ioi!'aza 1.t] ii {-'} = "'- [']
=

H =[ ffi :: $it,(et {T} ffi :[] : :,= pen,ru orice

expresieE(.:r), -re R.

Proprietdli:
. lxl> o, Vxe IR;

.lrl=O<+x=0;
. lrl= lrl <= x = t/; . :
-i

,,rl
. frf<c, c>0<+ xe(-c;c); . -- - - .,-" ' =lri.tl.VrieN,ri)l
L l
(Hermilc)
,t)
. lnl >., c>0<+xe (--;-c)u(c;-);
. ll,l-lrll <l,tyl<l,l+l/; r,,:,, <+ xy2o 5 HEGilnlTl REMARCABITE

. l, ",1=l,l lyl, e ---,6>0-atuncl

.a b -
-- -+->2.
bd
l.l lrl
'[-l=fi',*0, a .{.:+-t'J -V-t.yeR:
-4

IO 1t
 . +]'2 +z2 2 - :j 'j-!r lui \linko\rski
-r2 -t1,+ ),2+zx , V;r,y,ze R;
' . l--,1
. 3.(-R.+-rx+:x)<{x+1,+z)2 .3.(*2 +y, *, 2\ -1t-ll-bl
)
I rr{ilitatea lui Cebiqev
Inegalitatea mediilor
(adev5rata pentru numere strict pozitive) h it , ffit doui giruri la fel ordonate, atunci
tnn
min(a6) 3 mp 3 mr I mo 1 w p < max(ar), unde I+-Ir* <nl(a1, bp),
t=! &=l k=l
at+aj+...+a_
I I srnt doui giruri invers ordonate, atunci
n +l tnn
*oror Zo*.Lon>n.l(ap.bp).
t=t k=l t=l
*, = ifqi2....n = ilil- (media geometrica).
\r=r Inegalitatea lui Bernoulli
V u" re lR, cr > -1, r > 0
.-^ -
ptdl + p)o, +...+ l),1t,, la,'* \_ nmrrr
pt + p) + ...+ pt1
(media aritmeticl),
f DE LoGrcA MATEMAflcA. MULTIMI

--:
ir,,,
r 5c mmite pmpozilie, in sensul logicii matematice, un enun{
rue.. ffi;n cnntext dat, este fie adevdrat, fie fals.
(nledia Parratica)'
\/1- \ lloare de adevir, tabcle dc adevlr

p pvq p^q p--)q peq

Inegalitatea Cauchy-Buniakovsky_Schrvarz
0 1 I I I
I t./, +,t.1,, *...- tt,l,,t,t (o,, t...t a,,: (Lt,) -...+ 0 0
= I t,,,)
)
<= 0 I 0
I 1 0 I 0
' tl n
- s''i | <f a,: ll1:
D
0 1 0 0 1 I

= .l i=t r=l r Se m@te predicat un enunl care depinde de una sau mai multe
rrr:atdle pi care devine propozilie oricum am inlocui variabilele
.: a ralnxi alese dintr-o mu11ime.
13
 rhnr;rril * lslrr cr eryoncnt rational:
INDUCTIE MATEMATICA, PBOBI.EME SIMPTE DE - JL r€ i:. r -: Q- drnci:
=
NUMAHARE
a) (a b)'=a'.b'
e Principiul inducliei matematice
,
I o\ ',I
''s\ r-
0
lr-r.i:* t:t :redrcat Pitl). n>_rii. l? e N gi rr e N hxat, aver.n: I =-
.::.r ,D,nr ) .sie adevarari. ;t pentr.u orice t > m, p(k) _+ p(k +
l)
[a] b'
1-s:. ;:31 irdl;. arunci propoziii a Y n 2 m, p(r) este adeviratd. .,
O) a =1.
o

r Regula produsului
D3ct lrltscteie .li._{:...., ,,{,, pot fi alese. in n-rod independent, in :- r ..:"dlcalilor:
Ar. A:. .... respecri\',{,, rnoduri, atunci ansamblul ordonat (Ar,At,....
-{,J poate fi lormat in,{r .,t: ..... l, moduri.
o in cazul in care card (A): m, card (B) : n, tn, n e N-, nurndrul .-
funcliilor ce se pot defini pe.4 cu valori in B este egal cu n,,. 41 ta =''\lak
e Numf,ml subrrullimilor unei mullimi cu r e N elemente este
5) {/(/a = "{/a
egal cu 2".
o Prin convenlie, 0! : I gi, pentru orice n e N*, se noteazi a+0 6) (; <'ifi c,t a < b.
.2 3 . ....n (se cite;te nfactorial).
nl = |
V
}j eurrnrslRADtcALl ,-^k -n
rRidicarea Ia putere naturali a numerelor reale 1

Drca rrc R- gi n e N'. atunci att =lr.ct...._.11. iara0 - l.

, factori TOGARITMI

. Puteri cu exponentintreg: c-,,:l,..lR-. ne N-. . Lerhul unui numir -r > 0 in bazg- a > 0, a * l, este
c't
o Puttri cu exponent ra(ional: ral y=logdx Pentru care 4r'=-r'
r l$ic€fi ale logaritmilor:
l'-' ,;> r,.r=:.tne Z,tteN*,n>2,atunci a,' =ri =,117 ll aE':r
,]
15
 2) logo xk = ,t .1og, x, k e R :- -,. :!,rmCtrice
3) log,a , = 1. logo ,, /. e lR* , - --:: , :uilmctrice <=1q * 0 astfel incdt
4) log"(ry) = logo x + log, y -
,, ,o*" /,\ = log, x - toso y. x. y > O
[rJ
6) 1og, 6. logu c = iog,c; consecin{i: Iog,n=-1, cr,D>0.
logb .7 i, - : -:.sie gaometricd, atunci
o,b+l h .h''t'-
los,
' -- "t' P-t'
/t' u-lov^.
7
- =( -' a

-lJ': t'7 * 1

\ r*oo*Es, ARrrMETrcE. pR'cREs* GE,METBT'E

. .]:c:. { = I
Progresii aritmetice
Definitie:
girul (.L,),,>r esre o progresie aritmeticl c+ f re R astfel i .-tn,t=',tE DE COMBINAT0BICA
incAt

or*1 =0r+r, Vn e N*. -,-:.rtirilor unci rnullimi cu rre N'' elemente (sau
Proprietdti: - .- :l grad n) este egal cu f, = a1 .

-:::--.:ior ordonate de cdte k eletncnte ale unei

1) ar_r+aur, = 2a,, , Vre N
::--:: .- rl:ste submuilitli se nutlesc aranjamente dc
-
2) o,=at+(n-1).r,Yn>2 .t . .-:.1- ;U:
,,t
3) Dacd (rr,,),,r, .rr" o progrcsie aritmetici, atunci avem: - -]t...(rr'kFl)=-+,0<k<tt'
(rr-k)!
al + on - 02 + an_l - - | - -,::.'.. :::l-rlior dc cite A elemente ale unei mullimi cu rz
... a p + o,r- - de rt luate citc
- , : : : .,:::t.iullimi sc numcsc combinlri
1t+1.

rf' n
-,i = .tj + Lt. +...+ d,, =ba?a *lzo,+(n-t)'
J
i nl

P^ Al{rt- A)l
17
 o Fomula combinlrilor complelnentare: Cl, k B este egal cu (card B)"*d'
= C;l .

o Fonlula de recurenld (sau de descompunere) a

combinanic:
qffi Im7{;,1: xeDr atii(x\=tl.
cf, = c-!,_,+ Cj_l lpascal;.
C sunt dou6 func1ii, atunci func1ia
'(x)) se nume$te comPusa funcliei
\ ,,*orur LUr NEwroN

r Binomul lui Nervton: (a + b)', = .o,,-k

Z1 . bk .
b;*dcfrnc$i :A'-> B,l, BcR
i'=0 "f
c Termenul de rang [.+i din dezvoltarea (a+b),, :, .
rrr Grtsc*@e daci qi numai dacd Yx1,x2e A,
Tr*t=CI'on-k '6k
dacl 9i numai daci V 'r, ,
c Coeficicnlii binomiali ai dczvoltirii (a+b),, sunt
numer. :

Cl. C), C],..., Cj; suma acestora este egald cu 2,,. nurnai dacd Vr1, -r, e l,
o Surna coeficienlilor binomiali de rang impar
C!, + Cl, + C) +
este egali cu cea a celor de rang par, anume C,t, + daca qi numai dacd V,r,, -r-, e ,'1.
C] + Cl +..
valoarea lor comunA este egald, cu 2*1 .
c O lomuli utild de recurenie intre doi termeni consecurr,.
ai dezvolrf,rii (a + b)' esre Tkn. = !-.k- . b T
frtt
ot t,
sa:

[r*t _rt-k+l .b
Tk k a'
\
rEl rurucnr, FUNcnA DE GRADUT_ I falI
dace f,rnctia /este par6, atunci GJeste simetric
o i':.1 -+ B cstc o funcfie dcfinitl pe I cu valori in j dacd
; i= .j = D,.. l! _r'e B =Ct!r cu/(.r) = 1,. dac5 func{ia / este impar6, atunci G7 este simetric

: 19
 o functia / periodici daci I Ie )rr=rl=-Eil{-b
estc R* astfel incat ./(,r+O =
Yx e !a
D
;. Spunem in aceastl situalie cI Ieste perioadd a func:..
rei ectalia nu are solulii reale..
Spuncm cA 4 >0 este perioada principald a funcgiei./dai, -
este cea mai rticl perioade strict pozitivi a rd$intre mlufii (rndicini) 9i coeficienfi
funcliei.l
o funclia ./ este mirginiti <+ f nr. ,{1e R astf.el ::-: =
:
+&x+c = 0, cva +0, sunt adevarate relafile:
mSf(x)<M,VxeD1. b_cP=\.x)=-.
'aA
Semnul gi monotonia tuncfiei dc gradul I
. Pentru /:R--+R,/(;r) =cLy+b, a*0, folosind eventual grafi;_
se deduce tabelul: ."11 +.tr3 = s3 - 3Ps

b
_, I Cl
1.,1 --,,1= ^tY -+r
a
- --::ri elpresici E =ar!+bx+c in factori:
E=
t "(..--rr)(r-rz).
"::nci
Dacd a > 0, /este strict crescltoare; dacd a < 0, este
./ str:: .-. - -,:,rnciE =r(-r-.r,)2.
descrescdtoare.

. :
- \ CTIA DE GRADUL AL II-LEA
\ =rrorrA
DE cRADur.Ar,-LEA
i -! i-.: .raficului func{iei /:R.-+R,/(r)= d+bt+c,o+0
/ : R --+ R,./(-.) = ax2 + hx + c, a * 0, a,D. c e R..

= j:.' un punct de minirn 9i G1 este o paraboli cu

o fbrma canonicd: ./(r) =o..r+D.r+r,= ,( ,n-L\'- O
"\'- zt -- ' und' )
-
_: -: i

= - o parabolS
tr:e un punct de maxim G1 este cu
A=b? *4ac.
. 9i
-. -: : ->
o soluliile ecualiei ./(.r) 0
= c,
- r=o=./(o)=c= e(0,7'(o))e
'd.rci -\>0-x,.,="#.* - . -r.t.)=0=

a: 21
 . dacd A > 0 -. :::dui al doilea
= -r.,, --''ilt - 6 ( r,.0) e G,, C( xr.o) e C
xl=
'rt x2 ,Y)

. daca 1
- r. = ., = _{
_. 0
--.> 81 r,.0)e Li, ._--.1-

. dacd A <0-+G/.lOx=A r-: --

(adici parabola asociatd nu ir._
tersccteazA axa O.r, e situatd sau complet deasupra
acesteia si_
dedesubt) :.!rr3re:] semnului constant pe mullimea .
( t.
3. virful I'l -::--a ^\ I

I 2., ltr ) _ u>0 <0

4. graficul funcliei se traseazd {indnd cventual cont ci
o ./ (x) 0, v.r € Re {. <0
dreapta o.. t<0 [^
ecualie -r =

o
-a2a esic a-rI de sintetrie a parabolei.

Studierea monotonici, determinarea punctului de minim

- --.*.) rr>0
-\<0
l (x) 0. v.r e R<+ r <0
[^ <0
(respcctiv de maxim) pentru funcfia tle gradul al Il-lca

Pcntnr , > 0. al
7 esrc stricr descrescitoare pe
' l--,
I l" l ,i'' .,ri",
"-"-' -,
--- ,r<Il.
-
crcscatoare,-
i-b l

L, - j
< s:, f(.p)<0=x1 <0<D<-r,'
Pentru d < 0.'/ esrc srricr crcsciroar. p. [--, ]l si ,,ri., - < si .//(B) >0=.q<u<'rr<0.
\ 2ot , > -, ;i , .t(F)<0=u<.r-1 <B<'r:,'
Ocscrcscatoarc pe I
l-t, l
rc r.
ltd
-: I : >0 $i,? /(P)>0
0bservatie: b
tir P <- o t t,
Pcntm a > O,-/arc o valoare rninirna egal[.u k,- 'B "''
-A,
4a
r,aloare ce se
b
(ii) o< -a< n <-rr <.rr (
:: -r- Fenrru .
= -3, iar pentru a <
0 = 9.

