Sunteți pe pagina 1din 4

REFERAT

DICIPLINA LEGISLAȚIE SCHENGEN

AVANTAJELE ȘI DEZAVANTAJELE APARTENENȚEI UNUI STAT LA SPAȚIUL


SCHENGEN DIN PERSPECTIVA COOPERĂRII POLIȚIENEȘTI


J.M. Poland, Terrorism in Europe, understanding terrorism, groups,
strategies and response, 1988;
 Protecting human rights in the fight against terrorism, www.osce.org
 Comisia Europeană - Manual Privind Emiterea Și Executarea Unui Mandat
European De Arestare, Bruxelles, 2017, p. 36
 Ileana Pascal, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian - Libera
circulaţie a persoanelor , Centrul de Resurse Juridice, 2002, p. 12, 23
1. SINTEZĂ
 Mirela Gorunescu - Accente Europene Ale Principiului Non Bis In Idem -
LEGISLATIVĂ Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe
RELEVANTĂ ÎN Juridice, Nr. 1/2010, p. 99
DOMENIUL  https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/10/schengen-cooperare-
SCHENGEN internationala-transfrontaliera-sis-sirene-caas-sistemul-informatic-
schengen-conventia-schengen-wtc/
 https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/strengthening-external-
borders/
 https://eur-lex.europa.eu
 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/146/protectia-
drepturilor-fundamentale-in-ue
 http://www.fsenordest.ro/Download/doc_prog/TratatuldelaLisabona.pdf
 http://www.schengen.mai.gov.ro/
2. AVANTAJELE ȘI Avantaje:
DEZAVANTAJELE Curtea Europeana de Justiție a recunoscut o serie de drepturi cunoscute ca fiind
APARTENENȚEI
UNUI STAT LA
fundamentale în contextul necesitații de compatibilitate cu drepturile
SPAȚIUL SCHENGEN fundamentale recunoscute si protejate de constituțiile statelor membre. Carta
1
DIN PERSPECTIVA Drepturilor Fundamentale este document ce aduce într-un cadru unic drepturile
COOPERĂRII civile, politice, economice, sociale stipulate într-o serie de documente
POLIȚIENEȘTI internaționale, europene și naționale. Carta cuprinde si importante elemente de
)
supra-naționalitate, în special în legătură cu cetățenia europeană și consecințele
sale. S-au consolidat relaţiile cu ţările terţe având la bază principii comune de
acțiune.
Anumite ţări terţe care au relaţii particulare cu UE să participe şi ele la
cooperarea Schengen, fapt ce este determinat de extinderea treptată a spaţiului
Schengen2 până la includerea tuturor statelor membre ale UE și nu numai. Așadar,
forțele de poliție cooperează în depistarea și prevenirea criminalității3 și au drept de
urmărire a criminalilor fugari si a traficanților de droguri pe teritoriul unui stat
învecinat din spațiul Schengen, fiind introdus și Sistemul de Informații Schengen
(SIS), sistem ce furnizează informații referitoare la intrarea cetățenilor terțelor
tari, problemele legate de vize si de cooperarea polițienească.
Se aplică principiul ne bis in idem conform căruia o persoană, împotriva căreia a
fost pronunţată o hotărâre definitivă într-un proces pe teritoriul unei PC, nu poate
face obiectul urmăririi penale de către un alt stat pentru aceleaşi fapte 4, dacă o

1
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/146/protectia-drepturilor-fundamentale-in-ue
2
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l33020&from=LV
3
https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/strengthening-external-borders/
pedeapsă: a fost fixată; are putere de lucru judecat; este în curs de executare.
Acesta reprezintă un act de nediscriminare și echitate.
Există posibilitatea de a opera extrădarea și mandatul european de arestare,
obligaţia de a extrăda nefiind afectată de absenţa unei acuzaţii sau a unei notificări
oficiale care autorizează demararea de acţiuni procedurale necesare numai
conform legislaţiei statului solicitat, iar mandatul de arestare constituind o
procedură judiciară simplificată de predare transfrontalieră, bazându-se pe
principiul contactului direct între autoritățile competente. Comunicarea directă
dintre autoritatea judiciară emitentă și cea de executare are avantajul de a fi mai
rapidă și mai fiabilă.5

