Sunteți pe pagina 1din 26

Lucrarea 1

1. Ce lucrări intelectuale importante nu au fost menţionate explicit în Convenţia de


la Berna?
Programele de calculator si productiile multimedia.
2. Să presupunem că deveniţi un artist consacrat prin intermediul unei lucrări
apreciată pe plan internaţional iar mai târziu descoperiţi că aceasta este utilizată
în mod denigrator, fără permisiunea dvs., de către o grupare politică. Ce faceţi?
Se actioneaza in baza drepturilor morale si in baza drepturilor la respect.
3. Să considerăm că sunteţi cetăţean al unei ţări semnatare a Convenţiei de la
Berna şi creaţi o operă literară. Ce paşi trebuie să urmaţi pentru a obţine
drepturile de autor/copyright.

Nu trebuie facut nimic, doar in cazul in care cineva contesta lucrarea treabuie dovedit faptul
ca sunteti autorul.

4. Care este durata minimă a protecţiei dreptului de autor/copyright conform


Convenţiei de la Berna?

70 ani (pt opera publicata) conf art 25.

5. Care sunt cele trei grupuri importante de persoane şi organizaţii care


beneficiază, conform legii, de drepturile conexe?

Artistii interpreti sau executanti, producatorii de inregistrari sonore si audiovizuale,


origanismele de radiodifuziune si de televiziune.

6. Specificaţi care organism din ţara noastră asigură protecţie pentru:


 O operă literară; ORDA
 Un curs universitar; ORDA
 O compoziţie muzicală; ORDA
 O gravură; ORDA
 Drepturile unui interpret; ORDA
 Un brevet; OSIM
 O marcă comercială; OSIM
 O conferinţă; ORDA
 Un manual şcolar; ORDA
 O pantomimă; ORDA
 Un tablou; ORDA
 Drepturile producătorului de fonograme; ORDA
 Un model industrial; OSIM
 O indicaţie geografică; OSIM
 Un program de calculator; ORDA
 Un proiect; ORDA
 Un film documentar; ORDA
 O hartă; ORDA
 O sculptură; ORDA
 Drepturile unei societăţi de difuziune; ORDA
 Concurenţa neloială; Consiliul Concurentei
 Un roman; ORDA
 Un studiu ştiinţific; ORDA
 O operă coregrafică; ORDA
 O operă fotografică; ORDA
 O lucrare de arhitectură; ORDA
 Design-ul unui produs; OSIM
 Topografia unui circuit integrat; OSIM
7. Care este cea mai potrivită formă de protecţie pentru:
 Un cântec; DREPTURI AUTOR LEGEA 8/96
 Un roman; DREPTURI AUTOR LEGEA 8/96
 O nouă tehnologie; BREVET
 Un nou model de pahar; MODEL/DESIGN
 Un nou motor; BREVET
 O nouă cutie de viteze; BREVET
 Un sortiment de brânză având un gust datorat exclusiv locului de producţie şi
îmbătrânire; LEGEA MARCILOR SI INDICATIILOR GEOGRAFICE
 Reproducerea unei înregistrări video; DREPTURI AUTOR LEGEA 8/96
 O transmisie a campionatului mondial de fotbal; DREPTURI AUTOR LEGEA 8/96
 O marcă comercială; LEGEA MARCILOR
 Un nou proces tehnologic; BREVET
 O nouă sculă pentru prelucrarea prin aşchiere; BREVET
 Un ceainic; DESIGN/BREVET
 Un nou mixer; DESIGN/BREVET
 Un nou filtru de cafea; DESIGN/BREVET
 Un motor electric; DESIGN/BREVET
 Un logo; LEGEA MARCILOR
 O nouă formă a unei sticle; DESIGN
 O listă de clienţi a unei firme; DR AUTOR
 O nouă schemă de management; DR AUTOR
 Un sortiment de vin ale cărui calităţi se datorează exclusiv locului de provenienţă;
LEGEA IND. GEOGRAF.
 O nouă formă a carcasei unui mixer; DESIGN
 O emisiune TV; DR AUTOR
 O tehnologie de prelucrare; BREVET
 Un nou sistem de vânzare a produselor; DR AUTOR (SOFT)
 Un nou sistem de frânare auto; BREVET
 Un nou curs universitar; DR. AUTOR

8. Presupunem că aţi scris o carte şi editura o vinde la o întrunire a unei secte


religioase. Cum puteţi acţiona?

In cazul in care, in cadrul contractului apare o clauza, prin care autorul interzicea vanzarea
catre oricine, atunci se poate actiona. Altfel, editura are dreptul de a o vinde.

Se actioneaza in baza drepturilor morale (1. Dreptul de a fi recunoscut ca autor – nu se aplica


aici; 2. Dreptul la respect).

9. Ce paşi trebuie să urmaţi pentru a obţine dreptul de autor pentru o lucrare


ştiinţifică în România şi pe plan mondial?
Nimic, doar in anumite situatii, cand cineva o cere, trebuie dovedit ca sunteti autor.
10. Presupuneţi că aţi creat un nou program de calculator şi aveţi informaţii că o
firmă străină doreşte să introducă în ţară CD-uri pirat. Ce măsuri puteţi lua?
Se plateste o amenda pt utilizarea fara licenta a unui soft de calculator.
11. Explicaţi în maxim 30 de cuvinte importanţa drepturilor conexe.
Sunt recunoscuti ca titulari de drepturi conexe interpretii sau executnatii (pt propriile
interpretari), producatorii de inreg audio vizuale (pt propriile inregistrari) si organismele de
radiodifuziune si televiziune (pt propriile emisiuni). Prin drepturile conexe aceste opere sunt
protejate impotriva plagiatului, asigurandu-se securitatea juridica. Aceasta protectie oferita
de drepturile conexe este estentiala pt ca titularii sa simta siguranta necesara lansarii operelor
la nivel public.
12. Explicaţi în maxim 30 de cuvinte cum se asigură protecţia naţională şi
internaţională a drepturilor conexe.
Protectia drepturilor conexe este reglementata la nivel national prin legea 8/1996 =, iar la
nivel international prin legi si reglementari printre care si conventia de la Berna. Dr. conexe
asigura protectia titularilor carora li se cuvine o remuneratie in cazul in care se doreste
utilizarea operelor lor. Daca acest lucru nu este respectat, se poat aplica sanctiuni conform
legii.

Lucrarea 2
1. Explicaţi în maxim 30 de cuvinte legătura dintre noţiunile de inovare şi invenţie;
A inventa se refera la a crea un produs cu caracter tehnic nou, iar a inova se refera la
imbunatatirea unui produs deja existent. Asadar, orice inventie poate fi inovata.

2. Consideraţi ca aţi formulat şi demonstrat o nouă teoremă matematică. Poate fi


brevetată? Argumentaţi răspunsul;
O teorema matematica nu poate fi brevetata deoarece, con fart 8 din legea 64/91, teorii stiintifice
si modelele matematice nu sunt considerate inventii. In plus, nu se stie ca va avea aplicatie
tehnica

3. Consideraţi ca aţi descoperit un nou satelit al planetei Marte. Puteţi breveta acest
lucru. Poate fi brevetată? Argumentaţi răspunsul;
Descoperirea unui nou statelit al planetiei Marte nu poate fi brevetata conf art 8.

4. Consideraţi ca aţi descoperit o nouă genă umană. Poate fi brevetată? Argumentaţi


răspunsul;
Nu, conf art 9c.

