Spiru Haret Targoviste

AN I AMG A1

Radulescu Lavinia Maria 30.10.2020

REFERAT EMBRIOLOGIE

Dezvoltarea sistemului osos si a sistemului muscular

Dezvoltarea vertebrelor

Oasele trunchiului, inclusiv vertebrele, se dezvoltă din somite, care derivă din porțiunea dorsală a
mezodermului intraembrionar. Mezenchimul care proliferează din sclerotom – partea medioventrală a
somitului, cuprinde treptat coarda (notocordul) și tubul neural, formând primordiile (membranoase) ale
vertebrelor.

Somitul
 În săp. a 5-a în primordiile membranoase ale vertebrelor apar insule de țesut cartilaginos, care apoi
confluează. Notocordul (sau coarda dorsală) cuprins în țesut cartilaginos își achită funcția și se păstrează
doar sub formă de nucleu pulpos al discurilor intervertebrale.

La începutul săp. a 8-a începe substituția țesutului cartilaginos cu cel osos. În fiecare vertebră apar trei
puncte de osificare primare: unul în corp și două în arc. Nucleele de osificare din arc confluează în primul
an de viață, iar arcul concrește cu corpul în al 3-lea an de viață

La embrionul uman apar primordii pentru 38 de vertebre:

 7 cervicale,  13 toracale,  5 lombare,  12 -13 sacrale și coccigiene.

În cursul embriogenezei au loc următoarele modificări: perechea a 13-a de coaste se reduce, ultima
vertebră toracală se transformă în prima lombară, iar ultima lombară concrește cu prima vertebră
sacrală. În continuare are loc involuția majorității vertebrelor coccigiene și la momentul nașterii fătului
CV are 33 – 34 vertebre.

Dezvoltarea sternului și coastelor

Coastele se dezvoltă din procesele costale ale arcurilor vertebrale ventrale.

Sternul se dezvoltă din mezodermul sternal (blastem mezenchimal propriu), mezenchimul căruia se
densifică formând două benzi simetrice – barele sau plăcile sternale, separate printr-o fisură mediană.
Spre finele lunii a 2-a cele două plăci sternale încep să fuzioneze pe linia mediană în direcție
craniocaudală formând sternul cartilaginos.

Stadiul osos începe în luna a 6-a fetală, când în manubriul sternal apare un centru de osificare primar.
Corpul sternului prezintă câte 2 centri de osificare primari pentru fiecare sternebră.
 Dezvoltarea oaselor membrelor

Primordiile membrelor apar în săp. a 3-a de viață embrionară sub formă de pliuri laterale, simulând
înotătoarele peștilor. (Mezenchimul membrelor provine din partea dorso-laterală a somatopleurei și
aparține mezodermului nesegmentat ventral). Mugurii membrelor se diferențiază, cresc și se
individualizează în direcție proximodistală.

Toate oasele membrelor trec prin cele trei etape de dezvoltare:

 membranoasă,  cartilaginoasă,  osoasă.

Se osifică prin osteogeneză condrală (encondrală) și deci sunt oase condrale (sau secundare), cu excepția
claviculei (os condrodesmal sau mixt).

Dezvoltarea Craniului

1. Osificare desmala(de membrana), oase boltii craniene(de investiție); Oasele de membrana sunt
oasele boltii carniene si oasele fetei fără solzul occipital inferior de linia nucala superioară si fără lama
terminala a pterigoidului. NB: 1= oase de acoperire.

2. Encondrala(de cartilaj); oasele bazei craniului –oase de substituție; Centrii de osificare apar pe
model cartilaginos si nu pe model membranos (oasele bazei).

Pe farta externa a oaselor caraniene au periostum si pe fata interna si sunt in raport cu dura mater.
Cranul in dezvoltare trece prin 3 faze:
• Membranos
• Cartilaginos(condrocraniu)
• Osos(definitiv)
NB: Condocraniu are un segment cordat si unul nesegmentat ( capsula otica) si al 2-lea segment
precordal nepilogenetic.
Stadiu membranos
Se formează din blastemul mezenchimatos ce aparține mezenchimului metencefeluic lateral de
notocord si din mezodermul precordal anterior de membrana procordala. Corespunde perioadei S5-6.
Mezenchimul se duce dorsal spre capsula nazala anterioara spre arcurile branhiale. Masa de mezenchim
formează capsula mezenchimoasa care acoperă encefalul.
NB: Notocordul ajunge la marginea posterioara a fosei hipofizare