Dezavantaje:
Există probleme legate de migrația clandestină datorită dispariția frontierelor și
libera circulație a persoanelor în tot spațiul. Statele membre pot avea acte
normative care reglementează libera circulaţie a persoanelor, dar este posibil ca
acestea să nu fie rezultatul transpunerii integrale a legislaţiei comunitare. În orice
caz, dacă există situaţii în care se creează un conflict între dreptul comunitar şi
dreptul intern al statelor membre , întâietate au normele dreptului comunitar,
conform principiului priorităţii În acest sens, art. 3-8 din Convenția Schengen
reglementează modul de supraveghere si control al frontierelor externe,
stabilindu-se o listă a țărilor terțe ai căror cetățeni au nevoie de viză sau nu pentru
a intra în spațiul comunitar și s-au inițiat programe privind cooperarea între
administraţiile vamale ale statelor membre sau între serviciile de poliţie, precum
Europol, un set de măsuri care sa compenseze impactul negativ al eliminării
controalelor la frontierele interne, ori programe de cooperare în domeniul
judiciar, precum Programul Grotius.
Acceptarea unui stat în spațiul Schengen este marcată de evenimente majore în
plan politic, economic şi social, care amplifică sentimentul de insecuritate şi are
drept consecinţă firească, recrudescenţa criminalităţii. În acelaşi timp, crima
organizată autohtonă, se află în plină ofensivă de penetrare a diferitelor sectoare
ale economiei, dezvoltându-şi capacitatea de acţiune prin conexiuni directe cu
grupări internaţionale de tip criminal mai ales în domeniul traficului de droguri şi
persoane.
Ameninţarea teroristă este una din cele mai negative aspecte ale libertăţii de
circulaţie cu care se confruntă Uniunea Europeană, ca şi întreaga comunitate
internaţională, alături de traficul de droguri. Libera circulaţie a persoanelor în
Uniunea Europeană prin liberalizarea graniţelor acţionează, din păcate, ca un
factor favorizator a acestor manifestări distructive. 6 În acest sens, în urma
ultimelor atentate ce au atins spaţiul Schengen s-a dovedit că această realitate
trebuie combătută printr-o strategie comună a Comunităţii, bazată pe crearea şi
menţinerea unei situaţii strategice dominate de un sistem coerent şi permanent de
supraveghere civilă şi militară.7.
Integrarea în Schengen presupune renunţarea la o parte din libertăţile de a
acţiona independent în politica externă, statele membre urmând să se abţină de la
orice acţiune care ar contraveni intereselor acordului și regulamentelor sau care
riscă să diminueze eficienţa lor.8

