1.

Diferenta dintre semn si simptom

Simptomul = o trăire subiectivă provocată de boală şi colorată de

experienţa anterioară a pacientului
Semnul, spre deosebire de simptom, este o manifestare a bolii care poate
fi constatată în mod obiectiv de către examinator. Semnul este
întotdeauna reproductibil

2. Cele 4 metode ale examenului fizic ale pacientului

 Inspecţia
 Palparea
 Percuţia
 Ascultaţia

3. Inspectia este.....
examinarea vizuală a pacientului

4. Palparea este....
examinarea pacientului prin intermediul simţului tactil al mâinilor

5. Pecutia este......
examinarea pacientului prin simţul auditiv, în urma lovirii ritmice a unor
arii corporale

6. Auscultatia este.....
examinarea fenomenelor acustice determinate de vibraţiile spontane care
se produc în interiorul toracelui, abdomenului sau vaselor.

7. Coilonichia este.....
unghii concave, în lingură

8. Gruparea de semne si simptome este....

Sindromul
9. Sindromul poate fi prezent in cadrul....
în cadrul mai multor boli
10. O boala se poate manifesta prin unul sau mai multe....
Sindroame

11. Pe scurt, ce descriem la examenul fizic al aparatului respirator

 Torace : scolioza, cifoscolioza,normal conformat
 Murmur vezicular prezent bilateral
 Raluri: subcrepitante, crepitante, ronflate
 Suflu cavernos
12. Pe scurt ce descriem la examenul fizic al aparatului renal
(digestiv poate, renal nu e !!!)
 abdomen suplu, mobil cu respiratia, nedureros spontan si la palpare
 in hipocondrul drept: formaţiune tumorală palpabilă
 Tranzit prezent / absent de... zile, prezent doar pt gaze
 Ficat, căi biliare, splină (... cm) in limite fiziologice

13. Pe scurt ce descriem la examenul fizic al aparatului c-v

 Aria matităţii cardiace:(percuţie): in limite normale / cord mărit in
diam transversal
 Soc apexian prezent sp V ic stâng pe linia claviculara
 Sufluri cardiace: tricuspidian, mitral, sistolic, diastolic
 Tensiunea la internare
 Alura ventriculară

14. Inaltimea sub limita inferioara fiziologica se numeste.....

nanism

15. Cauze principale gigantism

 Hipersecreţia de STH
 Anomalia genetică sporadică

16. 3 semne importante in acromegalie

 Facies caracteristic
 Mâini şi picioare mari
 Piele îngroşată şi grasă, uleioasă
 Simptome de masă: cefalee, tulburări de câmp vizual
17. Clinic, nanismul se clasifica in:....
 Nanism armonic
 Nanism disarmonic

18. Formula de calcul indice de masa corporala

BMI = G (kg) / β (m)

19. Peste ce valoare al IMC consideram obezitate morbida ?

BMI ≥ 40
19. Peste ce valoare al IMC consideram obezitate grad 2 ?
BMI = 35-39,9

20. Peste ce valoare al IMC consideram obezitate grad 1 ?

BMI = 30-34,9

21. Care este cea mai importanta cauza de casexie ?

Cancere cu diverse localizări
Rolul central in instalarea casexiei ii joaca citokinele

22. Cu ce teste biologice abordam pacientul cu scadere ponderala

importanta?
HL, VSH, TSH, glicemie, Fe seric, feritina serică,
test pentru hemoragiile oculte fecale,
examen sumar de urină şi, la bărbat, PSA

23.Trei semne de alarma la pacientul cu scadere ponderala

importanta.
 Indigestii frecvente
 Sângerări sau eliminări de materiale biologice neobişnuite
 Răceala care nu se vindecă
 Formaţiune palpabilă la nivelul sânilor / în alte arii ale corpului
 Modificări evidente ale unui nev pigmentar
24. Casexia reprezinta...
pierderea excesivă în greutate, mai ales prin pierderea masei musculare
scheletice, în contextul unui reacţii inflamatorii cronice

25. Factori predispozanti ai obezitatii?

 Genetici
 De mediu
 Psihologici

26. Ce face pancresul la obezi?

Deoarece in celulele adipoase glucoza pătrunde mult mai greu, la obez
concentraţia glucozei in sânge creşte, ceea ce stimulează pancreasul să
producă insulina in cantitate mare (hiperinsulinism iniţial)
→suprasolicitare a pancreasului, o „oboseala secretorie” cu
hipoinsulinism, urmată de apariţia diabetului zaharat.

27. Sindromul metabolic reprezinta asocierea...

obezitate în măr + DZ + HTA + dislipidemie

28. In sindromul metabolic trigliceridele au valoare peste....

≥150 mg%

29. In sindromul metabolic colesterolul....

HDL-colesterol <40 mg% B / <50 mg% F

30. In sindromul metabolic se ia in considerare tnesiunea arteriala

peste....
TA s ≥ 130 mm Hg / TA d ≥ 85 mm Hg

31. In sindromul metabolic se ia in considerare glicemia peste...

≥100 mg%

32. Decubitul ventral apare mai frecvent in...

Decubitul ventral este adoptat de unii ulceroşi în criză.
33. In ce afectiuni apare ortopneea?

 afecţiunile cardiace cu insuficienţă ventriculară stângă

 astmul bronşic în criză

34. In ce afectiuni apare decubitul lapteral ca si pozitie antalgica?

afecţiuni pleuro-pulmonare (pleurezii)

35. Faciesul vultuos apare mai des in?

bolile febrile şi mai ales în pneumonia francă lobară

36. Faciesul vultuos reprezinta..?

congestia intensă a feţei
roşeaţa afectează numai pometele homolateral congestiei şi se asociază cu
herpes naso-labial de aceeaşi parte

37. Ptoza palprebrala reprezinta..?

caderea pleoapei in urma unei leziuni congenitale sau dobandite a
musculaturii sau inervatiei pleoapei

38. Mioza reprezinta..?

micșorarea diametrului pupilar, ca urmare a contracției mușchiului
circular al irisului
39. Midiraza reprezinta..?
dilataţia pupilei, pupilă mare

40. Enoftalmia reprezinta..?

infundarea patologica a globilor oculari in orbite ca urmare a modificarii
pozitiei ochilor

41. Exoftalmia reprezinta..?

protruzia globilor oculari (Proeminență accentuată a globilor oculari în
afara orbitelor)
42. Faciesul cirotic mica descriere.
are trăsături atone, cu pielea galben-brună, buzele carminate, limba
depapilată, lăcuită, de nuanţă zmeurie, părul uscat şi friabil

43. Facies basedowian mica descriere.

 expresia de spaimă imprimată de protruzia globilor oculari
(exoftalmie), ceea ce face să se vadă sclerele albe deasupra irisului.
 Tegumentele sunt subţiate şi adesea acoperite de picături de
sudoare
 buzele pot prezenta un tremor fin.