)n
0, J.areo valoare maximi
- )-='r, < r. <u<P'
b
t,-\b
(iii) a>
t- -a .. se obline pentru-r = -;
,-t 23
 ^
. Srstenrclc .ltirr.Y.
+ ,r = l'
dc lorrna
'
. unde rr. tt. u. h,t e -
",1-r-
+ b.r * c. = r

ct * 0. au solulia .t : [(,r1, rn_r1 + n); (.r2, mx) + n)|.

.+-) --+[0,+-) , g(x)=x2''este btecdva,
\'S e radical indice 2n , g-l , [0,+-) -+ [0,+*),
rurucru rNJEcnvE, suRJEcrvE, BrJEcrvE
o
[: A --s B este injcctivi daci pentr-u orice_r,1,e A, r*t.= *e :f' m, func1ia / : R -+ lR ,lx) : x2'*r are urma'
=./(.r) * .f (:,) . qlrdli'
o f :.1 )Bestesurjectivldacdpentruoriceye Bexisti_re . sfuqieirryare;
cu/(-r) =_y sau, altfel spus, dacd In f : B. e sict sescetuare Pe IR.;
t .f : A -: B este bijectivi dacd este injectivd gi surjectiva. *fue.rnra
o .[: A -; B este inversabili dacd existd g
: B _+ ,4 astfel ince: r,f:k
f "S=1s Si g./=l.a; ofunclieeste inversabilidacdginurnar
dacd este bijectivl.
4 g B +R' g{i = }'*t
: este bijectiv6, cu inversa flurclia

o .f :l --> R, culinterval, esteconvexi pe.Idacd V_r,_rg /qr Cirdice 2n+1:g-1 :lR -+IR, c-t@)=2'*ll;'
Y a, b > 0. a + b: l, cste adeviratd inegalitatca.fla_r- - b_r) <
* ruucln toGARlrMlCA
< a./(.r) + bjb,). FtcnA EXP0NENTIAG,
o f :I --; lR. cu 1 intenal, este concavl pe l daci V,r, _r, e 1;i
V o. b > 0, a r b - l, este adevdrati inegalitatca/(ar + 0.r.,) )
>.i(x) t b/(v).
r f:E+(O+-), f(r)=a',.I€lR,d>0,a+1 se numeEte

\ r crBonenliala
L@
de bazd a.

S runrcnn purERE, FUNcTA RADTcAL, EcuATrl fro> atunci/este strict cresc6toare, iar dacE 0 < a
1,
< 1,

r mi/este strict descrescitoare;

Pentru ne N* fixat, func1ia .l':R -+ R, .f (r) = ,),, are un.natoa_ bijectiv6, deci inversabilE;
-@a>
-/-csre
< I, Vx< 0;
::le proprietdli: l, atunciflx) > 1, Vx> 0, respectivfx)
-,
i 3ste iunclie para; dacd 0 < a < 1, atunciflx) < 1, Vx > 0 ;iflx) > I' Vx < 0;
: ' .ste strict descrescltoare pe (--, 0] gi strict crescitoare /(0)=1 '
:-' - --):
.j 25
 efinitie:
D
IAEEiE fudamentale:
Funcfia g:(0,*-) -n g(.-r)=log.,.r, oeF,a>0,a+l se nun]-. _ m orr=, de solulii dacd Ei numai daca ae [-L 1];
funclia iogaritmicd in baza a. Er 4- J imr"' solutiilor ecua(iei este
Proprietdti:
k e Zlw
o ./og-11s.*-t $i g".l'=l-;, ffi -rf -:*or+kr I t € Zl = larcsin a + 2hl
agadargeste inversa flnc:.. !i

exponen{ialef r-rctoa+2lr lkeV,j.

c dacd a > l, atunci g este strict ctescittoare, iar tlaca 0 < a <
u*r cr = D are solulii daci 9i numai dacd be[-t' t] ;
afunci g este strict descrescdtoare:
o g este bijectiva, deci inversabi[d; oqqp mhimea soluliilor ecualiei este
o dacd ct >1, atunci g(,r)>0,V_r:>1, respectiv ,q(_r)<C. S = {+arccosD+ zkrl ke Z}'
V.re (0, l);
icry g t : c aresolulii pentru orice ce R' mullimea
odacd 0<a<1,an:nci g(_r)>0,V:re(0, 1) qi g(_y)<0,V,r>l: ffirfitud S = {arctg c+kn I k e Z'}'
o s(l)=O
; nITAIICI FINANCIARE
\ rrrr,rRrGoNoMErRrcE j cmpti (notati cu D 9i reprezentind dobinda calcu-
al m-depusd S pentru o anumitd perioadd de n ani pe
o Funcfia t +-: :1- [-t, rl, /(-,) = sin-r esre bijectivd, deci S' o'n
| - Lt e Ccpus suma) se calculeazd dupd formula O =-ff'
inversabila. cu invcr.sr f-t :[-t. , - [-+ +l / rr..
r = arcsin .r.
{r6"iili procentul dob6nzii (suma care se pHte$te pentru
t - -l tF*de 100 de unitali monetare pentru un an)'
r Funclia g :[O,r] -+
[-l f], ./(_r) =.os_.- este bijeuivi, aqadar
5 simpH pe la iuni se calculeazl aqadar cu formula
inr..ersabili, cu inversa
s-, ,[-L t.] _r[0. ,r_], g-r(..) = orc"os,r.
im-12
/ _ _\ o [,r Srsitul fiecdrui an, bincile inscriu dobAnda in cont'
apoi' in
rFunctie 1, I-" " |-ru--. i(r:) = tg jr depttsd inilial mdritd
| 2. ) ) este de ascmenea bijectivd.
J*oo., dobdnda se calculeaz6 la suma
se nume$te
)

w *thinda onului precederL Aceastd dobdnd6

','__- _nl,-r
-' 5di comPusi (caPitalizare)'
-- -:t'.3:!l )1t -
- ^ {'Y)=arclqr'
):)''

:a 21
 Dacd surna depus[ inilial este.t0, atunci, dupi ri ani. suma cjc:, -rer populalii statistice se mal
(
rnilial cu proccnrul anual cc,nslant p devine S,, = r. -#
l,
o Taxa pe valoare adlugati (T.V.A.) este un impozit (o raxa :
consull, care se aplicd o lr, -,lzl +1"r, -,tzl +...+1.r, -Ml
singurd datd produselor, sen.ici.
executdrilor de lucriri; in Romdnia, de la I iutie 2010,
,,
cot.
impozitare este de 24ok (in pcrioada l9g3 _ 2010
a fost de I 9",
r Prcful de cost (costul de producfie) reprezintd totalitatea cl,:
tu^ielilor pe care agentii econornici le suporti pentru
pr;ducere" ,
' .-;:e pdtraticd): D= 16r-r)'
vdnzarea de bunuri sau pentm prestdri tle ser.ricii.
o Pro.fitul.este diferenla dintre prelul de vdnzarc
gi costul proc-
sului (serviciului). ;;-:tl IITATE
o Masa profitului: diferenla dintre venituri cheltuielj.
o $i
Rata proJitulul: raportul procentual dintre masa profitul_ - : L] care cazurile posibile sunt egal proba-
- :.::iitate coincide cu noliunea de frccvenlS,
Pqi volunrul capiralului Clolosit..n,.=I tuO

o "C :-:raruLcazurilorlavorabile nt
Rato rentabilitdlii : raporill procentual dintre masa profitulu - =
,-rt'rarca^",1".n*tb'la ;
P gi cosrul toral CI: n, =l OO sau R,.
cl f =1 ,00
cA'"-
(undc Cl reprezinri cifra de afaceri). - - 1 sc nume$te probabilitate daca. pcntru

: .: 3. sunt verificate simultan condiliile:

\ ,rrrrNrE srATrsflcA
DE .l <1:
r Efcctivul unei populalii p rcprezinti numdrul de intjivizi din
: = ,-r. P(s)= l;
populalia P gi se noteazh [p].
e_ Clas5 unei populalii statistice _ submullirne a populaliei, ai -j=P(A)<P(B);
_a
carci indivizi se deosebesc de restul populaliei prin anumite ' , = A = r(tv r) = P(A) + P(B).
caracteilstici: numirul elementelor unei- clase C reprczintd : .-: .a eycnimentul ,'{ sd se realizeze. ;tiind ca
efectivul clasei qi se noteazi
[C']. i :-a realizat, se nume$te probabititatea lui zl
o Frccvenfa relativi a clasci C a unei populalii p
cste numirul d. B. .c notcaza cu P6 r I t ;i
, -.c] A, t) - P( I tB)
, p\Bt+o.
-pl P\B)
?3 29
 Proprietdli:
. P(.1\, B) = p{A)- p(A
^B). ALEATOARE
o P(A)=1-P(A).
r ,q, -{} este mul{imea evenimentelor elernentare
Dacd ,4, oA,=A,yl<i<j<n Si ArvAru...u_i -
: :-::. ;:L)cicnl fieclrui clement din ,4 nigte
atunci:
- :.- .- ::.-. Jeci experienlei o rnulJilne de nuuere
proba-
p(B) = P(At).Pl,(B)+ P(A).er.@)+...+ p(A,,) p..t,,@). ar€nd o anumit[ probabilitate' anume
(Bc4'es) :.::.nentar ciruia ii corespunde). O astfel
o Schema lui Bernoulli (binomiall) :. :.-:'.3ite variabili aleatoare
ale variatlilelor aleatoarc
Daei irr urma unci experienle. p(Al _ p sau f1Z1
=
- ' .-i:: tt t'ariabilei aleatoore X numirul
atunci, repetAnd experimentul de n ori in aceleagi
=f i r,-
probabilitatea ca I sd se realizeze de la ori, m 1 rt.
C,1,, . p,,, .q,,
,,
ladici exact coeficientul lui "r,,, din ..' : v-ariabilei oleatoare X.. nurnirul
"arialia)
(p*qr)" ). - \- \"it ., - M( Xl\2
rl 'o,
t
^
i:=i
o Schema bilei neintoarse (hipergeometrici)
Dintr-o um6 cu a bilc albe ;i 6 bile negre
". .'.; nteclie pdtraticd a variabilei X: nurnlrul
f, bile fEri ---;--
"*,.ug..n
inai pune la loc. Probabilitatea ca exact rr dintre
acestea sd fie
"
-
tt'
n-/ lZ\
\_\ /

ntr t
t' tl-k
"*r" /-k
L \ J MERE COMPLEXE SUB FORMA ALGEBRICA
n+h
o Schema lui Poisson (binomiali generalizatl) z=a+bi' a' be R'
Se fac r expcrienle independente: ia experienta
ehrkEbrici a numerelor complexe:
cu numdrul
poatc apirea evenimentul A cu p(A\ = pr sau evenimenrul i
; . _' =.r. Im(z)=6'
P171 =;oo"!- qo. probubilitatea ca I sd aparh de m or
A. : = q+ bi este numlr pur imaginar ez = Di, be IR*'
cstc coei'icientul lui x,, clin p(_r) = (p1." + qr)(p., +
...( p,,r + q,)
Oz).
[M :i = a* + bt' i, a1,,b1,€ ]R't e N*' atunci avem:
. q!fr. e doui numere complexe: zr = zz € 4 = a2 $i 4 = h'
.

