1

60. Ingrijiri postoperatorie prostatectomie

-Supravegherea fuctilor vitale: FC,FR,TA,puls

-Monitorizarea diurezei

-Supravegherea aparitiei eventualelor complicatii chirurgicale( aspect hemtic pe sonda

vezicala, drenaj aspect hematic in cantitate mare pe tunurile de dren

-In cinditii unei evolutii normale: tuburile de dren vor fi deobicei suprimate dupa 3-5
zile de la interventie, pacientul este mobilizat inca din prima zi posoperatorie, si
primeste lichide p.o

-in fuctie de toleranta,alimentatia va fi intrusa progresiv.

-in zilele urmatoare pacientii pot prezenta tenesme vezicale ce impun administrarea de
antimuscarinice(tolterodina)

-Dupa suprimarea sonder uretrale. Pacientul prezinta un grad de incontinenta urinara,

ce se amelioreaza de obicei in urmatoarele saptamani.

-recuperarea fuctiei erectile se face mai lent(in cateva luni)si depinde de virsta
pacientului , de fuctia erectila preoperatorie. Pentru acesta pare a fi util administrarea
de inhibitori de fosfodiesteraza -5 (tadalafil) in doze mici, dupa 6bsapt.

61. Litiaza cu calculi multipli pielo caliciali, cum intervenim peste 1,5-NLP 61.
Marker la cancer testicul

62. Pregatirea operatorie in preziua interventiei

 examenul clinic și paraclinic

 pregătirea psihică

 îngrijiri igienice

 urmărirea funcțională, vitală și vegetativă

 observarea schimbării în starea bolnavului

 regimul dietetic preoperator.

 2

Pregatirea generala

 sigurarea repausului fizic, psihic si intelectual;

 la indicația medicului, seara, se administreaza un calmant;

 asigurarea alimentatiei necesare normale, alimente ușor digerabile;

 evacuarea intestinului, clisma (daca nu sunt contra indicatii);

 asigurarea igienei corporale. Se va efectua baie sau duș pe regiuni la
pat.

Pregatirea locală
 se curață pielea pe regiuni. Dacă în zona în care se va interveni
chirurgical este piele cu păr, se rade cu grijă, evitandu-se să se producă
mici leziuni (pot fi poartă de intrare pentru germeni, sau zonă dureroasă
la efectuarea dezinfecției);

 se degresează pielea cu comprese sterile;

 se dezinfectează pielea cu un antiseptic (alcool, tinctura de iod);

 se acoperă câmpul operator, la indicația medicului.

Pregatirea din dimineața intervenției

o  se intrerupe alimentația și hidratarea. Bolnavul nu manancă cel putin
12 ore înaintea intervenției chirurgicale;

o  îmbracarea se face cu camașa de noapte (pentru femei) sau pijama

(pentru barbati)

o protezele dentare mobile vor fi scoase, învelite într-o bucată de tifon

și puse în noptiera bolnavului;

o bijuteriile vor fi predate familiei sau administrației spitalului;

o îndepartarea lacului de pe unghii și a rujului de pe buze (prezența lor

face dificilă depistarea semnelor de cianoză la nivelul extremităților);

o golirea vezicii urinare. Bolnavul va avea o micțiune voluntară sau se

efectuează sondaj vezical;
 3

63. Originea histologica a cancerului renal

Cancerul renal se dezvolta din epiteliu tubilor contorti proximali.De obicei e unilateral
su apare cu frecventa egala in ambii rinichi. Apare initial in corticala si creste progresiv
deformand suprafata rinichiului. Se extind pe cale venoasa si limfatica

64. Mecanism de producere a calculilor dati de microorganism

65. Cum influenteaza DZ aparitia infectiei urinare

La pacientii imunodeprimat, prezinta un risc mai mare de a dezolva infectie urinara, din
cauza imunitatii scazuta

66. Parafimoza-def, complicatii

Ingustarea ce stranguleaza glandul penian, datorata trecerii preputului fibros sub santul
balano-preputial. Se produce inevitabil edematierea stratului preputial intern si a
glandului prin staz venoasa

67. Punct de plecare cancer de prostata

Daca e din punct de vedere al etiologiei, cel mai impotant factor de risc e ereditatea.
Daca e din punct de vedere histologic are punctul de plecare la nivelul epiteliului
acinilor/ductelor prostatei.