44. Facies mixedematos mica descriere.

 este palid, cu pielea aspră şi îngroşată
 răsăturile devin inexpresive, mongoloide, iar mimica este absentă
 părul este aspru, friabil şi decolorat, iar cel din treimea externă a
sprâncenelor lipseşte.
 limba este hipertrofiată şi prezintă amprente dentare pe margine.

45. Ce reprezinta anasarca?

Acumularea voluminoasă şi generalizată de lichid
46. Principalul mecanism in edem.
perturbarea unuia sau a mai multor componente ale legii lui Starling

47. Cea mai frecvent cauza patologica de crestere a presiunii

hidrostatice.
Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC)
48. Scaderea volumului circulant are doua cinsecinte. Care sunt?
 Scăderea fluxului plasmatic renal
 Scăderea ratei impulsurilor trimise de la nivelul baroreceptorilor
49. Scaderea fluxului plasmatic renal determina..
 Vasoconstricţie corticală, cu scăderea filtratului glomerular în
nefronii cu ansă scurtă
 β-stimularea aparatului juxtaglomerular, cu creşterea secreţiei
de renină
50. Nivelele crescute de renina determina..
 activarea accelerată a angiotensinogenului
 formarea unor cantităţi crescute de angiotensină II şi III care
stimulează sinteza de aldosteron (ALD)
 ALD determină la rândul său retenţie hidrosalină

51. Mecanismul ce intretine edemul este...

retenţia hidro-sodată la nivelul rinichiului

52. Dupa remisia edemului tegumentele apar...

După remisia edemului, tegumentele rămân uscate şi plicaturate
53. Edemul cardiac apare mai des..
Retromaleolar : in :
 insuficienţa cardiacă congestivă
 pericardita constrictivă
54. Edemul renal apare mai des..
Pleoape, faţă, dorsum-ul mâinilor: in
 glomerulonefrite
 sindromul nefrotic
 insuficienţa renală acută
55. Edemul hepatic este reprezentat mai des de..
 ascita
 prin scăderea Πp (presiunea oncotica a plasmei )

56. Edemul angioneurotic se manifesta mai des la nivelul..

 Faţă, buze, mucoasa bucală şi glota
 mai rar la nivelul picioarelor, mâinilor, trunchiului sau organelor
genitale externe
57. Declivitatea edemului este specifica edemului..
 edemul cardiac
 edem carenţial

58. Edemul simetric apare in afectiuni..

cardiace, renale, hepatice, carenţiale, endocrine şi angioneurotice

59. Edemul asimetric apare in cauze..

inflamatorii, venoase şi limfatice
60. Exemple de edem moale.
edemul renal, hepatic, carenţial, angioneurotic

61. Exemple de edem ferm.

 edemul inflamator
 edem venos

62. Exemple de edem dur.

 edemul limfatic

63. Edemul cardiac apare..

 bilateral, simetric şi progresiv
 la început este moale şi alb, dar în timp devine ferm şi cianotic,
rece
 Iniţial este intermitent, ulterior apare la eforturi din ce în ce mai
mici şi în cele din urmă devine permanent

64. Descriere edem inflamator

 apare în vecinătatea unui focar inflamator acut sau ocult
 nu este dependent de gravitaţie
 este unilateral
 are consistenţă fermă
 este permanent
 tegumentele supraiacente prezintă semnele inflamatorii descrise de
Celsus: calor, rubor, dolor

65. Unde debuteaza edemul cardiac ?

Retromaleolar extern

66.Descriere edem cardiac

 apare in insuficienta cardiaca congestiva, pericardita constrictiva
 debuteaza retromaleolar extern
 respecta gravitatia
 este bilateral, simetric, progresiv
 la început este moale şi alb, dar în timp devine ferm şi cianotic,
rece
67. Sindromul nefrotic prezinta edeme....
Renale

68. Cum debuteaza edemul hepatic ?

Debutează sub formă de ascită

69. Cu ce se asociaza edemul hepatic ?

 subicter / icter
 steluţe vasculare
 hepato-splenomegalie
 sindrom hemoragipar cutaneo-mucos
 circulaţie colaterală
70. Care edem este o urgenta medicala ?
Edemul angioneurotic

71. Cauza edemului venos

creşterea Pc ( presiunea hidrostatică intracapilară) :
in :-insuficienta venoasa
-obstructie venoasa
72. Aspect edem in tromboflebita profunda.
 are consistenţă fermă
 tegumentele supraiacente sunt iniţial albe şi ulterior albastre-
violacee
 este permanent

73.Stadiu avansat al tromboflebitei profunde

 stadiul de flegmatia coeruleea dolens
 tegumente albastre-violacee (prin staza venoasă şi creşterea
extracţiei O2)

74. Cum este edemul limfatic ?

 este asimetric, unilateral
 este dur,la niv tegumentelor de pe faţa dorsală a piciorului, la baza
degetului 2, fiind imposibil de plicaturat
 este permanent
75. Centrul termoreglarii.
Hipotalamusul anterior

76. Cauzele febrei

 cauza infecţioasă
 cauza non-infecţioasă

77. Trei exemple de cauze infectioase ale febrei

 Infecţii piogene localizate
 Infecţii sistemice (bacteriene, virale, fungice, parazitare)

78. Trei exemple de cauze non-infectioase ale febrei

 Tumori maligne (mai ales cele ale colonului, rinichiului, ficatului)
 Boli auto-imune
 Reacţii alergice
 Infarcte / necroze tisulare
 Boli endocrine (hipertiroidia, feocromocitomul)
 Boli neurologice (accidente vasculare cerebrale, tumori)

79. Cel mai important pirogen exogen

lipopolizaharidul conţinut în membrana externă a bacteriilor gram
negative
80. Intre ce valori consideram subfebriitatea ?
T=37,5-38°C
81. Ce tip de febra apare in pneumonie
Febra continuă (pneumonia franca lobara )
82. Ce tip de febra apare in infectiile acute
Febra continuă (în platou)
83. Cea mai frecventa forma de febra
Febra remitentă
84. Cand consideram febra de origine nepricizata ?
 febră > 38,3°C
 durată de peste 3 săptămâni
 absenţa unui diagnostic etiologic precis după 3 zile de internare sau
3 consultaţii ambulatorii sau o săptămână de investigaţii
ambulatorii logice şi intensive
 85. Cele mai frecvente cauze de febra de origine neprecizata
 Infecţii
 Tumori maligne
 Colagenoze şi reacţii de hipersensibilizare
86. Simptome asociate febrei