Stadiu cartilaginos
Apar centrii de condrificare in baza craniului. Condrocraniul sau craniul cartilaginos are 2 segmente:
precordal si cordal.
Segmentul cordal, nepilogenetic, corespunde arii posterioare a regiunii occipitale pentru partea
segmentata formata din 2 centri care reprezintă cartilajele paracordale(lateral de notocord); fuzionează
anterior si formează baza occipitalului = placa bazala. Placa bazala are vârful spre șeaua turceasca iar
baza la canalul hipoglosului(nerv 12 cranian). Posterior cartilajele paracordale se unesc prin tectul sinotic
iar lateral trimit prelungiri exocipitale.

Placa bazala+ tectul sinotic+ exoccipitalele delimitează Foramen Magnum.

Partea nesegmentata răspunde capsulei otice:
• Este cartilainoase in viată embrionara
• Medial fuziunea cu baza occipitalului iar lateral cu placa parietala
• Rostral are creasta parotica (os timpan)

Capsula otica are o parte cohelera ce înconjura cohlea si o parte vestibulara care înconjoară
sacula, uticula si canalele semicirculare.Intre ele se afla nervul 7. Capsula otica corespunde peretelui
medial a casei timpanice si este înglobata in craniu in primele 2 arcuri branhiale si se atașează craniului.
Capsula otica da neștire: stâncii temporalului si posterior intre capsula otica si pârțile laterale ale
occipitalului se formează Foramen Jugulare gaura rupta posterior(trec vene jugulare interne + nervii 9-
10-11).
Segmentul precordal: nou filogenetic format din 2 bare cartilaginoase=Trabecule Ratke ;
corespund regiunii sfenoidale:
• In prelungirea plăcii bazale
• Se unesc anterior si posterior de recesul hipofizei
• Rostral se unește cu capsula nazala (regiunea etmoido-nazala )
• De pe trebecule pleacă lateral 2 lame :Posterior=aripa temporala=aripa mare a
sfenoidului(arripe postenoid).Anterior=aripa orbitala =aripa mica a sfenoidului(arripe prestenoid)
• Segmentul de trebecule dintre aripile posterioare = bazisfenoid( care se sudează cu baza
occipitalului)
• Segmentul de terbecule situat intre aripile sfenoidului= presfenoid=jugul sfenoidului
• In regiunea sfenoidala exista un centru cartilaginos nepereche in bazisfenoid care are aspect de
semiluna cu deschiderea anterior care ulterior se inchide
• Cavum epitericum= spațiu epiteric intre cele 2 aripi(anterior de capsula otica)conține: nerv 3, 4,
6, 5a si ganglionul Gasser
• Aripa orbitala =aripa mica se unește cu capsula nazala (cartilaj sfenoidal); ea comunica cu
endobaza prin orificiile lamii ciuruite a etmoidilui.Prezinta sept nazal cartilaginos care comunica cu
endobaza prin orificiile lemei ciuruite a etmoidului
• Capsula nazala trimite de pe fata sa mediala a cornetelor nazale superioare si mijlocii(cornetul
nazal inferior este un os propriu, independent)
• Oasele care se dezvolta in jurul capsulei nazale sunt oase de membrana (maxilar); parte din
capsula nazala se reabsoarbe rămân cartilajele alare
• Componenta bazala a oaselor bazei creste prin prelungire; oasele craniene cresc la nivelul
suturilor; spatii suturale=fontanele.Fontanela coronara si lamtoida cresc in lungime pe când celelalte
cresc in lărgime.

Stadiul osos
• Stadiu osos începe in s12 in baza craiului si se continua in calota; respecta suturile ;
• NB: Bolta craniala trece direct din stadiul membranos in cel osos pentru ca se osifica mai rapid
• Fontanelele=spatii suturale se afla la întâlnire a mai multor oase; sunt 6

Dezvoltarea viscerocraniului

• Din arcul branhial 1,2 mandibular si hioidian

• Se osifica desmal – oscioare auz din arcul 1: ciocan, nicovala, pe macheta cartilaginoasa;
macheta ciocanului se prelungește [posterior= Cartilaj Meckel pe fata lui laterala mandibula se formează
ca os de membrana
• Scărița din arc 2 are tot o macheta cartilaginoasă
 Dezvoltarea sitemului muscular