5. Consideraţi ca aţi descoperit un nou tip de motor. Puteţi să-l brevetaţi?


Argumentaţi răspunsul;
Da.

6. Consideraţi ca aţi creat un nou program de calculator. Puteţi să-l brevetaţi?


Argumentaţi răspunsul;
Nu art 8c.

7. Consideraţi ca aţi descoperit o nouă metodă de promovare a unui produs pe piaţă.


Puteţi să o brevetaţi? Argumentaţi răspunsul;
Nu art 8c.

8. Consideraţi ca aţi descoperit o nouă tehnologie de fabricare a unui produs. Puteţi să


o brevetaţi? Argumentaţi răspunsul;
Da.

9. Consideraţi că într-o plimbare cu vaporul vă vine o idee de îmbunătăţire a


sistemului său de propulsie şi apoi concepeţi şi dezvoltaţi acest sistem. Ce fel de
invenţie este aceasta?
Semispontana.

10. Consideraţi că la locul de muncă superiorii dvs. vă solicită o soluţie pentru


rezolvarea unei probleme tehnice cu aplicabilitate industrială. Făcând o analogie
găsiţi o soluţie la scurt timp după formularea temei. Ce tip de invenţie este aceasta?
Stipulata.

11. Consideraţi că în urma unei formulări prealabile-logice a unei teme de creaţie şi,
apoi, prin căutări folosind tehnici şi metode logice de analiză a mulţimii soluţiilor
posibile, găsiţi o soluţie viabilă la o problemă tehnică. Ce tip de invenţie este
aceasta?
Logic determinate.
Nu se protejeaza idei!!!! Doar materializari ale acestora.

Lucrarea 3
4.1. Realizări care pot fi brevetate ca invenţie

1. O idee poate fi protejată ?


R.1. Nu, numai o idee netranspusă în cel puţin un exemplu concret de realizare, nu poate
fi protejată În conformitate cu Art.8 lit. c) din legea privind brevetele, „activităţile mentale” nu
sunt considerate invenţii. Pentru o mai bună înţelegere a acestei afirmaţii studiaţi cu atenţie
articolul sus-menţionat Cu toate acestea puteţi beneficia de serviciul de depozitare la OSIM în
regim nepublic, conf.Art.69 f) din legea privind brevetele, cu ajutorul căruia se poate obţine un
mijloc de probă privind data şi paternitatea unui material scris sau desenat în caz de litigiu.

2. Ce fel de invenţii pot fi protejate printr-un brevet ?


R.2. În conformitate cu Art.7 alin.2 din legea privind brevetele, un brevet poate fi acordat
pentru orice invenţie cu caracter tehnic având ca obiect un produs sau un procedeu, în toate
domeniile tehnologice, inclusiv din domeniul biotehnologiei dacă îndeplineşte şi celelalte
condiţii legale. Art.8 din legea privind brevetele menţionează creaţiile care nu sunt considerate
invenţii, iar Art.9 cazurile în care nu se acordă brevet de invenţie.

3. Poate fi înregistrată o tehnologie la OSIM ?


R.3. Da, o tehnologie poate fi înregistrată, în conformitate cu art.7 din legea privind
brevetele, ca procedeu. Pentru aceasta în descrierea invenţiei se vor evidenţia fazele şi operaţiile
care se derulează în cadrul procedeului definind, prin caracteristici tehnice (temperaturi, presiuni,
timpi, viteze, vâscozităţi, compoziţii chimice sau forme) pe fiecare dintre acestea.

4. Am descoperit un nou principiu Cum pot să-l protejez ? Pot să fac acest lucru la
OSIM?
R.4. În conformitate cu Art.8 lit. a) din legea privind brevetele, descoperirile, teoriile
ştiinţifice şi metodele matematice nu sunt considerate invenţii. (vezi şi răspunsul la întrebarea 1).

5. Un mecanism de tipul „perpetuum mobile” este brevetabil ?


R.5. Răspunsul este nu, deoarece un asemenea mecanism nu îndeplineşte una dintre
condiţiile stipulate în Art.7 şi 13 din legea privind brevetele, criteriu numit „aplicare industrială”.
Vă rugăm să parcurgeţi aceste articole pentru a înţelege semnificaţia acestei sintagme. Cu alte
cuvinte mecanismele, dispozitivele sau instalaţiile care nu folosesc o sursă de energie, sau
energia obţinută cu ajutorul acestora pare să fie superioară - ca valoare - energiei utilizate, nu pot
funcţiona şi, ca urmare, ele nu pot fi folosite: mecanismele de tip perpetuum mobile nu sunt
susceptibile de aplicare industrială întrucât “funcţionarea” acestora contravine legilor fizicii.

6. Pot să-mi protejez o inovaţie ?


R.6. Odată cu apariţia legii privind brevetele (21.10.1991) această categorie - inovaţia -
nu a mai fost menţionată. Explicaţia stă în faptul că o inovaţie reprezenta o îmbunătăţire (o
noutate) a unui produs sau a unei tehnologii, dar numai pe plan local, într-o întreprindere, de
exemplu. Spre deosebire de inovaţie, o invenţie trebuie să fie nouă pe plan mondial. Dar şi în
cazul unei realizări tehnice care este nouă la nivelul unei unităţi şi utilă acesteia, în conformitate
cu Art.73 din legea privind brevetele, drepturile băneşti ale autorului acestei realizări se stabilesc
prin contract încheiat între autor şi unitate.
Invenţiile tehnice cu un aport inventiv redus pot fi protejate de Legea nr.350 privind
modelele de utilitate publicată în M.O. Partea I nr.851 din 12.12.2007.

4.2. Documente necesare pentru înregistrarea la OSIM a unei cereri de brevet de


invenţie

1. Ce documente sunt necesare pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie ?


R.1. Pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie trebuie să se depună formularul
„Cerere de brevet de invenţie”, completat în 3 ex. (www.osim.ro, „Formulare”) şi o
documentaţie de brevet care cuprinde descrierea invenţiei, una sau mai multe revendicări,
desenele la care se face referire în descriere sau revendicări şi un rezumat. Pentru mai multe
informaţii vă rugăm să citiţi şi întrebarea următoare.

2. Există reguli de redactare a documentaţiei tehnice pentru o cerere de brevet de


invenţie? Unde putem găsi aceste reguli ?
R.2. Da, redactarea documentaţiei tehnice a unei cereri de brevet de invenţie trebuie să
respecte Reg. 14, 15, 16, 17 şi 18 din regulamentul de aplicare a legii privind brevetele şi anume:
descrierea invenţiei - Reg.14 sau 15; revendicările - Reg.16; desenele - Reg.17; rezumatul -
Reg.18.
În ce priveşte condiţiile materiale (de formă) ale documentaţiei de mai sus trebuie
respectată Reg.19 din acelaşi regulament ce poate fi accesat în site-ul OSIM.

3. Este necesar ca înainte de depunerea cererii de brevet de invenţie să se


experimenteze invenţia respectivă sau să se prezinte la OSIM vreun model
experimental sau un prototip al acesteia?
R.3. Nu este necesară prezentarea realizării fizice a invenţiei. Este suficientă depunerea
documentaţiei de brevet conform ghidului „Cum înregistraţi la OSIM o cerere de brevet de
invenţie” şi a răspunsului R.2, iar invenţia trebuie să fie corect concepută din punct de vedere
tehnic şi ştiinţific. De altfel, în Reg.19 (11) se stipulează că produsul realizat, macheta sau
proiectul de execuţie nu pot face parte din depozitul unei cereri de brevet de invenţie. Desigur,
însă, că realizarea unui model vă poate fi utilă dacă doriţi să verificaţi viabilitatea unei soluţii.