4
Mirela Gorunescu - Accente Europene Ale Principiului Non Bis In Idem - Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din
Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 1/2010
5
Comisia Europeană - Manual Privind Emiterea Și Executarea Unui Mandat European De Arestare, Bruxelles, 2017, p. 36
6
J.M. Poland, Terrorism in Europe, understanding terrorism, groups, strategies and response, 1988;
7
Protecting human rights in the fight against terrorism, www.osce.org
8
http://www.fsenordest.ro/Download/doc_prog/TratatuldelaLisabona.pdf
3. BUNE PRACTICI / Grupurile de lucru TREVI a prefigurat structura interguvernamentală ce a pus
RECOMANDĂRI / bazele Acordurilor Schengen şi ale Tratatului de la Maastricht. Primii paşi către
PROPUNERI /
PĂRERI ȘI
cooperarea poliţienească s-au făcut ca urmare a necesităţii cooperării în cadrul
ABORDĂRI Comunităţii Europene împotriva ameninţării terorismului 9. Astfel, în cadrul
PERSONALE CU Consiliului European de la Roma s-a hotărât constituirea Grupului TREVI.
PRIVIRE LA TEMA Ulterior, acesta şi-a extins activitatea şi asupra imigraţiei ilegale şi combaterii
DATĂ criminalităţii organizate.
Opinie: Necesitatea instituirii unei cooperării internaţionale a devenit din ce în ce
mai necesară odată cu intensificarea ameninţărilor privind creşterea criminalităţii
şi a riscurilor, ca urmare a creării pieţei europene, care a presupus eliminarea
controalelor de la frontierele interne. Pro: Dezideratele cooperării judiciare şi a
celei poliţieneşti se realizează, începând cu necesitatea cooperării în faţa
ameninţărilor comune şi capătă cadrul legal formal prin constituirea celui de-al
treilea pilon Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Politica JAI a fost prevăzută în
cadrul Tratatului de la Maastricht şi a fost dezvoltată, în forma cea mai avansată,
în Constituţia Europeană.
Toate statele participante trebuie să aibă condiţii de intrare în ţară identice. Prin
politica sa, Uniunea Europeana are în vedere crearea unei zone europene de
libertate, securitate si justiție în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la
frontierele interne, indiferent de naționalitate. Acest lucru înseamnă, de exemplu,
că trebuie să existe norme comune privind categoriile de cetăţeni ai ţărilor terţe
cărora li se solicită viză. Pe de altă parte, vizele acordate sunt în general valabile în
toate ţările Schengen. Mai mult, toate statele participante trebuie să se poată baza
pe capacitatea celorlalte ţări de a efectua controale satisfăcătoare la frontieră. De
asemenea, se desfășoară un amplu proces de implementare a unor standarde
comune în ceea ce privește controlul la frontierele externe ale Uniunii si politicile
de vize, azil si imigrație.10
Opinie: Cooperarea poliţienească în cadrul comunitar s-a dezvoltat ca o reacţie a
evoluţiei pe care Piaţa Comună europeană a transformărilor pe care le producea
în mecanismele clasice ale statelor europene. Afirmarea principiului libertăţii de
mişcare, atât a bunurilor, cât şi a cetăţenilor a determinat eliminarea graniţelor
dintre statele membre. Eliminarea treptată a controlului de la graniţă asupra
persoanelor care se deplasau în spaţiul Comunităţii Europene a determinat
semnarea primului Acord Schengen. Pro: Controalele la frontierele interne
Schengen pot fi introduse pentru o perioadă limitată în timp din motive de ordine
publică sau securitate națională, decizie ce este luată la nivelul fiecărui stat
membru Schengen. Alinierea României la politica de vize a UE , arată că, deşi de
facto, Instrucţiunile Consulare române concordă cu Instrucţiunile Consulare
comune, implementarea de iure a acestora se va face în momentul aderării.11
România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul
aderării sale la UE, în ianuarie 2007.
Fiecare stat membru se conformează, din momentul creării secţiunii sale naţionale
protocoalelor şi procedurilor stabilite de comun acord cu celelalte state pentru
serviciul de asistenţă tehnică în ceea ce privește cooperarea dintre autorităţile
poliţieneşti din statele participante prin Sistemul de Informaţii Schengen, SIS.
Acesta este un sistem comun, compus dintr-o secţiune naţională în fiecare stat şi un
serviciu de asistenţă tehnică, permițându-le poliţiştilor din ţările Schengen să
emită avertizări privind criminalii căutaţi într-o ţară anume, persoanele dispărute
sau bunurile furate. O altă măsură compensatorie se referă la protecția datelor cu
9
Brigăzile Roşii din Italia şi Fracţiunea Armată Roşie din Germania
10
Ileana Pascal, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian - Libera circulaţie a persoanelor , Centrul de Resurse Juridice,
2002, pg. 12;
11
Ileana Pascal, Ştefan Deaconu, Codru Vrabie, Niculae Fabian, op. cit., pg. 23;
caracter personal, care reprezintă dreptul persoanei fizice de a-i fi apărate acele
caracteristici care conduc la identificarea sa și obligația corelativa a statului de a
adopta măsuri adecvate pentru a asigura o protecție eficientă pornind de la faptul
că numeroase informații privind datele personale se transferă între statele
membre.12 Cooperarea poliţienească în spaţiul Schengen mai include: asistenţă
reciprocă în scopul prevenirii şi descoperirii infracţiunilor; supraveghere
transfrontalieră; urmărire transfrontalieră; comunicarea informaţiilor în cazuri
particulare în scopul prevenirii pe viitor a infracţiunilor împotriva ordinii şi
siguranţei publice; schimb de informaţii în scopul efectuării eficiente a
controalelor la frontierele externe; numirea de ofiţeri de legătură; intensificarea
cooperării poliţieneşti în regiunile de frontieră prin încheierea de înţelegeri şi
acorduri bilaterale.13
Opinie: Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne s-a extins treptat
pentru a include mai mult decât simpla cooperare Schengen pentru că tendinţele
actuale vizează o cooperare mai strânsă între poliţie şi procuraturile din diferite
ţări, armonizarea legislaţiei din domeniul dreptului civil şi penal şi o politică
comună privind imigraţia şi acordarea dreptului de azil. Pro: A fost adoptat un set
de reguli uniform care sa asigure cetățenilor statelor membre protecția datelor cu
caracter personal împotriva oricărei încălcări a drepturilor fundamentale.
Sistemul Schengen a introdus ofiţerii de legătură între statele semnatare, care să
coordoneze schimbul de informaţii cu privire la migraţia ilegală, criminalitatea
organizată, traficul de droguri şi terorismul. A fost introdus dreptul de a urmări
persoanele suspecte şi pe teritoriul statelor membre.

12
http://www.schengen.mai.gov.ro/
13
https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/10/schengen-cooperare-internationala-transfrontaliera-sis-sirene-caas-sistemul-
informatic-schengen-conventia-schengen-wtc/