UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA

Facultatea de Inginerie Hunedoara

MARKETING

PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI “LEVI’S”

Sef lucrari dr.ing.ec.GAVANESCU ADRIAN

Student: Bucerzan Marius

III AR-819

2
 CUPRINS

CAPITOLUL I-PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI “LEVI’S”

1.1. SCURT ISTORIC…………………………………………………………………………3

1.2. DOMENIUL DE ACTIVITATE………………………………………………………..4
1.3. SCURT ISTORIC………………………………………………………………………...4
CAPITOLUL II-PIAŢA INDUSTRIEI CONFECŢIILOR DE
ÎMBRĂCĂMINTE DIN ROMÂNIA

2.1. EVOLUŢIA PIEŢEI PRODUSELOR……………………………………………………5

2.2 . OFERTA DE PRODUSE/SERVICII A FIRMEI LEVI’S………………………………7
2.3. STRATEGII DE PIAŢĂ ADOPTATE DE FIRMA LEVI’S……………………………..8
2.4. STRATEGII DE MARKETING ADOPTATE DE FIRMA LEVI’S…………………...10

CAPITOLUL III-ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A FIRMEI

“LEVI STRAUSS &CO”

3.1.MEDIUL EXTERN…………………………………………………………………………….11
3.1.1. MICROMEDIUL DE MARKETING…………………………………………...11
3.1.2.MACROMEDIUL DE MARKETING……………………………………………11
3.2.MEDIUL INTERN……………………………………………………………………………..12

CAPITOLUL IV-ANALIZA SWOT…………………………………….13

CONCLUZII………………………………………………………………14

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………..15

3
 CAPITOLUL I
PREZENTAREA GENERALĂ A FIRMEI “LEVI’S”

1.1 SCURT ISTORIC

Levi Strauss, de unde vine si numele firmei, a venit la
vârsta de 24 de ani în San Francisco cu scopul de a
dezvolta in partea de vest afacerea fratelui său care
lucra in New York.
Levi a petrecut câţiva ani în New York pentru a
învăţa comerţul şi afacerile de schimb, lucru ce s-a oglindit în afacerea sa construită timp
de 20 de ani care i-a adus faima de bussines-man, dar şi pe cea de filantrop.
Norocul i-a surâs lui Levi Strauss în momentul în care i s-a propus o colaborare de
către unul dintre clienţii săi, Jacob Davis , deşi aparent nu foarte profitabilă, acesta a
văzut potenţialul, astefel a ajuns să accepte parteneriatul.
La început pantalonii erau confecţionaţi din pânză , dar mai apoi au început să fie
confecţionaţi din pânză. Iniţial pantalonii produşi de Levi’s purtau numele de “waist
overalls” (salopetă până în talie) , dar cuvântul “jeans” a devenit popular în anii ’60,
atunci când generaţia baby boom l-a adoptat în acea perioadă.
În jurul anului 1873 a fost confecţionată şi vândută prima îmbrăcăminte nituită. Nu
avem date certe despre companie dinainte de anul 1906, deoarece cutremurul şi incendiul
din San Francisco au distrus registrele istorice ale firmei.
Patentul legal i-a permis lui Levi Strauss & Co să fie singura companie producătoare
de îmbrăcăminte nituită, până când autorizaţia a intrat sub domeniul public (în 1891). La
expirarea patentului, o mulţime de fabricanţi au început să imite îmbrăcămintea nituită
făcută popular de Levi Strauss.
Levi Strauss & CoAceasta are drepturi asupra mărcilor Levi’s Dockers şi Signature. Dockers
este o marcă care a atins cea mai rapidă creştere în decursul unui an de la lansare(1986).
Cu ajutorul său s-a constituit segmental de piaţă “business casual”. Signature a fost create
pentru lanţurile specializate în reduceri ca Walmart şi a apărut în anul 2003.

1.2. DOMENIUL DE ACTIVITATE

Domeniul de activitate este cel al confecţiilor, distingându-se blugii, însă Levi’s produce
şi alte articole vestimentare( bluze, fuste, jachete ,cămăşi ). Compania are o zonă largă

4
acoperită în industria vestimentară, un nume destul de răspândit, articolele sale fiind
recunoscute în ţări ca : Italia, Franţa, Spania, China etc.