4. Trebuie să vin la OSIM pentru a depune o cerere de brevet de invenţie?


R.4. Nu este necesar să aduceţi personal, la OSIM, formularele, documentaţia de brevet sau
alte documente legate de invenţia dvs. Ele pot fi trimise prin poştă – Priori post sau
Recomandat – aşa cum pot fi depuse şi de altcineva care poate ajunge la sediul OSIM.
Depunerea formularelor tip şi a documentaţiei de brevet se face la Biroul Înregistrări, camera
3, de la parterul instituţiei. De asemenea, nu este obligatoriu să achitaţi taxele privind
derularea procedurilor legale direct la casieria OSIM. Ele pot fi achitate şi prin ordine de
plată sau mandate poştale. În legătură cu achitarea taxelor vezi 4.5.
4.3. Termene privind procedurile de înregistrare a unui brevet de invenţie
1. Cât durează până pot obţine un brevet de invenţie?
R.1. Un brevet de invenţie poate fi obţinut într-un termen cuprins între 2 ani şi până la 4 –
5 ani. Perioada de eliberare a unui brevet de invenţie este în funcţie de procedura solicitată, de
momentul plăţii, de cuantumul taxelor pe care le poate achita solicitantul şi de stocul de dosare al
examinatorului care are specialitatea respectivă. De asemenea, de modul în care este dezvăluită
invenţia în documentaţia tehnică şi de calitatea elaborării părţilor scrise şi a celor desenate.

2. Care este durata unui brevet de invenţie?


R.2. Durata unui brevet de invenţie, conform Art.31 şi Art.43 alin.2 din legea privind
brevetele, este de 20 de ani cu începere de la data de depozit, cu condiţia achitării taxelor de
menţinere în vigoare.
Pentru invenţiile care protejează o substanţă activă sau un amestec de substanţe active
dintr-un medicament, sau dintr-un produs fitofarmaceutic, sau un procedeu de fabricaţie a
acestora, se poate se poate acorda, în condiţiile Art.31alin.3 din legea privind brevetele, o
protecţie suplimentară - certificat suplimentar de protecţie - funcţie de data primei autorizaţii de
punere pe piaţă (vezi Regulamentul EEC al Consiliului nr.1768/18.06.1992 şi Regulamentul EC
al Parlamentului European şi al Consiliului nr.1610 /23.07.2007).

3. Când pot să aplic invenţia sau, altfel spus, când sunt protejat?
R.3. Protecţia provizorie a unei invenţii pentru care s-a depus o cerere de brevet la OSIM
se obţine după publicarea acesteia în BOPI Secţiunea Invenţii (vezi Art. din legea privind
brevetele şi Reg.27(23) din regulamentul de aplicare a legii privind brevetele). Protecţia
provizorie se întinde până la data luării unei hotărâri de Comisia de examinare. Ca urmare,
demersul privind aplicarea unei invenţii este bine să înceapă după publicarea cererii.

4. Care este termenul cel mai scurt în care pot obţine publicarea invenţiei?
R.4. Publicarea în BOPI a cererii de brevet de invenţie (rezumatul invenţiei însoţit, dacă
este cazul, de o figură reprezentativă) se poate face cel mai devreme la 4 luni de data de depozit
cu condiţia achitării unei taxe de publicare de urgenţă conform pct.5 din Anexa 1 a legii privind
taxele. Simultan cu publicarea rezumatului cererii de brevet de invenţie în BOPI se pune la
dispoziţia publicului, la sediul OSIM, şi fasciculul format din descriere, revendicări şi, dacă este
cazul, din desene (conform Reg.27(13) din regulamentul de aplicare a legii privind brevetele).

4.4. Consultanţă în domeniul proprietăţii industriale

1. Am o invenţie. Cum o pot proteja?


R.1. În conformitate cu Art.1 din legea privind brevetele “drepturile asupra unei invenţii
sunt recunoscute şi apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenţie de către
OSIM”. Din cele de mai sus trebuie să înţelegeţi că vă puteţi proteja invenţia numai prin
depunerea unei cereri de brevet la OSIM.

2. Mă poate ajuta cineva de la OSIM la redactarea descrierii şi a desenelor?


R.2. OSIM nu se poate implica în această consultanţă. Vă poate, însă, pune la dispoziţie
un brevet, în temă cu obiectul invenţiei dvs., pentru a avea un model la redactarea acesteia. Dacă
nu aveţi obişnuinţa redactării unei asemenea documentaţii puteţi apela la un mandatar autorizat
(consilier în domeniul proprietăţii industriale) conform Art.39 alin.1 din legea privind brevetele
care, contra unui onorariu, poate rezolva problema redactării descrierii, şi a desenelor
explicative. Puteţi apela, de asemenea, la unul din Centrele Regionale OSIM care vă pot da
indicaţii metodologice generale privind elaborarea cererii. În oricare dintre situaţii vă puteţi alege
consultantul din site-ul OSIM la rubrica „Consilieri” sau, respectiv, la “Centre Regionale”.

3. Cum pot avea siguranţa că un mandatar nu îmi va folosi invenţia ? Ce trebuie să


fac pentru a împiedica acest lucru ?
R.3. Trebuie să încheiaţi cu acest mandatar autorizat un contract de confidenţialitate în
care acesta să se angajeze că nu va divulga, pe nicio cale, informaţii privind invenţia dvs.

4. Cum trebuie să procedez în cazul când constat că cineva îmi foloseşte invenţia ?
R.4. Aţi depus o cerere de brevet de invenţie la OSIM sau sunteţi titularul unui brevet de
invenţie şi aveţi informaţii că o terţă persoană vă foloseşte invenţia fără consimţământul dvs.
Atenţionaţi-o în scris că sunteţi solicitantul cererii de brevet, sau titularul brevetului, transmiteţi-i
un document care să ateste acest lucru şi somaţi-o să înceteze imediat orice activitate în legătură
cu invenţia. În somaţie faceţi apel la Art.32 şi 33 din legea privind brevetele şi amintiţi-i, în final,
care sunt sancţiunile legale în această situaţie conform Art.59 din aceeaşi lege sus-amintită.

5. Doresc să particip la o expoziţie cu o invenţie. Pot să fac acest lucru dacă pentru ea
nu am depus, încă, o cerere de înregistrare la OSIM. Cum o pot proteja ?
R.5. Puteţi expune într-o expoziţie internaţională o invenţie pentru care nu aţi depus încă
o cerere de înregistrare. Dar ca să vă puteţi proteja, fără ca divulgarea în urma expunerii să vă fie
opozabilă, este obligatoriu, ca o primă măsură, să obţineţi de la organizator un document care să
certifice participarea dvs. Următorul pas este depunerea la OSIM a unei cereri de brevet de
invenţie, însoţită de o declaraţie referitoare la expunerea invenţiei în expoziţie şi de documentul
sus-menţionat, în maximum 6 luni de la data expoziţiei (citiţi Art.11 şi 22 din legea privind
brevetele. Este de dorit ca documentul să fie susţinut de o descriere şi de un desen, sau de o
fotografie de ansamblu a invenţiei, ambele semnate de acelaşi organizator).

