GIMNAZIUL ,,DUMITRU MATCOVSCHI”

S. COTIUJENII MICI

Firicel de busuioc
REVISTA CENACLULUI
LITERAR

OCTOMBRIE

octombrie

1
 CUPRINS

1. TOAMNĂ ÎN VERS..........................3
2.UNIVERS CULTURAL.........................4
3.PAGINADE LECTURĂ.......................7
4. DE MOTIVARE................................8
5.LUMEA CITITORILOR.......................10
6.TINERE CONDEIE............................11
7. BUNE-PRACTICI............................13

2
 Toamnă în vers...
Lasă-mi toamnă
Ana Blandiana
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,
Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.
Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă
Încerca să se sfâşie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,
Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi
Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai
Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
Octombrie
de George Topîrceanu
Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cântă-a dragoste cocoşii.
Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urmă-i cu surpriză, -
Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară...
Toamna
de Octavian Goga
Val de brumă argintie
Mi-a împodobit grădina.
Firelor de lămâiță
Li se usucă rădăcina.
Peste creștet de dumbravă
Norii suri iăi poartă
plumbul. Cu podoaba
zdrențuită Tremură pe
câmp porumbul. Și cum
de la miază-noapte Vine
vântul fără milă,
De vifornița păgână
Se-ndoiesc nuci bătrâni,
sPlange-un pui de
ciocâzrlie 3
Sus pe cumpăna fântânii.
 Univers cultural
matcovschian
,,Noi suntem scântei de Geniu-
Geniu renumit,
Din Matcovschi noi ne tragem
Pe acest pământ''
Suntem mândri, și cu mandrie purtăm în
suflet numele lui Matcovschi, Cel care ne
amintește atunci când ni-i mai greu, că nu-i
nimic mai de preț în lume decât Cuvântul,
Patria, Mama, Iubita, Limba- lucrurile cele
mai sfinte pe care Poetul le-a cântat!
Cel care ne spune sus și tare că axa acestei
lumi e Bunătatea.
Cel care ne îndeamnă să ne Bucurăm de tot
ce primim în viață, căci totul ne este dat de
la bunul Dumnezeu.
Tot ce trebuie noi e facem e să-i urmăm pașii
și Crezul.
Poetul își crează o anchetă personală- bună
de urmat de fiecare dintre noi, urmașii săi!
Crezul poetului- poziția artistului contează
mai mult decât artistul.
Păcate- destule, cu unul mă mândresc- în
timpul regimului totalitar mi-a fost arestată
și dată la cuțit cartea ,,Descântece în alb și
negru''
Dureri- luptă omul cu omul și nu
întotdeauna învinge.
Limba cea mai limbă- Română
Poetul cel mai poet- Eminescu
Locul cel mai sfânt-Basarabia
Cea mai nobilă stare a sufletului- Dorul
Veșnicie- Veșnic e numai Cuvântul-cel dăruit
cu har...am încercat să trăiesc în Cuvânt!
Odihnește în pace, Poete, steaua Ta va arde
Veșnic asupra creștetelor noastre!
„Îmi pare atât de rău că suntem cei
care suntem. Lumea toată demult nu
mai confunda graiul cu limba, noi
vorbim graiul moldovenesc al limbii
române, numai atât, vorbim graiul, dar
suntem conștienți de originile
noastre.(...) în lume limba noastră e
cunoscuta numai și numai ca română,
de ce uitam să fim cei care-am fost
odată? Hora Unirii nu mai e hora
românilor de pretutindeni?
Dumeriți-va, oameni buni! Chiar să ne
facem în lume de râs și de ocară? Nu
suntem analfabeți. Nu suntem de-ai
nimănui. Nu suntem moldoveni.
Suntem români și punctum."
Fragment din eseul "Vârsta de bronz",
volumul "Poeme în genunchi".
"Ce-ţi doresc eu ţie, maică Românie,
dorul şi nădejdea sufletului meu?
Să rămâi aceeaşi veche ctitorie
unde face slujba însuşi Dumnezeu.
Fiii tăi să vină pe nepusă masă
la bătrâni, acasă, puii-mamei-pui;
să le spui că lumea-i mare şi frumoasă,
dar ca România, sfânta noastră, nu-i..."
4
Revenire