1.3.Povestea brand-ului Levi’s

Între anii 1950 şi 1980, blugii Levi’s au devenit populari printre tineri, in special în
subculturi, incluzând tinerii pasionaţi de modă, rockerii şi hipioţii.
Blugii populari denumiţi “shrink-to-fit 501s” au fost vânduţi într-o mărime unică;
mărimea indicată se referă la la mărimea blugilor care puteau să se muleze, mulatul fiind
substantial. Compania încă produce aceşti blugi unici ca mărime şi este încă produsul
numărul 1 în ceea ce priveşte vânzările Levi’s.
Aproape de anii 1990, brand-ul a avut o competitive din partea unor produse mai ieftine
de peste mări.
În 1991, Levi Strauss a fost implicat într-un scandal ce a inclus pantaloni făcuţi în
Insulele Mariana de Nord, unde aproape 3 % din blugii Levi’s s-au vândut anual cu
eticheta “Made in the USA” când de fapt erau făcuţi de lucrătorii chinezi sub numele de
“Departamentul de muncă al Americii” denumit “condiţii de tip sclavie”.
Astăzi, cei mai mulţi dintre blugii Levi’s sunt produşi înafara Americii, totuşi cele mai
scumpe modele fiind făcute în America.

Conform celor de la The New York Times, Levi Strauss conduce aparent industria în
ceea ce priveşte comerţul şi umplând aproape 100 de procese împotriva competitorilor
din 2001. Multe din procese au în centru imitaţia buzunarului cu capse al blugilor Levi’s.
Până în 2007, Levi Strauss se presupunea că este din nou una dintre cele mai profitabile
firme după declinul în vânzări din precedenţii 9 ani. Suma totală anuală de doar 4
bilioane , a fost cu 3 bilioane mai mică faţă de peroada cu cea mai mare performanţă în
vânzări.
În 8 mai 2013 , cei de la NFL(Liga Naţională de Fotbal, San Francisco) anunţă că Levi
Strauss & Co au cumpărat drepturile asupra noului lor stadion din Santa Clara,
California. Aceste drepturi au fost cumpărate la un preţ de 220.3 milioane $ care au fost
investiţi în oraşul Santa Clara.

5
 CAPITOLUL II
PIAŢA INDUSTRIEI CONFECŢIILOR DE ÎMBRĂCĂMINTE DIN
ROMÂNIA

2.1. Evoluţia pieţei produselor

Prin acţiunile de restructurare-modernizare-dezvoltare întreprinse şi a celor viitoare,
competitivitatea confecţiilor de îmbrăcăminte dar şi aproduselor industriei textile va
creşte, astfel încât, oferta, ca volum şistructură, va satisface în mai mare măsură nevoile
de consum ale populaţiei.
Piaţa internă de bunuri specifice industriei textile şi confecţii de îmbrăcăminte va avea în
continuare ca surse de acoperire producţia internăşi importuri specifice. În prezent,
volumul şi structura importurilor de textile şi confecţii deîmbrăcăminte, sunt rezultatul
diminuării continue a livrărilor pe piaţă deproduse indigene şi a puterii scăzute de
cumpărare de astfel de produse cătrepopulaţie.
Prin creşterea livrărilor de produse indigene competitive pe piaţa internă, se vor produce
mutaţii şi în structura importurilor de produse înfavoarea creşterii importurilor de articole
de mai bună calitate.
Din analiza cererii pieţei interne şi din studiile de piaţă rezultă următoarele:
‰a. fire – cererea va înregistra o scădere la firele clasice de bumbac, dar va creşte
numărul de solicitări pentru firele vopsite din lânăşi tip lână, în cantităţi mici, dar în
foarte multe nuanţe, pentruacoperirea gamei coloristice. Consumul de fibre şi fire
sinteticeva fi în scădere, ponderea comenzilor fiind axată pe materiiprime şi materiale
naturale. În cazul în care industria chimică nuse va retehnologiza şi readapta noilor
cerinţe ale pieţei (comenzimici şi foarte diversificate) firele şi fibrele artificiale, vor fi
importate. De asemenea, firele din poliamidă 6.6 pentru ciorapi pantalon de damă în
amestec cu Lycra, vor fi importate, eleneputând fi asimilate de către industria de profil, în
condiţiile decalitate şi preţ practicate pe piaţa externă.
‰ b.ţesături – cererea de ţesături pe piaţa autohtonă va creşte, societăţile comerciale din
categoria IMM cu profil de confecţii textile, vor solicita cantităţi din ce în ce mai mari,
dar şi într-ogamă foarte variată, care nu va putea fi acoperită într-o primă Tendinţe
privind evoluţia pieţelor de desfacere pentru confecţii de îmbrăcăminteetapă de ţesăturile
din ţară, apelându-se la importuri. În etapa următoare, datorită modernizărilor şi
retehnologizărilor, dar şi atransferării unor capacităţi de ţesere din unităţile UE în

