RECAPITULARE NOȚIUNI DIN CLASELE VII,VIII

1. Un sistem periodic simplificat

- Sistemul periodic de mai jos conține elementele cele mai întâlnite în manualele de chimie.
Este necesar să se cunoască poziția în sistem a acestora pentru a putea scrie combinații
chimice, reacții chimice, pentru a modela formarea legăturilor chimice.

1H-nemetal 2He–gaz rar, structură de dublet

IA IIA IIIA IVA VA VIA VIIA VIIIA
Per 2 3Li 6C 7N 8O 9F 10Ne

Per 3 11Na 12Mg 13Al 14Si 15P 16S 17Cl 18Ar

Per 4 19K 20Ca 35Br 36Kr

Sunt metale și I
formează ioni pozitivi
Sunt nemetale, formează ioni Sunt
prin cedare de e-
negativi prin acceptare de gaze
(electronii de pe
electroni(8 – nr grupei). rare, cu
ultimul strat).
Valența față de H/metale= 8 – nr. structuri
Au valența =
grupei. stabile
numărul grupei
Valența față de O este variabilă, dar de octet
Mg este in grupa a II
niciodată mai mare decât nr grupei
a, are valența II, Al in
din care provine. Ex: CO, CO2. În
grupa a III a, are
CO, C are valenta II, iar în CO2 are
valenta III
valența IV.

IA IIA IIIA IVA

(1) (2) (13) (14)
3Li 6C

11Na 12Mg 13Al 14Si

19K 20Ca 10 grupe secundare (B) în 4 perioade -

conțin metale tranzitionale. Multe dintre
ele au valențe variabile. Cele mai întâlnite:
Fe (II, III), Ni (II), Cu (I, II), Zn (II),
Ag (I), Cr (III, VI),

Grupele principale se notează cu A, iar grupele secundare cu B. Pentru că există 10 grupe

secundare după grupa a II a principală, grupa a III a A poate fi considerată și grupa a 13 a –
III (13) și, în mod corespunzător, grupa IVA (14), gr.VA (15), s.a.m.d.
2. Combinații anorganice care trebuie știute

Valențele/sarcinile unor atomi/ioni/radicali – întâlnite în mod frecvent

valență/sarcină metale/ioni metalici nemetale/ ioni radicali

nemetalici
I, (+1, -1) -gr I (Na, K) -H, (OH)-1, (CN)-1,
-Ag -gr VII - F, Cl, (NO3)-1, (HCO3)-1
Br, I
II, (+2, -2) -gr II (Mg, Ca) -gr VI - O, S (CO3)-2, (SO4)-2
-Fe, Ni, Cu, Zn
III, (+3, -3) - Al -gr V- N, P (PO4)-3
- Fe, Cr
IV, (+4, -4) - gr IV: C

Cunoscând valențele elementelor/ unor grupări, se pot scrie formulele corecte pentru
diferite combinații chimice.
Ex: NaI OII. Valenta unui element devine indice la elementul celălalt; adică I de la Na s-ar
scrie jos la Oxigen- O1, dar cifra 1 nu se mai scrie, II de la O se scrie ca indice la Na – Na2;
deci formula corectă va fi: Na2O.
MgIIOII→ Mg2O2→ MgO – dacă există același indice la ambele elemente, se renunță la el.
AlIIIOII→ Al2O3 sau Al+3O-2→ Al2O3;
Na+1(OH)-1→ NaOH, Ca+2(OH)-1→ Ca(OH)2
Atenție! In combinațiile anorganice metalele se scriu primele.

a. Oxizi - au oxigen și metale / nemetale. Pot fi:

- Metalici- nume: oxid +de + nume metal
CaO Al2O3 Na2O CuO
oxid de calciu oxid de aluminiu oxid de natriu oxid de cupru
- Nemetalici- nume: prefixul mono/di/tri/tetra+ oxid + de + nume nemetal
CO CO2 NO NO2
monoxid de carbon dioxid de C monoxid de azot dioxid de azot
SO2 SO3
dioxid de sulf trioxid de sulf

b. Hidroxizi – conțin metale și gruparea (OH)-1. Gruparea (OH)-/ionul hidroxid provine

din apă, H-OH, are un H mai puțin decât apa, de aici sarcina -1.
Nume: hidroxid + de + nume metal