68. Cel mai intalnit aspect histologic al cancerului renal

Adenocarcinoame (cancer renal cu celule albe)

69. Ingrijirea pacientului cu urostomie (stoma, ingrijirea postoperatorie precoce)

-Imediat dupa interventie chirurgicala, stoma trebuie sa fie acoperita cu un dispozitiv de

colectare transparent pe pentru a permite supravegherea facila a acesteia .

-Drenajul urinar trebuie sa fie continuu iar sistemul de colectare trebuie sa fie golit
regulat pentru a asigura confortul pacientului si a reduce presiunea asupra stomei

-inspectia stomei trebuie sa deceleze orice semn de ischemie.

-stoma normala are culoeare roz sau rosu similara mucoasei bucale

-aspectul edematos initial va disparea in urmatoarele 2 6 luni iar in urina si in jurul

stomei se observa acumularea de mucus
 4

-timpii principali ai schimbarii sistemului de urostomie sunt :

-suprimarea cu blandete a pungii si a foliei adezive

-inspectia stomei si a tegumentului din jurul acesteia

-spalarea tegumentului peristomal

-uscarea tegumentului peristomal

-aplicarea produselor de ingrijire a tegumentului peristomal

-aplicarea atenta a noului sistem de urostomie

-in timpul noptii se poate conecta o punga colectoare la sistemul de urosomie pentru a
asigura drenajul permanent

-folia adeziva trebuie sa fie precis decupata dupa marimea si forma stomei pentru a
proteja tegumentul

-tratamentul antibiotic nu este recomandat la pacientii asimtomatici

70. Ce diagnostic se pune in cazul unei prostate

calde,sensibile,dureroasa,fluctuenta?

Prostatita acuta.

Reprezinta inflamatia de natura microbiana a parenchimului prostatic, care se produce

fie pe cale hematogena si pe cale de contiguitate.

Prostatita acuta poate fi de asemenea o complicatie a manipularii chirurgicale – PBP,

cateterismul uretrovezical, dilatatii uretrale.

ETIOLOGIE - cel mai frecvent – germeni G- (E.Coli, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas)

Clinic - sindrom iritativ si obstructiv urinar asociat cu durere.

Durerea este cu localizarea perineală , suprapubiana sau genitala.

PrA poate asocia RAU- INTERZIS CUV!!!!

Examenul digito-rectal - prostata calda, foarte sensibila la taxis, dureroasa, cu

consistenta moale, uneori chiar fluctuenta.

Interzis masajul prostatic – risc de sepsis.

Paraclinic

Sindrom inflamator

ExSu – leucociturie, nitriturie.

 5

TRATAMENTUL PROSTATITEI ACUTE

ANTIBIOTICOTERAPIE ORALA SAU PARENTERALA

REPAUS LA PAT

HIDRATARE, ANTIALGICE, AINS.

DRENAJUL ABCESELOR – unde e cazul

CISTOSTOMIA S+UPRAPUBIANA – in caz de RAU

71. Medicatia inainte de urografie.

Urografia presupune injectare intra-venoasă de substanţe speciale – numite

substanţe de contrast (Urografin, Ultravist, Omnipaque etc.) care ajungând în
rinichi se elimină, opacifiind astfel pe radiografiile efectuate secvenţial (la 5, 15,
30, 45 min) sistemul pielo-caliceal, ureterul şi, mai târziu, vezica.

Persoanele care au predispozitie de formarea de gaze se recom: carbune activ,

espumisan.

-sedative=diazepam 5-10mg, antihistamice - Tavegy i.v 1f 5ml=2mg

72. Anuria obstructiva cauze

Anuria obstructivă reprezintă o urgență maximă întrucât singurul

rinichi funcțional (congenital/chirurgical) a fost blocat de obstacolul litiazic

(foarte rar obstrucția este și bilaterală și simultană). De asemenea, pacienții

prezentând colică nefretică febrilă, cu piurie sau hiperalgică, subintrantă,

trebuiesc internați urgent într-un serviciu specializat de urologie.