4.4. Taxele legale pentru obţinerea unui brevet de invenţie

1. Care sunt taxele pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie la OSIM?
R.1. Taxele pentru înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie pot fi accesate în site-ul
OSIM, în Anexa 1 a legii privind taxele. De asemenea, la paragraful Taxe din ghidul „Cum
înregistraţi la OSIM o cerere de brevet de invenţie”. Taxele pot varia de la 345 lei, în cazul
reducerii maxime a cuantumurilor taxelor şi până la 2.700 lei, în cazul opţiunii pentru taxele de
urgenţă. În legătură cu reducerile de taxe vă rugăm să citiţi Art.2 şi 10 din menţionata lege
privind taxele pentru a vedea care sunt reducerile de care puteţi beneficia şi care sunt taxele ce
pot fi reduse.

2. Ce documente trebuie depuse pentru a beneficia de reduceri de taxe ?


R.2. Pentru a beneficia de reducerile legale de taxe, persoanele fizice trebuie să prezinte
documente care să le ateste venitul mediu brut lunar pe ultimele 12 luni (adeverinţă de la
serviciu, de la Oficiul Forţelor de Muncă, de la Rectorat, de la unitatea militară etc. şi o
declaraţie pe proprie răspundere. Persoanele juridice vor prezenta o copie a bilanţului pe anul
financiar anterior.

3. Există taxe de urgenţă pentru a obţine un brevet de invenţie mai repede?


R.3. O cerere de brevet de invenţie poate parcurge procedurile de „publicare”, respectiv,
de „examinare de fond” şi în termene mai scurte şi anume: de 4 şi, respectiv, de 18 luni, dacă se
achită taxele prevăzute la pct.5 şi 7 din Anexa 1 a legii privind taxele.

4. Cum şi unde pot achita taxele datorate OSIM?


R.4. Taxele datorate OSIM pentru desfăşurarea procedurilor pot fi achitate direct la
casieria de la parterul sediului instituţiei în numerar lei. Taxele pot fi achitate, de asemenea,
printr-un mandat poştal sau printr-un ordin de plată la un oficiu poştal, la o unitate CEC sau la o
bancă

5. Cu cine trebuie să iau legătura pentru a afla situaţia taxelor pentru o cerere de
brevet de invenţie.
R.5. Pentru a căpăta informaţii privind stadiul achitării taxelor pentru cererea dvs. de
brevet de invenţie puteţi contacta, fie examinatorul cererii dvs. din cadrul Servicului de
Examinare Preliminară, fie funcţionarul care ţine evidenţa taxelor.
6. Care sunt taxele de menţinere în vigoare a unui brevet şi când trebuie achitate ele?
R.6. Valorile taxelor de menţinere în vigoare a unui brevet acordat pot fi accesate în site-
ul OSIM, la pct.23 al Anexei 1 din legea privind taxele. Taxele de menţinere în vigoare sunt
datorate începând din anul 3 şi până în anul 20 de protecţie. Ele se achită anual, până la începerea
anului de protecţie respectiv.
4.6. Procedurile privind examinarea unui brevet de invenţie

1. Publicarea cererii de brevet de invenţie în BOPI este obligatorie ?


R.1. Da, în conformitate cu Art.23 alin.1 din legea privind brevele, cererile de brevet de
invenţie depuse pe cale naţională sunt publicate imediat după expirarea termenului de 18 luni de
la data de depozit sau, dacă a fost recunoscută o prioritate, de la data acestei priorităţi. Cererile
internaţionale de brevet depuse conform PCT se publică imediat după expirarea unui termen de 6
luni de la deschiderea fazei naţionale (Art.23 alin.2 din legea privind brevetele).

2. Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o cerere de brevet de invenţie


pentru acordarea brevetului de invenţie?
R.2. În conformitate cu art.7 din legea privind brevetele, un brevet poate fi acordat pentru
orice invenţie cu condiţia ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă şi să fie
susceptibilă de aplicare industrială. Pentru o cât mai bună înţelegere a acestor condiţii de
brevetabilitate vă rugăm să parcurgeţi, din legea amintită, Art. 10 (care se referă la noutate),
Art.12 (activitatea inventivă) şi 13 (susceptibilitatea de aplicare industrială).

3. Cum pot afla stadiul cererii mele de brevet de invenţie depuse la OSIM?
R.3. Dacă aţi primit o notificare de la OSIM puteţi vedea numele examinatorului cererii
dvs. urmărind cine o semnează. Dacă încă nu aţi primit o notificare contactaţi OSIM şi vi se va
spune numele celui care deţine dosarul dvs.

4. Există o procedură de urgenţă, adică un termen mai scurt decât cel obişnuit, pentru
examinarea de fond unei cereri de brevet de invenţie ?
R.4. În urma achitării taxei stipulate la pct.7 din Anexa 1 a legii privind taxele
examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie poate fi efectuată în 18 luni de la data
depozitului naţional reglementar.

5. Ce este „Raportul de documentare”?


R.5. Raportul de documentare (Art.24 din legea privind brevetele) este întocmit de OSIM
la cererea solicitantului şi în urma achitării unei taxe (vezi pct.6 din Anexa 1 a legii privind
taxele). El cuprinde brevetele pertinente şi, după caz, o opinie scrisă privind brevetabilitatea
soluţiei revendicate în cererea de brevet de invenţie. Raportul se publică în BOPI odată cu
cererea de brevet de invenţie sau ulterior acesteia.

6. Ce înseamnă „examinare de fond” şi când are loc ea?


R.6. Examinarea de fond a unei cereri de brevet de invenţie este o procedură complexă
care se desfăşoară după publicarea cererii de brevet in BOPI şi este întreprinsă de un examinator
de specialitate din domeniul tehnologic al obiectului cererii. Perioada în care se face examinarea
de fond este condiţionată de valoarea taxelor achitate şi de încărcarea examinatorului de
spațialitate în custodia căruia se află cerere de brevet de invenţie respectivă. În cadrul examinării
de fond, în raport de conţinutul revendicărilor, se face cercetarea documentară internă şi
internaţională şi compararea soluţiei din cerere cu stadiul cunoscut al tehnicii relevat de
cercetarea documentară pentru a se constata dacă sunt îndeplinite condiţiile de noutate şi
activitate inventivă ale cererii. Concluzia examinării de fond este transmisă solicitantului care
poate răspunde în termenul acordat de examinator dacă are ceva de obiectat. Alte informaţii
privind examinarea de fond le puteţi citi în regulamentul de aplicare a legii privind brevetele, la
Cap.2, Secţiunea a III-a în site-ul OSIM”.

4.7. Cercetarea documentară

1. Este necesară o cercetare documentară înainte de depunerea unei cereri de brevet


de invenţie? De ce?
R.1. E indicat să se facă o cercetare documentară deoarece ea are mai multe avantaje:
evidenţiază soluţii noi ce pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea invenţiei dvs., defineşte în acest fel
stadiul cunoscut al tehnicii, se obţine o siguranţă mai mare privind acordarea brevetului dacă se
evită, în revendicări, soluţiile evidenţiate în urma cercetării.