30 31
 o Conjugatul numlrului complcx :=a+bi,a.
be IR esr.;
7:o bi.
Proprietdti:
-;-
lr ---il=l.re i. +r fl_-,=f]:,
t=t t-t rnlfrnl in e rort/tnRtA PLANA
2) -- := a=-bteR sr I-,=,,
\. / ''l carc in-rpafie segr-r-rentul lUrU.)'
',,
-' L'\ i- =v-
L--t 611
;:1=J - -.: ::::i A' =
tr!'V'
O t'"" - = :L1 El afixul 1
r_-r iJ (r,J 2. ln/ ' l+/t
0bservatii:
este aEadar
l) ze R <+ z=7; llarur) '=T
:e -. -: lc grcutate al triunghiului cu vArfurile
2) iR" ={t1t.R"}
r) <+r=-, .
:r +:) +:t
:-r(5:c::'---:-
o Puterileluii: 14'
=l; i4r*t =i; i4n*2 = -[. i4l,+] =_1. ne -,. J
r Modulul unui numlr complex: Dacd z=a+bi, . -.: -ll centru ,11, ;i razi r' > 0 este lt -
t' | =
'
/-- - . :' tt - t'
lzl=tla- +h- ' - ,:-Jl i i nri < 1/' 1/' !/' ) -- t''n
-j --t -l
P ro pri etdli, o b se rvati i :
l, | , , : . Bi,!), C(c) sunt colinlare dacd 9i nunrai daca

r) lzl> o 5)lflzr l=fll,-l

l,(=r I i=r
2)lrl-oe)z=o oi =
l,,i 1,1,,
a :3 R MA TRIGONOMETBICA A UNUI NUMAR
3) l,l = l-i 7)lt-,1=ir,,r :OMPLEX, OPERATII, ECUATII, APLICATII
t? ,\l pt ^l
Ir=t I (=r iti' a. b e R, ltunei cxisti ;;i sunt unicc nunlerclc
llr-r
\ l,l2 =, , l-,ll-rl
8) l-rl =* (er.idcnt. z2 +.0 ) -
----'
--h- $i q€ - 0. 2n) asttclincdt :=r(cos<p+isinrp)'
l':l l.,l
.tt
33
 0bservatii: f,-rg. pari dacd are semnul -t I $i se numesle
= =
;;ri - i. Se*nrl produsului a doud permutdri
Pentru r'* 0: cosg=1. sir,p= D - -:'r : -.: 3cestora.
sau daci a *().
tl'
b
q=arcrg
-+kn.keZ.
o
r Opera{ii cu numere complexe scrise sub
formi :sre o matrice Patraticd de ordin n'
Daci .:1 =4(cos91 +isin<pi) gi z2=1-.(cosrpr+isinqr). jE de(l) : ! e(o)a,o,,,aro e\-"ana(n)'
egF nun6ru1
1) z1 .2.=,irr["os(or +rp,)+isin(<lr
+o:)]
., = -rfcos(ro1 -,p, )-is;n(,p, _9, )l
i
-: .?lI
3) :i' = 11'(cosn<p, +lsinnrp,) ',1
I

= (cosg+ising),, = cr
)' ,,,, ,r.1l = o, ta:ldlj * 4',aj"01t I
+i sin rg, r e N- (Moivre) J.. o-1 a,-ll
2kn , . e, +21:r )
'' v-r
4) 1L =lf
- v', [.o.91* k =0./?_l
- - -r-'alr .: - o11oPAt1-c1tPP{\t''
[.".-;-*,r,n--;-]. ::-'Jusului a doua matrice patratice de acclagi
ordin

V rrnrraurAnr - ::.)dusul
, determinanlilor celor douh matrlcc:
f.l - = -: iI det(B).
.
() permutarc de ordin z este o funclie
l, uni:
bijectivl o : ,4 -+
A = 11,2,..., nl. in general. vom scrie o p.*rtu.. ui^utiran.
)I **sA uNEt MArRtcE
Iegcadecorespondl.nlaaluncqiei:o
=f, 2 ... n :We !:iar),.,. r., ".t. o maffice patraticd de ordin n' spunem
( o(l) ot2) ...
o(/r) pdtraticl de ordin r' pe
Notint cu ,!, mullimea tuturor pennuErilor dr {.s inlersatril5 dacd existd o maffice
de ordin r; card S, : nl.
o Scmnul unci permutlri. O pereche
(i,) e Ax'A cu i </ se r o ootirl l-1 5i o numim inversa lrti A' astfel incdt
numcsrc inversiune a lui o daci
-.:rt"r:i
o (, <;'(4 Notam cu /r?(o) s {' : '{t ' A =1,, unde 1, este matricea unitate de ordin n'
de inrersiuni ale Iui o : atunci semnul permutirii o esrc ri:aatepatraticdesteinversabiladacdginumaidacidet(,4)t0.
a, 6 r= r-i)"'tct.

35
 o Nurnirul =?l)itid
,qij sc nlrmc$te complcmentul r sistemului l, matricea extinsi 7, matricea
al ele,entului ,,, - cr,, fiirfi,dctcrminantul
matricei obti:,_.- I ii matricea necunoscutelor X:
prrn elintinarea liniei i gi a
coloaneiT. .,1* este rnatricea

(0" r:r ..{,,r

-! '''- l:,
l
a complemenlilor algcbrici: ,,, I
^. 1.1
1.r,,, ,t:, ni, )
S**emul are forma matriceald AX: B
RANGUT UNEI MATRICE

Fie I = (o,,);r.,;;,,,o marrice cu ciemenrc

nunrere complexr-
- - -. Cramcr. Daci rr - r $i A = act (-'t)* 0'
s: atunct
nuntlr natural. I < r < min(rii,rz).
o Sc nume$te minor de ordinul - -: :.:.- compatibil determinat' iar lttlica sa sohllie are
r al matricei ,{ detcnrinanrui f' unde A, se obline inlocuind in A coloana I
rnahice fbrrnare cu erementele
coloane ale marricei l.
;;*; i;';;t.'.,il:,,:,; r linii __..:
-- = .
.\
o Nuntirul nafural r este . ': .::l;it'r lrberi'
,"n.ui a" o,al,,,i,:', r r,'i). f,.i:l',ll;;:,1:"J.:,1T,,,i;,::,ill,],,
LuliJi
oncr c\rsli. sunr nuli. Matr.icca.l
ar.c ransul , ar.,
: Kronecker-Capclli' Un sistem dc gcurtii, csr( c:dr ;-;11
un rninor nenul de ordin r at il ,Lt,r, daci cr:.- . ., ': lertoul ntatricct slstclllull'll
'lUlnai daca
rui .1, iril"r,lLrlrii,,o.
,_ .. -. ':::lei extinse'
".0,,
;,tJl'lil:li,:li,Tf::T.?li',yr,,,,o..,.r'.;;;;;;';J.l.p,n,ato.,.
-
.vroore rdmase. daci existA, tlaci:r
\_
sunl nuli. , 'ui Rouchc' Un sistcrtr liniar "ste corrrpatibil
. lninorii caracteristici sunt nuli'
fJ srsrrn,tE uNtABE
r
, .1,

iITl de rezolvare a sistenelor liniare

de m ccualit cu ii
Fornta -
-qenerald a unui sistem liniar denr ecuaqii cu
jar t.rr +c/rr-\_r *...1 Lttr.Y,.=l,l
/? necunoscute ..':,
sistemul este compatibil detemrtnat
I - -.- -: :tr 9i cletl +0'
esre: i'rlrr+"1:':l - o2ux,=bt gfrmlvi cu regula lui Cramer'
:
I- IE m + n sau m : n, dardet ('4) 0' atunct: A' (nrinorul
.,t.trt *dr,:,f:* lct il *"or*rangulluil'fxAndminorulprincipal
,x:,,=lt,,
36
sul care di rangul);
31
 2) calculirn urinorii caracteristici A..; ei se
oblin din r
principal prin bordare cu tcrmeni
libcri gi ciitc una dintre
riirase in afara lui Ar, ; ATGEBRICE
3) daca cxistd un rrinor caracteristic
r:cornpa rib i I: Jaci i
nenul, sistsmu_ -Ntr SEfftEri algetrrice cu o operatie
i
ro1 rn inori i caracrcrir, i.; :;;, ;;l;',.._
nu L'\isti nrinori currctcrisrici. atunci ri.,.,r,,f :r ,nrltd iaci:
pentru a-l rczolva. pisrrlrn dorr
ar,..o,lr"-
r,culliile .or..rpr#iu.,:. . -- -:, --:l-'ou)Zitie Pe M;
A" (numite ecualii principale) doar
n..rno..ut"l"
9i - ,:- 'J.

piurzdtoare
:- '-- n?rrrnr Daci, in plus, * este comrttativa'
lui Ar, (nuntire necunoscurc principaL,);
ddm r: - :: :.ull1eite monoid comutativ'
literaie celorlalte necu
rarnas esre a.,;p cru#telT,U H:':indreapta; siste :- ' ::.: grup dacd:
\ ' -:: tr' cor-nPozilie Pe G;
p recrDE coMpozrrE
- -..:l:iYi:
- - l:: ncutnl'
Dacd' fu plus' x este
Definitii: ' . . :: :-:ri drn G este simetrizabil

e Se nume$te legc de compozifie .. .:':1ci (G' x) se nume$te grup abelian'

(opera{ie) pe nullimea ,t1on;. e' O subrmrllime
frrnclie *: MxM -s M ' -:. lrup. avdntl clemcntul neutlx
sutrgrup al lui (G' x) dace:
o O submullime nevidi .y a
lui ,l.1se nurncgte parte stabild a lui iU : : .: r-,ut.ne9tc
i_
rapofi cu operalia r, aaca (V) x,ve H r* ve H li = t"')'e I{;
=
=>
o Operalia * se numc$tc asociativl dacl z 7' = x'e H , unde 'r' este simetricul din G al hii 'r'
(_r x_1,) ,i 7
= _r * (-t, *: r.
(V)-r:.,i,,76 ,y .

o Operalia * se nume$te comutativi dacd _r +1, _.r,,i-t. ' - :: ci .{.r*-r') = /(t)".1(.r')'(V)-r'-r'e

G ' sc rlume$te
(V) r,.f,e,ll
o Operalia ,i adraitc elemcnt neutru
daci existi e e ,11astfel inc6i
,1-*e = ex.y = _r,(V)_re _a/ . - - izomorfism de grupuri' iar grupurilc G qi G'se nunlcsc
. in cazul in care x are clement neutm, - :ic. .;12 in care scriem G = G' '
.r e M se nunte;te .Lltlgnrp.CarciinalulnrrrllimiiGsenunregteordinul
elemcnt simetrizatril dacd e.xisti
un element ,t,,. M, numit
simetricul Iui ,r, astfel ing[1_1 ,i-y,=.y,*-r=s. uum6r natural
. ,l,lrr clcmcntului 'r e G este ce1 n-rai mic
Daci nu existi tttl
- 'rilaci existi) cu proprietatea 't"=e.
?a : .l-' llumir. spunctl cd -t are ordinul intlnit'
39
 Structuri algcbricc cu doui opcra{ii dtmd ffirl i este divizor al lui zero' lnelul
.^!:-:L::
ueltntilr:
- , : -:ai dac6 ir este nutldr Prtm
. tA. - -.) se nuntctte incl daci: -

1) (.{, -) esre grup abclian:

2) (.1, .) este monoid;
3) operalia . este disrributivd fa1[ de +, adici,r.(r,:__
:: '0LlN0AME
s, lrr bel comutativ' Expresiile formale de
tipul
: (,r -r) + (.r.2) qi (y +z).,t (J,.,r) + (2._r),(V).r,.r,.:
= e **c*.f* +...+atx+ao, unde aie A$i ne N' se
Daci. in plus, operalia . este comutativd, (A, +..;
,. nu,,.,.y,. nedeterminata X cu coeficienti in
l'
comutativ. Spunern cI clementul .r € I 1f;;'m
cste div.izor al lui
uuv.
dacd .r .r.- * 0 qi
+ r/ existi _l:
)r sxlsra 0 asrfel incat
u
= asttel
_1,* ..rl =0-(rr"noi
inc6t ,r..1.= 0 (arn notat cu
* (r,, . -'zr;u.'t[}l
Illeritul nculru al ooerafici r) l'n inel inrt nnnr.r-ri,,
conlutati'cu ' = tt..\-" + a,,,rX''-t +...+ atx + at) are cel pulin
*-x divizort l:
i:-.:-'- ai Yi ^,. ^^r pultn c
cel
eienrpn* "i
slementc ai firi tui ,"r" ,;-;;;;.;"'o"lrjr,r"; € N pentru care a" * 0
intcgritatc. ::.:i. arunci cel mai mare I?

r Un inel (,(, +' ') se nume$te corp daci orice erer.nent direrir ,,
0 al lui r( este simetrizabil in raport cu
operatia ..
Fie (1. +, )qi(,<', +,.)doui inele. O tunc1ie
f : A _s A, cuproprierdn..
l) /(.r+"r) = /(r) + /(_r),(!.i,_r,e ,l ;

2) 1 F !=/(,) ./("r.(q_r-,€ I ;
. - ': ='J.dacdi>n$i q=0'i1acii>nr)'
3) f (te) = l;, se numc$te morfism de inele. Daci
este qi bijectivd, atunci ea se nume$te
flrncqia
. . ': (pe care le presupunem cunoscute) fonlrt'rzi utr
izomorlism de incle. Dac=
intrc inelele I gi I ,existi cel pulin un izornomrr_,
a" i*t., spuuem c"
- ,-:.r'.. numit inelul polinoamelor peste '4 lnciul '1[1']
inelele sunt izomorfc gi scricm A A, 'l cstc
. -i::! de integritatc dacd qi numai dacd inelulgradelor'
= . Fie K gi ,(,doua corpun.
Un izomorfism de inelc : K _s r(, se numegte ,r lntcgritate. caz in care are loc cgalitatca
.f izomorlism de
-
corpuri. - - =erad/+gradg.
r Inclele 2,.2,,={0,i, i,....,,- rl se srruL-rureaza ca inel in rapon (
- .- j i estc dot.neniu r1e integritate' .1 e 'l[f ]' gradl n 5i

cu adrrnarea 5i lnmr"rllirea modulo n. Un element - .,:, /- arc (cel pulin) r + 1 riddcini (distincte) in inelul '{'
i e L,, este
inrersabil daci qi numai - - ' -.,. Polinorr-rul nul'
daci (i,n)=l in cazul in care

41
+U
 . f'eorema impirfirii cu rest. Fie
./,ge K[,Y], cu g = - " -:!..'nlpuncre in factori
ircductibili' Oncc
un corp comurativ. Atunci existd gi sunt unic dcteminar: - - : -'l:li .--'r [] sau 1' se dcscot]tputle in rnod unic
polinoame q, r e f factorilor) intr-un
lxl
cu proprietilile: - -. '..';::ii ;i de ordinea
l) f = gq+r; ireductibile din K[X] '

