Teologie Ortodoxă și Asistență Socială - anul 1

Nume și prenume student: .... Datcu Annemarie Virginia........

Examen scris la disciplina

INTRODUCERE IN PSIHOLOGIE

1. Se dă următorul principiu psihologic: Întotdeauna, stimulările (influențele, cerințele, solicitările)

externe acţionează prin intermediul condiţiilor interne ale persoanei.
Oferiți un exemplu care să se potrivească acestui principiu (1 punct).
În acest caz vom lua ca exemplu, hai să-i spunem, „criza Covid-19”. Două persoane sunt
informate pe aceeași cale; știrile de la televizor, că în țara noastră s-a declanșat starea de urgență
datorită numărului mare de cazuri de infectare cu acest virus și potențialul pericol la care se pot
expune în cazul în care nu se urmează regulile stabilite. Deasemenea, au ocazia să vadă statisticile
OMS cu privire la numărul de infectați, gravitate și mortalitate din țările afectate și asistă la un talk-
show televizat, unde părerile sunt împărțite, despre rata de contagiere în rândul populației și gradul
de risc la care sunt supuși indivizii contagiați, criza economică declanșată de această situație, etc.
Astfel, persoana care are o atitudine pozitivă, este credincioasă, înțelege să fie responsabilă și să
respecte regulile impuse, are o personalitate de luptător, are cunoștințele necesare, minime cel puțin,
de igienă, dar și cunoștințe de natură socială, economică, culturală, politică, etc, poate distinge între
situația reală, obiectivă și exagerările presei, va aborda această situație mult mai liniștită decât acea
persoană care, în ciuda cunoștințelor pe care le are, credința și reponsabilitatea de care dă dovadă în
respectarea regulilor, are o personalitate anxioasă și care de-a lungul vieții a experimentat episoade
de panică (sau mai grav, a suferit de ipohondrie).

2. Se dă următorul principiu psihologic: Acţiunile mintale se formează treptat, pe parcursul

dezvoltării psihice a copilului, pe baza celor externe, obiectuale, printr-un proces de interiorizare,
schematizare şi comprimare a acestora. Oferiți un exemplu, altul decât cel prezentat în suportul de
curs, care să se potrivească acestui principiu (1 punct).
Un exemplu al faptului că acțiunile mintale se formează treptat, pe parcursul dezvoltării
psihice a copilului, pe baza celor externe, obiectuale, printr-un proces de interiorizare, schematizare
și comprimare ar fi memorarea literelor (învățarea alfabetului).
În prima etapă, a acțiunii externe, materiale, copilul lucrează cu mulțimi de obiecte, cum ar
fi cartea, pentru a învăța litera „c”, mărul pentru litera „m”, scrie pe caiet cu creionul litera „a” de
mai multe ori pe un rând, colorează pe o carte o floare în dreptul căruia este notată litera „f” sau
chiar cuvântul „floare”, etc.
În a doua etapă, a verbalizării, copilul redă cu voce tare, litera pe care a scris-o, cuvântul
care descrie obiectul pe care l-a colorat, denumirea obiectului pe care l-a primit (cartea, mărul,
creionul, caietul, etc), aducând astfel pe planul limbajului oral acțiunea din planul extern, al lucrului
cu obiectele.
În ultima etapă a acțiunii mintale propriu-zise, acțiunea trece de pe planul limbajului oral pe
planul limbajului intern mintal, copilul ajungând să memoreze litera, cuvântul pe care le-a învățat
fără a mai avea nevoie de limbajul extern sau de obiectele folosite în acest scop.
Dacă ne raportăm la o vârstă puțin mai mare, memorarea unei lecții de geografie poate avea
ca primă etapă utilizarea unei hărți geografice, fotografii ale unui sistem muntos, sau realizarea unui
vulcan din plastilină, manipulând plastilina- ca material, sau vulcanul realizat (ca obiect în sine) și
situarea lui pe hartă (nu a obiectului propriu-zis ci localizându-l după denumire). A doua etapă este
constituită din redarea cu voce tare a denumirii muntelui sau vulcanului realizat anterior din
plastilină și deasemenea redarea locației unde se găsește respectivul pe hartă. Deasemenea se repetă
cu voce tare, în cadrul clasei alte noțiuni, care alături de denumirea și situarea geografică a sitului
ajută la memorarea tuturor detaliilor din lecția de geografie, acest fapt constituind ultima etapă a
acțiunii de memorare, când limbajul extern și obiectele folosite trec pe planul limbajului intern
mintal.