 Tahicardie (pulsul creşte cu cca 15 bătăi/min pentru fiecare 1°C

peste temperatura normală)
 dureri dorsale
 mialgii generalizate
 artralgii
 scăderea apetitului
 somnolenţă

87. Ce reprezinta frisonul ?

senzaţia de frig asociată cu contracţii musculare inegale, neregulate,

generalizate (tremurături) care precede de obicei accesul febril

88. Ce reprezinta transpiratia ?

mecanism termolitic care intră în funcţie în momentul defervescenţei

(naturale sau induse terapeutic)

89. Ce reprezinta diaforeza ?

Transpiraţia abundentă

90. 2 roluri fiziologice ale febrei

 inhibă creşterea bacteriană
 scad virulenţa bacteriană
 cresc efectul citotoxic al limfocitelor
 cresc producţia de IF

91. 2 conditii in care este stimulata termogeneza

 Hipertermia de efort
 Hipertermia anestezică malignă
 Tetanosul generalizat
 Droguri (cocaina, amfetaminele)
 92. Afectiuni care scard termoliza ( 2 exemple )
 Şocul caloric
 Deshidratarea
 Disfuncţia autonomă

93. Termostatul hipotalamic este afectat in ? ( 2 exemple )

 Accidentele vasculare cerebrale (AVC)

 Encefalita
 Traumatismele cranio-cerebrale (TCC)
 infecţiile granulomatoase

94. Biologic, socul caloric prezinta......

 Hemoconcentraţie
 Alcaloză respiratorie cu kipokalemie, urmate de acidoză lactică şi
hiperkalemie
 Creşterea enzimelor musculare
 Proteinurie
 Hematurie microscopică

95. Sindroml neuroleptic malign

 efect secundar al medicatiei neuroleptice

 este corelat cu blocada receptorilor Do2 de catre neuroleptice
 simptomatologie :
 constiinta fluctuanta
 hipertermie
 cresterea pulsului si a tensiunii arteriale
 fenomene extrapiramidale

96. Ce reprezinta hipotermia ?

scaderea temperaturii corporale centrale ≤ 35°C

97. Cand se foloseste hipotermia terapeutica?

pentru a asigura neuroprotectia in situatii de risc (ex: oprirea cordului in
interventiile chirurgicale pe inima)
98. Afectiuni care scad termogeneza
 Insuficienta hipofizara
 Insuficienta adrenaliana
 Hipotiroidia
 Malnutritia
 Hipoglicemia
99. Afectiuni care cresc termoliza ( 2 exemple )
 Arsurile intinse
 Psoriazisul sever
 Dermatita exfoliativa
 Intoxicatia alcoolica acuta
100. Afectiuni care altereaza functia centrului termoreglator ( 2
exemple )
 Traumatismele cranio-cerebrale (TCC)
 Accidentele vasculare cerbrale (AVC)
 Septicemia
 Pancreatita acuta
 Diabetul zaharat
 Insuficienta renala
101. Hipotermia severa, manifestari
 Coma
 Rigiditatea musculara
 Apneea
102. 2 exemple de cefalee primara
 Cefaleea de tensiune
 Cefaleea cronică cotidiană
 Migrena
103. 2 exemple de cauze ale cafeleei secundare
 Dentare: abcese
 Infecţii intra-craniene: meningite, encefalite
 Afecţiuni ale vaselor intra-craniene: tromboza sinusurilor venoase,
anevrisme rupte, hemoragii cerebrale
104. Cefaleea secundara in afectiuni sistemice
 Infecţii sistemice: gripa, febra tifoidă, malaria
 Medicamente: vasodilatatoarele, abuzul de medicatie anti-
migrenoasă (derivaţi de ergot, triptani etc)
 HTA (creşterile mari si brutale)
105. Cea ma frecventa cauza de cefalee secundara

 infecţiile sistemice

106. Cel mai important mecanism de producere al cefaleei

Distensia, tracţiunea sau dilatarea arterelor intra- sau extra-craniene

107. Cele mai dese zone de iradiere ale cefaleei

Temporal: migrena “în ciorchine”
Cervical, supraorbitar: cefaleea de tensiune

108. Simptome asociate cefaleei

 Fotofobie, fonofobie, greţuri, vărsături:→ migrena
 Rinoree şi lăcrimare homolaterală: →migrena “în circhine”
 Contractura musculaturii cervicale: →cefaleea de tensiune
 Crize epileptice, deficite neurologice focale: →vasculite SNC,
tumori cerebrale

109. Semne de alarma cefaleei secundare ( 3 exemple )

 Debut acut, de mare intensitate a cefaleii
 Cefalee cu alterarea sau pierderea constiintei
 Cefalee declansata de efort, activitate sexuala, manevra Valsalva

110. 3 forme clinice de cefalee primara.

 Migrena
 Cefaleea de tensiune
 Cefaleea “în ciorchine” (cluster)

111. Cele 4 faze ale cefaleei migrenoase

 Prodromul
 Aura
 Criza cefalalgică
 Faza postcritică

112. Ce reprezina diplopia ?

vederea dublă
 113. Cefaleea „ in ciorchine”, scurta descriere.
cefalee strict unilaterala, orbitala, supraorbitala si / sau temporala cu
durata de minute-ore, asociata cu fenomene vegetative, care survine in
episoade seriate pe perioade de saptamani-luni (perioade cluster),
separate de perioade asimptomatice de luni-ani
114. Fenomene vegetative asociate cefaleei
 Hiperemie conjunctivala homolaterala
 Lacrimare homolaterala
 Sindrom Claude Bernard–Horner parţial (ptoza palpebrala + mioza
homolaterale)
 Edem palpebral homolateral
 Congestie nazala homolaterală
 Transpiratii fronto-faciale homolaterale
115. Cum descrie pacientul ameteala ?
 senzaţia de instabilitate, dezechilibru
 senzaţia de învârtire, rotaţie
 senzaţia de slăbiciune
 senzaţia de cădere în gol
pacientii vor fi lăsaţi să-şi descrie cu propriile cuvinte starea,
intervenindu-se numai atunci când descrierea nu este suficient de clară.
116. Ce sisteme descriu orientarea spatiala ?
 sistemul vestibular;
 sistemul vizual;
 sistemul somato-senzitiv