2)gmdr <gradg.
: : -. \ ]AME CU COEFICIENTI COMPLECSI
. Aritmetica inelelor I(ffi (K estc corp comutativ).
(d'Alembert-Gauss)'. Orice
Definitie: E -drmentali a algebreigrad mai mare sau egal cu 1'
Fielse,<[xl. [F.t."t, **plecqI, de
i) Spuneur cd g divide pel ,-': :'." in I
daci existd ie ([X] astfel i,_:_
sunt cele de gradul intii'
dnre ireductibile din Cffi
f = gh (no6m sl./ sau / is )
n) l' are exact r rEdd'cini in C (nu
2) Spunetr
mu din Cti'J de grad n,
cd /9i g sunt asociate (in dirizibilitare) dacA ./ .e , in plus, polinon-rul/se dcscompune
- -': .,: . .\:...., 'r,.
sll (scriem /-s). '=a (x-'t,)(x-'',)"'(x--r")' unde a" estc
',
K[X] este ccl mai mare divizor comun :
3) Spunem ce de , ::'.:::nt al lui.f
atuuci ae CsenuneSte
polinoatretor / 9i g dace n
ls , alt qi ii) (!r/e K{*] r_ -:-: - :ultiplc'Dacd /eA[X] '
" - -. -itipld de ordinul p pentru /'dach S - 'l divide f,
dlf, nlg=nla. Nutndrul a e C este ridicina
nu divide f
r Teorema lui B6zout. Daci/e f numai daci
[X] gi a e K, arr-rnci: , -- -':ijnul p pentru polinomul l'daci 9i
l) resnrl impAr-iirii lui.f prinX- a este '- ..;, = 0,..., ./(" "(o) = 0 '
dar 7(/')141 + 0 '
/(a) ;

riddcinile -r1' {r'" '

radicinl pentru/ daci
. '-- :n polinom de grad n l' avAnd >
2) a este gi numai daci X _ a divide
_ _ pel
efinitie:
- -:,le ordine trr,cl''"'clt' cu ctr+crr+ +G'=/?
D

Un polinom pe t<[X], neasociat cu 0 sau I (ceea ce in factori liniari cste

-::.ompunerea lui f
esre
echivalent cu grad /> in K[X] (sau a" estc coeficicntui
I ), se nume$re ireductibil - r )" (X - 't,)" ' '(x -'-' )"' ' unde
ireductibil peste A] dacd, fbcAnd abstraclie de asocieri,
sin_eurii sii -,- :. luil
dir.izon sunt I qi p. Un polinom din K[X] neasociar cu ircductibile din
, 0 sau l.
. ; tormc cu coeficicnfi reali' l'olinoamele
care nu esre jreductibil in f gradul al ll-lea care nu au
[_f] . sc nume$re reductibil in f [X] . :-r.. cele de gradul I qi cele de

12 43
 rEddcini in R. Daca./'e Rt,\,], / +05i ;6:o+ bi,b*(t. ONOMETRIE
r[ddcind comp]e.\a a lui./, atunci qi zo = a,6l este riddci:.
.f iar cele doui rddicini au acelaqi ordin de rnultiplicitarc. DE TRIGONOMETRIE
polinorn cu coeficienli rcali arc un numdr par de r.:
conrplcre nercalc. Oricc pulinorrr cu cocficienir,..1i o- dc r alori
rDlpar e[e ccl prrlrn o raclicina rca]d. 600 900
450

Polinoame cu cocficien(i rafionali. Dacd t;

e et_fl, I = L "5
7t;
1
.f
2
,y0=d+\6(a,beQ, h>0,,liee) este o ridrcinh a 7
_

rl I 0
atunci $i ,-.,6 .rt. rdddcini a lui [, iar oele doui ridici:
acelagi ordin de rnultiplicitate.
f 7 2

Polinoame cu coeficicnfi intregi. Dac6 ./ = no + rt.\- _ ^F 1

"r5
3

...+a,,X" e ZIXI, a,, * 0 admite o ridicind ra{ionall _ 'frnctiilor in cele patru cadrane
.r.u = cos qi sin

(p,qe Z, q*0, (p. q) =l), aruncipdividetermcnul liber(ac::,

p I ail, iar q divide coeficientul dominant (adicir q a,,).
I
Rela{iile lui Vidte. Dacd -r1, x2,.... xtt sunt rlddcinile polinomLil*

.[ = ao*otX +...+ctuX" e A[X], n77 t 0 , atunci au loc relaliile ti.*

Viete): r'1 r.y2 t... ^ ,.,,-- - ', ',

t, t, r'rl'\i + " +'r;,-1r',, =!L:= .

f
..., -rt-r2 ..-r:, = (-l)" ?. Dacd numercle cor.nplexc
Qn
,yt, "r2 !..., Ir
verificd relaliile .yl *r2 *
... +:; = q ! rl-12 + _\-1,\j * ... *r,,_1.1,
= Sr. <0
,yr.rr...,r,, = .!,, . afunci ele sunt rddicinile polinoruului icos't > 0 € Crl.ll =) Jcos-'r >
- -,,\ = lrin.r'o
-r
1 slnx
0

/ =,\'" -St,\'"-l +.gr76'-l + ...+(-1)"s,,.

45
tAA
 r e Cd.trl o > s3J = 4cos3 x-3cosx ,
= {t1t...< 0 -re Cd.lV
= Jcosr 0
;inf-r = 4sin3 x-3sinx '
1srn.r
Isin.r < 0
Ftrtru iumitatea unui unghi
\ ro**rrE rRrcoNoMETRrcE
o F-uncfii complementare
. (n )
stni 1= a 1 -cosa
--.r cos.r. V.re R ta-=-
) I Sln i7
r-
.,'.j
\

\l
- -.r )1=sinr, V.re R
o Paritatca, imparitatea funcfiilor ;
sin(-"r) = -sin_r, V-re R
cos(--r) = cos-r, V.re IR
o
r Periodicitatea func{iilor trigonometrice ':o-
- _= f
sin(,r+2.(z) =sin_r, Vf,e Z, cos(.r+2Lz) ' .A
=.or_r, V I-e I -:o- -
tg(-r+frzr) =rg.y, Vtr€ Z, ctg(x+h)=ctgr.V keZ. , ' -r: ,:-,.marea Produselor in sume
r Formule trigonometrice fundamcntalc
Ai consecinle - ; iosA=|{,'n,n+b)+sin('r -b))'
a) sin2 -r + cos2 _r = I .
-l
b) cos(at6) = cosa. cosDt sin a.sin
c) sin(rz+D) = sina. cos6*cosa.sin 6
15.
' ... .osA=1(cosra+b)+cos('7-h))'
.

d) rq(a+b)- tgattgA .
t.
;- /, - --r.os(17 +b) -cosfa -h)) .
.,:rlu- .r\".
l_rga.rgb
e) sin 2"r = 2 sin .r . cos _r. $ - -: tfLrrmarea
- su;lor in Produs
ct ib a-h
t) cos 2-r = cos2 -r - sinl,r = 2 cos2,r _I i_ . -. -sinb=2sin-, cos-l-.
= 2 sin2 _r _

s) 2 tgr a--b a+b

tir 2r - ' , : ..,r-sinb = 2sin-;-cos-
I - rg2.r Z-
+b 41
 c) co\dl aorD = 2ao, n */'aor "-/'. E rtdieEei
medianei rn,, din -'1 I'erificd
22 ,@t lBC, hrngimea
d) cosa-cosD = -2rin' n1'.in'-1' z(* *"2)-o'
)2 .;- =----;-
sin (a + A)
e) rg ./ + rg 6 - -----l-----1. ::sectoarei unui unghi
cos a cos D

sin(a-bl . z,[bc plp o)

-
l)^ lg a - tq /) = " h+c
--l---.
cos a cos 6
r sitrusurilor
este adevarati egalitatea:
e*e r-n triunghi oarecare' aflmci
APLICATII ALE TRlc0NOlvtETBtEl St pRODUSULTT
SCALAR A DOI VECTORIiT CTOUTTNIA PLANA - tln C
r Produsul scalar a doi vectori '- - -". lui \ePer egalitili:
y'BC sunt adevarate umatoarele
Daca ii = .r,,i, r',,'i qi i= r,iu.,,.j.orrn.; ' - : l:rghi
ir n-h)(o-c)
c i ,=-r,,,r,,+-tr-t1, gi -\
: bc
o i.i = ll;lf ll;li cos(<fi.r;)) , unde <(zi,i) este un:
;
crientat trigonontetric, deci : ''r \;^p-;
a.
' rJ.r;= *,;
Jr; rrr,i+ r,: .cos(<(r/.r:)). ,' - -:lui triunghi oarccare:lBC
.'-'.".'l;-*,,ile pentn.' arla
o Condi{ii dc paralelism gi perpendicularitatc utile l;i uSor de dcrnonstrat)
ilt ccle cc umrcaza ctt ::
a doi vectori
Dac[ i =r,,i- +1,,,j gi i=_r,,i-t_tr,,7=, atunci: - . '1tsC' notata

o zl I i (3,rii/.rr. + 1)i/_|1. = 0;
- a ltr,.
o r,ilr Y,i l"
-tl i- w - 'b'sin C
,ri. _t', -2.
. Tcorcma cosinusului
()ricare ai fi triun-uhiul ABC. esre adevdratd egrlitatea itQtt,-t)ip-r):
u) = lr2 + i -2bccos A . : .\= p.r;
.\nalos. h) = r) +r,2 -2ctt cosB- t:j =n2+b2 -2a6.^osC.
10 49
ao
 abc
e) J =-. ;Jl
1R ANALIZA MATEMATICA I

a+h+c
t\)Oenl p . /.este lungimea razei cerculuj inscris. i.
este lungimea razli cercului circumscris.
I. $rnunr
e Relafia lui Stewart
Dacd ..1, B, C sunt trei puncte
pentru orice punct O din plan este
in plan, cu B e (AC), 5 tIfi HOI{OTONE

adevAratA
o.t2 . BC - oB2 . AC + oc\ . AB
= AB BC. AC. - . sfunem ca este:

-am crescfutor dac' a,< 4,,+t, v n e N;

- rI5t descrescitor dacb a,) a'+r' V r e N;

- drl daca esrc monoton crescitor sau descresc[tor;
e N;
- rrei strict crescrtor dacd an < a'+r' V n
. rrrEa strict descrescitor dacE Qn) a'+t' V n e N;
r lil ronoton dacA este sffict crescdtor sau strict descrescator'

b *-rMARGrNrrE
D*: - ginit dac'
It (rJ-x un ;ir real' Spunem cd (a')"'N este marl
ilqte l. a < b,astfel incit a ( a' < b' V r e N'

\ ,*no uNUr srR

notalia m. : m. u {-*' +€}

: [:; +-]' Mullimea fr se
llm
dreapta reali incheiati
Wie: Fie (a, ),.ru un qir real 9i a e R ' Spunem cd qirui
-e a se afld
{rJ-x are limita a dac[ in orice vecindtate a punctului
qi termenii qirului incepdnd de 1a un anumit
rang'
5C
bl
 1,gu" = " sau r./,, _-;;_) a.
Notatie;

o Fie (a,,),,=., un gir tntRr

real gi a e R. punctul a se nume$te
I
" -'r, ERGENTA St ruAne
limiti al pinrlLri (a,,),,.., dacd existA
un subgir (rr,, ),.r, al a
care are Iirlita n. pirul (a,)*s are limita a, atunci orice subEir 1a1, )'*x al

Proprietate' $irur real (a,,),,.,' :irnita a.

arc lirnitd dacd gi nurnai
daca a::-
un subqir divergent sau are doud subqiruri
singur punct limith. i-iirl." t:.,^-^-nr
^."r^
Consecinte: ,..j, ,l.*,t. distincte. aturici acel gir este divergent'
- -: r:i convergent de numere reale este mdrginit'
l. $irul reat (4,,),€ri nu are lirlitd dacl are doul puncte lir::_
distincte. a- A
2. Limita unui gir real este :: TERII DE CONVEBGENTI/D]VERGENTA
unicd, dacd aceasta existl.
^ S : URILOR
\
p s,nu*, coNVERGENTE lltm: r stabili convergenp girurilor se
pot folosi urmdtoarele

este convergent'
Definitie:Dacd girul (a,,),,.,,
are limita a, cu a or."a1 monoton 9i mdrginit
iil--*L=
e R, a tinir. atun: (a,),.ru $i (D')"n douS
qiruri reale'
(rz,),.rr sc lrume$te gir convcrgent. m.C.+"" majoririi: Fie
. < i,,. V ir e N 9i Jl* a, = 0, atr-rnci llt} o" ='
Teorene:
giruri convergente si daci
Tl (tcorcma dc convergcn(I cu -. .r ),,.r. $i(b,),.,', sunt doui
e). Fie (a,,),,=,, un gir real <
a e R. $iml (a,,),,.,., are lirnita 9r : li, atunci 1iir1 a" 1im b"'
a dacd gi numai dacd v e > (c')"' rtrei rimri
3 r. e N (n. un rang care
0. - .:.rrerna cleqtelui: Fie (a,)"rr' (b)*r' $i
rr 2 -\' (\'
. .,-: ieale astlel incat a" 3 b'' 1c" pelltm oriceatunci
depincle dc e) astfel incdt
V r ) a,.
n e N,avemla,_al<e.
- -:.li). Dacit a,, ---- 9i c,, ,;;-+/' ;i|ul
'/
,r., un gir de nurnere reale are
limitd, atunci aceasta este . rmira/./e R
,f,l Daci gtntl
i Criteriul raportului (Cauchy-D'Alembert):
o $imrilc carc nu au lirrita gi cele care au cxista lilI l' I e ] '
numesc giruri divcrgente.
limita Jo 5sg:5s -:- tori tcnrtcnii strict pozitivr 5i
-
. ' : -l r;, ) - . eslc con\ crgenr 5i ,lirrr 1[ /
q)
53
 reale convergente' cu
T6. Criteriul Ceshro-Stolz: Fie girurile reale (a,,),,.,
qi {,q.)-:i li (b,),=5 sunt doui Eiruri
V € N' Ei 6 + 0'
* b, '-;;;-+ b' 9i dac[ b" * 0' '?
1