3. Oferiți exemple pentru fiecare dintre operațiile fundamentale ale gândirii (analiza, sinteza,
comparația, abstractizarea, generalizarea, concretizarea logică) (1 punct).
Exemple pentru fiecare din operațiile fundamentale ale gândirii ar putea fi:
-analiza (constă în descompunerea mintală a unor obiecte sau fenomene, separarea mintală a unor
însușiri): analiza gramaticală a unui text literar sau analiza critică a unei opere de artă (tablou),
-sinteza (constă în operația de recompunere sau reorganizarea mintală a unui întreg, pornind de la
elemente sau însușiri date izolat): recenzia unei cărți sau alcătuirea profilului psihologic al unui elev
de către profesorul-diriginte pe baza observațiilor efectuate de-a lungul unui an școlar, în diferite
condiții,
-comparația (se realizează prin căutarea asemănărilor sau deosebirilor dintre obiecte, fenomene sau
noțiuni, în funcție de un criteriu): compararea rezultatelor școlare ale unui elev la diferite discipline
de-a lungul unui an școlar sau între ani de școală diferiți sau operația de seriere și clasificare a
jucăriilor,
-abstractizarea (analiză a esențialului prin care sunt reținute însușirile esențiale și eliminate cele
neesențiale): prin afirmația „Maria este frumoasă”, evidențiem doar o însușire a Mariei, făcând
abstracție de faptul că Maria este blondă, delicată, inteligentă sau „trapezul are patru laturi”, facem
abstracție de dimensiunile laturilor, mărimea unghiurilor, etc, punând accent doar pe numărul
laturilor sale,
-generalizarea (este un tip superior de sinteză și constă în extinderea unei însușiri sau relații
esențiale, comune și abstracte, constatată într-un număr particular de cazuri la o întreagă clasă de
obiecte, fenomene, relații) se produce atunci când, spre exemplu afirmăm că toți oamenii cu un
temperament coleric sunt sentimentali și super sociabili, atunci extindem însușirile de
sentimentalism și sociabilitate asupra tuturor persoanelor care au un astfel de temperament.
-concretizarea logică se produce atunci când exemplificăm o însușire abstractă, cum ar fi spre
exemplu „sociabilitatea”, atunci când afirmăm că „Angelica și Anna sunt persoane sociabile pentru
că la facultate s-au împrietenit repede cu mulți colegi de clasă”.

4. Rezolvarea de probleme dificile este un proces multifazic care cuprinde următoarele etape: 1.
definirea (conturarea) mintală problemei, 2. formularea ipotezelor şi a procedeelor de rezolvare, 3.
stabilirea mintală a unei strategii de rezolvare a problemei, 4. rezolvarea efectivă a problemei, 5.
obţinerea rezultatului final, evaluarea lui și elaborarea concluziilor pentru viitor. Oferiți un exemplu
de proces de rezolvare a unei probleme, descriind fiecare dintre etapele parcurse (1 punct).
O problemă dificilă în zilele noastre o constituie problemele de cuplu, una dintre ele fiind
violența în familie (psihică sau fizică). Să ne imaginăm că suntem victima unui astfel de tip de
violență.
1. În primul rând trebuie să realizăm că suntem victime ale violenței. Definim situația de
violență care se manifestă asupra noastră și devenim conștienți de această situație.
2. Formulăm ipotezele și procedeele de rezolvare: să apelăm la ajutor extern (rude, telefonul
victimei), să apelăm la ajutor psihologic, să apelăm la ajutor juridic sau la forțele de ordine
dacă este cazul, să fugim pur și simplu și să ne ascundem.
3. Stabilim mintal strategia de rezolvare a problemei: vorbim cu rudele și le expunem
problema noastră atunci când avem ocazia (sau provocăm această ocazie) și le cerem sfatul
sau ajutorul, sunăm la telefonul victimei, dacă rudele (sau cunoștințele) nu au posibilitatea
să ne ajute în primă fază, de unde vom primi ajutor logistic, material și îndrumare
psihologică și juridică, descartăm soluția fugii.
4. Ne pregătim cu grijă ieșirea de la domiciliu, ne îndreptăm spre locul de refugiu propus de
organizația care se ocupă cu protecția victimelor violenței, obținem un ordin de restricție
împotriva maltratatorului și demarăm procesul de divorț,
5. obținem divorțul și rezolvăm situația de victimă a violenței, asigurându-ne că maltratatorul
nu ne mai poate face nici un rău, (spre exemplu: agresivitatea lui a încetat în momentul
 primirii ordinului de restricție), având grijă ca pe viitor să recunoaștem un astfel de
comportament într-o persoană potențial partener de cuplu.
Exemplul de mai sus reprezintă o problemă dificilă și complexă dar am simplificat cumva
descrierea etapelor imaginându-l ca fiind un caz cu un grad „redus” de agresivitate, o putere de
conștientizare și rezoluție mare a victimei, o funcționare corecta a tuturor sistemelor social, juridic
și polițienesc, și cu o bună finalitate.