117. Vertijul de origine vizuala....

datorat unor ochelari noi sau nepotriviţi sau instalării brutale a unei pareze
musculare oculare extrinseci cu diplopie

118. Cel mai des tip de vertij in practica...

vertijul de etiologie vestibulară

119. Vertij vestibular periferic ....

prin afectarea labirintului şi nervului vestibular

Fiziologic : răul de mare, de mişcare, de avion
Inflamator: otite interne acute şi cronice, nevrite vestibulare de etiologie virala
120. Vertij vestibular central ( 2 exemple )

Inflamator : meningite, encefalite

Vascular: insuficienţă circulatorie vertebro-bazilară
Tumoral: tumori cerebrale
121. Factori declansatori vertij

Poziţia capului: decubitusul lateral drept / stâng, extensia / flexia, rotaţia rapida
Sunetele puternice care determină o mişcare mai amplă a ampulei canalului
semicircular din urechea care se afla pe direcţia lor, excitând astfel nervul
vestibular (fenomenul Tullio)
122. Simptome asociate vertjlui
 Tulburări neuro-vegetative
 Tulburări de echilibru
 Nistagmus
 Tulburări auditive
123. Sdr. Vertiginos

Asocierea acestor simptome şi semne (vezi 122)

124. Tulburari neuro-vegetative asociate vertijlui

 Greaţă ± vărsături
 Paloare
 Transpiraţii
 Modificări ale ritmului cardiac
 Midriază

125. Ce este nistagmusul ?

oscilaţia ritmică involuntară orizontală, verticală sau giratorie a ambilor globi

oculari

126.Sinonime tulburari auditive

 tinitus
 hipoacuzie unilaterală
127. Ce e durerea acuta?

Durerea care apare brusc şi are o durată limitată întrucât încetează odată cu
eliminarea cauzei care a provocat-o

128. Ce e durerea cronica?

Durerea care dureaza 3 luni sau mai mult este considerata a fi cronica

129. Exemple prurit dermatologic.

 Urticaria
 eczema

130. Cauze de prurit sistemic.

 Boli congenitale
 Boli de colagen
 Boli infectioase
 Intoxicatii
 Denutritie
 Prurit medicamentos

131. Cea mai frecventa cauza de prurit endocrin.

hipertiroidia

132. Leziuni elementare cu continut lichidian.

 Vezicula
 Bula (flictena)
 Pustula

133. Leziuni elementare cu continut solid.

 Papula
 Nodul
 Vegetatia
134. Ce sunt maculele?

Maculele (petele) = leziuni circumscrise de culoare diferită faţă de cea a

tegumentului normal, fără modificarea reliefului sau consistenţei pielii.

135. Cum se numeste o macula vasculara vasomotorie?

eritem

136. Un exemplu de macula prun acumulare de melanina.

Nev pigmentar

137. Un exemplu de macula prin diminuare de melanina.

vitiligo

138. Ce reprezinta echimoza?

placarde cu dimensiuni diferite (hemoragii subcutanate)

139. Diferenta intre macula si papula.

Macula – leziune elementara primara cu modificari de culoare

Papula – leziune elementara primara cu continut solid

140. Ce reprezinta coilonichia?

Unghii concave (in lingurita)

141. Cauze de hipocratism digital.

 Hipoxia cronica
 Afectiuni digestive
 Hipertiroidia
 Idiopatic

142. Cum se numeste sudoratia in cantitate mare?

Hiperhidroza
143. Doua cauze de hipersudorarte generalizata?

 Căldura, umiditate crescută, efort fizic

 Bolile infecţioase acute şi cronice
 Neopazii
 Boli metabolice

144. Doua cauze de hipersudoratie nocturna

 Tuberculoza
 DZ
 Hipertiroidie
 hipoglicemie

145. Doua cauze de hiperhidroza recent instalata

 Infarct miocardic
 Hipoglicemie
 Hemoragii abundente
 Crestrea brusca TA

146. Doua cauze de anhidroza generalizata

 Deshidratarea
 DZ
 alcoolism

147. Cauze de crestere a concentratiei sudorale de clor (2)

 Hipotiroidie
 Malnutritie
 Boala Addison

148. Ce reprezinta paloarea?

decolorarea tegumentelor și mucoaselor

149. Etiologia dominanta a palorii?

etiologia dominantă a palorii este anemia

150. Unde se apreciaza cel mai usor paloarea anemica?

în zonele cu capilare superficiale:

 Conjunctiva bulbară
 Mucoasa linguală
 Patul ungveal
 Pliurile palmare
 Faciesul

151. Ce este anemia idiopatica?

Anemia nu e un diagnostic, ci un simptom!

Nu există anemie idiopatică
152. Exemple de anemii prin pierderi de hematii.

Anemie regenerativa (anemie posthemoragica acuta , anemie hemolitica)

153. Exemple de anemii prin productie scazuta de hematii.

Anemie aregenerativa ( anemie microcitara , normocitara, macrocitara)

154. Trei contexte de care depinde simptomatologia anemiei.

 Severitatea anemiei
 Rapiditatea instalării anemiei
 Vârsta pacientului şi comorbidităţile existente

155. Simptomatologie anemie.

 Dispnee de efort
 Palpitatii
 Cefalee, ameteli, irascibilitate, dificultate de concentrare
 fatigabilitate

156. Semne obiective anemie.

 Paloarea
 Tahicardie
 Subfebrilitate
 edeme
157. De ce este importanta determinarea reticulocitelor in anemie?

IR este un indicator la functia eritropoetica deoarece reprezinta productia

recenta de hematii :HE tinere

158. Cand aparea indicele reticulocitar sub 2?

 In anemie aregenerativa

159. Cand apare indicele reticulocitare peste 3?

 In anemie regenerativa

160. Cel mai important indice eritrocitar?

VEM : volumul eritrocitar mediu

161. VEM > 100 fl reprezinta?

 Macrocitoza

162. VEM 80-100 fl reorezinta?

 normocitoza

163. VEM <80 fl reprezinta?

 Microcitoza

164. Cea mai importanta etiologie in anemia cronica simpla?

 Inflamatii cronice
 Cancere cu diverse localizari
 Boala cronica de rinichi

165. Ce reprezinta macrocitoza?

VEM >100 fl

166. Ce reprezinta anemia megalobastica?

tulburări în sinteza ADN prin deficit de vitamina B12 și/sau acid folic

167. Exemple de anemii macrocitare non-megalobastice.

 anemia hemolitică
 posthemoragică
168. Surse de anemie posthemoragica acuta.

