Sunteți pe pagina 1din 2

La 6 iulie 1600 în istoria poporului român a

avut loc un eveniment de o maximă


importanţă. Ţara Românească, Moldova şi
Transilvania au fost unite sub un singur
sceptru. Era prima unificare a celor trei
regiuni într-o singură ţară. Artizanul acestui
eveniment cu însemnătate istorică a fost
voievodul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul,
un domnitor războinic şi o figură
carismatică. Această unificare era
extraordinară în contextul în care această
vremelnică stăpânire era înconjurată de
mari puteri precum Imperiul roman de neam
germanic dominat de Habsburgi, Polonia
sau Imperiului Otoman.    Voievodul
muntean a plătit îndrăzneala cu viaţa în
1601, iar stăpânirea sa peste cele trei
provincii a durat aproximativ un an. Cu toate
acestea, acţiunea aventurierului,
războinicului sau unificatorului, cum a fost
descris de-a lungul vremii, a fermecat
istoriografia românească începând cu
secolul al XIX lea şi mai ales s-a solidificat
în conştiinţa poporului român, odată cu
lucrarea lui Nicolae Bălcescu, ”Românii supt
Mihai Voievod Viteazul”.