NaOH Ca(OH)2 Al(OH)3 Cu(OH)2

hidroxid de natriu hidroxid de calciu hidroxid de aluminiu hidroxid de cupru
c. Acizi – conțin hidrogen (care se scrie primul) și alte nemetale.
Pot fi:
- hidracizi – conțin H și alte nemetale (dar nu și oxigen).
Nume: acid + nume nemetal + terminatia “hidric”
HCl HI H 2S HCN
acid clorhidric acid iodhidric acid sulfhidric acid cianhidric
- oxiacizi – conțin și oxigen
Nume: în funcție de nr atomilor de oxigen, regula presupune:
- acid + nume nemetal + terminatia “ic”, pentru un număr mai mare de atomi de O,
corespunzător aceluiași nemetal central– ex H3PO4
- acid + nume nemetal + terminatia “os”, pentru un număr mai mic de atomi de O,
corespunzător aceluiași nemetal – ex H3PO3
HNO3 H2CO3 H3PO4 H2SO4
acid azotic acid carbonic acid fosforic acid sulfuric

HNO2 H3PO3 H2SO3

acid azotos acid fosforos acid sulfuros

d. Săruri – conțin în general un metal și un radical acid.

Radicalul acid se obține prin îndepărtarea hidrogenului din acizi.
- Radicalii obținuți din hidracizi se denumesc în funcție de numele nemetalului la care se
adaugă terminația “ură”. Dacă la radical se atașează un metal, se obține o sare, iar denumirea
ei se formează din numele radicalului și numele metalului.
HCl → (Cl)-1-clorură NaCl MgCl2 AlCl3
clorură de sodiu clorură de magneziu clorură de aluminiu

FeCl2 FeCl3
clorură feroasă (clorură de Fe(II)) clorură ferică (clorură de Fe(III))

HI → (I)-1 – iodură KI – iodură de potasiu

H2S → (S)-2- sulfură Na2S CaS

sulfură de sodiu sulfură de calciu
- Radicalii obținuți din oxiacizi se denumesc în funcție de numele nemetalului la care se
adaugă terminația “at”, dacă acidul se termină în “ic” și“it”, dacă acidul se termină în “os”.
Dacă la radical se atașează un metal, se obține o sare, iar denumirea acesteia se formează din
numele radicalului și numele metalului.

HNO3→ (NO3)-1 NaNO3 Ca(NO3)2

acid azotic azotat azotat de sodiu azotat de calciu

HNO2→ (NO2)-1 NaNO2

acid azotos azotit azotit de sodiu

H2CO3→ (HCO3)-1 Na(HCO3)

carbonat acid (bicarbonat) carbonat acid de sodiu
(bicarbonat de sodiu)

→(CO3)-2 Na2CO3 CaCO3

carbonat (neutru) carbonat de sodiu carbonat de calciu
piatră de var, calcar

H2SO4→ (SO4)-2 Na2SO4 CaSO4 CuSO4

Sulfat sulfat de sodiu sulfat de calciu sulfat de cupru

3. Scrierea reacților chimice. Tipuri de reacții chimice

A+B → C + D

reactanți produși de reacție

Scrierea corectă a reacțiilor chimice presupune scrierea corectă a reactanților (substanțele care
intră în reacție, aflate înaintea săgeții) și a produșilor de reacție (substanțele care ies din
reacție, situate după săgeată) și apoi stabilirea coeficienților de reacție.
Pentru stabilirea coeficienților reacților simple trebuie să ținem cont că numărul atomilor de
un anumit tip care intră în reacție trebuie să fie egal cu numărul atomilor de același tip care
ies din reacție.
Coeficienții se scriu în fața substanțelor și înmulțesc toți atomii care îl urmează.