"Eu mă întorc la casa noastră cu

povești,
căldura ei, lumina ei să-mi dăruiești...
S-au scuturat din Pomul Vietii ani
destui.
Sunt anii mei și-ai tăi, și-ai dorului...
Aș vrea să urc la cuibul vechi de
rândunea: ,,Nu mi-e dor de-o floare rară
un pui golaș să-și facă loc în palma care creşte-n altă ţară,
mea dar mi-e dor de-o floare-aleasă
și eu la sân cu vorbă blândă să-l alin, care creşte-n prag de casă.
să-l încălzesc, să-i povestesc de unde Între flori nevinovate,
vin... adumbrită e de toate.
Din Calea Robilor mai cade-o stea, O culege cine ştie
iubirea mea, durerea mea; s-o poarte la pălărie.
cade pe ram o frunză, cea mai grea, Seamănă cu ţărăncuţa
durerea mea, iubirea mea..." care-şi dă copiii huţa.
Cade roua dimineaţa,
ea cu rouă-şi spală faţa;
Frunzele arde soarele ca focul,
ea nicicând nu-şi schimbă locul;
Câte una, câte două bate vântul cu furtună,
gălbenesc a toamnă nouă ea aşteaptă vreme bună...
frunzele. Cu-amiros de pâine coaptă,
Gălbenesc a toamnă nouă floarea creşte dintr-o şoaptă,
și peste țărâne plouă şi-apoi... şoapta că-i de fragă,
frunzele. ea se cheamă tot vâzdoagă!"
Și când plouă, se închină
pomului la rădăcină
frunzele.
Se închină pomului,
pomului și omului
frunzele.
Se închină cerului,
cerului și soarelui
frunzele.
Câte una, câte două
gălbenesc a toamnă nouă
frunzele... 5
 ,,Eu nu sunt de fier, tu nu ești de fier, trăiesc, trăiești,
mă bucur, te bucuri, plâng, plângi, pământul ne ține,
care altă minune mai mare decât pământul? Ca și
pământul - cuvântul.
În cuvânt, în vocală, în vers poetul renaște. Îmbătător
aerul, mai blândă lumina, mai frumoasă lumea, mai
veșnică...
Ca sărbătoarea poezia, ca tămada, ca învierea, ca
binecuvântarea.”

,,Fără ea, fără iubire,

omul sterp e şi se
pierde
ca o frunză în pădure,
,,Un pic de bunătate,
când pădurea-i toată
oameni buni!
verde,
Un picușor-ușor de
ca un verde fir de
bunătate:
iarbă
e Bunătatea
undeva într-o câmpie,
A
ca un fir de păpădie
X
noaptea, vântul când
A
adie..."
astei lumi
coborâtoare din M-am deprins ca toată lumea
imensitate Și cum e, așa mi-e bine:
Un pic de bunătate, După ziuă vine noapte,
oameni buni! După noapte ziua vine.
Întuneric și lumină
,,Un strop, ca un bob, de nădejde, Curg în timp și-l fac integru,
un picur, un singur, de rouă, Și eu alb gândesc în ziuă
un gând, un cuvânt, Și gândesc în noapte negru.
o gutuie gălbuie pe ram... E o luptă de contrarii
Eu ştiu, eu mai ştiu să mă bucur Toată opera naturii:
de-o frunză, de-un strugur, de-un flutur, Crește pom, iar lângă dânsul
Crește patima securii.
de luna cea nouă, de ploaia ce plouă,
E un veșnic echilibru
de steaua polară ce seară de seară Cu-adevăr și cu povață: 6
pe-o rază coboară Nu e viață fără moarte,
şi-mi bate în geam…" Dar nici moarte fără viață.
 Pagina de lectură
Alți Scriitori născuți în octombrie și cărți de-ale lor