Hemoragie : digestiva, genitala, nazala, urinara, plagi

169. Definiti hemoliza fiziologica.

distrugerea He îmbătrânite

170. Hemoliza extravasculara (2 semne clinice importante)

 Splenomegalie
 Litiaza biliara pigmentara

171. Confirmarea paraclinica a hemolizei (sange).

 ↑ hemoglobinemia
 ↑LDH
 ↑BT cu >85%BI

172. Peste ce valoare a bilirubinei in sange apare icterul?

> 2,5 mg%

173. Ce zone sunt protejate de icter?

Palmele şi plantele

174. Tipuri de nuante de icter.

 Flavinic
 Rubinic
 Verdinic
 Melanic

175. Clasificrea icterelor dupa etiopatogenie.

 Prehepatic
 Hepatic
 Posthepatic (colestatic)

176. Clasificarea icterelor dupa bilirubina.

- ↑ BRNC (BRNC/BRC = N) (bilirubina necojugata)

- ↑ BRC > 30% din BT (bilirubina conjugata)
177. Ictere prin supraproducere de bilirubina.

- Hemoliză (intra- / extravasculară)

- Eritropoieză ineficientă (talazemie, anemie pernicioasă, porfirie etc)

178. Exemple de ictere prin preluare hepatica scazuta.

- Droguri (acid flavaspidic, etc.).

- Post prelungit
- Sepsis

179. Sindromul ce apare prin conjugare deficitara congenitala a

bilirubinei.

 Sindrom Gilbert
 Sindrom Crigler-Najjar

180. Alte conditii de coloratie galbena ale pielii.

 Pigmenţi vegetali (caroteni)

 Medicamente (atebrina)
 Insuficienţa renală (urocromii)
 Simulanţi (acid picric)

181. Biologic icterul prehepatic.

 BRT, 5mg%
 ↑BRCN
 TGO, TGP normale
 Anemie normocroma

182. Biologic icterul posthepatic.

 BRT . 5mg%
 BCR> 30% BRT
 Colecterol, albumine normale

183. Scaunul in icterul prehepatic.

Scaun normal

184. Scaunul in icterul posthepatic.

Scaune acolice
185. Urina in icterul prehepatic.

Urina hipercroma

186. Urina in icterul posthepatic.

Urina hipercroma

187. Peste ce valoare a hemoglobinei reduse se vede cianoza in sangele

capilar?

≥ 5 g% HbR

188. Ce reprezina cianoza centrala ?

↓ SaO2 = cianoza centrală

 Determinata prin :
- Scăderea presiunii atmosferice (cianoza de altitudine)
- Insuficienţa respiratorie prin:
 Hipoventilaţie alveolară
 Tulburări de difuziune prin
membrana alveolo-capilare
189.Cum este saturatia in O2 in cianoza periferica ?

SaO2-NORMALA

↑ coeficientului de extracţie a O2 ( insuficienta cardiaca congestiva, soc)

190.Descrieti pe scurt cianoza centrala.

Cianoza centrală = ↓ SaO2

 Interesează limba şi mucoasa bucală.
 Extremităţi calde
 Se accentuează la efort
 Semnul Lewis negativ – la frecarea lobului urechii, cianoza persistă
 ± Hipocratism digital
191. Descrieti pe scurt cianoza periferica

SaO2-NORMALA
↑ coeficientului de extracţie a O2 ( insuficienta cardiaca congestiva, soc)

 NU afectează limba sau mucoasa bucală

 Este rece datorită stazei si vasoconstricţiei periferice
 Efortul / masajul local o ameliorează
 Semnul Lewis pozitiv – la frecarea lobului urechii cianoza dispare, acesta
devenind roşu.

192. Descriere pe scurt hemocromatoza

 Absorbtie intestinala excesiva de Fe care se depune sub forma de

hemosiderina in epiderm, ficat, pancreas
 Stimulare melanocitara
 Hiperpigmentare brun-cenusie generalizata
 hiperpigmentare cutanată + ciroză hepatică + DZ →(diabetul bronzat)

193. Iradiere tipica in durerea anginoasa

Tipic, iradierea este în umarul si membrul superior stâng pe marginea cubitala

pâna la ultimele doua degete. Alteori, durerea iradiaza în mandibula si la nivelul
gâtului

194. 3 locazlizari atipice in durerea anginoasa

 In hemitoracele drept
 In regiunea epigastrica în infarctul postero-inferior
 In mâna stânga, în regiunea interscapulovertebrala

195. 3 factori in durerea anginoasa

 Coronare stenozate
 Stenozari mai accentuate cu aport insuficient de oxigen chiar si în repaos
 Spasm coronarian
196. Factori favorizanti durerea anginoasa

 Efort
 Mese copioase
 Stres intens
 Expunere la frig
 Actul sexual
 Efortul de defecatie

197. Durata in durerea anginoasa

 Durata: în medie ˂10 min (2-5 min)

198. Factori care amelioreaza durerea anginoasa

 Repausul
 Nitroglicerina
 Compresia sinusului carotidian
 manevra Valsalva

199. Caracteristici clinice ale anginei pectorale tipice

 Sediul retrosternal, durată ˂ 10 min

 Apariţia la efort
 Efectul favorabil al repausului și/sau NG

200. Caracteristice clinice ale durerii din IMA

 Apare în repaus;
 Este de intensitate ↑↑
 Durată > 30 min;
 Nu cedeaza la NG s.l. (nitroglicerina)
 Asociază manifestări extracardiace: greaţă, vomă, diaforeză rece, paloare
cenuşie, anxietate, dispnee, hipo-/hiperTA
201. Caracteristicile durerii cardiace la diabetici/varstnici.

 Diabeticii, vârstnicii pot să NU prezinte DT (ischemie silenţioasa) ci

doar
 dispnee,
 sincopa
 hiperglicemie
 hipoTA / şoc cardiogenic
 La diabetic, durerea din infarct poate fi atenuata sau poate lipsi; în
formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominent
digestive
202. Cauze de durere atipica retrosternale

 Cauze de origine cardiaca

 Afectiuni cardiovasculare :
 aortite
 pericardite
 miocardite
203. Cauze non-cardiace de dureri retrosternale

 Bronho-pulmonare
 Reumatismale
 Digestive
 Psihogene

204.Triada sugestiva pentru durerea toracica anterioara psihogena

Fizic normal + ECG normal + RT normală

205.Durere toracica posterioara non-cardiaca, cauze.

