Sunteți pe pagina 1din 1

SINDROAME HEMORAGICE PRIN TULBURĂRI TROMBOCITARRE

Constau fie în scăderea numărului trombocitelor ( trombocitopenie sau purpură


trombocitopenică), fie în insuficiența funcțională a trombocitelor (trombopatii).

Trombopatiile sunt sindroame hemoragice asemănătoare trombocitopeniilor, dar în care numărul


trombocitelor este normal. Cea mai cunoscută este trombastenia hemoragică – boală congenitală
care apare la copiii cu antecedente familiale hemoragice. Se deosebește de purpura
trombocitopenică prin numărul normal al trombocitelor. Sângerările apar din copilărie, timpul de
sângerare și cel de coagulare înregistrând valori normale. Retracția cheagului este însă întârziată,
defectul constând în insuficiența funcțională a trombocitelor.

PURPURA TROMBOCITOPENICĂ IDIOPATICĂ

Este un sindrom hemoragic caracterizat prin scăderea numărului trombocitelor, prin creșterea
celui al megacariocitelor în măduva osoasă, scurtarea duratei de viață a trombocitelor și
patologia imunologică. Durata de viață scăzută a trombocitelor este urmarea unui mecanism
autoimun ( factor antitrombocitar prezent în sânge). Există forme idiopatice fără o cauză evidentă
și forme secundare. Acestea din urmă survin în decursul uneia dintre următoarele boli: virale,
posttransfuzionale, administrării unor medicamente ( Chinină, chinidină, digitoxină,
fenilbutazonă, , antihistaminice).

Formele idiopatice sunt rare, cele secundare frecvente, iar mecanismul este imunologic.
Patologia este probabil imunologică, având la bază un mecanism de autoagresiune, cu
distrugerea trombocitelor intrasplenic, datorită autoanticorpilor antitrombocitari. Trombocitoliza
are deci sediul principal în splină. Boala se întâlnește la copii mari și la tineri și este rară peste 40
de ani. Se caracterizează prin peteșii și echimoze cutanate la nivelul membrelor inferioare și ale
trunchiului, provocate de traumatisme minime. Dintre hemoragiile mucoaselor, cele mai
frecvente sunt sângerările gingivale, hemoragiile uro-genitale și cele care afectează sistemul
nervos central. Splenomegalia este inconstantă, în general moderată. Examenele de laborator
evidențiază trombocitopenia- uneori severă. Boala poate evolua acut sau cronic. Forma acută
( mai rară) este întâlnită la copii, debutează brusc, uneori după o infecție. Forma cronică este cea
mai frecventă. Apare la adulți, evoluează cu perioade de remisiune și agravare. Un număr
apreciabil de cazuri se vindecă spontan. Complicația cea mai severă este hemoragia la nivelul
sistemului nervos central.

Tratamentul constă în: transfuzii de sânge, corticoterapie ( Predninson), în formele mai severe și
splenomagalie în cazurile extreme ( bolnavi la care tratamentul nu a dat rezultate).

S-ar putea să vă placă și