Ca fiecare lună a anului, Octombrie a dat naștere unor

personalități desăvârșite. Am selectat în continuare câțiva
scriitori născuți în acestă lună cu câteva recomandări de
carte Duiliu Zamfirescu se naște la 30 .10.1858
Eugene O’Neill: „Prezentul Printre scriitorii români, a fost primul care
este un interludiu...” a introdus romanul cronicar în literatura
Data de 16 octombrie 1888 se naţională, creând o panoramă largă
leagă de naşterea celui mai patriarhală a vieţii societăţii româneşti la
important dramaturg nord-
american al secolului
sfârşitul secolului al XIX-lea.
XX, Eugene O’Neill. El s-a Aspiraţiile umaniste şi democratice ale
identificat frecvent cu scriitorului şi-au găsit expresia în proza sa:
personajele sale. A câştigat trilogia Viaţa la ţară (1894), Tanase
atenţia criticii şi a publicului Scatiu (1895), care a marcat cea mai
abia în 1920, la 32 de ani cu importantă etapă a dezvoltării prozei
piesa Dincolo de orizont, care a
marcat începutul unei noi ere în
româneşti, a dezvăluit dezintegrarea
teatrul american contemporan. familiei boiereşti şi a denunţat satiric tipul
de om de afaceri în curs de dezvoltare.

Oscar Wilde s-a născut la 16 octombrie

1854. Cea mai importantă operă a sa este
romanul Portretul lui Dorian Gray.
Oscar Wilde îi ia ca personaje pe Basil
Hallward, un pictor talentat din Londra
secolului al XIX-lea, și pe Dorian Gray,
muza pictorului Basil, un băiat de viță
nobilă care impresionează prin frumusețe,
în primul rând, dar și prin puritatea care
își are originea în tinerețe. Cu ajutorul lor,
Wilde abordează idolatria, căderea în
păcat și întrebarea “pentru ce recompensă
ai fi dispus să-ți vinzi sufletul?” Dacă
sunteți tentați să citiți, găsiți cartea în
biblioteca instituției.
Zaharia Stancu- s-a născut pe 5 oct.
1902 în cornuna Salcia, jud. Teleorman şi a decedat pe 5 decembrie
1974, la Bucuresti.
În romanul Desculț, autorul creionează cu subtilitate țărani
remarcabili prin natura lor sufletească. Țăranul lui Stancu rabdă
foamea, setea, rabdă lipsa hainelor, dar și tirania regimului din acele
vremuri. Toți erau la mila boierilor, a ciocoilor fără Dumnezeu,
până într-un timp în care începe răscoala clasei de jos...
Un alt roman remarcabil este Șatra, o poveste cu totul specială, un
roman cu tematică aparte, ce spune povestea unei comunităţi aflate
la marginea istoriei şi tulburată de patimi şi de încercări, o carte ce
vorbeşte despre soarta unor fiinţe care nu pot fi decât victime ale
istoriei... 7
Dacă v-am făcut curioși, vă îndemnăm la lectură!
 DE MOTIVARE...
Martiri ai neamului
,,Noi am știut zborul înalt, dorul și plânsul...”
Rugă de noapte
În nopți de cumplită-ndoială
Cu sufletul dat în spic,
Pătrunsă de-o stare fatală,
Eu cad în genunchi şi zic:
Dă-mi, Doamne, durerile toate
Şi lasă-ma fără dor,
