NOTELE MUZICALE SI VIBRTATIA LOR

Sunetul este conform DEX-ului o vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată
de ureche. Sunetul şi muzica sunt constituite din vibraţii, cu cât mai multe vibraţii pe secundă, cu atât
mai mare e înălţimea. Unitatea de măsură pentru Vvibratie este hertz-ul, notat Hz.
Primele sisteme de notare muzicala sunt foarte vechi: in Mesopotamia, muzica a fost scrisa cu 4.000
de ani in urma ,ar in Europa, melodiile au fost transmise oral pana in sec. al Vl-lea , cand a intrat in
uz un fel de notare de origine greaca, care se servea de literele alfabetului pentru a denumi notele, un
sistem inca folosit in unele parti ale lumii. Notele muzicale folosite astazi dateaza din secolul al Xll-
lea si corespund silabelor initiale ale primelor versete ale unui imn dedicat lui San Giovanni Battista,
„UT queant laxis
REsonare fibris
MIra gestorum
FAmuli tuorum
SOLve polluti
LAbii reatum,
Sancte Iohannes"
(„Pana cand slujitorii tai pot sa cante cu voci libere miraculoasele tale fapte, sterge pacatul, o sfinte
Ioan, de pe buzele lor nedemne")- Guido d'Arezzo, un faimos teoretician al muzicii, a observat ca
fiecare verset corespunde unei tonalitati diferite si a folosit initialele lor pentru a defini notele. Nota a
saptea si-a primit numele abia in secolul al XVI-lea: SI, de la initialele lui Sancte Iohanne, iar in
secolul al XVII-lea nota UT s-a transformat in DO.
In partiturile muzicale engleze sau americane nu veti gasi cuvinte ca „sol" sau „do". In tarile anglo-
saxone se folosesc unele litere din alfabet pentru a denumi notele, lata cum se „traduc" in limba
noastra: A = la, B = si, C = do, D = re, E = mi, F = fa, G = sol.
Procesul prin care se atribuie nume de note diferitelor înălțimi (frecvențe) se numește acordare. În
muzica contemporană, acordajul se realizează astfel încât frecvenței de 440Hz să îi corespundă nota
La (A).
Ideea de baze este, ca notele muzicale de azi sunt un pic diferite,nu sunt in armonie. Azi muzica pe
care o auzim e bazata pe frecventa A440 Hz, schimbata in jurul anilor 1917 de la 417Hz. Frecventele
originale au fiecare un corespondent in culori/centre energetice din organism. Prin intonarea unor
cantece bazate pe aceste frecvente( in trecut Psalmare, imnurile, rugaciunile) spiritul omului se
apropie mai mult de Dumnezeu. Frecventa A440Hz stimuleaza mintea, intelectul (degradeaza,creaza
anxietate) si rupe legatura cu inima/intuitia/spiritul care rezoneaza la o frecventa de 528hz. Incercati
muzica clasica al lui Beethoven,Hyden,Mozart si veti fi surprinsi cat de relaxanta si revigoranta este.
In ziua de azi toata cunoasterea acestor frecvente sunt folosite impotriva noastra, sa ne faca