Cauzele anuriei

IRA de cauză prerenală, când dintr-un motiv sau altul rinichiul nu este
“perfuzat” (deshidratări, insuficienţă cardiacă severă, colaps vascular din sepsis,
postoperator, tromboembolism, HTA malignă);

IRA de cauză renală (parenchimatoasă), când practic “filtrul” renal ete defect
(nefrită toxică, glomerulonefrită, necroză tubulară acută etc);
 6

IRA de cauză postrenală (obstructivă, de cauză urologică) când fluxul urinar

este blocat datorită obstrucţiei mecanice a căilor urinare superioare (litiază
reno-ureterală, tumori maligne retroperitoneale sau intraperitoneale care
“ştrangulează” ureterele, ligatura accidentală a ureterelor, fibroză
retroperitoneală).

73. Ingrijirea tardiva a urostomei.

74. Tratamentul cacerului de prostata care metastazeaza oasele.

Boală metastatică (N1, M1). În acest stadiu, tratamentul standard al

cancerului de prostată este hormonal, reprezentat de deprivarea androgenică.

Speranţa de viaţă a acestor pacienţi este mult mai redusă.

Orhidectomia bilaterală suprimă sursa majoră de testosteron. Deşi există

unele efecte secundare (trauma psihică, valuri de căldură), acestea sunt de

regulă tranzitorii.

Analogii LHRH stimulează iniţial secreţia hipofizară de LH şi FSH,

apoi, după o creştere iniţială a testosteronului seric de origine testiculară

(fenomen de ”flare-up” cu risc crescut de dureri osoase, compresie medulară,

obstrucţie urinară, motiv pentru care tratamentul cu agonist LHRH trebuie să

înceapă cu 15 zile de antiandrogen), ce durează 3-4 săptămâni, se realizează

scăderea acestuia la valori similare castrării chirurgicale. Sunt preferaţi

estrogenilor pentru că nu au efecte cardio-vasculare nedorite. Se înregistrează

totuşi flash-uri de căldură şi, mult mai rar, greţuri, moderată ginecomastie

dureroasă, diminuare a libidoului. Goserelin (Zoladex) se administrează în

injecţii s.c. în peretele abdominal anterior, la 28 de zile (3,6 mg) sau la 3 luni

(10,8 mg); alt analog LHRH este triptorelin (Decapeptyl).

Antiandrogenii inhibă sinteza androgenilor sau împiedică acţiunea

acestora la nivelul prostatei. Din prima categorie, fac parte Ketoconazol şi

Abirateron, care inhibă sinteza androgenilor în testicul şi suprarenală. Sunt

utilizate pentru acţiunea rapidă la pacienţi cu dureri osoase intense şi la cei cu

 7

risc de compresie medulară. Inhibiţia competitivă a receptorilor androgenici

prostatici poate fi realizată de antiandrogeni precum Bicalutamide (Casodex),

Flutamide (Flucinom) sau Cyproterone (Androcur). Monoterapia cu

antiandrogeni este indicată ca terapie de primă linie în cazuri selecţionate

(pacienţi tineri, în stadiu local avansat sau metastatic cu volum mic, la care

calitatea vieţii şi prezervarea funcţiei sexuale sunt importante).

Blocada androgenică completă combină un antiandrogen cu un analog

LHRH sau cu orhidectomia, atitudine terapeutică care se sprijină pe ipoteza că

progresia cancerului prostatic după terapia hormonală iniţială se datoreşte

supresiei inadecvate a androgenilor suprarenalieni. Se apreciază că

supravieţuirea este mai bună decât după monoterapie.

Estrogeni. Se utilizează îndeosebi sub formă de dietilstilbestrol (DES),

în doză de 3 mg/zi. DES scade nivelul LH hipofizar şi indirect producţia de

testosteron (testicul). DES are efecte secundare care impun o supraveghere

atentă: edeme periferice, accidente tromboembolice, ginecomastie dureroasă,

etc.

Chimioterapia este mai puţin utilizată.

75. Retentie urinara – tratament cand nu se poate efectua CVU

Retenţia acută de urină = imposibilitatea de a urina, apărută brusc, la un

individ care anterior urinase normal. Distensia vezicală, denumită glob vezical,
este vizibilă doar la pacienţii slabi.

Indiferent de tipul de retenţie, dacă s-a luat decizia evacuării vezicale,

trebuie notat faptul că evacuarea trebuie făcută “în picătură” şi NU BRUSC,

evitându-se astfel hematuria “ex vacuo”.