 Bronho-pulmonare
 Pleurale
 Reumatismale
 Neurologice
 Digestive
206. Cancer cu metastaze vertebrale

 Bronho-pulmonar
 Sân
 Prostată

207.Durerea vertebrala de cauza neoplazica, caracteristici

 Durere necalmata de repaus

 Durere nocturna
 Durere cu sediu multiplu
 Durere instalata rapid

208. 4 grupe de afectiuni ce dau dispnee

 Respiratorii
 Cardiace
 Cardio-respiratorii mixte
 Non-respiratorii, non-cardiace

209. Afectiuni cardiace cu manifestare dispneica

 Insuficienţa cardiacă congestivă (ICC)

 Boala coronariană
 Aritmiile cardiace
 Pericarditele
 Valvulopatiile

210. 4 conditii non-respiratorii si non-cardiace care dau dispnee

 Cauze psihogenice
 Obezitatea severă
 Anemiile severe
 Diformitatile peretelui thoracic (cifo-scolioza)

211. Primele 2 cele mai importante cauze de dispnee

 Astmul bronsic
 ICC
212. Factori precipitanti dispnee

 Efortul fizic
 Poziţia corpului
 Statusul prandial
 Factorii de mediu

213. Definiti bradipnea

 scăderea FR < 12/min

214. Descrieti respiratia Cheyne-Stokes

(respiraţia periodică) = cicluri de respiraţii crescendo-descrescendo intercalate

de perioade de apnee de 10-30 sec

215. Descrierea pe scurt a respiratiei Biot

respiraţiile rapide şi profunde, separate de intervale de apnee foarte lungi (5 -30

sec)

216. Descrierea pe scurt a respiratiei Kussmaul

(respiraţia în 4 timpi)
 respiraţii profunde, zgomotoase, cu remanenţa în platou a inspirului,
 expir zgomotos
 pauze lungi între ciclurile respiratorii (9-10 respiraţii / min)
217. Dispnee nocturna are ca etiologie....

 Insuficienta ventriculara stanga(IVS)

 Astmul bronşic
 Tulburările de somn

218. Semne respiratorii de gravitate alaturate dispneei

1. Semne clinice:
 Semne respiratorii ( ex: cianoza)
 Semne cardio-vasculare ( ex: tahicardie, colaps, semen de soc)
 Semne neuro-psihice ( ex: anxietate, confuzie,mioza)
2. Semne biologice : acidoza metabolica
219. Semne c-v de gravitate asociate dispneei

 Tahicardie > 120/min

 Colaps: TAs < 80 mm Hg
 Semne de şoc: extremităţi reci, umede, marmorate ,oligo-anurie
 Semne de insuficienţă ventriculară dreaptă
220. Semne neuro-psihice asociate dispneei

 Tulburări de coordonare motorie

 Hiporeflexie osteo-tendinoasă
 Anxietate
 Confuzie
 Mioză
 Agitaţie psiho-morie urmată de torpoare
 Comă

221.2 cele mai frecvente cauze de tuse acuta

 Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare de etiologie virală

 Sinuzita bacteriană acută
 Bronşita acută
 Rinita alergică

222. Cauze de tuse acuta cu risc vital major

 Trombembolismul pulmonar (TEP)

 Edemul pulmonar acut (EPA)
 Pneumonia

223. 2 cauze de tuse cronica

 Astmul bronşic
 BPOC

224. Stimuli de arc reflex tusigen

 Inflamatori: infecţii virale, bacteriene etc ale căilor respiratorii

 Mecanici: corpi străini
 Chimici: inhalarea de gaze iritante
 Termici: aerul foarte cald / foarte rece
225. Cele 4 faze ale tusei ( enumerare )

 Iritativă
 Inspiratorie
 Compresivă
 Expulzivă

226. Cea mai frecventa etiologie a tusei matinale

etiologie bronho-pulmonară (bronşita cronică, supuraţiile pulmonare)

227. Tusea vesperala este caracteristica .....

TBC

228. Tusea nocturna evoca 4 posibile etiologii ( enumerati)

 Nazală
 Bronşică
 Cardiacă
 Esofagiană

229. Tusea postprandiala, cauze.

 Esofagiene (BRGE, HGTH, fistula eso-traheală)

 Neurologice, în care tulburările de deglutiţie centrale determină aspiraţia
alimentelor în căile respiratorii

230. Tusea cronica, cauze.

 Astmul bronşic
 BPOC
 Cancerul bronho-pulmonar
 Metastazele pulmonare
 IVS
 Disfuncţia faringiană cu sindrom de aspiraţie
 Tusea psihogenă

231. Ce tip de tuse trebuie suspicionata de cancer bronhopulmonar ?

 Tusea cronica
232. 4 din cele mai frecvente complicatii ale tusei

 Sincopa de tuse
 Incontinenţa pentru urină şi/sau fecale
 Fracturi costale
 Pneumotoraxul / pneumomediastinul
 Rupturi musculare
 Hernie inghinala

233. Ce patologie pulmonara da volum foarte mare de sputa ?

 Bronşiectazia
 Edemul pulmonar acut (EPA)
 Fistula pleuro-pulmonare
 Mucoviscidoza

234. Cum arata sputa mucoasa ?

 Culoare albă, semitransparentă

 Consistenţă gelatinoasă

235. Cum arata sputa seroasa ?

 Culoare alb-rozată
 Consistenţă lichidă, spumoasă

236. Cum arata sputa purulenta ?

 Culoare galben-verzuie
 Consistenţă cremoasă

237. Ce este hemoptizia ?

eliminarea pe gură, prin tuse, de sânge provenit din căile respiratorii subglotice

238. Cele mai frecvente cauze de hemoptizie

 Infecţiile
 Cancerul bronho-pulmonar
 Hipertensiunea venoasă pulmonară
239. Ce infectii sunt cauze frecvente de hemoptizie

 Bronşite acute şi cronice

 Pneumonii bacteriene sau virale
 TBC pulmonară
 Bronşiectazii suprainfectate
 Micoze pulmonare

240. Hipertensiunea venoasa pulmonara e produsa cel mai frecvent de...

 IVS
 Stenoza mitrală
 TEP

241. Simptome si semne asociate hempotiziei, descriere pe scurt

 Paloarea facială, transpiraţiile reci, dispneea cu tahipnee, tahicardia şi

anxietatea însoţesc hemoptizia indiferent de etiologia ei
 Febra / subfebrilitatea → etiologie infecţioasă
→cancerul bronho-pulmonar
 SPIV →TBC
 Durerea toracică unilaterală →hemoptizia in TEP
→ cancerul bronho-pulmonar