Ex: Ca + HCl→ CaCl2 + H2

Ca și HCl sunt reactanți, iar CaCl2 și H2 sunt produși de reacție. Se observă că intră un atom
de Ca și iese tot unul → corect, dar intră câte un atom de H, respectiv de Cl și ies câte 2.
Dacă înmulțim HCl cu 2, se obține egalitate: intră 2 atomi de H și ies 2, intră 2 atomi de Cl și
ies 2.
Ca + 2HCl→ CaCl2 + H2

Pentru reacția Na + HCl → NaCl + H2–coeficienții pot fi:

2Na + 2HCl → 2NaCl + H2 sau Na + HCl → NaCl +½ H2
În primul caz intră 2 atomi de H și ies 2, iar în al doilea caz, intră un atom de H și iese tot
unul (1/2 x 2 = 1).
Atenție!! Coeficienții fracționari pot fi de tipul 1/2, 3/2, 5/2,....totdeauna cu 2 la numitor, și
doar înaintea unor molecule diatomice cu atomi identici de tipul H2, N2, Cl2, O2.
Tipuri de reacții chimice
Reacțiile chimice se pot clasifica după numeroase criterii.
In clasa a VIII a ați clasificat reacțiile astfel:reacții de combinare, reacții de înlocuire, reacții
de dublu schimb, reacții de descompunere.
- reacții de combinare- din 2 substanțe se obține una singură:
Cl2 + H2→ 2HCl Mg + 1/2O2→ MgO S + O2→ SO2 2Na + S→ Na2S
- reacții de înlocuire – un atom ia locul unui alt atom aflat într-o combinație
Na + HCl → NaCl + 1/2H2 Na + H-OH → NaOH + ½ H2
Se observă că Na ia locul hidrogenului din HCl, respectiv din H2O.
Zn + CuSO4→ Cu + ZnSO4; Zn ia locul cuprului pentru că este mai activ decât el.
- reacții de dublu schimb – se schimbă locul în combinații pentru doi atomi/ două grupări
NaOH + HCl→ NaCl + H-OH (H2O)
AgNO3 + HCl → AgCl↓ + HNO3
CuSO4 + 2NaOH → Cu(OH)2↓ + Na2SO4
- reacții de descompunere – în care dintr-o substanță se obțin două sau mai multe substanțe
CaCO3→ CaO + CO2 2NaHCO3→ Na2CO3 + CO2 + H2O

4. Mase atomice, mase moleculare, mol

Masa atomilor fiind foarte mică (de ex masa atomului de C este 19,93 10 -27 Kg, ar fi f
complicat să lucrăm cu un astfel de ordin de mărime. De aceea în calculele chimice se
foloseşte masa atomică relativă. Se notează cu A.
Masa atomică este un număr care ne arată de câte ori masa unui atom este mai mare decât
unitatea atomică de masă, u.a.m. (a 12-a parte din masa izotopului 12C); u.a.m. = 1,66  10-27
kg.
masa reala a C 19,93  10 −27 kg
Ex: AC = = = 12,01 ( nu se învaţă pe de rost..)
u.a.m. 1,66  10 −27 kg
AO= 16, AH = 1, ACl = 35,5
Masa atomică se găsește în sistemul periodic, sub fiecare element; în calcule, valoarea ei
se rotunjește.
Cantitatea de substanţă, exprimată în grame, numeric egală cu masa atomică se numeşte
mol.
Altfel spus, masa atomică, exprimată în grame, reprezintă 1 mol de atomi.
1 mol atomi = A g = NA atomi, unde NA = 6,023·1023 este Numărul lui Avogadro

Ex: 1 mol de Na = 23 g (ANa = 23) = 6,023·1023 atomi, adică 1 mol de Na are masa 23 g și
conține 6,023·1023 atomi.