Dace (b,,),,.., esle stdct crescitor gi nernirginit

qi exisrd lim
este convergent * f,-'-*'i
-_ a
-*"[n)-.
llmr- x" - ;r'
,..* b (xJ* p este un gir real convergent'
cu
'6)
o > 0 gi
q\ o" ---;;+ a''
,prtere (a-")*ru esteconvergent
OPERATII CU SIRURI CONVEBGENTE LrL' r'
=
:-, -o
Teoreme:
W a > 0, a * 1, 9i daci a" --;;->a" atunci
Tl. Dacd (a,)*r $i (6,,),,... sunt doui giruri reale convergenre.
tt,, a 9i 6,
-,=--) -*+ b, atunci girul suml (o, + b,,),,.., doud qiruri reale' ctt
conlcrgent $i a,, + b,, a + b. --" {a,,),.:, $i ('t')'err sullt
'
N, a > o 9i x" -;;;:)x'
-;;__s atunct
Se scrie:
fgrl (a,, + 0,,) -
,lll: a,, + tim b,,. G>a, a,> o,Y n e 9i
fl+p 1ai')*N esteconvergent $i a)" -;=;-+a''
T2' Daca (a,,)*r, $i (b,,),,.,, sunt doud giruri r.eale convergente. c- r \t
a,
->:-+
a qi b,, - *;-+ D, atunci qirul diferen(i (a,, trc g.-,i' =tiq " lt*"
b,,),,.
(ao)n=* este un 9ir real convergent'
$) an --;34d'
este convergent qi a,, _ b,, _-
*;__; a _ b. IL IE
(t@.),-* este con-
Se scrie: Iim (a, 0,,): lini a,- lim b,,. ,*,>a v n e N 9i a > 0, atunci qirul radical
,r
'J; --.*+\la 'Y k>2'te
T3. Dacd (a,),.r; $i (0,,),.., sunt doud giruri reale N'
convergenre, cu G4$
4, -;==--;a gi b,, ---;*-+b, atunci girul produs (ct, b,,.),,... tra Dace {xa)nerq este
un $ir real convergent' cu 'xr --;:+r'
este convergent Si a,. b,__ r > 0, atunci logaritm (log' x")"'1.. este
*;-+ a . b. rrs > 0, V z e N, Ei
Se scrie: lim (a,, . 6,,): lim a,, . lim b,,.
'iruI
io&;r'
flrtlgent qi lopx,,
-;;-+
,llg ("". b,. c,. ... , ): .,I*,f,,.,
Generalizare:
...
an. lA LIMIA REzoLvArE
obsenalia ci reorema rdmdne
,1,*
valabili numai in cazul unui numdr ! r*u*l DE TREcERE

t-init de factori.
l-6+a:ala:l*,Vae IR'
5b
EA
 :*,Vae IR..

_---.dacdo<0 :1; J RI DE NEDETERMINARE (EXCEPTATE)

.--. daci a > 0
--.dacda<0 _ _ 1--): i--l 0,,; (t-)n.
--.dacda>0
- }I ITE REMARCABILE DE SIRURI

'r. -l<q<l
.,. =|
:= 4
q>1,

.nuexisla, q<-1
.- . ---.,:,- ap.tk + .-. I a2n1*a1r *a6, atunci
dacl a* > 0
--.dac[ao<0
N, 9i a,:0, atunci I : + ... r btn2 + Drr + bo, atunci
,1B ,lim - - -. )tnl b,,,n"'
(a
13.Dacaa <0.-r- N, gi lim a,,:0, atunci lim a _-ron -= lL
t
*,dac5k<rl.
"-* a, th )

14.V*- :+m,Vte N,k>2. rj' Iirni

rl+-l1'\
. .n-l

= e\ =e.
rs. v* @ -, v,( e N. tl ) -*(, n )
16. DacI a > l. atunci a-- : +@; o-- = : - lr
1l1-r t\
0:
log,,1*-1 = '-: log,,0 = *. 1! 2t nt)
17. Dacd a e (0, I).
atunci a'- = 0; a'- = l-:
lo-e,,(+-; ::;
log, 0 = +*.
18. Dacd a > 0, arunci (+-)': +-; (*)r,,= +*; G*)r.,-r : _--
I9. Dacd a < 0, arunci 1+-f'= 0.
:
20. 0-- 0; (+-y"- - +€; (+-) .- - 0.

5b
57
7
- i\ = 1.1 sau lim l-('t) = 1'r' in 1oc cic /'i' linrita ia

II. LIMITE DE FUNCTII

LrMrrA uNEt FUNcntirurn_uru puNcr

Fie f : E -+ R, E c R, Ei _16 un punct dc acumulare al lui E.

Definitie: Spunem cd un nurnir / e
lR este limita functiei
punctul -vs. daci oricare ar fi girul de numere (a,,),,.., din j
I
-IMITE BEMARCABILE
a,,--------)xn. an* ro, V z e N. girul ( /(a,),.,,) al
sinu(r)
luncliei tinde cirre /. Scricm l.tim---*=l'daca lima("t)= o.
f
yl (x) - l. rr(r)
Proprietate: Dacd existi, limita unei flurclii intr-un punct
este unic-
Dac[ cxistd doui giruri reale (a,,),.,., Si (0,),,.,,.
Cbser'tatie; 2. lrntsr/(t) =t,daci limr(.x)= o.
a" ---:-+ -ro, bn
'." ri (r)
--;==+ xo gi a, * xo + b,, Y n e N, astfel
arcsinir(:l)
)\-f (a.) + atunci funcfia;fnu are timiti in xo.
!tyf(b"), f. [m.I.=-.\1 =I. daci limrr(.t) =0
rr(-rJ
\_ u.ctc,, ( r)
BJ LtiilnE LATEBALE l. timllli5.,l.-l =I. daci lim/I(.1,) - o
(x)

,
rr
Fie./': f --+ i. f c :.l,. 5i _r1; un punct de acumulare al tui 6.
''
D efinitii:
. Se spune ci un numir l, e R crtc limita la stenga a unei funcfii,:.
,_+).=" s. tin,f r*-!)' =" .

-t tr(r) l
in punctul ,to dacd pentru oricc qir (a,,),, e E,'a,,-__r,ro, c_
clac6 trma(.t) = t- '
proprietatea cd o,, < x6, Vz e N, avemf (a,,) *-+ t,. I
I

Scricm lim./(-r) = i, sau : -- r-r)'=g r. lim(l +,, r))il =e .

fp /G) 1,. in loc de 1,, limita la stAng: {

a funcliei./' in 16 se mai noteazd./(.r6,- 0). daca limrr(,r) =0.

. Se spune cd un numdr /a e R este limita la drcapta a func{iei/ tn(l+rr(r))
in punctul ,16 dacd penrru orice 9ir (a,,),, e t. o,j ln I 1+.t)
?. li',,1!.--!l! = l. daci linrri( t) - u'
*;___rxo, cu
proprietatea cd u,,) r11, V rz e N, avem.f (o,) *)la.
EO
59
JO
7
I
8. lirn"
,..0
'=lno. g. -'L')r
Iinr:___: = Ina .
III. FuNcfrr CoNTTNUE
Y
'-" ir(r)
o>0.
daca lima(.r) = 0 HITUNI GENERALE

-J R, E c R, 9i 'r0 punct de
acumulare pentru E'
9. lim" '=1. 9.
,,,{'t I

lim:--:-=1.daca lima(x) = o
-rE
.
'-" ri (r )
dc acumulare-ro din E' dac6
- .' : 'rSte continuiin punctul cu/(to)'
- '' ,;;. ,J;;;' acea;ta limita este egald

trcrtu: ]ry/G):/(x.)'
pe o multime ,4 c E dacd este
r 5e ssme cA.f esLecontinui
mm'm,i in fiecare Punct din l'

\al **r, DE FUNcrtt coNTlNuE

pe domeniul 1or de
fuac1ii1e elementare sunt
continue
Taae
e.

coNTlNuE
.*oe*.ETATILE FUNcTIILoR
\ continue se pot exprima
prin urmdtoarele
F, ogilatile funcliilor
tESrErIre: pe un interval
finqie continui
TL Teorema lui Weierstrass: Orice
mlrginitd qi i;i atinge marginile'
m*iii*atgi"it
-Wri,ir,Spnnem
[a, b] este
ci 1 +
o R' 1 interval' are proprieta-
funclie/:
V l' intre/('r) qi/(x''
se hiri Darboux pe intervaiul :I dacit
j;o e (x',;) astfel incdt/('to) L
T *rii':i ^* p.D. (proprietatea lui Darboux)' are proprietatea lui
interval' /
S*ervatie: Dacit f : / + R' -I
interval'
Dsboux, atunci/(/) este tot

61
60
 T?. O lunclie continud pe un interval 1 are propriera:::
^Darboux pe 1. fV. Funcfu DERTvABTLE
Co,rolar l:Dacd/este o fr-urclie continud pe un interval _I 9i r:=.
valorr de semne contrare in doud puncta a < b din 1. atuncr roTul{l GEI{ERALE
r aloarea 0 cel pulin inrr-un punct cirprins inrre
a gi h.
:E -+ lR, E c IR' 9i xs e E punct de acumulare
Corolar 2:Dac5/cste o funcfie cor-rtinuh pe un interval 15i r_ Wlfiaf
anuleazd pe inten,alul 1, atunci/pasfeazd acelagi semn pe 1.

T3. Daci./este strict monotonA $i continua pe 1qi daca/(1r -r*. * firnclia / are derivati in punctul xo dacd
existl
": -,
un intcrval f (n I arunci .f , J -) l este continu5,i '- ..:: sau infinitd):
nlonotonA.
1bservatie: Aceastl teorernA ne asiguri
tuncliilor uzualc sunt funcgii continue
ci func[iile inverse Hllffd"l7'1x'r
finitd' se spune cE func{ia /
W &ata f'(xo) exista 9i este
c Eivebili in Punctul x1'
in xo sunt egale' atunci /
r E &rivatete ta stanga qi la dreapta
-&ivetiinxo: f,=L=/'(x.)e 1R'

rr'*: derivabiia 1a stanga

iFun.U"f este derivabil[ in xolocdaci este
relalia:
t f 4o ' ioa' in acest caz are
= = f'(x')
f:txo) -/,(xo)
intr-un punct este continu6 in
acest
IL Orice func1ie derivabild

genenl' adevdrata'
ffi*t*o*roca acestei teoreme nu este' in

\ .*t, DE FUNcrll DERI'ABILE

derivabile pe domeniul lor de
de-
Toae fimc1iile elementare sunt sunt derivabile
care
G;,;r<;oga tuncliilor arcsin qi arccos'
care este derivabild pe D \ {0}'
r (-1, 1), qi, respectiv, raAical' de definilie'
maxim
bt
:;;e,t.'j"rntni'l'a" 63
 r. puncrul 1; ='ili. i !i ii:
: :: 3i..1 este deri'abili in
1

\ *rnu'.rDEDER.,ARE /'(/ {1'"))

Fie /, g : f --+ IR, E c R, doud funcgii derivabile pe E.