6
 ţaranoastră, cererea de ţesături diversificată, în cantităţi mici şimedii va putea fi
satisfăcută în proporţie de circa 75% dinproducţia internă.
‰c. piei finisate – piaţa internă va solicita cantităţi din ce în ce mai mari prin societăţile
comerciale cu profil de confecţii din piele şiblană, dar în cantităţi mici şi foarte
diversificate (grosimi, culorietc.) fiind necesară reorganizarea activităţii de colectare a
pieilorcrude în paralel cu retehnologizarea argăsitoriilor.
d. tricotaje – cererea internă nu va înregistra creşteri spectaculoase pe termen scurt şi
mediu, societăţile comerciale de profil urmânda-şi orienta producţia către piaţa externă.
‰e. confecţii textile – pe termen mediu şi lung se apreciază o creştere a cererii interne de
confecţii de îmbrăcăminte, executatede societăţile comerciale de profil din ţară.
Piaţa de retail din Romania a început să se bucure în ultima perioada de o dezvoltare
impresionantă, odată cu creşterea numărului centrelor comerciale cu intrarea pe piaţă a tot
mai multor „giganţi” ai acestei industrii. Un astfel de gigant tentat să-şi extindă reţeaua de
magazine, în România este şi Levi`s.
Levi`s încearcă să identifice acei posibili parteneri interesaţi în a prelua un nume de succes.
Brand-ul Levi`s reprezintă esenţa, prototipul acestei industrii, generaţii întregi devenind
fidele valorilor şi imaginii acestui brand. 
Succesul de care s-a bucurat Levi’s este menţinut şi în prezent prin identificarea unor noi
categorii de public cărora le este dedicat un anumit produs. 
În acest sens Levi’s a lansat Levi`s 501 Original Jean, Red Tab dar şi colecţiile premium. În
România, în acest moment, sunt deschise 17 concept store Levi’s, dar se doreşte dezvoltarea
lanţului de magazine şi în alte mari oraşe ale ţării, prin identificarea acelor parteneri ce
doresc să investească într-o asemenea afacere în franciză. 
Suprafaţa medie necesară deschiderii unui magazin Levi’s este de 80-100 mp.
Francizatul primeşte gama completă de articole, mobilierul original pentru magazin,
software-ul de gestiune şi training-ul angajaţilor pentru a atrage segmentul căruia îi este
adresat produsul.
De-a lungul mai multor ani de restructurări, compania a închis şase fabrici în Statele Unite şi
două în Europa, după care şi-a mutat cea mai mare parte a producţiei în ţări mai ieftine din
Asia si America Latină. În încercarea de a redresa scăderea cotei de piaţă cu care s-a
confruntat, după ce consumatorii au renunţat să mai poarte jeanşii Levi’s în favoarea altor
mărci mai tinere, compania a fost nevoită să reducă din costuri şi să-şi reexamineze gama de
produse şi marketingul. Levi Strauss a produs o cantitate mai mare de blugi de calitate mai
bună într-un efort de a revitaliza brandul.
7
Având în vedere faptul că jeanşii Levi’s fac parte din categoria premium, cota de piaţă
relativă deţinută în România este de aproximativ 16%, însă notorietatea brandului este una
ridicată. Levi’s este o marcă apreciată în România.