Pentru o substanță formată din mai mulți atomi (o combinație chimică), se calculează masa
moleculară, M-un nr, sau masa molară, M are unități, g/mol), în funcție de masele atomice
ale atomilor componenți.
De ex: MO2 = 2AO = 216 = 32, masă moleculară (nu are unități),
MO2= 2AO = 2 16 = 32g/mol, masă molară

1 mol combinație chimică = M (masa moleculară), g, este masa moleculară exprimată in

grame
1mol de atomi are masa A g
conține NA atomi

1 mol de molecule (o combinație chimică) are masa M g

Conține NA molecule

Dacă se notează cu n=nr de moli, se poate folosi si formula:

𝒎 𝑵
n= = ,
𝑴 𝑵𝑨
unde m=masa de substanță, M= masa molară, masa unui mol,
N-nr de molecule, NA- nr de molecule dintr-un mol
𝒎 𝑵
n= = , pt n moli de atomi
𝑨 𝑵𝑨
unde m=masa de substanță, A= masa atomică, masa unui mol de atomi
N-nr de atomi(oarecare), NA- nr de atomi dintr-un mol

Exerciții rezolvate
1. Realizati transformările:
a) 3 moli Mg = ? g= ?atomi b) 6,4g SO2=? moli c)12,046·1024 atomi de Ca = ?g
22
d) 12,046·10 molecule CO2 = ?g =? moli e) 4,4 g CO2 = ? atomi de C = ? atomi de O
Rezolvare:
a) AMg =24, Molul este masa atomică exprimată in grame.
1 mol Mg.............24g...................... NA atomi
3 moli....................xg.........................y atomi

x= 3 ·24= 72g; y=3NA atomi (3· 6,023·1023 = 18,069·1023)

𝒎 𝑵
sau, folosim formula n = = si identificăm ce avem și ce se cere: n=3, se cere masa și
𝑨 𝑵𝑨
nr de atomi din cei 3 moli:
𝒎 𝑵
3= = ; se determină m si N, nr de molecule din 3 moli; m=3·24 = 72g; N = 3NA atomi
𝟐𝟒 𝑵𝑨

b) 6,4g SO2=? moli

MSO2 = AS + 2AO = 32 + 2·16 = 64

1 mol SO2 ................64g

X moli........................6,4g x= 6,4/64= 0,1 moli

𝒎 𝑵 𝒎
Sau, ne folosim de formula n = = ; → folosim doar o parte din formulă: n = →
𝑴 𝑵𝑨 𝑴
6,4
n= 64
= 0,1 moli

c)12,046·1024 atomi de Ca = ?g
Aca= 40; 1 mol Ca................40g....................... 6,023·1023 atomi
xg................ 12,046·1024 atomi
x= 800g
d) 12,046·1022 molecule CO2 = ?g =? moli
MCO2= 44

1 mol CO2 .................. 6,023·1023 molecule.............44g

x moli......................... 12,046·1022 molecule............y g

x = 12,046·1022/6,023·1023 = 0,2 moli

y= 44·12,046·1022/6,023·1023 =8,8 g

𝑚 𝑁
sau: n = = ; identificăm ce avem și ce se cere; se dă N, nr de molecule, și se cere masa
𝑀 𝑁𝐴
și nr de moli; pe M (o putem calcula totdeauna când e dată formula chimică) și NA le avem→
𝑚
n= = 12,046·1022/6,023·1023
44

e) 4,4 g CO2 = ? atomi de C = ? atomi de O

1 moleculă de CO2 conține 1 atom de C și 2 atomi de O

NA molecule de CO2 conțin 1·NA atomi de C și 2·NA atomi de O

1 mol CO2 ......44g................NA atomi C....................2NA atomi O

4,4 g..................x atomi C..........................y atomi O

x= 0,1 NA atomi C, y= 0,2NA atomi O

5. Raport atomic. Raport de masă. Formulă procentuală

Exerciții rezolvate:
a) Pentru compusul chimic cu formula CO2, aflați raportul atomic, raportul de masă și formula
procentuală.