242. Diagnostic diferential al hemoptiziei

 Epistaxisul posterior
 Stomato-gingivoragia
 Pseudo-hemoptizia
 Hematemeza
 Hemoptizia factitia

243. Semne clinice ale bronsitei

 Semne: raluri bronşice ronflante sau sibilante

 Simptome: →dureri retrosternale (arsură)
→tuse seacă în traheită
244. Factorii etiologici bronsita cronica obstructiva

 fumatul
 poluanţi atmosferici (azot, carbon, praf, etc)
 infecţii respiratorii

Factorii meteorologici agravează acţiunea factorilor etiologic: ceaţa, frigul,

smogul

245. Factori favorizanti BPOC

 alcoolism
 boli cronice hepatice sau renale
 staza pulmonară
 DZ

246. Ce lipsa genetica apare in emfizemul pulmonar

lipsă genetică a unor antienzime (ex: deficitul de α1-antitripsina) care

protejează ţesutul pulmonar de acţiunea unor proteaze ,urmată de distrugerea
pereţilor alveolari

247. Diagnostic diferential BPOC

 alte cauze de expectoraţie cronică: cancer, TBC, supuraţii

 alte cauze de dispnee: cardiacă din IV stângă cronică sau acută

248. Debutul crizei de astm bronsic este precedat de...

 prurit nazal
 rinoree
 strănut

249. Forme etiologice de astm bronsic

 AB intrinsec (nealergic)
 AB extrinsec (alergic)
 alte forme etiologice:
 la exerciţiul fizic, la aspirină, AB profesional
 forme după vârstă
 forme clinice după gravitate
250. Aspect sputa in astm bronsic

expectoraţie mucoasă, gelatinoasă, puţină (“spută perlată”)

251. Probe ventilatorii in astmul bronsic

 VEMS scăzut → importanţă diagnostică, prognostică şi terapeutică

 VEMS/CV scade: uşor (> 55% ), mediu (40-55% ), sever (< 40% )

252. Complicatii astm bronsic

 Infecţii
 Bronşectazie
 insuficienţă respiratorie cronică
 CPC

253. Definiti pneumonia

Pneumoniile sunt procese inflamatorii ale plămânului produse de variaţi

agenţi etiologici: infecţioşi şi neinfecţioşi

254. Etiologie pneumonii

 infecţioasă: 2/3 bacteriene : pneumococ (60%), stafilococ, streptococ,

 germenii gram-negativi în creştere
 agenţi “sub-bacterieni” :mycoplasma pneumoniae, ricketsii, virusuri
 fungi: candida, aspergilus

255. Stadiile pneumoniei

 congestie
 hepatizaţie roşie
 hepatizaţie cenuşie
 rezorbţie

256. Simptome pneumonie bacteriana

 Debut brusc
 Febra 39-40
 Frison solemn
 Junghi toracic submamelonar
 Dispnee
 Tuse seaca, apoi apare sputa rosie ruginie
257. Semne pneumonie bacteriana

 Facies vulturos
 Herpes labial
 Raluri crepitante, fine, egale ( in faza de congestie )
 Matitate +suflu tubar (in faza de hepatizatie)
 Raluri crepitante mari, inegale ( in faza de rezorbtie)

258. Ce sunt supuratiile pulmonare ?

sunt inflamaţii purulente ale parenchimului pulmonar

259.Simptome cancer bronhopulmonar

Simptome: iniţial asimptomatic, apoi manifestări polimorfe

Iniţial apare un singur simptom respirator care este persistent:

 tusea: uscată, iritativă

 durerea toracică
 hemoptizia

Apoi apar sindroame complexe :

 bronşita
 obstrucţie bronşică
 supuraţie (abces)
 pleurezie

260. Ce sunt pleureziile ?

Colecţiile pleurale constau în acumularea de lichid între foiţele pleurale

261. Semne clinice pleurezie.

 durerea pleurală
 senzaţie de presiune toracică
 tusea: seacă, iritativă
 febra
 frison
 dispnee
262. Definiti tromembolismul pulmonar

Tromboembolismul pulmonar reprezintă o mare urgenţă, a treia cauză de deces

în cardiologie, fiind o complicaţie a altor boli (tromboflebita profundă)

263. Etilogie trombembolism pulmonar

 tromboze ale venelor profunde a membrelor inferioare

 boli ale cordului drept: -infarct miocardic acut
- endocardită bacteriană
- miocardiopatie congestivă
-fibrilaţia atrială
 embolia grăsoasă sau gazoasă

264. Diagnostic diferential trombembolism pulmonar

 infarctul miocardic acut cu ruptură de sept interventricular

 pericardita acută cu tamponadă
 ruptura de anevrism
 Valvaslva în cordul drept
 alte algii toracice violente

265. Simptome functionale boli cardiace

 Durere precordiala
 Ameteli
 Paloare
 Respiratii scurte si frecvente
 Batai de inima rapide sau neregulate

266. Caracteristicile durerii in IMA ( pe scurt )

 Localizare frecvent precordial

 Intensitate atroce, socogena
 Dureaza peste o ora (ore sau zile)
 Apare dupa stress, eforturi mari, nocturn
 Nu dispare la nitroglicerina ci doar la opiacee
 Este însotita de paloare, transpiratii, agitatie psihomotorie data de
senzatia mortii iminente, anxietate extrema, tulburari de ritm, greturi si
varsaturi
267. Cauze palpitatii.

 cauze cardiace: -aritmiile paroxistice- extrasistole

-tahicardie ventriculara
-fibrilatie atriala
-flutter atrial.
 cauzele extracardiace: neurozele, hipertiroidismul, anemiile, starile
febrile

268. Simptome extracardiace in afectiuni cardiace

 pulmonare - tuse, dispnee

 digestive - inapetenta, greata, meteorism, constipatie
 urinare -oligurie, anurie
 cerebrale – sincopa, ameteli, cefalee

269. Ce urmarim la inspectia aparatului c-v ?

 Aria matităţii cardiace

 Soc apexian prezent sp V ic stâng pe linia claviculara
 Sufluri cardiace: tricuspidian, mitral, sistolic, diastolic
 Tensiunea la internare
 Alura ventriculară

270. Enumerati focarele de ausculatatie toracica

 zona mitrala spatiul V ic stâng pe linia medioclaviculara

 zona aortica spatiul II ic drept
 zona pulmonara spatiul II ic stâng
 zona tricuspida spatiul III -V ic parasternal drept si stâng, la baza
apendicelui xifoid.