2.2. Oferta de produse/servicii a firmei Levi’s

Levi Strauss & Co a produs de-a lungul timpului mai multe mărci consecrate, cum ar fi:
 Marca Dockers ( lansată în anul 1986) cuprinzând îmbrăcaminte casual pentru
serviciu şi pantaloni de camuflaj pentru barbate, însă în anul 1988 a fost landată şi
o gamă pentru femei ce cuprinde: topuri, rochii, numeroase accesorii, pantaloni
casual disponibile în mai multe mărimi.
Astăzi , această marcă este comercializată în peste 50 de ţări.
 Marca Signature a fost creată pentru lanţurile specializate în reduceri ca Walmart
şi a apărut în anul 2003. Aceasta cuprinde îmbrăcăminte pentru barbate, femei şi
copii.
 Marca Denizen a fost lansată în vara anului 2011, exclusiv pentru clienţii
magazinelor Target sau găsindu-se chiar şi pe target.com. Această marcă foloseşte
material premium potrivite pentru toată familia şi oferă combinaţia perfecta între
stil şi valoare.
 Pe lângă faimoşii blugi şi alte tipuri de îmbrăcăminte, Levi’s mai confecţionează
şi încălţăminte.
În România există numeroase magazine Levi’s ce se axează în special pe celebrii blugi, însă
se pot găsi diverse alte articole vestimentare cum ar fi: bluze, curele, ochelari de soare,
portofele, genţi etc. Materialele lor sunt de o foarte bună calitate, blugii fiind confecţionaţi
din denim, unii dintre ei cu buzunari nituiţi şi cu nasturi care înlocuiesc fermoarul.

8
Figura 1: Matricea BCG a firmei Levi’s

STEA SEMN DE ÎNTREBARE

VACĂ DE MULS CÂINE

2.3. Strategii de piaţă adoptate de firma Levi’s

Strategia de piata este una din cele mai importante strategii de dezvoltare a firmei. Prin
aceasta se stabileste raportul dintre firmă şi mediul ambiant, pozitia pe care trebuie sa şi-o
asigure în interiorul mediului ambiant pentru a-şi indeplini obiectivele în condiţii de eficienţă
maximă.

Majoritatea organizaţiilor încearcă să elaboreze şi să implementeze strategii pentru atingerea

obiectivelor pe termen lung. Prezentarea strategiei organizatiei, alături de misiunea şi
obiectivele sale reprezintă un plan strategic al organizaţiei. Pentru elaborarea şi aplicarea
acestei strategii, un rol important îl deţine un anumit aspect al funcţiei de previziune numit
management strategic. 
Managementul strategic este un proces prin care managerii formulează şi implementează
strategii pentru optimizarea din punct de vedere strategic a atingerii unui obiectiv, în anumite
conditii interne şi externe date. Aceasta definiţie reflectă faptul că managementul strategic

9
este orientat spre atingerea unor obiective pe termen lung si ia în considerare factorii de
mediu precum şi trăsăturile caracteristice ale firmei, implicand elaborarea anumitor strategii.

Levi Strauss se adresează unui segment amplu de populaţie tocmai prin valorile pe
care le promovează. Printr-o politică agresivă de promovare s-a reuşit asocirea renumitei
firme cu petrecerile studenţeşti, cu tineretul, fericirea, optimismul, cu persoanele “cool”, fiind
astfel prezentă în toate momentele importante din viaţa unui om.

Meritul constă în abilitatea companiei de a  reinventa produsul ori de câte ori este
nevoie. Cei de la Levi Strauss & Co au adoptat o strategie de promovare pe termen lung.Este
adevărat că de fiecare dată în spoturile lor publicitare ne surprind cu câte ceva nou, însă
mesajul şi valorile transmise au rămas în mare parte aceleaşi. O astfel de viziune pe termen
lung creează în fapt identitatea produsului, asigurându-i un loc în subconştientul
consumatorilor.

Reclamele celor de la Levi Strauss surprind  entuziasmul, fericirea şi admiraţia altora

atunci când subiecţii deţin produsul lor (blugii Levi Strauss). De remarcat este cum au reuşit
ca prin intermediul produsului  să facă posibile, indiferent de context, toate trăirile şi magia
specifice vârstei ţintă. Levi Strauss a reuşit să asocieze imaginea blugiilor cu imaginea
tânărului american, ca un brand american de blugi, autentic.

Poziţia fruntaşă a celor de la Levi Strauss nu este doar rezultatul unor spoturi
publicitare reuşite, ci şi a unei  implicări constante în majoritatea domeniilor de interes ale
consumatorilor. De exemplu, aceştia au obţinut drepturi de monopol în ceea ce priveşte
vânzarea de blugi nituiţi. De asemenea, prin diferenţierea produselor: blugii nituiţi au o
durabilitate mai mare şi o formă verticală. Astfel, diferenţierea produselor şi barierele create
au reuşit să aducă compania la o mai mare popularitate.

Mai mult, de-a lungul istoriei sale, firma a reuşit să supravieţuiască prin diferite
strategii, de exemplu: În 1930, compania s-a menţinut pe piaţă în pofida “Marei Depresii”
(Great Depression) datorită interesului crescut pentru cultura vestică. Blugii fiind poziţionaţi
ca fiind purtaţi de “cowboys”.