Raport atomic C: O = 1: 2 (vă uitați la numărul atomilor: se observă că in moleculă este 1

atom de C și 2 atomi de O)
Raportul de masă: C: O = 1·12: 2·16; masele atomice: C-12, O-16 (un atom de C cu masa
atomică 12 și 2 atomi de O cu masa 2 ·16)
Formula procentuală: trebuie să determinăm %C și %O, deci să raportăm cantitatea de C,
respectiv de O (aflate în substanță) la 100 g substanță.
Se calculează masa moleculară a substanței: M(CO2) = 1·12+ 2·16 = 12 + 32= 44
Deci masa de 44g este formată din 12 g C și 32 g O;

În 44 g CO2 se găsesc 12g C…….32 g O

100g CO2 ………….%C……….%O → se calculează %C, %O.

b) Aflați % O din SO3.

Se calculează masa moleculară a SO3. M = AS + 3AO = 32 + 3·16 = 32+48 =80

In 80 g SO3………..48 g O
 48
100g SO3…………%O ¸ %O = 100 = 60 %
80

c) Aflați raportul atomic și raportul de masă pentru H2SO4

Raport atomic H: S: O = 2: 1: 4
Raportul de masă: H: S: O = 2·1: 32: 4·16 = 1: 16: 32
(masele atomice: S-32, H-1, O -16)

d) Aflați masa de O din: a) 3 moli H2SO4 b) 9,8 g H2SO4

a)1mol H2SO4 .....................4·16 g O
3 moli....................................x g O x =...

b)1mol H2SO4= 98g .....................4·16 g O

9,8g.......................x g O x =........

6. Rezovarea problemelor pe reacție

Pt rezolvarea problemelor se parcurg următoarele etape:

- se scriu datele problemei
- se scrie reacția; atenție la coeficienți!
- se scriu datele problemei pe reacție-deasupra reactanților/produșilor
- dacă sus pe reacție se dau:
- g, jos se pun tot g, adică masa atomică/moleculară x coeficientul substanței..
- moli, jos se pun tot moli, adică coeficientul substanței
- litri, jos se pun tot L, adică 22,4xcoeficientul substanței
-atomi/molecule, jos atomi/molecule, adică coeficientul x NA.
Se ține cont de faptul că:
1 mol atomi = A (masa atomică), g = NAatomi,
1 mol combinație chimică = M (masa moleculară), g
1 mol gaz (poliatomic) = Mgaz(g) = 22, 4 L (c.n) = NA molecule
Ce se cere se notează cu x, y și de pe reacție se determină x, y din proporția formată.
Obs: pe reacție se pune/se obține V de gaz in condiții normale (c.n: p=1 atm, t=0ͦ C)
Se ține cont de corespondența: mol………g…….L
Kmol…….kg…..m3

Atenție!!: la scrierea datelor pe reacție, aveți grijă ca deasupra și sub participantul la reacție să fie
aceeași unitate de măsură

Probleme rezolvate:
1. Reacționează 2,3 g sodiu cu clorul. Aflați numărul de moli de sare obținută.

mNa = 2,3g 2,3g n moli

2Na + Cl2 → 2NaCl ANa = 23
nsare=? 2·23g 2 moli
Se dau 2,3 g Na → scriem 2,3 g deasupra Na; → jos, sub Na, trebuie să punem tot
grame, adică masa atomică a Natriului și se coboară coeficientul Natriului (2).
2,3 · 2
Se determină n moli NaCl: n = 2·23 = 0,1 moli NaCl
2. 7,3g HCl reacționează cu Na. Aflați masa de sare obținută și numărul de molecule de gaz
obținut.

mHCl= 7,3g 7,3g xg y molecule

Na Na + HCl → NaCl + 1/2H2
36,5g 58,5g 0,5NAmolecule
mNaCl=?
NH2=? Se dă masa de Na, deasupra Na se scrie masa dată (g), dedesubt trebuie
tot g, adica masa atomică, in g.

MHCl = 1+ 35,5 = 36,5MNaCl = 23 + 35,5= 58,5

7,3 · 58,5
x= =11,7 g NaCl
36,5
7,3 ·0,5· 𝑁𝐴
y= = 0,1NA
36,5
y = 0,1·6,023·1023 = 6,023·1022 molecule H2