Sunteți pe pagina 1din 4

130 Stadii de lucru la elemente de beton armat

Mr ≈ (0,20…0,30)Mu
My ≈ 0,9Mu
KII ≈ (0,2…0,4)KI
-2
KIII ≈ (2…5)⋅10 KI

6.3.8 Rezumat şi concluzii

Prezenţa armăturii în zona întinsă măreşte sensibil capacitatea la încovoiere a


unui element de beton (de la Mr la Mu).
Deformaţiile cresc într-o proporţie şi mai mare (de la ϕr la ϕu)
Deformaţia ultimă este invers proporţională cu coeficientul mecanic de armare.
Conlucrarea beton-armătură produce o scădere a deformaţiilor in stadiul II.

6.3.9 Exemplu numeric

Calculul eforturilor în beton şi armătură în stadiul II pentru o secţiune de beton armat


dreptunghiulară simplu armată

Date:
Armături S 400 clasa C
Es = 200 GPa, fyk = 400 MPa, εuk = 7,5%
Beton C 20/25
Ecm = 30 GPa, fck = 20 MPa, fctm = 2,2 MPa
700

4Φ20 a = 50 mm (distanţa de la marginea secţiunii la centrul de


greutate al armăturilor)

Notă: cotele de pe desen sunt în mm.


300

Calcule preliminare
2 2
As = 4π(20) /4 = 12563 mm
d = 700 - 50 = 650 mm
A 1256
ρ= s = = 0,00644 = 0,64%
bd 300 ⋅ 650
αe = Es / Ec = 200/30 = 6,67
αeρ = 6,67 x 0,00644 = 0,043

Determinarea caracteristicilor secţiunii omogene echivalente in stadiul I


2
A1 = Ac(1 + αeρ) = 30x70x(1+0,043) = 2190 cm

bh 2 / 2 + α e As d 30 x 70 2 / 2 + 6,67 x12,56 x 65
yg = = = 36,04 cm
A1 2190
Stadii de lucru la elemente de beton armat 131

bh 3 3 2
I1 = + bh(h / 2 − y g ) 2 + α e As (d − y g ) 2 = 30x70 /12 + 30x70x(35-36,04) +
12
2 4
+ 6,67x19,63x(65-36,04) = 930032 cm
2
K1 =EcI1 = 30000x930032 = 279 MNm

Momentul de fisurare şi curbura la fisurare


3
W 1 = I1/(h-yg) = 930032/(70-36,04) = 27386,1 cm
-6 3
Mr = W 1fctm = 27386,1x10 x2,2x10 = 60,2 kNm

Mr 60,2 ⋅ 10 −3 -3
ϕr = = −2
= 0,032x10
E c I1 2 ⋅ 10 ⋅ 0,93 ⋅ 10
5

Verificarea procentului minim de armare

fctm 2,2
ρmin = max (0,26 ; 0,0013) = max (0,26 ; 0,0013) = max (0,00114 ; 0,0013) = 0,13%
f yk 500
ρ = 0,64% > ρmin = 0,13% Ok

Eforturi in beton şi armătură în stadiul I pentru M = 50 kNm

Efortul în beton în fibra superioară (compresiunea cu semn negativ):

M 50 x10 −3
σ c,sup = − ⋅ yg = − ⋅ 0,3604 = -1,94 MPa
I1 930032 x10 −8

Efortul în beton în fibra inferioară (întinderea cu semn pozitiv):


M 50 x10 −3
σ c,inf = ⋅ (h − y g ) = ⋅ (0,7 − 0,3604) = 1,82 MPa
I1 930032 x10 −8

Efortul în armătură:

M 50 x10 −3
σ s = αe ⋅ (d − y g ) = 6,67 ⋅ (0,65 − 0,3604) = 10,4 MPa
I1 930032 x10 −8

Eforturi in beton şi armătură în stadiul II pentru M = 120 kNm

Determinarea înălţimii zonei comprimate x

 2   2 
ξ = α s ρ  1 + − 1 = 0,043 1 + − 1 = 0,253
 αs ρ   0,043 

x = ξd = 0,305 x 650 = 165 mm


132 Stadii de lucru la elemente de beton armat

Momentul de inerţie al secţiunii omogene echivalente

bx 3 30 ⋅ 16,5 3
I2 = + α s As (d − x ) 2 = + 6,67 ⋅ 12,56 ⋅ (65 − 16,5) 2 =
3 3
4
= 44921 + 197060= 241981 cm

Rigiditatea în stadiul II
2
K2 =EcI2 = 30000x0,00242 = 72,6 MNm = 0,26 K1

Efectul “tension-stiffenning”

As As 12,56
ρ s,ef = = = = 0,033
Ac,ef b ⋅ 2,5 ⋅ (h − d ) 30 ⋅ 2,5 ⋅ (70 − 65)
0,4f ctm 0,4 ⋅ 2,2 -3
∆ε ts = = = 0,13x10
E s ρ s,ef 200000 ⋅ 0,033
-3 -3 -1
∆ϕ = ∆εts/d = = 0,13x10 x0,65 = 0,085 x10 m

Eforturile în beton şi armătură

M 120
σc,max = ⋅x = ⋅ 0,165 = 8182 kPa = 8,2 MPa
I2 0,242 ⋅ 10 − 2

M 120
σs = α s ⋅ (d − x ) = 6,67 ⋅ 0,485 = 160411 kPa = 160,4 MPa
I2 0,242 ⋅ 10 − 2

Momentul şi curbura la curgere

fy I 2 400 ⋅ 10 3 ⋅ 2,42 ⋅ 10 −3
My = = = 299,2 kNm
α e (d − x ) 6,67(0,65 − 0,165)
fy 400 -3 -1
ϕy = = = 4,12x10 m
E s (d − x ) 200000(0,65 − 0,165)

Momentul ultim şi curbura ultimă

fy 400
ω=ρ = 0,0064 ⋅ = 0,128
fc 20
fy
ξu = 1,25ρ = 1,25ω = 1,25x0,128 = 0,16
fc
xu = ξud = 0,16x650 = 104 mm
-3
Mu = Asfy d (1− β ξu) = 1256x400x10 x0,65(1-0,4x0,16) = 305,7 kNm
ε 0,8 ⋅ ε cu -1
ϕ u = cu = = 0,8x0,0035/0,128/0,65 = 0,03365 m = 8,2 ϕ y
xu ωd
0,8 ⋅ ε cu
ϕu d = =0,022
ω
Stadii de lucru la elemente de beton armat 133

εs = ϕ u (d − x u ) = 0,03365x(0,65 – 0,104) = 0,0184 = 7,3 εsy

Relaţia moment-curbură

M (kNm)

305,7
299,2

0,085

60,2

0,032 4,12 33,65 ϕ x10-3 m-1

S-ar putea să vă placă și