I
i.l''
urmdtoarele rcguli de derivare:
. Lf "r d' -.[' + C', cu (/+ 9)'(_16) :/,(.x0) + g,(,r0), V,16 e E
. ELEMENTARE $l
()"f)'-),f',\e R. cu (1"/)'(.16) =).f,(xx),y x6e E; DERIVATELE FUNCTIILoR
.U.9'=7'.o+f.g',cn c0ttPUSE
(f sf,$uD : f '$O 'g(.rs) + /(-16) . 9'(-16). V .r0 e E;
( rl {'o-t;'
.lil-''s i5 .',, r = lleRconstantd ir = rr(.r) o func1te care
\si
ll
s-
. - :.te!-- nde de;r eR
';'= tt' ti l/. e r\
I ),.,_
I _.,-to/ /'(.r,,)gr.rot- /r.r,,rg'1.r,,; . =r: r"-1.ngN., o (ri '?
. v
\ s,/ s-(-\ )
.\-n € t.
- =- :-_
?
. =,-r'r.reR, o lu'\'- r'tr'.'t tt'.r e
\ ,rr,rArA uNEr FUNcrrcoMpusE
- ;1f'+-)
E -+ Fqi a ti
Fie l': : F -+ R. E, F cR, doul func1ii qi rr. . (Jrr
\ I/ =----T= . ii ( {l > u'

h
. . ==--
I.Vn
l.lu
= / " tt : E --r R. unde D("r): /(zr(-r)), V,r e E
Daci funcliile rr gi - : (0. +@) V"teR
Teoremd: /
sunt derivabile, atunci func1r:
tt' .,
compusd h:.f o l cste dcrivabild Si(.f u)': (/', ti . u,.
" " 1,V,te (0,+*) o (ln rr)' = -- . Y(r) > U'
o :..:)'= u
Deci, 1./" u)'(r): /''(u(x)) . r'(..-), V,r e E. -r
V-te R
\ o le")' = s"
'i
f ornrvnrA uNEr FUNcnr TNVERSE .(d)'=e',VxeR
. (a")' = tt" ln a ' tt',
Teoremd: Fie J : I --> J o func{ie continul gi bijectiva. cu /, J . (d)' -- a' 'ln a, a> 0, a * l' a>0,a*l
int.'rrllc. Daca/este dcrivabild intr-un punct .16 e 1gi/,(,16) + 0. -te R
65
b4
 . (sin .r)' - cos -r', V.r e R o (sin u)'= cos , rl
CU AJUTORUL DERIVATELOR
I
STUDIUL FUNCTIILOR
o (cos -r)' = sin -r, V _r eR o (cos lr)' = -sin lr . rr'

.{tC,r):,l derivatei unei tunclii / se numesc puncte

cos .\'
'5 _' o (tga)' =
-+=
cos- r/ ffijHilllle
cos-rt0 -=ts-r.+l = u' (tg2x + l), *ale tui/
cos r(.r) =
. I lEnai: -.,-a+ale extrem local ale
cts r)' o (ctg er)'= lui Fermat afirma cA punctele ^e * "1f:
(

sln-.r --.+-
SIN'U
. l. Teorema
t" ;#;tiil;punctele critice (zerourile
sin"r*0 sin er(x) + 0
rc irrc1ii derivabile
tunci/'). adevarata'
r (arcsin.r)'= I .. ti ?'ilinti*" acestei teoreme nu este
.
. (arcsln r/) = . un ca racter local'
{l -.r' 11- rr' !- Teorema lui Ferrnat are
V.re ( l, l) a(-r)e (-1, l),Vxe
- R lffiTALUI RoLLE
Funclia /se
+ R' a < b' o func1ie real6
G (arccos {)'= -:L, . (arccos lt ) =
, t.r' S#rfub: Ftef : la'bl
- --i----.-:- bl dacd"
functie Rolle pe inter"'ralul la'
.
vr-.r
/, l
Vl-z' ;. b];
V.re ( l, l) a(.r) e ( l, 1), V-r eR
Iffi,"l",i inud Pe intervalul [a'
(a' b)'
;;i;;;;;t''bild Pe intervalul -+ m' o tunc1ie Rolle pe [a' bl'
. {arcig.r) - :-----=, I
. (arcts u\' -- tl
.;;;;;' nou'' ri"i
ra' ai
l+r- b) asflel incat
r+lt l cel putin un c e (a'
atunci exista
V,xe R Wf @):/(b),
-H:rl;r,r""rema de existenla'
:- lui Rolle este o teorema
. (arccte .\ )'
" . (arcctg r/)'- :L-
-f-
I + \' l+tt' *rlseci'n.tele teoremei
lui Rolle:
''*''"tt pe un intewal
func1ii derivabile
Vre lR Cl. intre doud riddcini
derivatei'
*I* ""ip'ii" o radacine a Jo"nt;;;1i'" ale deriv-atei unei tunciii
r . r/)' c2- intre doua raoacrli
i1og,,.r)'= u(.\) . 0.
a* (log,,
-+.
u.lno drivabile pe un i"tt*uf "*i''t"i""i
tn"ft o rdddcini a func{iei'
V-r'e (0^ r*),a>0,a* I V-te a>0,a+l
R,
TEOREMALUI CAUCHY
e (ar)'= u' . t/ .ln u !
,,t lTeorer*aluiCauchy.Fief,g..|a,b).>Rdou6functriiRolie
rv.lt tt
Pe intervalul [a' b]'
67
5a
 Daci g'(.r) * 0. V _r e (a, b), atunci g(a) + g(D) atunci./este strict crescatoare'
adic6
gi exisra ce i : r: > 0, V -r e 1,
unce (a.D),astfel ,rrur. ./(b)-f(a) -:-),Vxr <xz,xt,xz€ I'
s(b)- sk)-.f'(c)
s'(c)
'
< O, V 'r e I atunci / este strict descresc6toare'
"oii.l
.r, 7@),Y h < xz, xr, xz e
I'
TroReura LUt LAGRANGE
Un caz particular al teoremei h-ri Cauchy
Lagrange,
este teorema - ]ARBOUX
1-->
gi anume pentru g(_r) = y.
lui Dartroux. Dacd 1c R este inten'al 9i'l':
o Tcorema lui Lagrange. Fie f : [a.6] _+ R, a < 6, o fun;., atunci func1ia derivatl./': 1 + R are proprietatea
Rolle^pe intervalul
[a, 6]. Atunci existd cel pulin un punct c €- ,r valorilor intermediare) Pe /
D)^astfei incatf (b) _f (a) = (b a).-f ,(r.)
In particular, daciL f (a) : (b) (ca
-. f in teoremu lui Rolle), arur : ElnuJtfHosPtrnl calcularea limitelor
f'(c): o. E*e tui l'Hospital este conceputa pentru
Observatie:Teorema lui I_agrangc este
o rcorenri de eistetqd. 9 Deoarcce funcliile reale sunt
Cons e c intele teoremei I ui La g rang --ir!-rminarilc de tipul
e:
Cl. Func(ia constantl: apare problema limiter
Fie 1c R un interval 9i fiel, g : 1-+ :: rnten'ale inchise sau deschise'
?.
apar umlatoarele teoretlrc;
doui func1ii derivabile. .. :"lar,o, intervale' De aceea
a) Funclia/este consrantA dacd gi numai 0
dacltf,(x):0, V x e t. - r'.:ula lui I'HosPital in cazul 0
b) Funcliilc /qi g dilerd prinlr_o .onr,un,r-ii'n
..rrri'.a .*r,,
. --lLI.b)qR_>R'cube R u {+-;,
c e R, astfel incAtl'(.x) -C(r) + c, V sunt dou6 func1ii
r: e I), d,acdqi numai daca
.f '(r) = s'(.r). V.r e L ,: : oe (a, b), cu ProPrietdlile:
c2' Nlonotonia luncfi,or derivabile: '.rt=limg{r)=0:
Dacd 1 c R este un inter- r-h
val gi/: 1+ lR este o funcfie derivabild pe
I atunci sunt adevarate
' i :r=0,V;re (a,b);
Lrnrritoarele afi nnalii simctricc:
a) /este cresc[roare dacd gi numai
dacd./,(.r) > 0, V.r e 1;
l'('\)
;:ll--=/cr\,
, -6
b)./este descrescitoare dacd qi nLrmai
daca/1.g < 0, V r e ,/.
-' c'(\)
C3. Ilonotonia stricti: Daca 1c /(') t
R cste un interval 9i/:1-+ R - -- llm--r
este o luncqie derivabild pe :'+t' g('r)
d atunci sunt ader,arate urmdtoarele
allnrriii sintctrice: altfel spus.
-G *n, verificate condiliile a)' b) qi c)' arunct:
0b 69
 ./('r) /'(.r)
, .^ g(.r)= r1i-
1 ,.,
-r .g'(.r)
-,
tr q..II{CTE UNGHIULABE SI PUNCTE DEINTOARCERE
T2. Rcgula lui l,Hospital in cazul a la: real6 9i 'r0 e E'
- ?. cu E c R rr-rullime' o funclie
Dacal g : @, b) cR. +R, cuDe R u {+*}, sunr doua
derivabile cu proprietdli lc: ' punct unghiular al tui/dacd:
se numeste

"l lT tg("r) t= +-; * rr<* coctinui inxo;

m-rr ese Aerivabiid in'o;
b)g'(-r)*0.Vre (a,D);
lY7'1x') 9i /jlfi1xo)in
x6'
c)l lim /,{ t' r. n rr 6iti derivarele latetate
=
\-, g (,r)
.
, :-: r ;:iPutinunaesteltnitf,'
punct deintoarcere al tui/daci:
^ .: - - : :: .,ilil.ite
:
arunci f ,t* "f(') -,
r+.a g(-r) i:: -::

|
'' :

- -- ;i = ..
sau, altfel spus, = -- s:.r ''' .';
'
./'1('r,,)
dacd sunt verificate conditriile a), b)
9i c). atunci:
,,* /(..) = 1;_./,(..) _, lS H r -1-:
, _rg(.r) .! ,i g,(.r.t

CONVEXITATE SI COIIICAVITATE. PUIUCTE

DE
INFLEXTUTTE

Teoremd:Fief :1_c: jR -J lR o funclie reald.

:':: asinrptoti
l Daca derivata de ordinul doi/,, este stri* pozit;!-a pe inren._-
lul 1 (adici./"("t) > 0, V _r e _I), arunci funclia_/este r-+-
.."r=._a p" i -.:ar;rii Ia -:I i;i-i' l":;acii -;r--'L-r; = ' '
2. Dacd derivata de ordinul doil'., este stnct
ncgari!.a pe inten.a-
lul 1(adica/"(,r=) < 0, V x e 1). atunci funqia/.est"c ' : 1!imptcti orizontaii lx +o x [u!-f
concava pe 1.
Definitie rn e 1 este punct de inflexiune ,l
f"*1i"ifA*i ftrncti: - ,,r:-!'E VERTICAT E
este derivabili in ,rs gi daci pe
{ de o parre a fri *, f"r.f* .ii. ,: .:E q B mullime' o func1ie realS 9i -rs e R'
conveti. iar de cealaltl parte a lui,re, func1ia
este concava.
-> F.- cu E
70 11
 Definitie;Dreapta,r = -r0 este asimptoti verticali a lui l.o",
lim /(-r) = +- .
V. PerMrTIvr
0 bservatii:
GENERALE
1. Daca lim/(-r)=+-. atunci -r =.r0 este asimptotl ',lTlUNt
, : :: :,rnc1ia/: 1 -+ R, 1 c R interval' Spunem
ci funclia /
la stinga a lui ./, iar dacI lim/(.r)= j6, alunci =l funclie F : / -+ R' astfel
-1-
crimiti'r'i pe/daci existd o
asimptoti verticald la dreapta a lui /
2. Dacd func{ia./este continud pe E, atunci ' . , . ::rir abi15 Pe 1;
./nu are asir ., :f{x),Y xe I
vertical[ intr-un punct din E, ci, eventual, intr-un pu:..
acumulare pentru E, care este un capat al lui E (E q iR poate o
conline un interval).
..
ili*f :1+ lR. o funclie' I c R interval' Dac6/admite
pe / (fie aceasta F)' atunli T
t:rnnt o infinitate de
rffii + C' unde C e R'
Asrrr,tptotr ogLrct n
P. 9i anume F(x)
Fief : E -+ IR o func1ie reald, cu Ec R mullime asrfel inci: ^,*= r: lR o funclie, 1s R interval
,o ri€ r -+
' t(:ate Primrtivele 'i*,/1Y;
lui/sunt de
sau € este punct de acumulare pentru -E-
:e 1 (fie aceasta F), atuncl
Definitie: Dreapta y : mx + ,? este asimptotl oblicl la +- i,_ - ' -C.cuCeR
* a functiei/dac[
6.
,[g[,/(x)-(zx+r)]= kl,*rrn*ALA NEDEFINITA
Parametrii rn, n eR sunt determinali astfel inciit primitive (fie F
fir*r$ie:Dacitf: 1+ lit este o funclie care admite
.:,qT+e JRgiz=
l!g[./(r)-rux]e R. mhii'a), atunci mul{imea tuturor primitivelor lui /se noteaza:

0bservatii: Jf@)&=F(x\+c'ceR'
l. Daci z : 0, atunci_y = /, este asin-tptota orizontall. : netlefinit[ a luil
:,1me$te intcgrala
Daca./9r g
2.Dacd *e 54g + nu sunt puncte de acumulare penhu r, n- -. -'ne'fx7' g:' t+ R doud funclii' 1c R interval
are sens problema aflarii asimptotelor oblice.
.-:.:. Primitive Pef anrnci:
pe /qi
.,,.*.11u1* g,i- m admite
primitive

d' = I/(') dt + J g(x) dr;

Jf + sX'')
73
12
 2. firnclia uf : I --+ R admite primitive pe I gi StrHlMBit^Bll DE VARIABlli

: Fr doua func1ii I : I-->Jlif J-+R,cuIJqR

Jf"flt.O ar crJ./1.) dt. cu c e k. rx+ 0 fixat
IE
r..e &rivabill I
\ ,*r, DE Furrrcrr .ABE ADMrr pBrurrwE ;;;;#;,,"
Pe
P" 'r (fie F una
dintre ele)' -: 4.
T"" T":':
Foq : 1 --+ R
Toate lhncliile elemcntare admir primitive pe muliimile q': I -+R I
admite primitive pe iar func1ia
defini1ie. a sa care satisface relalia
Teorem d: Once func;ie continuE admite primitive. :(F"tp)(-t)+C'V-re 1'
i, i.gX-r) <0.'(-t)dt
?bservatie: Reciproca acestei teoreme nu este adeviratii
existi funcfii care admit primitive, dar nu sunt continue. iormula primci schimtrlri de variabili'

\
p trurrcnnnE. METoDE DE TNTEGBARE
PBTMITIVE UZUALE
Definitie: Prin intcgrare se inlelege operalia de calculare a
tivelor. numite $i integrale nedefinite, ale unei funcgii care FUNCTIILOB TLEMENTARE

primitive.
Pentru un calcul mai simplu existd trei metode de integrare:
. metoda de integrorc pt.irt poryi.
o metoda primei schimbdri de variabild.,
o ntetoda celei de-a douct schinrbdri de variabild.