2. Cum poate fi făcută o cercetare documentară?


R.2. O cercetare documentară de anterioritate, necesară pentru conturarea stadiului
cunoscut al tehnicii poate fi efectuată în următoarele moduri:
- prin depunerea unei cereri (formularul tip de la “Formulare pentru solicitarea serviciilor”)
şi achitarea unei taxe (Ordinul 70/13.07.2007) pe care le puteti accesa in site-ul OSIM la
pagina „Servicii”;
- prin intermediul unui Centru Regional, contra unei taxe;
- apelând la un mandatar autorizat, de asemenea, contra cost;
- pe cont propriu accesând „Baza de date” în site-ul OSIM (vezi următoarea întrebare).
3. Baza de date a invenţiilor româneşti este accesibilă prin internet ? Cum pot vedea
un brevet?
R.3. În site-ul OSIM, la „Baza de date” puteţi accesa, prin „Baza de date pentru invenţii”,
o fereastră de căutare în care, în caseta „Titlu”, introduceţi cuvinte cheie din domeniu. Veţi
obţine liste cu brevetele de invenţie acordate care au în titlu respectivul cuvânt cheie, cu
numerele lor de dosar şi de brevet, de asemenea, cu indicele clasificării internaţionale. Continuaţi
accesarea, prin numărul de brevet, ajungând întâi la rezumatul cereri şi, din nou, prin numărul de
brevet, pentru a vedea descrierea brevetului în întregime. De asemenea, poate fi accesată o bază
de date internaţională la adresa http://ep.espacenet.com/advancedSearch?locale=en_EP.

4.8. Aplicarea invenţiei

1. OSIM poate contacta o persoană interesată sau un sponsor în vederea aplicării unei
invenţii?
R.1. În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr.573 / 98 OSIM nu are atribuţii privind
aplicarea invenţiilor, contactarea unor aplicanţi, a unor sponsori, sau a unor posibili doritori să preia
brevetul obţinut.

2. Există vreo modalitate prin care un inventator sau un titular îşi poate face
cunoscută invenţia ?
R.2. Pe site-ul www.osim.ro la rubrica "Oferta de invenţii" poate fi afişat rezumatul
invenţiei dvs., timp de 6 luni, contra unei taxe de 30 lei. În acest link puteti accesa un formular
tip, necesar în sensul acestei solicitări.

3. Care sunt facilităţile de care poate beneficia inventatorul sau titularul în cazul
aplicării invenţiei?
R.3. În conformitate cu Art.47 a) din Codul Fiscal şi Normele de aplicare ale acestuia,
republicat la 28.12.2007, veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţară de către titular sau,
după caz, de către licenţiaţii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea
produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculaţi de
la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, nu sunt venituri
impozabile.

4. Ce modalităţi există pentru a transmite drepturile asupra unei invenţii, sau dreptul
la brevet?
R.4. Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg din brevet
pot fi transmise în totalitate sau în parte. Transmiterea se poate face prin cesiune sau prin licenţă,
exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală ori testamentară (Art.45 din legea nr.64 /
91, republicată în 2007). Transmiterea drepturilor trebuie adusă la cunoştinţa OSIM prin
depunerea, în original sau copie legalizată, a actului respectiv şi achitarea unei taxe de 360 lei
conform pct.14 a) din Anexa 1 a O.G. nr. 41/1998 republicată la 29.11.2006.
5. Cum poate fi apreciată valoarea unei invenţii sau a unui brevet de invenţie în cazul
că inventatorul, solicitantul cererii sau titularul brevetului doreşte să transmită
drepturile pe care le are asupra invenţiei sau brevetului ?
R.5. Valoarea unei invenţii se stabileşte în funcţie de cererea pieţei, de domeniul în care
ea poate fi aplicată şi, nu în ultimul rând, de efectele tehnice pe care, prin aplicare, le-ar produce.
Pentru aprecierea cât mai bună a valorii unei invenţii vă sugerăm să apelaţi la un evaluator atestat
care, contra unui onorariu şi în urma unui studiu complex de marketing şi a calculării costurilor
privind aplicarea invenţiei, vă poate recomanda costul cel mai potrivit pe care să-l cereţi pentru
invenţia dvs.

6. Sunt titularul unui brevet de invenţie! Cine mă poate consilia în cazul unei discuţii
cu persoane interesate în achiziţionarea drepturilor privind cererea sau brevetul de
invenţie?
R.6. În asemenea situaţii este recomandat să fiţi asistat de un consilier de proprietate
industrială care să elaboreze un contract în care drepturile dvs. să fie apărate şi care să participe
la negocieri.

4.9. Protecţia asigurată de brevetul de invenţie

1. Dacă depun la OSIM o cerere de brevet de invenţie, brevetul obţinut va fi valabil în


întreaga Comunitate Europeană ?
R.1. Nu, deoarece brevetul de invenţie este un titlu de protecţie limitat la teritoriul
statului, sau statelor care au împuternicit oficiul de proprietate industrială naţional sau regional
respectiv, în cazul OSIM: teritoriul României. În conformitate cu Art.1 din legea privind
brevetele (vezi şi RD1) “drepturile asupra unei invenţii sunt recunoscute şi apărate (numai) pe
teritoriul României”. Ca urmare, după depunerea cererii de brevet la OSIM, dacă sunteţi interesat
de obţinerea protecţiei invenţiei dvs. şi în alte ţări, va trebui să urmaţi sugestiile de la 4.10.

4.10. Brevetarea în străinătate


1. Invenţia poate fi înregistrată direct în străinătate?
R.1. Nu ! În art.41 din legea privind brevetele se stipulează că “brevetarea în străinătate a
invenţiilor create de persoane fizice române pe teritoriul României se face numai după
înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM”.

2. Solicitantul poate face singur demersul de brevetare internaţională? Trebuie să


apeleze la OSIM? Sau la un mandatar autorizat?
R.2. Solicitantul poate face singur acest demers dar el este foarte complicat şi îndelungat.
Implică cunoaşterea foarte bună a unei limbi străine, urmărirea foarte atentă a termenelor,
achitarea taxelor şi contactarea mandatarilor din ţările respective. În această situaţie vă sugerăm
să angajaţi un mandatar autorizat, contra unui onorariu, mandatar ce poate fi ales din site-ul
OSIM la rubrica „Consilieri”. Cererea internaţională poate fi depusă la OSIM ca oficiu receptor.

3. OSIM poate sprijini financiar brevetarea internaţională?


R.3. Da ! În Normele nr.242 publicate în M.O. nr.67 din 18.02.1999 privind sprijinirea
brevetării în străinătate a invenţiilor româneşti pot fi găsite condiţiile pe care trebuie să le
îndeplinească un solicitant, după depunerea cererii de brevet de invenţie la OSIM, pentru a fi
sprijinit material într-una din procedurile de depunere a cererii internaţionale.