271. Cauze de sufluri functionale

secundare unor leziuni valvulare prin distensia inelului de insertie a unor

valvule sau a sigmoidelor : ex:

 Insuficienta mitrala in dilatatia ventriculului stg

 Insuficienta tricuspidiana in dilatatia ventriculului dr
272. Primele 3 investigatii paraclinice cardiace

 Examen radiologic
 Electrocardiografia
 Ecocardiografia
 Examenul Doppler

273.Utilitatea testului de efort.

 Este util în AP + ECG de repaus normală

 AP atipică
 AP tipică

274. Utilitatea investigatiei holter.

 inregistreaza in mod continuu ritmul inimii, de obicei pe o perioada de

24 ore.
 evaluarea performantelor cordului

275. Antecedentele personale fiziologice – importanta asupra afectiunii

cardiace.

 În perioada activă, ciclurile menstruale pot decompensa unele cardiopatii,

iar sarcina le poate agrava (stenoza mitrală, HTA)
 Tot în aceasta perioadă, datorită hormonilor estrogeni, femeile sunt
protejate de instalarea cardiopatiei ischemice (daca nu sunt diabetice, nu
folosesc anticoncepționale sau fumează)

276. Diabetul zaharat – factor favorizant in afectiunile cardio-vasculare.

aparitia micro si macroangiopatiei diabetice, cu toate complicatiile lor:

ateroscleroza, cardiopatia ischemica dureroasa

277. Bolile renale cronice – factor favorizant in afectiunile cardio-

vasculare.

favorizează apariția HTA și a insuficienței cardiace stângi.

Feocromocitomul este asociat cu HTA paroxistică.

278. Anemiile severe - factori favorizanti in afectiunile cardio-vasculare.

anemiile severe trenante → insuficienta cardiaca, aritmii

poliglobuliile →HTA, cardiopatie ischemica dureroasa, varice hidrostatice

279. Durerea precordiala de natura extracardiaca.

 Durerea de natura nevralgica

 Durerea de natura parietala
 Durerea de natura pleuropulmonara
 Afectiunile esofagului → disfagie, eructatii, arsuri retrosternale
 Hernia hiatala → dureri retrosternale
 Gastrita, ulcerul, pancreatita, hepatocolecisstopatiile →dureri cu
iradiere precordiala.

280. Simptome digestive in afectiunile cardio-vasculare.

 inapetenta
 greata
 meteorism
 constipatie
 dureri în loja hepatica

281. Simptome pulmonare in afectiunile cardio-vasculare.

 tuse
 dispnee în caz de staza pulmonara
 sputa spumoasa, rozata în edemul pulmonar

282. Simptome urinare in afectiunile cardio-vasculare.

 oligurie
 anurie

283. Simptome cerebrale in afectiunile cardio-vasculare.

 Sincopa
 Ameteli
 Cefalee
 Accidente vasculare cerebrale
284. Localizarea ariilor de auscultatie Braunwald

 zona mitrala spatiul V ic stâng pe linia medioclaviculara

 zona aortica spatiul II ic drept
 zona pulmonara spatiul II ic stâng
 zona tricuspida spatiul III -V ic parasternal drept si stâng, la baza
apendicelui xifoid

285. Caracteristici zgomotul 1

 este mai intens

 cu tonalitate joasa
 cu început si sfârsit mai putin net
 cu maxim ascultatoric în focarul mitralei

286. Caracterisitici zgomotul 2

 se aude mai intens la aorta

 este dat de contractia ventriculului stâng si drept

287. Modificari ale intensitatii zgomotului 1

 accentuare (stenoza mitrală, diminuarea conducerii atrioventriculare),

 diminuare: (BAV grad I, insuficiență mitrală, stenoza mitrală
calcificată),
 variabilitate (BAV grad III, fibrilație atrială)

288. Modificari ale intensitatii zgmotului 2

accentuare componentei A2 (HTA, insuficiența aortică, ateroscleroza aortei)

accentuarea componentei P2 (HTP primitivă, secundara)

diminuare (presiuni joase în aortă sau pulmonară + leziuni valvulare, stenoze

aortice, pulmonare)

289. Clasificarea suflurilor dupa faza ciclului cardiac

 Sufluri sistolice
 Sufluri diastolice
 Sufluri sistolo-diastolice (continui)
290. Metode neinvazive de investigatie cardiaca

 Examenul radiologic
 Electrocardiografia
 Ecocardiografia si examenul Doppler
 Proba de efort
 Explorarea radioizotopica
 Rezonanta magnetica nucleara
 Explorarea biochimica

291. Metode invazive de investigatie cardiaca

 electrocardiograma endocavitara
 masurarea presiunilor debitului cardiac si a suntului
 angiocardiografia
 coronarografia

292. Cauze atriul drept marit.

 stenoza
 insuficienta tricuspidiana

293. Cauze hipertrofie ventriculara stanga

 Cardiomiopatii dilatative
 Miocardite
 afecțiuni ce suprasolicită VS:
HTA, insuficiență mitrală, stenoză sau insuficiență aortică

294. Ce sunt aritmiile atriale ?

tulburările de ritm în care procesul patologic responsabil de geneza lor este

situat la nivelul atriilor (în nodul sinusal sau înafara lui)

295.Ce sunt extrasistolele atriale ?

Extrasistolele atriale (bătăi premature, sistole premature) sunt contracţii

determinate de stimuli ectopici care tulbură regularitatea activităţii cardiace.
296. Ce este fibriliatia atriala ?

 Este una din aritmiile cele mai frecvent întâlnite în practică

 Se prezintă fie sub formă stabilă-permanentă, fie sub formă
paroxistică.
 bătăile inimii sunt rapide şi total neregulate ca intensitate şi succesiune.

297. Ce este flutterul atrial ?

 activitatea atrială regulată, în jur de 300/minut,

 conducerea atrio-ventriculară făcându-se cu grade variabile de bloc,
regulat (fix) sau neregulat.

298. Exemple aritmii ventriculare.

 Extrasistolele ventriculare
 Tahicardia ventriculară
 Ritmul idioventricular accelerat
 Flutterul şi fibrilaţia ventriculară

299. Definiti insuficienta cardiaca

 incapacitatea miocardului de a menţine cu randament bun un debit

sanguin adecvat nevoilor organismului

300. Cauze de insuficienta cardiaca stanga.

 HTA
 leziunile aortice câştigate sau congenitale (stenoza aortica)
 leziunile valvulei mitrale (insuficienţa mitrală )
 cardiopatii ischemice ( infarctul miocardic)