Cel mai profitabil public ţintă nu este cel mai bogat, ci acel segment al populaţiei pe care îl
cunoşti cel mai bine; doar aşa vei reuşi să îţi adaptezi produsul la nevoile acestuia. Levi
Strauss reprezintă doar un exemplu, printre multe altele, de companie care a reuşit să se

10
integreze în viaţa consumatorilor săi, determinându-i să se ataşeze emoţional de produsul lor
prin recursul la experienţele pozitive ale vieţii.

2.4. Strategii de marketing adoptate de firma Levi’s

Levi Strauss & Co adoptă o campanie de marketing agresivă, reuşind să-şi promoveze
produsele mai ales datorită aspectului innovator pe care l-au dezvoltat.
Această firmă este cea care a inventat blugii, iar de la lansarea lor şi până în zilele noastre
au reuşit să facă în aşa fel încât fiecare persoană să deţină cel puţin o pereche de blugi.

Levi’s se foloseşte de toate mijloacele posibile pentru a-şi promoba brand-ul: ziare,
reclame, reviste, panouri şi multe altele.
Prin parteneriatele cu alte firme renumite ( de exemplu Calvin Klein), Levi’s reuşeşte să
devină o firmă din ce în ce mai cunoscută.

Firma încearcă să atragă cât mai mulţi client ţintind şi spre grupurile spre care nu au curajul
alte companii să ţintească în mod public,lansând o strategie de marketing pentru homosexuali
care conţine si un spot difuzat de postul TV Logo adresat homosexualilor.Spotul reprezintă
adaptarea unei reclame care înfăţişează atracţia dintre un bărbat, care poartă blugi Levi's, şi o
femeie. În varianta ce rulează pe postul Logo, locul femeii este luat de un bărbat.

Firma reuşeşte să atragă clienţi şi datorită modelelor pe care le aleg ca să le prezinte

produsele. Se folosesc de cei mai frumoşi bărbaţi care să îi promoveze, astfel având un
impact destul de mare asupra femeilor. Le conving astfel să intre şi să cumpere pentru
bărbaţii din viaţa lor haine aparţinând acestei firme.

11
 CAPITOLUL III

ANALIZA MEDIULUI DE MARKETING A FIRMEI “LEVI STRAUSS

&CO”

3.1. Mediul extern

3.1.1.Micromediul de marketing

Micromediul de marketing este compus din: clienți, concurenți, furnizori și publicul.

Clienții.Clienții companiei sunt diversifați și foarte mulți. Clienții sun persoanele

cărora li se adresează produsul, ei fiind reprezentați de utilizatori industriali, distribuitori,
consumatori și instituții publice.Clienții sunt foarte mulți de aceea compania trebuie să le
ofere aceleași produse, la aceeași calitate astfel încât aceștia să rămână fideli companiei.
Comercianții sunt cei care vând produsul mai departe pentru a obține un profit iar clienții
sunt consumatorii de zi cu zi.

Concurenții. Sunt cei care încearcă să satisfăcă aceleași nevoie și care vor să ocupe
poziția celei mai bune companii. În urma lansării pe piaţă a blugilor, multe alte firme ,
văzând că este un produs de succes au încercat să-l imite.

Furnizorii. Furnizorii firmei Levi’s sunt China,SUA, India Pachistan ( furnizează

bumbac) şi alte ţări care cultivă bumbac. Materialul este fabricat peste tot în lume în mori.
Levi’s nu procură materialul direct de acolo, însă păstrează parteneriatul pentru susţinere.
Furnizorii de servicii sunt acele societăți care contribuie la desfășurarea în bune
maniere a activității companiei).
Furnizorii forței de muncă reprezintă și firmele de training la care compania apelează
pentru calificarea angajaților și ca să dispună de profesioniști astl încât afacerea să obțină un
profit semnificativ.
Publicul

3.1.2. Macromediul de marketing

12
 Macromediul de marketing se împarte în: mediul demographic, mediul conomic,
mediul ecologic, mediul politic, mediul cultural și mediul natural.