Mrroon DE INTEGRARE pRtN pARTt

Teoremd: Dacd u; v : 1 --+ R, cu 1c R interval. suot doue funi-.

derivabile cu derivatele continue pe { atunci funcliile u' . t, : I _: i
Si u
. i :1 -+ R admit primitive pe 1 Ei are loc relalia:

J
rr(-r). r,'(x) dr = r("t) . r'(r)
- Jat-t). r{_r)dt . V.r e I
numitl formula de intcgrare prin plrfi.

75
74
 o J=1
'X-+a- .
*= larctel-
q 'a
C, v-r e iR, a e lR'. r- iJI+; 4, =;{,' .,' .L hl'. # .l l
+ c' v xe

7.
Jsinrdx=-cos,r + C, Vx e lR.

8.
Jcosxdr=sinx t C,Vx e IR.
n Jr/I'-,'4" =ilu; -+ {'..FJl + cv "
,. i;r*= rs.r+ c. vxe r e(tzt+lt{ .rzr+aI'J. re_ =.L
Ic (-, a) sau 1c (a, +-), a > 0'
(cos -r * 0).
.t
10. J--dr= clgr - CVxe /c (k1.tk* l)nl.k e Z$in t
" sln'x

rl. Jtgxdx= -lnlcosxl r C, V *e tc( p*+r;1, 12*-3r-

\2
ke Z(cosx*0).
12. Jctg xdr = lnlsinxl + C, V x e R \ {izr k e Z} (sinx + 0,
l

,.. J#d. =h1.,*rF;,1 + c. v;r e rR. a> o.

14. j+a,=r,l-,*.f,,-71 *ao xe r.rc(:,a)s.,

Ic (a, +*), a> 0.

ls. i+dx=arcsinl + C,y x e I, I c(-a,o),a> 0.

'rlr'-*t a

rc. lGaax=;{,-..-" arcsin{ +c,Vx e I,rc

c (--a, a), a > A.

76 17
 de {inete' Er
de diviziuni exista relalia
fiur=cinta-: Dacd intr-un ;ir. > > 116'll'
VI. INTEGRALE DEFINITE avem $1 relalia ll6rll > liSzll "'
- F- = .. - E, atunci
\_ *niproca nu este adevarata' diviziunii 6e
asociate
numesc puncte intermediare
Bj DlvtztuNt ilA;.-a"
-f.,l n).6 = (-ro; xr; ""'xn) mullimea de numere notatA \'' ly:
D efinitii:
astfelincitxi- |3t'i3xi'Y i= l'n '
r Se nume,ste diviziune a inter-valului inchis [a, b]" o . =,1,.E,..-, E,)
rnullimea -rr; ...; x,,) care verificd retaliile
.l,r-.o;

r7:,r0 <,rr < ... <.y, t < xu = b,oricare ar fi re N..

\- .urur DARBoux, suME RIEMANN

Ir'lotatie:Diviziunea formatE din punctele .r0. _yr, ..., -r,, se noteaz. , a < b'
' , .-rc1ia m[rginitd/: lo" b) -+ R'
= (.ri,; -rr; ...; r,,). Mullimea tuturor diviziunilor unui interval
[a. - . :rr r? = inf lml - margtnca inferiocri 3 Y:::lLt'/
se noteazi A(zz; b). i
funcliei
11: sup tm7 - muigineu superioara a
o Se nume$te normi a diviziunii 6, 5 e bl'
A(a, b), numir. : - i = l,\-0: -tri ..., x,) . lt', il o dit'iziune a inten'alului [a'
rnax l-r:; --r1-1j, V i - l,r, gi se noteazA ]16ll:
ll6jt
: Tl2) F, ,., ,l se lrunlelte sumi inferioari
. ---:ra s( f 6) = i(r, - rt t)tnt
. Fie A(a; 6) mullimea ruturor diviziunilor intervalului fa. h...
diviziunea 6'
a < b. Sc nume$te qir de diviziuni ale lui [a, b] orice funcli: llrrboux asociati func(iei/pe
:- -
sc nume$te suma supcrioari
0, i 6,,. 5i*i se noreaza (6,,),.*-. girului de dir,i-
./': fa, bl --, R,,f . .-rra slf, 6r = f rx, -.r,-,lM
ziuni (6,,),,.1;- ise poare asocia girul normelor, notat prin diviziunea 6'
(]t6,il),,. *.. Darboux asociati iJnclieilpc ale diiiziunii 6'
o Dir-iziunea 6: e A(a: D) este mai fini decAr diviziunea . Fie v = (\,,\z' ' E";'J*;; intermecliare
6r e -l- -x' - r
numc$te suma Riemann
e A(a; b) dacd orice punct al diviziunii 61 este gi punct al divizi- >:ma o.( I 6: q'f = I't ')( se
unii 5:.
6 cu punctele intermcdiare 6t' '"' i"'
Notatie:62 mai find decdt 61 se simbolizeazd prin 61 c 0,. func{iei/pe ai'i'iun-Ja
ProPrietdti:
Proprietate: Daca 6, 9i 51 sunt doui diviziuni ale inten,alului
,l ,,,ti' a) ( s1l: E) < s( f 6t ( Mth ' a)' 5:) si
fa. bl. a < A. astiel incdt 6r c 5:, atunci il6.ll < I 6rll.
2-Dacit6r,6: e lt', ai'il a'2 6:' atunci s(l:5r)ss(l
0bservatie; Drntr-o diviziune datl a intervalului
[a, b] se poate s( lr t 51 5r)'
.rbtrne u ;ri izi,tne ntai find adbugind noi puncte ia cele ale priniei '' j: 6: ) .1,
e A(a; b) aver.n s('/; 6r) < s('f ;
6')'
ai. rzr,-' ,.;;'";t.e 6r, 6:
79
78
 inchis este
1. Dacdf : [a, bl --+ IR este mirginitd, atunci T1- O func1ie monotona definitA pe un interval
V 6 e A(a; ]). : _ q=bila pe domeniul ei de definilie'
: (ro; .rr; ...:.r,,) 9i V V = ((,, . puncte -ai *.al g : la, b)-> R sunt dou6 tunclii astfel inc6t/inte-
€,, , 6J inremediare . ,
diviziunii 6. ai'em sff 6) < off 6; ry) <S(l
ui"rh- /(;r) : g(x), V x e la, b) \ l, unde I
6). este mullime finiti'
5. Fiind dati func{ia mdrginitd/:
[a, b) _+ R;i 6 e A(a: I il nlnitiu e"ote integrabild pe [a' bl qi
ar em inf o{ 7: 6: :
6r) s(./; sup off 6: 6,) = s( l, : :
$i:ir-,,j:.
V .6) ei
V = (i,, i., ..., 6,,t puncte intermedi*. ,f J:ai"i'r;""ii'6. iig('la' !"rc*'
INTEGRATA DEFINITA \- pnopRIETArl ALE INTEcRALELoR DEFINITE
Fur'rcttt rrutrcRnalLE iN sENS Rtruaruru DE LINIARITATE
PtoPfltEIATEA
Fic flunclia./: [a, h] -+ R, a < 6, 6: (.16; _rri < sunt funclii integrabile
Ei ...i_t,,) o diviziu:: Teoremd:Dacdf, la, bl -; R. cu o b,
g:
a intervalului [a, D]. + : b] + R este
pe [a, ]1, atunci V cr, P e R. funclia u"f 9S [4,
ca. alegind diviziuni din ce in cc mai fine,
-,1::br.,.,
Krentann corespunzltoarc se apropie din ce in ce rnai
sume -
iregrabih Pe [a, b]
qi
mult dc u:
anumit numir finit 1e R.
i.,t+/t.-l * ost"ola'
: c, J'li-r)a. * P i' g(.)d'
Definitii:
. Funclia/: fa, bl --> R este integrabili in sens -.^secinte: .A : :
Cl. Daci B : 0 ;i cx+0, atunci J,"/t'lt'
Ricmann daca ,,r
a J- r-t')dr'
numai daci oricare ar fi $irul diviziunilor (6,,),,>r, 5,, e A(a; b) cu integrabilI' nu rr-zr'rlie g
- 0, ;i oricare ar fi punctele intermediare V =(€i,; C2. Dac6. s/+ 9S este o func1ie 'i'i-ii
,lim il0,ll (l; .;(jlf
--.: func1ii integrabile.
.
.
re N, girul sumelor Riemann (6(1 6,;
€l)),,r, ..t. conyergent. : DE MoNoToNlE
o Numirul 1e R se nume$te integrala " IPRTETATEA
definiti a funcfiei/pe 'eorend:Dach func1ia/: la, b) --+ IR este integrabila $i-i('r) > 0'
intervalul [a, b] gi se scrie:
: .r e [a. b], atunci:
l=J.7r.rrdr. o
Jl;'t.oa' '
C onse cinYd:
integrabile si / ('r) >
CLASE DE FUNCTII INTEGBABITE Dac[l g : [a. b) -> R sunt doud funclii
Teo rene; > S(r), V -r e [a; b], atunci:
T1. O funcfie continud definitd pe un interval
.
iategrabild pe domeniul ei de definitie.
inchis este J- rtta* > J. sr')a''
81
80
PRopRrrrArr ALE INTEGRALET cA FUNCTTE DE TNTERVAL - :, formula de integrare prin pnrli'
Teorend: DaciL f . la, b) -> lR, a < b, este o funclie inte_qra:. -. , i, s(')l: =./(b) g(b)-/(a) g(a)'
atunci:
th -
J"/r.ra-, = -J, lr rlo,. \- ronruulA DE scHIMBARE DE vARIABILA

Daci tp: la. b) -'+ I gif : t-+ R' cu /c

R interval' sunt
Consecintd:
J,'f t-rlo. =o ,1.e
, : .rnclii care au ProPrietilile:
\ . ' :ste continud Pe /:
Nl
L,_ /
roRrauu LErBNlz-NEWTo N .-.'i. derivabiia. cu derivata continua pe [a' b]'
- -'; are loc relalia:
Teoremd: Dacdf : [a, b] --> R. esre o f'unc{ie continud, pe la, b'; . .h
l('t)Gt
J"t /"9tt,t to'"rdr= J,,
-
'
F- : la, bl -+ R o primitivA a sa, arunci are loc relalia:
- ::ii formula de schimbare de variabilS'

l!,.row = F(b)- F(a),

numiti formula Leibniz-Nervton.
\__) npt-lcnrll ALE INTEGRALELoR DEFINITE
domeniuiui plan'
\- lunc{ia./: [a, b] -+ R continud Aria
1. Fie
dc ecu:1n r = 'r'
$.j ronuuu DE MEDTE
::::l f;. situat intre graficul func{ieil dreptele
'. [a, =r ii axa O-r-este:
Teorend: Dacd f b) --+ ]R csre o funclie conrinua pe la, b..
aria(l-,) = Jjlft',1a'
atunci f c e fa, b) astfel incit are loc relalia:
plan'
rh -
i(r)dr =yt,.t. (b - ot. 2. Fie bl--+ R continue' Aria don.ieniului
funcliilel g: la.
J, g dreptele dc- eCua!ii
numitd formula de medie. ]oiat f7,g, situat irrtre graficele funcliilorl.9i 9i
r=4.-t=beste:
\ gt'r)ldt'
DE TNTEGRARE pRtN pARTt J,lft''' -
aria(l-,*) =
S ronrvrura
Volumul corpului C1

Teoremd;Dac5l g : la. bl -+ lR sunt doui funclii derivabile pe [a,

3. Fie funclia .f : la, b) -+ R continu6
jurul axei O1 u,aot"tllYlfi plan situat intre
senerat prin rotalia in :
-t = a' 't b este:
l,l. cu dcrrr aie continue tot pe [4. b], atunci are loc relalia
E."r-it"ttr.ir. i i u*u'o' $i dreetele
j rr,:r s,(-r)dr=/(rr s(.r)ll vol1C,:) = n
1: lcuatii
-(t)dr
J'11 .t.s,r ,ydr,
'
J,/
83
ol
 I

4. Fie funclia f : [a, b] -+ iR derivabild, cu derivata conrr: _

Lungimea arcului aflat pe graficul func1iei./av6nd extremitdtii- -
punctele Ao@-f (a)) qil,,(0,/(b)), cste:
. rb l------.-----=
4 = J,.,1, + (/'r rt)- dr .
I GEOMETRIE VECTORIALA
PLAN 5r iN SPATTU

I. Vecronr LEGATT
5. Fie lunclia / : [a, b] -+ R derivabild, cu derivata conrinj
Suprafala corpului C7 generat prin rotalia in jurul axei Ox a dont.- \ NOTIUNI GENEBALE
niului plan situat intre graficul funcliei I axa O_r gi dreptele c. vector legat orice
ecualii.r = a, y = b are ai'a: -,1rir,Se numeEte segment orientat sau
. ;;l.Le ordonata (1. B) de puncte din
plan'
aria(C,1: Zn
J', f {r) r+(/'{..))'a, ltute:7i.
originea vectorului' iar punctul B se
ffi;i 7"r. ,.r*.y"
AB
mme$e extremitatea vectorului legat '

Drnscle
i"iiftrto"ivectori legafi au eceeagi atTF" daci sunt nenuli 9i
G;i" lor sr4ort sunt paralele sau coincid-

SENS
Definitii:
. _-++
Doi vectori legaii nenuli coli:riari
au
.t.tsC
de-
acelagi sens dacilsensr'rile de parcurs
,.1.*;*r" pe dreapta suport comunS coin-
cid.
r Doi vectori lega{l nenuli paraleli au
,celasi sens dacd extremitdlile lor se afld
in acelaqi semiplan determinat de dreapta
care le uneqte originile'

LUNGIME
Definitii:
. vectorului legat :1i9 estc dis-
Fie AB un vector legat Lungimea
tan,ta dintre Punctele I ;i g. .; utrc cuvinte, Iungimea segmentului
B5
neorientat lB. Lungimea vectorului legat lB se mai nume$te :
II. VECTORI LIBERI
norma sau modulul lui AB
Notatie:l tS l. ;t AB 11, d(A,
.