Dar fă şi un pic de dreptate
Pentru acest popor.
Că-i lacrimă pâinea pe masă,
Şi-i sângera fruntea de spini,
Mâncat de vânduții de-acasă,
Vândut de mâncaii străini.
În nopți de-ndoială cumplită
Cu trupul ca pus pe un trunchi
Şi mintea de griji istovită
Eu zic, prosternată-n genunchi:
Ia-mi tot ce-mi surâde în cale,
Orice bucurii, rând pe rând,
Dar fa sa se-ndrepte din şale
Poporul acest suferind
Leonida Lari s-a născut la 26 octombrie 1949 la Bursuceni, în
apropiere de Bălți, într-o familie de învățători. Viaţa şi
activitatea ei vor rămâne pentru totdeauna legate de
Mişcarea de Renaştere şi Eliberare Naţională a românilor
basarabeni, precum şi de idealul naţional.
Istoria noastră zbuciumată o va reţine pe Leonida Lari ca pe o
personalitate legendară a românilor din Basarabia, care au iubit-
o pentru curajul şi bărbăţia ei şi au urmat-o cu zecile de mii,
gata să-şi dea viaţa pentru valorile supreme ale neamului
românesc.
Personalitatea Leonidei Lari ne motivează să păstrăm cu
sfințenie și să cinstim cu demnitate valorile naționale pentru
care și-a dat viața!
De Patrie Iar unde cărarea se stinge
Când, aspră, mă scutură seara Departe-departe-n țărâni
Din ziduri prin pomi întomnați, Pe unicul frate de sânge
Mă sprijin cu gândul de țara L-am dus ca pe-un laur pe
Strabunilor mei luminați. mâini.
Şi merg înspre locuri retrase, Dragi dealuri, dorite de pace,
Cernând amintirile-n mers, – Smerite, nostalgice văi,
Acolo un tei ascultase Eu nu spun ce-adaos voi face
Întâiul, stângaciul meu vers. Luminii străbunilor mei.
În vale, sub casa bătrână, Dar spun că eu seară de seară
Mânată de-un dor negrăit, Mai greu, mai uşor, mai durut
Copilă, privind în fântână, Am stat pe o palmă de țară
Adâncul din noi am privit. Şi focul aprins l-am ținut.
Pe deal, către marginea zării,
Cu sufletu-n palme întins,
Odată, în arșița verii,
De dragoste tristă am plâns. 8
 Două inimi gemene
Alte două personalități, care ne inspiră și ne motivează să
iubim tot ce-i românesc, sunt Doina şi Ion Aldea-Teodorovici.
Moştenirea culturală pe care ne-au lăsat-o este de neegalat.
Numele celor doi artişti se asociază cu renaşterea naţională,
românism şi libertate.
Pe 27 august 1991, în faţa a zeci de mii de oameni din Piaţa
Marii Adunări Naţionale, au dat glas prin cântec bucuriei
momentului desprinderii definitive de imperiul sovietic.
După aceea, într-un arc peste spaţiul românesc, au plecat
direct la Festivalul de la Mamaia, unde au dus fraţilor din
România mesajul de libertate al tânărului stat apărut pe harta
lumii.
Ion şi Doina Aldea-Teodorovici s-au stins din viaţă în urma
unui cumplit accident rutier, în noaptea de 29 spre 30
octombrie, 1992. Cele două inimi gemene au luptat pentru
unirea Basarabiei cu România, pentru tricolor şi pentru
revenirea la grafia latină.
29-30.10.1992