4. Cum se poate face brevetarea în străinătate a unei invenţii?


R.4. În baza principiilor Convenţiei de la Paris înregistrarea cererilor de brevet de
invenţie în unul sau mai multe state parte la această convenţie se poate face cu, sau fără
revendicarea priorităţii. Protecţia poate fi solicitată pe cale naţională, pe cale regională sau pe
cale internaţională.
Protecţia pe cale naţională are în vedere înregistrarea unei cereri de brevet în fiecare
dintre statele în care se doreşte aplicarea invenţiei, derularea procedurilor de brevetare şi
acordarea brevetului făcându-se de autorităţile naţionale conform legislaţiilor respective.
Protecţia pe cale regională se face prin înregistrarea cererii de brevet de invenţie la
Oficiul unei Organizaţii Regionale sau la OSIM ca oficiu ce acţionează în numele OEB.
Organizaţiile Regionale la care se poate apela pentru dobândirea protecţiei la nivel regional a
unei invenţii sunt: Organizaţia Europeană de Brevete, Organizaţia Euroasiatică de Brevete,
Organizaţia Africană de Proprietate Industrială.
Protecţia pe cale internaţională, urmărind brevetarea invenţiei în ţările membre ale PCT
se poate face prin depunerea cererii la OSIM, ca oficiu ce acţionează în numele PCT, sau direct
la Biroul Internaţional al OMPI de la Geneva care funcţionează ca oficiu receptor pentru cererile
internaţionale PCT.
5. Ce reprezintă dreptul de prioritate?
R.5. Orice persoană care a depus în mod regulamentar în orice stat parte la Convenţia de
la Paris, sau stat membru al OMC, o cerere de brevet de invenţie, beneficiază, pentru a efectua
depunerea unei cereri ulterioare de brevet de invenţie în România, pentru aceeaşi invenţie, de un
drept de prioritate pe o perioadă de 12 luni calculată de la data de depozit a cererii anterioare
(Art.20 din legea privind brevetele). De acelaşi drept de prioritate se bucură şi solicitanţii români
dacă au un depozit regulamentar în România putând face o depunere ulterioară în oricare dintre
statele membre ale convenţiei şi, respectiv, ale organizaţiei de mai sus. Ei pot invoca astfel, în
interiorul termenului de prioritate de 12 luni, data de depozit obţinută în România, la OSIM.
Lucrarea 4
1. Consideraţi că cuvântul inventat FRUMATO poate fi utilizat pentru o marcă comercială
pentru o băutură formată dintr-un amestec de suc de fructe şi suc de tomate?
Nu, cuvantul nu poate fi folosit pentru o marca inregistrata.

2. Analizaţi posibilitatea ca un desen reprezentând un copac cu fructe diverse (grape, pere,


portocale, piersici, cireşe etc) să reprezinte o marcă comercială pentru o băutură
răcoritoare realizată din fructe.
Desenul poate reprezenta o marca comericiala, insa trebuie explicat fiecare elemant din care este
alcatuit.

3. Care sunt principalele metode prin care o firmă îşi poate proteja investiţia într-o marcă
comercială?
Prin inregistrarea marcii comeriale la OSIM aceasta este protejata pe o durata de 10 ani, durata
ce poate fi prelungita prin depunerea unei cereri. Investitia in inregistrarea unei marci comerciale
reprezinta o investitie in marketingul firmei.

4. Presupuneţi că, în calitate de director de marketing a unei firme gestionaţi lansarea


pe piaţă a unui nou tip de:
a. Aspirator;
b. Maşină de spălat;
c. Mixer;
d. Robot de bucătărie;
1. Evidenţiaţi elemente ale acestor produse care pot fi brevetate. Cum acţionaţi pentru
brevetare, în România şi pe plan internaţional?
2. Stabiliţi o marcă pentru fiecare produs. Justificaţi de ce este distinctivă şi nedeceptivă.
Cum puteţi să o înregistraţi?
1. Elementele care pot fi brevetate sunt elementele tehnice (sisteme de fuctionare,
principii de functionare, etc). Pentru brevetarea acestora pe teritoriul Romaniei este
necesara depunerea unei cereri la OSIM, iar pentru brevetarea acestora pe plan
international se va depiune o cerere la institutiile care se ocupa cu brevetele pe plan
international.
2. Marca comerciala poate fi inregistarta printr-o cerere la OSIM. Marcile propuse sunt
distinctive si nedeceptive, referindu-se la un singur tip de produs, fiecare fiind distinct
fata de produsele existente, avand ceva unic.

Bosch este o marca care produce fiecare tip dintre aceste produse. Marca inregistata a acestei
companii este distincta prin prin design, forma si culoare. Aceasta este usor de retinut pentru
client, facandu-I sa retina produsele companiei.

5. De ce trebuie inregistrata o marca?


R. Marca este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia dintre produsele
si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei.
Pentru consumator reprezinta cel mai comod mijloc da a recunoaste rapid o categorie de produse
si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat sa o prefere altor
produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru intreprindere, marca reprezinta un mijloc de a
cuceri si a pastra o clientela.
O marca poate fi opusa altei marci, utilizata de concurenta, numai dupa inregistrarea la
OSIM.
Depozitul confera primului solicitant , pentru produsele si serviciile desemnate in cerere, un
drept de proprietate, care-i permite sa se opuna contrafacerilor sau imitatiilor ilegale.
Astfel, eforturile manifestate de catre titularul marcii ,pentru a-si face cunoscute produsele , nu
vor putea fi influentate de catre concurenti.
Marca inregistrata devine element activ , care se poate comercializa.
Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune sau licenta oricind in cursul duratei de
protectie a marcii, astfel:
a. Prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este incorporata.
Cesiunea poate fi totala sau partiala, fara limitarea teritoriala a folosirii marcii.
b. Prin licenta , exclusiva sau neexclusiva , pentru toate sau numai o parte din
produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata.
c. Actele ce modifica sau transmit drepturile asupra unei marci trebuie stabilite in scris. Ele nu
pot fi opuse unor terti decit dupa inscrierea lor in registrul national al marcilor.
6. Cine poate inregistra o marca?
R. Orice persoana fizica sau juridica poate inregistra o marca. Inregistrarea unei marci poate fi
ceruta direct sau printr-un mandatar . In cazul unui depozit in coproprietate se recomanda
solicitantilor sa stabileasca un contract referitor la raporturile dintre ei.

7. Ce tip de marca se poate inregistra?


R. Solicitantul trebuie sa-si aleaga o marca cit mai atractiva pentru consumator si care sa
raspunda conditiilor impuse de lege. Conform legii marca este definita ca un semn susceptibil de
reprezentare grafica servind la deosebirea produselor, sau a aserviciilor, unei persoane fizice sau
juridice, de cele apartinind altei persoane.
Marca poate fi verbala , figurativa sau compusa. Pot constitui marci semne distinctive , cum ar
fi: cuvinte, ( inclusiv nume de persoane) , denumiri arbitrare sau fanteziste, desene, litere ,cifre,
elemente figurative, forme tridimensionale si , in special, forma produsului sau a ambalajului
sau, combinatii de culori , precum si orice combinatie a acestor semne.
Marca nu trebuie sa fie compusa in exclusivitate, din cuvinte, sau din expresii comune sau
naturale, folosite pentru a desemna produsul, sau serviciul, sau categoria careia ii apartine ( ex. :
MOBILA pentru obiecte de mobilier , sau MAGAZINUL pentru o publicatie cu continut variat .)
De asemenea , nu trebuie nici sa fie descrisa in mod exclusiv, adica limitata la indicarea
compozitiei sau a calitatii esentiale ( ex. : AMAR pentru o bautura cu gust amar , sau
AUTOMOTO pentru piese de automobile si motociclete ).
Nu pot fi inregistrate ca marci semnele care:
a. Nu se deosebesc suficient de alte marci privind produse sau servicii identice sau similare
inregistrate in Romania sau protejate in baza unor conventii internationale, cu exceptia cazului
cand inregistrarea este ceruta sau autorizata de titularii acestor marci;
b. Constituie copierea, imitarea sau traducerea unei marci din alt stat, notoriu cunoscuta in
Romania
pentru produse sau servicii identice sau similare;
c. Cuprind numai denumiri care sunt sau au devenit uzuale, necesare sau generice pentru acelel
produse, sau servicii, ori se refera exclusiv la modul, timpul si locul fabricatiei sau la natura,
destinatia, pretul, calitatea, cantitatea si greutatea marfurilor;
d. Cuprind fara autorizatia organelor in drept: nume sau portrete de conducatori de stat, denumiri
de organizatii sau de unitati administrativ teritoriale din Romania; reproduceri sau imitatii de
steme, drapele, ordine, medalii, embleme si insigne; semne oficiale de marcare, verificare,
calitate, control sau garantie;
e. Cuprind elementele prevazute la litera d), apartinand altor state sau organizatiilor
internationale
interguvernamentale, daca folosirea este interzisa de conventiile la care Romania este parte;
f. Cuprind indicatii false sau inselatoare ori sunt contrare legilor ordinii publice si bunelor
moravuri.
Este deci, indispensabil, ca viitorul solicitant sa efectueze o cercetare prealabila, inainte de a
depune la registratura cererea de inregistrare a unei marci. Aceste cercetari pot fi facute de catre
sectorul Marci din OSIM, cu conditia platirii unei taxe.