Siatemul muscular
Origine : mezodermala cu exceptia muschilor irisului derivati din cupa optica extodermala
Momente importante
In saptamana 4 apar somitomerele si somitele,sclerotoamele si dermomiotoamele,mugurii capului si
arcurile faringiene,mugurii membrelor superioare,iar in zilele 21-23 miocardul incepe contractile.
In saptamana 5 se formeaza modelele, mase premusculare cap,trunchi si member.
In saptamana 7 muschii au forma si raporturi definitive.
In saptamana 8 fatul este capabil sa execute diferite miscari.
IN saptamana 12 muschii netezi sunt prezenti in viscere.

Celulele mezoblastice se pot diferentia si da nastere la doua tipuri de celule musculare distincte:
celule musculare striate si celule musculare nestriate. Celulele musculare striate intra in constitutia
muschilor scheletici si cardiaci, iar celulele musculare nestriate in constitutia muschilor netezi.
Muschii trunchiului  se dezvolta din mezodermul paraxial, situat pe partile laterale ale tubului
neural si notocordului. Prin segmentarea mezodermului paraxial se formeaza somitele.
Somitogeneza sau procesul de formare a somitelor se desfasoara in mai multe etape:

 compactarea, care consta in separarea mezodermului paraxial in mase celulare discrete; 

 epitelizarea somitei, avand ca rezultat formarea unui epiteliu la suprafata somitei printr-un
fenomen de transformare a celulelor mezoblastice in celule epiteliale;
 formarea sclerotomului printr-o tranzitie epiteliu-mezenchim a celulelor epiteliale de la nivelul
peretelui ventro-medial al somitei; aceste celule vor prolifera si vor migra in jurul notocordului si
tubului neural, transformadu-se in condroblaste; (vor forma coloana vertebrala);
 formarea dermomiotomului sau placii epiteliale a somitei din restul celulelor somitei.
 La randul sau, dermomiotomul va da nastere unui dermatoam si unui miotom. Miotoamele
sunt formate din mioblasti, celule care vor forma viitoarele fibre musculare. Miotoamele sunt separate
intre ele de septe transverse de tesut conjunctiv numite miosepte.
Miotoamele cresc ventral si se divid la randul lor intr-o parte dorsala si una ventrala. Partea
dorsala a miotoamelor va forma epimerele, care vor da nastere musculaturii epaxiale (muschii dorsali ai
trunchiului). Partea ventrala a miotoamelor va da nastere hipomerelor, care vor forma musculatura
hipaxiala (muschii anterolaterali ai trunchiului), muschilor membrelor si muschilor limbii. Mezodermul
paraxial nesegmentat, situat cranial de somitele occipitale, va da nastere muschilor capului.
Mioblastii, celule fuziforme cu lungimea de 400 microni, fuzioneaza cap la cap pentru a da
nastere unor formatiuni cilindrice numite miotubuli, cu nucleii dispusi sub forma de sir in centrul
structurii. Acesti miotubuli cresc in lungime pe masura ce se alipesc alti mioblasti si vor da nastere
fibrelor musculare fetale.
Miotoamele sunt deservite de ramuri nervoase ale nervilor spinali care provin din neuromerele
metamerice. Pe masura ce miotoamele se separa in doua parti, aceste ramuri nervoase se vor diviza
intr-un ram posterior (pentru partea dorsala a miotomului) si un ram anterior (pentru partea ventrala a
miotomului). Aceste ramuri vor inerva toti muschii care iau nastere din partea respectiva a miotomului.
Miotoamele vecine pot fuziona dar fiecare in parte isi mentine inervatia. Asa se explica inervatia unor
muschi din mai multe ramuri ale nervilor spinali. De exemplu muschiul drept abdominal se formeaza
prin unirea mai multor miotoame si prin urmare va primi ramuri nervoase de la mai multi nervi spinali.
O serie de muschi raman in locul unde s-au format si vor alcatui grupul muschilor autohtoni. Alti muschi
se vor deplasa in timpul dezvoltarii formand grupul muschilor migrati (grupul truncifug migrat de la
nivelul trunchiului la nivelul membrelor; grupul truncipet migrat de la nivelul membrelor la nivelul
trunchiului).