B) sau AB.
'ts iloTruNl GENEBALE
\
lEfnitie: Se numeqte vector liber mullimea tuturor vectorilor
$ vrcronr LEGATT EcHtpoLENTt
lEqi echipolenti cu un vector legat dat.
Definitie: Doi vectori legali nenuli se
numesc echipolen(i dach au aceeagi direc{ie,
\-
acelaqi sens gi aceeagi lungime. l\J oernnlll cu vEcronl tlBERl
ASJilAREA vEcroRlLoR LIBERI
iN Defin$e:Definim suma vectorilor liberi i 9i i ca f,rind vectorul
\ RAPORTUT
SEGMENT ORIENTAT
CARE UN PUNCT iMPARTE UN
A+ t ca;e are ca reprezentant vectorul legat OE ce verificd
rclaFa
Definitii:
Oe + AA :OS.
o Fte AB un segment orientat (vector liber) nenul. Spunem cI Relalia de mai sus se nume$te regula triunghiului sau relafia
punctuI Mimparte segmentul orientat 7E in raportul /r, /c e R', Iai Chasles.
daci are loc rela(ia: Prapiedtile adundrii vectailor liberi
lU =t . UA. Fie?muhimea vectorilor liberi din plan- Avem propriet{ile:
Alt l-comretivitate: i : i + i,Y i' i et,
i +
o Numirul t = 3e R'se nume$tc -zB 2.asrci*ivi@:(u+ i)+ 11; : i+(i + n')'V i 'i, weit,
MB : il,
n-{ :
3.elemectneutru:.a Oeq asrfelinctt ; + 6 O + n
raportul in care punctul M imparte seg-
mentul orientat 77 .
V i etvectorul 0 estevectorulnul;
Teoremd: Fie AB un segment orientat (vector liber) nenul. Fie 4.elementopus:Y i e ?,1-u e?, astfelincat
,( e lR- un numdr real gi Mun punct de pe scgmentul neorientat il +{--i ):(r)+u:0.
Reg ul a pa ra I elog ra m ul u i
[lB] astlel lncitt ].t-A = k. MB. Daci O este originea planului p.
Fievectorii llberi i ,i eO.
atunci are loc relalia:
k oa Luam ,JB reprezentant al vectorului 'i/
o.u =)-oe*
l-k t-k
.
liber i Ei AD ,"pr"rrntunt al vecto- '-----
rului liber rl .
86 87
 Construim paralclogramul ABCD, unde C este virlul diago:..
,: oB)u :cr(P, )=B(o"n ):
l. Vcctoml legat lC
opus lui este reprezentantul vectorului 1ii.- 1. I i=u.
sumi ri+i.

ScAnrRra vrcroRrLoR LTBERT

\ I vrcroRul DE PozlTlE
Fie r,i e Tdoi vectori liberi necoliniari.Fie O7 un rep::- :.rind un punct O in planut 2, oricirui punct M din planul 2
zentant al vectorului u qi OB un reprezentant al vectorului i .
.e asociazd vectorul i = Ofi, numit vectorul de pozifie al
Definitie:Deltntm difcrenla vectorilor liberi a . v
.lunctului M.
ca fiind suma dintre vectorul i 9i opusul lui i . ',Jtatii: M(i) - punctul M care are ca vector de pozl{te

veclorul r:;
adicdvectorul liber zJ + (-t) I,l - ;,
iv vectorul de pozilie al punctului M
care are ca rsprezcntant vectorul legat BA ce verificd relagia
r Vectorul de pozilic al punctului care imparte un scgment
BA 01 OB. intr-un raPort dat
{Oricarc ar li punctele A. B e ? aven'r OB - H4 - O.q .l Fie O un p'.inct din plan. segrnentuL ['tBl 9i '11
e ('lB) astlel

iruuuirrnrn ulrur vECT0R LrBER cu uN NUNIAR REAL r"..t'1/1 :r:. Fie .iti.r. Brai..\1ii,,..l::r.;i
\IB
FieTmullimea vcctorilor liberi din plan. ;-
. r _.-r I _

Definitie:Fie a e R. un nur.nlr real nenul qi i e 7l unvector liber

i-{ l-i i-':
nenul. Definim produsul dintre numlrul real cr gi vectorul Caz panrcular: !:: 1

liber l- ca fiind vectoru) cx.zJ . care are:

,., = vectontl de pozilie at mrjloculur segnrenrriuL i"1Bl
a) aceeaqi direclie cu ri ;
b) acelaqi sens cu rr dacd cx > 0 gi un sens contrar lui i dacl o Vectorul de pozific al punctului dc concurenli a trei ceviene
=-"
0.<0; intr-un triunghi
c) lungimea 1al li ll. IBC - triulnghi; O - punct fix in spaliu; '4'1 - punctui de
Proprietdtile inmullirii unui vector liber cu un numdr real concurenlA al cevienelor ll'. BB', CC'' unde
Pentru orice nLrmere reale nenule o, B e it gi orice vectori liberi BA' r. . cB' kt Ac'
-
k.

rl .i e 7'avem: A,C K. 8,.1 T" C,B A

1,ati-i)-cr+rx.v; t',r;,-('6+t'i
atullcl ,',," =------------:--
l.,, p,r. =u.i \il. ki+A'-+tl -
Et 89
. Teorema lui Ceva. Dacd AA' . BB' , CC sunt trei ceviene conc -'
rente in MBC, arunci:
BA, CB, A(" _I PRODUSUL SCAIAR A DOIVECTORI LIBERI
_, putrt
lC 82 Cts iru
(gi recrproc).
Il#utitie:Produsul scalar al vectorilor d'6 e I este numirul real
o Teorema bisectoarei. Fie l.BC un triunghi qi D e (BQ. AD es''.
bisectoarea unghiului <BAC dacd gi numai dacd ffit a-i=ll all 'll f 11 '"os cr, unde cr este unghiul format de

Vb@+c) = bVE +clZ rectorii a 9i &-.

(rela{ie analoagh gi pentru bisectoarea exterioari a <BAC1. Proprietdtile Produsului sc al a r:

o Relatiile lui Sylvester. 1. Produsul scalar este comutativ:
Fie O centrul cercului circutnscris triunghiului ABC, iar Li a'E =E'a,Y d,6 et'
ortocentrul acestui triunghi. Atunci: dac[ qi numai daci
2- Doi vectori nenuli sunt perpendiculari
a1 Ul + US + trc =:.U6: produsul lor scalar este nul
b1 O7+OS+OC=On. a Li ea'O =O ,V a,b et A +O'b *0 '

V fupresia analiticd a pradusului scalar

)_J vrcront PARAIELI Dacd qi v, srmt vectori liberi din plan care au descompu-
i,
Definitie: Numim vectori paraleli doi vectori liberi nenuli ale nerea i, = +i + Yri 9i i, = x,i + Y.i ' atunci:
ciror direclii sunt drepte paralele.
t) ir'ir=4xz* lrfzl
Avem i (a, b) ll i (c. d a 9= !,du"ac*o9id+o I .t, = EI,Y:
c b)mstP: = _ ,-ro& o este trnehiul
llr, ll r r, ll r,
xi yi -lx; + y;
+

\ ..rn c,MEA u*ut vEcro* LTBER iN PLAN dinfie q Si tr.

Fie rl
e 7 un vector liber care se descompune dupd axele Ox 9i Propozi;ie:Fie i, qi i, doi vectori liberi nenuli dinplarl care au

O-r' sub forma rl =ai +bj. Atunci lungimea vectorului i, descompunerea i, = *,i yri $i i. = xrl *
+ ' Atunci:
"J
nurritd si norma sau modutul vectorului ,7 , este: 4 -L i, <+ xrxr+ YrY,--0'
;1,; 11= rf-f . n-.
91
90
\ GEOMETRIE ANALITICA
\ rurucrmEA uNUr vEcron LrerR iN spATru
irv purrr gr iN spATru
Fic r: e 7un yector liber care se dcscompune dupd axele O,r. O

si O-- sub fom-ra i = -ti n -,J. +:l' . Atunci lungimca vectorului Repen cARTEZTAN iru pun gr iN spATru
i . numitA gi norma sau modulul vectorului i , este:
REPERUT CABTEZIAN

in plan in spaliu
PRODUSUT SCATAR A DOI VECTOBI TIBERI
planul 2 se considerh doud n spa{iul S se considerd trei
ilrr spRnu
drepte perpendiculare x-r' ;i _rr,'. drepte concurente xx', yf gi zz',
Propozitie: Dacd rlr qi i. sunt doi vectori libcri care au descom- cu ,rr, n,r,t/ = {O} , drepte cu xr'n yy' a zz' : {O}, douA
organizate ca arc ai numite axe cite douE perpendiculare,
punerea r, = .t,i *.1 ,7 *.,k 9i I: =.r:l -.r'-j * :./r . atunci:
de coordonatc: drepte organizate ca axe gi
. produsul lor scalar este u, -ri. - rr \'^. + .l r.l , +:r--, : (xx', O, i) axa absciselor; numite axe de coordonate:
. cosinusul unghiului dintre cei doi vectori cste: i) - axa absciselor;
(xx', O,
tly', O, h - axa ordonatelor,
i.i _ -fr.l;,+J.r'-+--r:. j) O,
"..,n_ ,; ;r.r; f '. , f .' unde xr' -r1l reprezint2i direc-
qi Lt>!, - axa ordonatelor;
ri' |' f/,,.r.i+--;.\i.rr+.1.:+:: 1iile a;ielor, O este originea Gz,O.h-axacotetor,
comume celor dou-d axe. iar i
unde -rr'. ylt $i zz reprezint6
9i j suot rersorii care indici direcliile axelor. O este origi-
sensul pozitiv al fiecirei axe- nea comuni celor trei axe, iar
Acest cuplu de axe se nu- i, j gi F srmtversoriicare
me$te reper cartezian in plan. indicd seosul pozitiv al fiecdrei
ilxe-
Acest cuplu de axe se
nume$te reper cartezian in
spafiu.

JI 93

I
 in ficcare cadran, coordonatele in fiecare octant. coordonatele
:unctului Mau semne dit'erite: au semne diferite:
Coordonate

Cadrar .t rl Ytl Octant -f.1./ ))!1

I + + I + + +

II + II + +
Cele doud axe de coordonate,
III III +
notate uneori gi O_r, rcspcctiv
Planele .rO.v, yO2, zOr se
O_r', imparl planul p in patru IV + IV + +
nulresc plane de coordonatc:
unghiuri drepte. acestea impan spaliul .s in opr +
Interioarele acestor unghiuri se
regiuni numite octante. +
numesc cadranc gi se notcaza VI
cucilrc romane dc la I la IV. VII
FiecdruipunclMEsisc
asociazd un cuplu de numcre VIII +
reale ("r,11, -r,t./, 2.r.1) numite coor-
donatele punctului M in \
spa(iu. ,\I orsrnrurA DTNTRE DouA PUNCTE iN PLAN

Iil PIAN
Distan(a dintre douE putrcte Mr{xu y) Si MGl n) din planul
este:

Fiecdrui puncr r{1 e p i se

asociazi ur cuplu de numere iru snalru
reale (.r;7..r.v) numite coor- Distanfa dintre doui puncte M1(-r1, yr, zr) $i Mz(x=, yz, zz) din
donatele punctului Min plan. spaliul 5 este:

MrMr.= Jk,--.,)'+(,'' -l':)r +(,-r -2")2 .

91 95

I
\*
E. l