8. Cum se constituie depozitul unei marci?


R. Depozitul poate fi facut fie direct, fie prin intermediul unui mandatar. Daca depozitul este
facut prin intermediul unui mandatar (mandatarul autorizat este consilierul in proprietate
industriala care poate avea si calitatea de reprezentare in procedurile in fata OSIM ) acesta
trebuie sa aiba o procura, care se va atasa cererii de inregistrare de marca. Cererea de inregistrare
se poate depune fie direct, la registratura OSIM, fie prin posta.
Cererea de inregistrare a unei marci se intocmeste in limba romana, pe un formular tip si
trebuie sa contina:
 Denumirea solicitantului, asa cum rezulta din actele oficiale de infiintare;
 Sediul solicitantului, respectiv adresa unde titularul isi are sediul, eventual si adresa pentru
corespondenta, daca este cazul;
 Numele si prenumele mandatarului, daca este cazul;
 Prioritate invocata, daca este cazul, respectiv daca se invoca o prioritate de prim depozit (cu
mentionarea statului, a datei si a numarului actului doveditor) sau o prioritate de expozitie;
 Descrierea marcii: se va lipi o reproducere 6/6 cm pe cerere in locul indicat, sau se va scrie
denumirea marcii;
 Culori revendicate, daca marca contine una sau mai multe culori pentru care se solicita
protectia;
 Traducerea sau transliterarea marcii ,sau unor elemente ale marcii, daca este cazul ;
 Lista de produse si/sau servicii pentru care se solicita inregistrarea marcii si care fac obiectul
activitatii titularului
 Semnatura si stampila solicitantului, sau a mandatarului.
La aceasta cerere se vor anexa urmatoarele:
 Dovada achitarii taxei de inregistrare si examinare a marcii
 5 reproduceri ale marcii, maximum 6/6 cm , alb-negru foarte clare, daca se solicita
inregistrarea unei marci constituita dintr-o grafica deosebita sau un element figurativ. In cazul in
care se revendica si culori, vor fi anexate si 5 reproduceri color ale marcii , maximum 6/6 cm;
 Certificatul de prioritate , daca este cazul ;
 Lista intreprinderilor indreptatite sa foloseasca marca colectiva si regulamentul de folosire al
acesteia , daca este cazul.

9. Ce drepturi decurg din inregistrarea unei marci?


R. Drepturile titularului marcii sunt confirmate prin certificatul de inregistrare a marcii.
Inregistrarea marcii confera titularului un drept exclusiv asupra marcii pentru produsele si/sau
serviciile pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10 ani de la data constituirii
depozitului.Inregistrarea aduce cu sine interdictia , pentru terti, de a depune sau de a utiliza, fara
autorizatie, indiferent sub ce forma, marca sau unul din elementele sale caracteristice, pentru
aceleasi produse sau servicii.
La cererea titularului inregistrarea unei marci poate fi reinnoita la implinirea fiecarui termen de
protectie de 10 ani, cu plata taxei prevazute de lege.
Cererea de reinnoire a inregistrarii marcii poate fi facuta cu cel mult trei luni inainte de expirarea
duratei de protectie in curs. Cu ocazia reinnoirii lista produselor / serviciilor poate fi limitata , dar
nu amplificata.
Taxa pentru cererea de reinnoire a inregistrarii marcii poate fi platita in cel mult 6 luni dupa
expirarea duratei de protectie in curs, dar cu majorarea prevazuta de lege.
Reinnoirea inregistrarii marcilor se inscrie in Registrul National al Marcilor si se publica in
BOPI in termen de 6 luni de la depunerea la OSIM a cererii de reinnoire.

10. Cum se poate extinde in alte tari protectia unei marci?


R. Marcile inregistrate la OSIM nu sunt protejate decat pe teritoriul Romaniei. Protectia intr-o
tara straina presupune indeplinirea formalitatilor prescrise de legislatia tarii respective.
Conventia de la Paris asigura unui titular roman aceleasi drepturi ca cele acordate titularilor
nationali din tara respectiva.
Conventia da prioritate, asupra oricaror altor persoane, pentru depunerea aceleiasi marci , in
tarile membre ale Conventiei, intr-un interval de 6 luni, socotit de la data depozitului facut in
Romania.
Aranjamentul de la Madrid permite inregistrarea internationala a unei marci, intr-o tara sau mai
multe tari membre ale acestui aranjament, printr-o cerere unica, depusa la Organizatia Mondiala
a Proprietatii Intelectuale, situata la Geneva, cu conditia ca aceasta marca sa fie inscrisa in
registrul marcilor inregistrate din Romania (sa aiba certificat de inregistrare). Durata protectiei
obtinute in baza Aranjamentului de la Madrid este de 10 sau 20 de ani in functie de optiunea
titularului.

11. Ce este marca colectiva?


Marca colectiva reprezinta marca destinata a servi la deosebirea produselor/serviciilor membrilor
unei asociatii de produsele /serviciile apartinind altor persoane.
Asociatiile de fabricanti, de producatori , de comercianti, de prestatori de servicii pot solicita la
OSIM inregistrarea de marci colective. Solicitantul inregistrarii unei marci colective va depune o
data cu cererea de inregistrare sau, cel tarziu in termen de 3 luni de la data notificarii de catre
OSIM , un regulament de folosire a marcii colective. Orice modificare a regulamentului de
folosire a marcii collective se comunica in scris la OSIM si produce efecte numai de la data
inscrierii respectivei modificari in Registrul National al Marcilor.
Marcile colective sunt supuse regimului marcilor individuale.

12. Ce este marca de certificare?


Marca de certificare este marca ce indica faptul ca produsele / serviciile pentru care este utilizata
sunt certificate de titularul marcii in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie a
produselor sau de prestare a serviciilor, precizia ori alte caracteristici.
Marcile de certificare pot fi inregistrate la OSIM de catre persoane juridice legal abilitate sa
exercite controlul produselor sau al serviciilor. NU pot solicita inregistrarea unei marci de
certificare persoanele juridice care fabrica , importa sau vand produse , ori presteaza servicii ,
altele decat cele de control in domeniul calitatii.
Solicitantul inregistrarii unei marci de certificare va depune o data cu cererea de inregistrare , sau
cel mai tarziu in termen de 3 luni de la data notificarii de catre OSIM :
a. regulamentul de folosire a marcii de certificare;
b. autorizatia sau documentul din care sa rezulte exercitarea legala a activitatii de certificare ori,
daca este cazul , inregistrarea marcii de certificare in tara de origine.
Drepturile cu privire la marca de certificare nu pot fi transmise de persoana juridica ,titulara a
marcii. Transmiterea dreptului asupra marcii de certificare se stabileste prin hotarire a
guvernului.
Cand o marca de certificare a incetat sa mai fie protejata , ea nu poate fi nici depusa , nici
utilizata inainte de expirarea unui termen de 10 ani de la data incetarii protectiei.
Marcile de certificare sunt supuse regimului marcilor individuale.