. CISTOSTOMIA SUPRAPUBIANA
 8

Este indicata atunci cand este imposibila cateterizarea transuretrala a vezicii

urinare – stricturi uretrale infrancisabile, rupturi uretrale, cai uretrale false,
prostatite acute.

- Consta in punctia vezicii urinare transabdominala, imediat deasupra simfizei

pubiene, ranzant cu aceasta, pentru a evita lezarea peritoneului

76.NPL- INGRIJIRE POSTOPERATORIE.

NEFROLITOTOMIA PERCUTANATĂ

Constă în introducerea percutanată în rinichi a unui nefroscop prin

intermediul căruia calculii vor fi dezintegraţi şi apoi fragmentele extrase.

Intervenția însumează doi timpi operatori, accesul percutanat și

îndepărtarea calculului. Obținerea accesului percutanat presupune puncţia

unui

calice posterior, ghidată fluoroscopic şi/sau ultrasonografic.

Principalele avantaje sunt reprezentate de: agresiunea redusă asupra

parenchimului renal (comparativ cu tehnicile chirurgicale clasice), este

repetabilă ("second-look"- în caz de fragmente restante), timp de recuperare

scurt.

La sfârșitul intervenției este recomandată montarea unui tub de

nefrostomie, de diverse calibre în funcție de opțiunea operatorului în condițiile

în care este dovedit că diametrul redus al tubului de NSP reduce durerea

postoperatorie și drenajul urinar postoperator fără a determina o creștere a

riscului de sângerare postoperatorie. Tubeless NLP constă în absența montării

tubului de NSP la sfârșitul intervenției la pacienți corespunzător selectați și

poate ameliora confortul pacienților, reduce spitalizarea și intervalul de

recuperare.
 9

Chiar dacă este considerată o procedură "minim invazivă", aceasta are şi

COMPLICAŢII:

- intraoperatorii: perforaţia bazinetului, lezarea joncţiunii pieloureterale,

pierderea traiectului de nefrostomie, pneumotorax/hidrotorax (când

puncţia se efectuează deasupra coastei a XII a), leziuni ale organelor adiacente

(colon, ficat, splină, duoden, pedicul renal), hemoragie importantă (sub 1%

din cazuri, poate impune nefrectomie în scop hemostatic când există risc

vital), hematuria, complicaţii infecţioase (chiar până la şoc toxico-septic),

colecţii lichidiene perirenale (hematom, urinom);

- postoperatorii: dureri lombare (iritaţia nervilor intercostali sau a

diafragmului), stenoza joncţiunii pielo-ureterale (pentru a o preveni la sfârşitul

intervenţiei se poate introduce o sondă ureterală autostatică "JJ"), hemoragia

(fistulă arterio-venoasă).

Eficiența metodei este dovedită de atingerea unui status “stone-free” la 30

de zile de 75.7 %, iar 84.5 % din pacienți nu necesită un tratament suplimentar.

“Mini-NLP”reprezintă intervenția percutanată care utilizează sisteme de

acces cu diametrul mai mic de 18 F, a fost inițial implementată în pediatrie

ulterior fiind utilizată la adulți cu certe beneficii.

Introducerea instrumentarului flexibil (nefroscop, a permis obținerea unui

status “stone-free” la 92,5% cu o reducere a pierderilor de sânge. În cazul

litiazei coraliforme îndepartarea în totalitate a materialului litiazic poate fi

obținută prin combinarea procedurilor percutanate cu ESWL, tehnica numită

terapie sandwich.

77.Colica= cand devine urgenta urologica.

 10

Pacientul îşi caută în permanenţă o poziţie care să-i amelioreze suferinţa

(poziţie pe care din nefericire nu şi-o găseşte!) ceea ce îl face să fie foarte
agitat, anxios. (Tot de dureri lombare se va plânge şi un pacient cu criză de
lombosciatică dar, în acest caz durerea iradiază în picior şi, într-o anumită
poziţie a corpului aceasta aproape dispare!).

Colica nefretică necomplicată poate fi tratată într-un serviciu de boli interne.

Colica nefretică însoţită de anurie, piurie, febră, hematurie sau cea care nu
cedează la medicaţia obişnuită trebuie dirijată într-un serviciu de urologie,
unde se poate efectua un gest endourologic pentru deblocarea rinichiului
(cateterism ureteral, nefrostomie percutanată).