Requiem (Doinei și lui Ion)

Leonida Lari
Şi ultimul greier tăcu
De-a vântului aspră suflare,
E toamna târzie de-acu
Şi frunzele cad a-ngropare.

Şi moartea cu pas tăinuit

Se-ndreaptă spre noi printre sfere,
Şi n-avem vreun sprijin decât
Doar frunzele astea-n cădere.
Şi poate un gând necurmat,
În timp ce eu sânger şi sângeri,
Că Domnul din dor ne-a luat
Din dorul de cânt printre îngeri.
”Doina şi Ion, devenite legendare, s-au topit în
suferinţele acestui pămînt, iar noi, la rîndul nostru, ne
vedem şi mai clar propria fiinţă rănită în oglinda
neasămuitului lor har. Artistul nu poate inventa
bucuriile, nici durerile poporului său. Asta au înţeles-o
Doina şi Ion. Ei n-au inventat nimic, ei, pur şi simplu,
9
au ars în cîntecul lor.” (Grigore Vieru)
 Lumea cititorilor
Cu toții presupunem că oamenilor
cărora le place să citească preferă să
se cuibărească într-un loc confortabil
cu o carte în mână. Dar sunt și foarte
multe curiozități despre cărți și citit
care nu sunt la îndemână de aflat, pe
care ți le spunem noi.
5 curiozități despre cărți
 Teama de a rămâne fără cărți
sau material pentru lectură se
numeștAbibliofobie. Noi ne
îndoim că acest lucru mai e
posibil în ziua de azi, când atât de
multe cărți sunt disponibile la
numai un click distanță.
 Cea mai lungă frază dintr-o
carte îi aparține lui Victor Hugo,
de 823 de cuvinte, care apare în
cartea Mizerabilii. Sigur,
lungimea frazei depinde de
traducere.
 Există un cuvânt pentru cei
cărora le place mirosul de cărți,
această plăcere se cheamă
bibliosomie.
 Cea mai scumpă carte din lume
este Codex Leicester, o colecție
de 18 documente duble, adică 36
de file scrise față-verso
realizată de către Leonardo da
Vinci între anii 1506 și 1510.
Cartea a fost cumpărată în 1994
de Bill Gates cu 30,8 milioane de
dolari.
 Unii dintre noi citesc pe eBook
Reader, dar mulți au rămas și
vor rămâne meru fideli cărților
imprimate pe hârtie. Ca o
curiozitate, dintr-un copac se
pot face până la 50 de cărți.
Cele mai citite carti din istorie.
Top 10
1.,,Poveste despre două orațe, Charles
Dickens. Romanul de ficțiune a fost vândut în peste
200 de milioane de exemplare.
2. ”Micul Prinț”, Antoine de Saint-Exupery este o
capodoperă a secolului XX, a literaturii franceze și
apreciată pe tot globul. Cartea a fost vândută în peste
200 de milioane de exemplare, fiind tradusă în peste
250 de limbi- a 4-a carte tradusă din lume.
3. ”Codul lui Da Vinci”, Dan Brown. Cartea
scriitorului american Dan Brown a fost publicată în
anul 2003. Aparitia sa a stârnit foarte multe
controverse pentru abordarea unor subiecte delicate
ale creștinatății. Editorii lui Brown spun ca exista mai
mult de 200 de milioane de exemplare în lume.
4”Trilogia Stapanul Inelelor”, de J.R.R.
Tolkien. Trilogia fantezistă, dedicată copiilor a
englezului J.R.R Tolkien, a fost vândută în peste 150
de milioane de exemplare.
5.”Hobbitul”, J.R.R. Tolkien. Romanul fantezist scris
de filologul J.R.R. Tolkien a fost publicat pe 21
septembrie 1937. Hobbitul a ajuns în casele a
peste 100 de milioane de oameni.
6. ”Visul din pavilionul rosu”, Cao Xueqin. Romanul
semi-autobiografic este o capodopera a literaturii
chineze. Peste 100 de milioane de exemplare ale
romanului scris în secolul al XVIII-lea au fost vândute.
7. ”Zece negri mititei”, Agatha Christie. Guiness
Book of World Records a numit-o pe autoarea de
origine engleza, ”cel mai vandut scriitor al tuturor
timpurilor, împreuna cu William Shakespeare”.
8.”Cronicile din Narnia – Leul, vrajitoarea și
dulapul”, C.S.Lewis. Cronicile din Narnia s-au vândut
în peste 85 de milioane de cărți și au fost traduse în
47 de limbi.
9. ”DE LA IDEE LA BANI”, Napoleon Hill. Cartea a fost
scrisă în anul 1937, în timpul Marii Crize Economice,
iar pentru inspiratie autorul a studiat mai mult de
500 de oameni de succes.
10. ”Mândrie și prejudecată”, Jane Austen. Celebrul
roman al lui Austen a fost publicat pe 28 ianuarie
10
1813, în Marea Britanie. Cartea a fost tradusă în 35
de limbi
 Tinere condeie
Inima mamei este sala de clasă a copilului.
[Henry Ward Beecher]

Toate le știu de la mama-

Cibotari Cristina, cl.a VIII-a

Mama este îngerul meu păzitor, prima învățătoare până să vin la

școală și unicul meu idol. De la mama știu foarte multe lucruri: să
nu uit să fiu om, să dăruiesc fără să aștept ceva în schimb, să iert
pentru liniștea mea, să iert pe oricine, să rabd provocările vieții
pentru că după orice ploaie apare soarele.
Pe lângă talentele ei de mamă, are un talent unic, înafară de faptul
că-mi desenează zâmbetul pe față, îmi minunează privirea cu cele
mai frumoase picturi. Toate creațiile le realizează nu doar cu mâna,
ci și cu sufletul ei minunat.
 Semănătorilor de lumină și frumos