5. Comparați memoria mecanică cu memoria logică, precizând caracteristicile, avantajele și

dezavantajele specifice acestora (1 punct).
Memoria mecanică Memoria logică
Caracteristici Este o memorie textuală, condu- Este memoria bazată pe stabilirea
când la o învățare formală și sede asocieri și corelații logice între
bazează pe stabilirea de asociații
informațiile reținute și implică
de contiguitate între informații,
utilizarea gândirii. Predominantă la
predominantă la vârstele mici. vârstele școlare mari și la adulți.
Avantaje Este necesară atunci când mate- Este mult mai productivă și
rialul memorat nu dispune prin el
eficientă decât memoria mecanică
însuși de sensuri logice (exemplu:
(de aproximativ 20 de ori mai
memorarea simbolurilor chimice).mare).Conduce la învățarea auten-
tică, se rețin conținuturi logice,
sensuri, semnificații, forma verbală
a unui material. Durabilă în timp,
economicoasă sub aspectul numă-
rului de repetiții necesare pentru
învățare. Volumul unui material
reținut logic crește în timp, cunoș-
tințele putând fi transferate în alte
domenii sau activități distincte.
Dezavantaje Este lipsită de durabilitate și Nu funcționează fără prezența
eficiență. Deasemenea lipsește gândirii. În acest caz ar deveni
înțelegerea sau însușirea mate- mecanică.
rialului sau a informației.

6. Oferiți câte un exemplu de manifestare pentru fiecare dintre formele atenției: atenție involuntară,
atenție voluntară și atenție postvoluntară (1 punct).
Principalele forme ale atenției sunt următoarele:
- atenția involuntară, care este spontană, neașteptată și neintenționată și se produce datorită
unor stimuli diferiți, bruști, fie interni sau externi, cum ar fi, spre exemplu, apariția unui animal în
fața mașinii pe care o conducem, chiar dacă nu ar prezenta un pericol real, noi tot frânăm automat și
fără să vrem chiar. La fel dacă sună telefonul în timp ce conducem, chiar dacă nu răspundem, vom
ridica eventual piciorul după accelerație.
 - atenția voluntară este o formă superioară de atenție, este voluntară, intenționată și
conștientă, cum ar fi spre exemplu citirea unui text pe care trebuie să-l reținem, chiar dacă nu ne
încântă prea mult, ne impunem să fim atenți asupra conținutului acelui text,
- atenția postvoluntară este forma cea mai eficientă și consolidată a atenției. Ea se manifestă
mai ales în activitățile care au devenit deprinderi, cum ar fi spre exemplu atenția unui operator de
mașini cu control numeric, deja a deprins ordinea operațiilor pe care le efectuează și ordinea în care
trebuie să apese anumite butoane, astfel încât acest lucru nu mai necesită același efort ca în primele
zile când a început să lucreze cu acel echipament. În acest fel se poate concentra în micșorarea
timpului de lucru și mărirea rentabilității muncii sale.

Observații:
1. Nota finală = 6 puncte (examen scris tip aplicații) + 3 puncte (tema de seminar constând
în completarea unui set de chestionare) + 1 punct din oficiu = 10 puncte.
2. În soluționarea aplicațiilor, se va consulta și suportul de curs la disciplina Introducere în
Psihologie (suport curs partea 1 + partea a II-a) trimis prin email.
3. Aplicațiile de examen rezolvate nu se trimit pe email! Acestea se încarcă de fiecare
student până vineri, 19 iunie 2020, ora 22.00, pe platforma Microsoft Teams, în grupul
TOAS_anul 1_Introducere în Psihologie, în Assigments (teme),
Pe platforma va puteti loga cu adresa de ugal.ro + parola sau cu codul tg3xuen.

Mult succes!
Conf. univ. dr. Cristina - Corina BENȚEA