13. Ce este indicaţia geografică?


R. Este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o tara , regiune sau
localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputatie sau alte caracteristici determinate
pot fi in mod esenţial atribuite acestei origini geografice.
Indicatiile geografice pot fi folosite numai de catre persoanele care produc sau comercializeaza
produsele pentru care aceste indicatii au fost inregistrate.
Nu sunt supuse procedurii de inregistrare (stabilita de legea 84/1998) indicatiile geografice care
au dobindit sau vor dobindi protectie pe calea unor conventii bilaterale sau multilaterale
incheiate de Romania.
Au calitatea de a solicita OSIM inregistrarea unei indicatii geografice, asociatiile de producatori
care desfasoara o activitate de productie in zona geografica, pentru produsele indicate in cerere.
OSIM inregistreaza indicatia geografica si acorda solicitantului dreptul de utilizare dupa ce
Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, sau dupa caz , autoritatea competenta din tara de origine a
solicitantului, certifica :
a. Indicatia geografica a produselor care urmeaza a fi inregistrate;
b. Produsele care pot fi comercializate sub aceasta indicatie ;
c. Aria geografica de productie ,
d. Caracteristicile si conditiile de obtinere pe care trebuie sa la indeplineasca produsele pentru a
putea fi comercializate sub aceasta indicatie.
Dreptul de folosire a unei indicatii geografice nu poate face obiectul nici unei transmisiuni.

Lucrarea 5
1.1. Care este legislatia care reglementeaza protectia desenelor si modelelor pe cale
naţionala
la OSIM ?
Drepturile asupra desenelor si modelelor sunt recunoscute si protejate pe teritoriul României prin
înregistrarea lor în conditiile urmatoarelor acte normative:
- Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor, republicata în M.O. nr. 876/2007 ;
- H.G. nr. 211/2008 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.129/1992 ;
- OG nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protectiei proprietatii industriale si regimul de
utilizare a acestora, republicata în M.O. nr. 959/2006.
1.2. Ce este un desen sau model ?
Desenul sau modelul (conform art. 2, lit. d din Legea nr. 129/1992 republicată în 2007)
reprezintă
aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a acestuia, redat în două sau trei dimensiuni,
rezultat din
combinaţia dintre principalele caracteristici, îndeosebi linii, contururi, culori, formă, textură
şi/sau
materiale ale produsului în sine şi/sau ornamentaţia acestuia.

1.3. Ce este un produs?


Un produs ( conform art.2 lit. i din Legea nr. 129/1992 republicată in 2007) reprezintă orice
articol
obţinut printr-un proces industrial sau artizanal, conţinând, printre altele, şi elemente concepute
spre a fi
asamblate într-un produs complex, ambalaje, forme de prezentare, aranjamente, simboluri
grafice,
caractere tipografice.

1.4. Ce este un produs complex ?


Un produs complex ( conform art.2 lit. j din Legea nr. 129/1992 republicata în 2007) este un
produs compus din elemente multiple ce pot fi înlocuite de o maniera care sa permita
dezasamblarea si
reasamblarea produsului.

1.5. Care este diferenta dintre un desen sau model si o marca ?


Un desen sau model protejeaza un aspect estetic nou al unul produs deci chiar produsul în sine,
pe
când o marca reprezinta un semn distinctiv asociat unor produse si/sau servicii în scopul
diferentierii
acestora de altele identice sau similare, existente pe piata.

1.6. Care este diferenţa dintre un desen sau model şi un model de utilitate/o invenţie ?
Un desen sau model protejează un aspect estetic nou al unul produs deci chiar produsul în sine,
în
timp ce un model de utilitate/o invenţie se referă la caracteristicile tehnice ale produsului.

1.7. De ce sa înregistrez un desen sau un model ?


Depunerea cererii de înregistrare a unui desen sau model (constituirea depozitului reglementar)
la OSIM îi asigură solicitantului un drept de prioritate (art.15 din Legea nr. 129/1992, republicata
în 2007), cu începere de la data constituirii acestuia, fata de orice alt depozit ulterior privind
acelasi desen sau model.
Începând cu data publicarii desenului sau modelului în Buletinul Oficial de Proprietate
Industriala, sectiunea Desene si Modele, solicitantul beneficiaza de o protectie provizorie,
conform art. 34 din Legea nr. 129/1992 republicata în 2007, pâna la eliberarea certificatului de
înregistrare.
Pe întreaga perioada de valabilitate a înregistrarii desenelor sau modelelor, titularul are un drept
exclusiv de a le utiliza si de a împiedica utilizarea lor de o terta parte care nu dispune de
consimtamântul sau (art.30 din Legea nr. 129/1992 republicata în 2007).
1.8. Ce drepturi îmi confera înregistrarea desenului/modelului ?
Pe întreaga durata de valabilitate a înregistrarii, conform art.30 din Legea nr.129/1992
republicata în 2007, titularul are un drept exclusiv de a îl utiliza si de a împiedica utilizarea lui de
catre o terta persoana care nu dispune de consimtamântul sau. Titularul are dreptul de a interzice
tertilor sa efectueze urmatoarele acte:
 reproducerea, fabricarea, comercializarea ori oferirea spre vânzare;
 punerea pe piata, importul, exportul sau folosirea unui produs în care desenul sau modelul
este
încorporat ori la care acesta se aplica;
 stocarea unui astfel de produs în aceste scopuri.
Întinderea protectiei este determinata de reprezentarile grafice ale desenelor sau modelelor
înregistrate. Protectia unui desen sau model se extinde la orice desen sau model care nu produce
o impresie vizuala globala diferita asupra unui utilizator avizat.
Dreptul la eliberarea certificatului de înregistrare, drepturile care decurg din cererea de
înregistrare, precum si drepturile nascute din înregistrare sunt transmisibile în tot sau în parte, pe
cale succesorala, prin cesiune sau licenta.
1.9. Care este perioada de valabilitate a unui certificat de înregistrare a desenului sau
modelului ?
În conformitate cu art.35 alin.(1) din Legea nr. 129/1992 republicata în 2007, titlul de protectie
pentru un desen sau model este valabil pe o perioada de 10 ani de la data constituirii depozitului
reglementar si poate fi reînnoit pe 3 perioade succesive de câte 5 ani, cu conditia achitarii taxelor
în cuantumul si la termenele legal stabilite.

1.10. Un producător de îmbrăcăminte doreşte să lanseze, ca parte a unei noi colecţii, o


serie de tricouri în trei culori diferite, de exemplu alb, albastru şi verde. Pot fi aceste
tricouri protejate ca modele industriale?
Nu, deoarece tricourile nu prezintă nici un element de noutate sau de originalitate. Dacă
materialele utilizate pentru fabricarea tricourilor sunt noi sau originale poate fi aplicată protecţia
ca model industrial.

1.11. Presupuneţi că, în calitate de director de marketing a unei firme gestionaţi lansarea
pe piaţă a unui nou tip de:
a. Aspirator;
b. Maşină de spălat;
c. Mixer;
d. Robot de bucătărie;
Ce elemente ale produselor pot fi protejate ca modele industriale/design. Cum acţionaţi pentru
a asigura protecţia?