Mediul demografic.Întreprinderea depinde de strucura populației pe sexe, compania

produce haine pentru copii, bărbaţi şi femei.
Mediul tehnologic. Este important deoarece ajută la găsirea de moduri de satisfacere a
nevoilor consumatorilor, află nevoile ascunse ale
Mediul economic. Acest mediu este foarte important deoarce susține puterea de
cumpărare.Pe măsură ce veniturile consumatorilor sunt mai mari cu atât consumul va fi mai
mare.Brand-ul Levi’s nu este unul dintre cele mai ieftine, iar unul dintre motive este calitatea
superioară a materialelor folosite.Dacă mediul economic este urmârit cu atenșie el poate duce
la o evaluare corectă și o previziune pentru ceea ce se va întâmpla pe piață.
Mediul cultural.Cu cât oamenii sunt mai educaţi şi sunt conştienţi de posibilităţile pe
care le au, cu atât pot să hotărască mai bine şi să înţeleagă că lururile de calitate sunt benefice
pentru ei.
Mediul natural este reprezentat de resursele naturale care sunt necesare pentru ca
compania să iși desfășoare activitatea (relieful, clima, zonele cu risc de cutremur-Japonia,
inundații-India, Indonzia,România).

3.2. Mediul intern

Terenuri și resurse natural. Terenurile reprezintă locurile pe care compania le are în

proprietate pnetru a-și putea desfășura activitatea de producție sau desfacere a produselor
sale.

Clădirile.Sunt acele spații în care compania își desfășoară activitatea, spațiile de

birouri etc.

Echipamentele folosit pentru producerea, , distribuirea și comercializarea produsului

finit.

Gradul de tehnologizare .Se investește foarte mult în acest process, dar este foarte
important deoarece prin intermediul acestuia se află dorințele consumatorilor.

Forța de muncă.Levi’s are foarte mulți angajați în toată lumea, iar aceștia de grupează
în funcție de vârstă, calificare, vechime, experiență.

13
 CAPITOLUL IV

ANALIZA SWOT

Puncte tari

-principalul atuu a firmei Levi’s este popularitatea, astfel oamenii ştiu ce să aleagă

-adolescenţii prefer această firmă pentru că are material bune şi este mereu în pas cu
moda

-preţuri bune pentru ceea ce oferă

-sunt blugii originari

-gamă variată: bluze, rochii etc.

Puncte slabe

-a pierdut teren în faţa competitorilor mai moderni şi mai ieftini

-şi-a pierdut strălucirea pentru noua generaţie

-la schimbarea sezonului, alte companii le vând produsele la preţuri mici

Oportunităţi

-este o companie renumită şi are posibilitatea de a-şi vinde produsele peste tot în lume

-firma se axează mai mult pe tinerii, iar tinerii sunt mereu în pas cu moda

-fiind axaţi pe tineri , au oportunitatea de a fi mereu în contact cu noua modă

Ameninţări

-tinerii se schimbă mereu şi sunt nevoiţi să facă faţă schimbărilor audio

-în 1990 au apărut probleme din cauza competitorilor

14
 Figura 2: Analiza SWOT a Firmei Levi’s

s -popularitate -pierde teren w

-clienţi tineri -pierde strălucirea pentru tineri
-preţuri bune -alţii le vând produsele
-gamă variată
-blugi originari

o -posibilitatea de a vinde -schimbarea tinerilor T

-tinerii sunt în pas cu moda -competitori
-mereu în contact cu moda

15
 CONCLUZII

Între anii 1950 şi 1980, blugii Levi’s au devenit populari printre tineri, in special în
subculturi, incluzând tinerii pasionaţi de modă, rockerii şi hipioţii.
Blugii populari denumiţi “shrink-to-fit 501s” au fost vânduţi într-o mărime unică;
mărimea indicată se referă la la mărimea blugilor care puteau să se muleze, mulatul fiind
substantial. Compania încă produce aceşti blugi unici ca mărime şi este încă produsul
numărul 1 în ceea ce priveşte vânzările Levi’s.

Compania este una populară, venind cu o idee inovatoare, adică lansarea blugilor pe piaţă. Se
bucură de clienţi de toate vârstele, cu preponderenţă tineri, fiind o firmă de îmbrăcăminte
cunoscută în toată lumea.

16
 BIBLIOGRAFIE

http://www.scribd.com/doc/49247445/SWOT-of-levis#scribd
http://www.ecursuri.ro/revista/nr8/poveste-de-marca/levi-strauss-istoria-blugilor.html

http://tzoalego.wordpress.com/2009/08/04/istoria-firmei-levis/

http://www.slideshare.net/firojmdshah/levis-project

http://kiwiserver.blogspot.ro/2012/01/levis-strauss.html\

17