Pe 5 ocombrie, în toate instituțiile de învățământ, și, desigur, și în

instituția noastră, a mirosit a parfum de crizanteme și trandafiri.
Cu mesaje de felicitare la adresa dascălilor mult-iubiți, au venit
atât actualii elevi, cât și absolvenții gimnaziului.
DRAGI ÎNVĂȚĂTORI,
Dumnevoastră sunteţi cei care ne îndrumaţi
spre cunoaştere, spre o viaţă mai bună.Cu
ocazia ’’Ziua profesorului’’, vă adresăm
cele mai calde şi sincere felicitări. Vă urăm
să fiţi şi în contiuare la fel de responsabil
dedicaţi meseriei pe care aţi ales-o. Ne
ajutaţi să creştem şi să răspundem nu
numai la lecţiile de la tablă, ci şi să fim
responsabili fașă de acţiunile noastre din
viaţă. Datorită vouă, noi vom fi împliniţi, ne
vom realiza visele.
Dumnevoastră contribuiţi la dezvoltarea
personală a fiecărui copil. Aţi fost şi
rămâneţi cei mai devotaţi şi cei mai buni
prieteni ai elevilor. Împreună cu voi, noi
cunoaştem şi înţelegem lumea din jur.
Datorită talentului, măiestriei,
Dumnevoastră ajungeţi la inimile elevilor şi
anume de profesori depinde cum va fi
viitorul nostru.
Vă mulţumim pentru munca,efortul zilnic
depus,pentru creşterea şieducarea
tinerilor.Ne închinăm în faţa Dumnevoastră
şi vă dorim să primiţi satisfacţie de la
străduinţa pe care o depuneţi pentru noi.
Vă mulţumim din fundul inimii
nostre,pentru cine sunteţi şi pentru ceea ce
faceţi .
Cu stimă, elevii și dirigintele clasei a
VIII-a
În această zi luminoasă și însorită, vreau să îi
felicit cu ocazia zilei profesionale pe cei care
ne-au devenit oameni apropiați – profesorii
noștri. Vă mulțumesc pentru bunătatea
voastră, răbdarea, grija și înțelegerea. Vă
doresc din suflet sănătate, bucurii,
prosperitate, un salariu pe măsură, elevi
buni si căldură!- Țurcanu Cristina,
absolventă
În una din frumoasele zile ale toamnei, se
sărbătorește un prilej nu mai puțin frumos,
Ziua profesorului. Cu această ocazie, aduc
sincere felicitări pentru cei mai emeriți
profesori care fac parte din mine și care au
contribuit la formarea mea. Fie ca orice zi
școlară să desemneze o nouă experiență
pentru dumneavoastră, să fiți uluiți de
succesele considerente ale studenților, cât și
de respectul acestora. Chiar și cele mai
sumbre zile să vă inspire pentru noi
realizări, să serviți o sursă continuă de
inspirație pentru discipolii dumneavoastră.
La mulți ani, dragi dascăli!!!- Cătălin
Țurcanu, abolvent
12
 BUNE ”Nici frumuseţea primăverii şi nici cea
a verii nu are graţia pe care am zărit-o
PRACTICI în al toamnei obraz" – John Donne

Niciodată toamna n-a fost mai frumoasă în Gimnaziul nostru.

Aceasta s-a dezbrăcat de hainele aurii, pregătindu-se de o plecare
goală, dar elevii noștri i-au adus onoruri deosebite.
Astfel, o frumoasă expoziție din lucrări și desene de toamnă a
fost amenațată în holul instituției. Atât cei mari, cât și cei mici,
au depus efort pentru promovarea frumuseților toamnei.
ExpozițIa a fost completată și cu o serie de desene dedicate Zilei
Profesorului