78.Factori predis cancer prostata.

Etiologia nu este complet elucidată, dar observaţiile epidemiologice

sugerează ca posibili factori de risc în CP: predispoziţia genetică, influenţe

154

hormonale, factori alimentari şi de mediu şi factori infecţioşi.

Cel mai important factor de risc pare să fie ereditatea: dacă o rudă de

linia întâi (frate sau tată) are boala, riscul este dublu sau triplu; dacă două sau

mai multe rude de linia întâi sunt afectate, riscul creşte de 5-11 ori. Aceste

observaţii au determinat ca atitudinea de urmărire a acestor bărbaţi să fie mai

agresivă, începându-se screening-ul pe baza PSA de la vârste de 30-40 ani.

Influenţa androgenilor în CP pare să fie esenţială, fiind sugerată de mai

multe observaţii: afecţiunea nu apare la eunuci, CP creşte rapid sub influenţa

androgenilor, iar castraţia produce o regresie a bolii. Incidenţa mai mare a CP

la afroamericani faţă de albi este explicată şi de un nivel al testosteronului total

cu 15% mai mare.

 11

Importanţa dietei şi a factorilor de mediu este sugerată de incidenţa

diferită a CP la grupuri rasiale similare care locuiesc în arii geografice diferite.

S-a sugerat că dieta bogată în carne şi grăsimi animale favorizează apariţia CP,

iar un regim bogat în fructe, cereale, legume şi vin roşu ar reduce acest risc.

Datele privitoare la rolul bacteriilor sau virusurilor sunt contradictorii.

În concluzie, se consideră că factorii genetici şi de mediu joacă un anumit

rol în etiopatogenia CP, în timp ce hormonii androgeni reprezintă promotorul

indispensabil în geneza acestui cancer.

79.Ingrijire postoperatorie nefrectomie radicala.

În Cancer Renal localizat (T1-2N0M0), nefrectomia radicală este

singurul

tratament eficient. Acest tip de nefrectomie presupune exereza în

bloc a rinichiului, a fasciei Gerota şi a suprarenalei homolaterale
după prealabilă ligatură a arterei şi venei renale. Studii recente
arată că ablaţia suprarenalei nu e necesară pentru T1 şi, eventual,
nici pentru tumori T2 de pol inferior.

Limfadenectomia regională asigură o stadiere patologică corectă,

dar beneficiul terapeutic nu este dovedit.

Complicaţiile specifice NP

Cel mai dificil din punct de vedere tehnic în NP este controlul

sângerării, scopul fiind atât minimizarea acesteia cât și prevenirea
riscului de leziune ischemică prin clampare îndelungată a
pediculului renal [4-6]. Alte complicații importante sunt, în ordinea
frecvenței, fistula urinară, insuficiența renală acută și sângerarea
postoperatorie [4-9].
 12

80.Solutii terapeutice-calcul localizat pelvin la un pac cu un singur

rinichi.

URETEROSCOPIA RETROGRADĂ

Este o procedură modernă care prin miniaturizarea și utilizarea

energiei laser concurează pentru locul I între modelele de tratament
ale litotriției renoureterale.

Ureteroscopia constă în introducerea ureteroscopului la vedere pe

traseul uretră – vezică – ureter - rinichi (la rinichi doar pentru
instrumentele flexibile, vizualizarea calculului și distrugerea prin
litotriție de contact cu fibra laser etc).

Canalele de lucru permit introducerea la vedere atât a tijei/fibrei care

va dezintegra calculul cât și a unei pense fine flexibile/sonda Dormia
pentru extragerea fragmentelor rezultate. Este bine de avut în vedere
că ureteroscopul poate fi instrumentul de distrugere/extragere a
calculilor sau a sondelor JJ migrate retrograd dar poate fi folosit și cu
scop diagnostic pentru a realiza biopsii din zonele suspecte (tumori
uroteliale înalte).

La sfârșitul ureteroscopiei, de multe ori, este util să instalăm o sonda

JJ pentru a limita efectele obstructive ale edemului traumatic după
intervenție și a facilita eliminarea spontană a eventualelor fragmente
litiazice restante de mari dimensiuni.

Această sondă va fi extrasă după 2-4 săptămâni, în general, fiind un

ajutor prețios în această perioadă, dacă se dorește continuarea

fragmentării calculului prin ESWL.