Sunteți pe pagina 1din 53
CAPITOLUL VII PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA sau Psihoterapia eficientei personale Catalin Nedelcea Ma inreb ince siuatt at ras cu un gust amar, cu um sentiment de memltumire fd de felul in care erat simpit fold de fell in eare te-al comportat, fat de propria fma? De cate ort al rait starea de a do gre, sentimental emu mai si ce sf fac pentru a fi bine? De cate ort at simtit cb posibltdtle de o-alege (rau fos reduse a-@ sigur solugie tar aceasta mute mullumeste? De cite (rt ai simi cd mw mat ace face xt cd viapa ta pare condusd de princtpt¢ forte de dincolo de tine? Sper ci rlspunsul la toate aceste inrebart e nictodatd sau mdcar foarte rar. Dincolo ‘rispuns. ele sunt un bum priles de @ media asupra a ceea ce poate experimenta 0 persoand Suferinga tar de aie asupra consecintelor pe care le-ar putea avea posibilitatea de a fi efictent in difertele situott de vag, de a dispune de libertatea de a alege. Mi-am propus ca In acest capitol s& prezint, in manier& suocinté, orientarea psinologic& ccunoscut® sub numele de programare neurodingvistic’, NLP sau PNL. Mai mult dec&t atat, avand In vedere numeroasele domenii de aplcativtate ale NLP, mi-am axat prezentarea asupra acelor concepte si elemente tehnice care privesc domeniul psihoterapiei. Des! intre acestea si cele cu referie [a alte domenii ale psinologiei nu existd o relalie de incompatibiltate, trebule mentionat c& exist un anumit grad, destul de mare chiar, de specificitate, principii si exigente care apartin psihoterapie! si nu sunt aplicabile intotdeauna altor domenii. Din acest motiv, recomand cititorilorinteresatl de aplicaile NLP in alte ari deoat cea a psihoterapiei, consultarea surselor biblografice spectice. De asemenea, consider c& lectura acestui material nu este suficienta in ordinea exigentelor de lucru terapeutc. Citiorlinteresat In practicarea acestul tip de psinoterapie sau in preluarea unor tehnici si modele trebule s&-si completeze lectutile prin studiul aprofundat al surselor bibliografice si s& parcurga un program minimal de training formativ specific. La sfarsitul lucrari ‘este prezentata o lista bibliograficd ce contine lucrérile consultate. Alte informatii utile pot fi cobtinute pe Internet, prin consultarea web-site-urior precticanfior si organizatilor de NLP sau prin consultarea altor surse bibliogrfice. Capitolul este structurat in patru subcapitole: in primul sunt prezentate cateva date de ordin istoric, n cel de-al doilea am incercat definirea si explictarea termenului NLP, in cel de-al trelea am realizat 0 sinteza a principalelor teoril si concepte iar in cel de-al patrulea este schitata conceptia asupra psihoterapiei gi sunt expuse c&teva dintre tehnicil gi modelele mai importante 1. Scurta incursiune istorica Actul nasteril programéril neuro-ingvistice a fost semnat la Inceputul anilor "70, fa Universitatea din Santa Cruz, Califomia, tn urma colabor’ri dintre John Grinder, asistent la Facultatea de Lingvistica si Richard Bandler, student la psihologie preocupat de psihoterapie. Ei au sesizat 0 206 ORIENTAREA EXPERIENTIALA {iN PSIHOTERAPIE ruptur& Intre dou’ generatil de pslhoterapeuti: cei deja cunoscuti gi deveniti celebrii gi nolle generatii. In consecinté, si-au propus studierea a trei mari psihoterapeuti ai timpului si descoperirea patternurlor de comportament responsabile de succesele lor remarcabile, astel Incat noil psihoterapeuti $8 poaté beneficia in formarea lor de experienta acestora. Este vorba despre Fritz Peris - fondatorul terapiei gestalt, Virginia Satit - renumita in terapia de familie gi Milton Erickson — cel care a redefinit hipnoza si a intemeiat curentul terapautic care-i poarta rnumele. In urma studilor intreprinse au constatat cd, in ciuda structuilor de personalitate gi a sistemelor terapeutice difeit, la un nivel profund, intre manierele de lucru terapeutic ale celor trei existé numeroase si semniicative similtudini In primavara lui 1976, Bandler si Grinder au reunit int-un ansamblu unitar toate constatarie, concluzile $i insight-urile legate de acest subiect, rezultatul final fiind 0 noua disciplind psihologica - NLP. Desi cel doi nu si-au_ propus initial acest lucru, din initiativa lor a rezultat un Curent de mare amploare, dezvoltat ulterior in numeroase directii aplicative. In prezent NLP nu se mai restrange la domeniul strict al psihoterapiei, ci ofera modele de eficienta si traininguri Pentru numeroase alte domenii: educalie, management, psihologie organizationala, conficte si negocier, vanz&ri si afaceri. Dintre cei care au contrbuit ulterior fa dezvoltarea NLP, putem aminti pe Robert Dilts, Judith De Lozier, Stephen Lankton, Leslie Cameron-Bandler, David Gordon, Tad James. Lista poate fi-continuat’ pe mai multe pagini, literatura NLP din SUA si Europa de vest find extrem de bogaté alta personalitale profund legaté de nasterea si evolutia NLP este cea a antropologului britanic Gregory Bateson, impreund cu care Grinder si Bandler au lucrat perioade semnificative. Contributile sale legate de teorile comunicari si sistemelor, cibernetica, antropologie si psihoterapie au infiuentat sensitil g2ndirea celor dol initiator! al NLP, desi poate abia in prezent Natura gi amploarea acestel infiuente poate fi evelualé cu exactitate. De exemplu, lui Bateson i-a aparfinut ideea colaborétil cu Milton Erickson, el find $i cel care ia pus in legatura cu al Pomind de la modelele construe de Grinder si Bandler, NLP s-a dezvolta, generic vorbind, in doua direct complementare: ‘in primul rand, ca proces de descoperire a patteruriior eficientel in diferte domeni, iar in al doilea rand ca proces de implementare, de achiziionare a acestor pattern-uri si abt de c&tre cel interesafi. Rezulta deci c& de trainingurie gi modelele NLP poate beneficia practic oricine, indiferent de postura pe care o ocupa sau rolul in care se afl: terapeut i client, profesor sau elev, mediator sau parte et. 2. Ce este NLP? generala poate f: NLP este studiul structurii experiente! subiective. Observam ca ceasta define nu precizeaz’ unele aspecte, ea sugereaza totusi cele doua scopuri tale ale NLP: de descoperire a pattemnufior eficienfei si de ullizare a acestora. Fac aceasta afirmatie pomind de fa premisa c& orice disciplina cu caracter stinfiic trebuie $3 tune! duble finalt&t: investigativa sau de cunoastere gi practica sau de interventie, situatie in care rezultatele investigatilor stau la baza siructurari programelor de interventie O'Connor si Seymour, (1993) definesc NLP ca .... ata si stinta eficientei personale’. Arti ece avem de-a face cu filnfa umand unic&, cu personalitatea sa care niciodata nu poate fi totaltate prin cuvinte sau tehnici, Stinta decarece NLP oferd metode de urilor folosite de oamenii cu rezultate remarcabile in diferite domenit de proces poarta numele de modelare, iar pattemurie si tehnicile descoperite prin In consiliere $1 psihoterapie, educate si afaceri, pentru o comunicare dezvoltare personal sau pentru accelerarea proceselor de Invatare. descoperire a patte activitate acestorconstat In sub plu dedicat pshoterap Capitolul VIL - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 207 ‘Aceiasi autori ama c& NLP ,este studiul a cea ce face diferenja dintre excelent si medioory", in acest sens , NLP ofera o multitudine de tehnici eficiente in psinoterapie, consiliere, educatie, afaceri sau negociere. ‘Mai mult decdt identficarea patternuriior eficientei, NLP permite - mergand pe ideea de studiu al structuri experienfei sublective - si identificarea patternutilor inefciente sau patologice $i tolodata ofera modaltiti multiple de interventie eficient€ in aceste situa Lrgind sfera acestei definti, putem afima c& NLP este o ramura aplicativa a psinologiei, un curent sau 0 scoala psinologicd, cu implicaii in multiple domenii de activitate si care are ca scopuri fundamentale identificarea comportamentelor, manierelor de géndire si de relalionare eficiente, precum si de utlizare in practic’ sau in viata personal a acestor abiltali si modele. Inc de la inceput, se impune precizarea ca patternurile $i abilitatile descoperite prin procesul de modelere pot fi ullizate in vederea obtineriieficientel fe in via cotidiand, de cétre fiecare in parte, fie in practica profesionala. O ultima precizare pe care doresc s8 0 fac cu privinf’ la definirea NLP priveste tocmai tiulatura de Programare Neuro-Lingvistic’. La ce se refera fiecare dintre cel trei termeni, ce se ascunde in spatele acestei etichete? Termenul de Neura se refera la faptul c& exist un substrat neurologic pentru orice proces psihic, c& intregul nostru comportament porneste de la procesele senzoriale, prin care experimentém lumea, cream sensuri si reactionam la ele si care se bazeazi pe mecanisme neurologice. Acelasi fermen se referd si la procesele invizblle de éndire sila reactile fziologice asociate emofilor, care le reflect® pe pian fizic. Ideea de baza este aceea c4 mintea si corpul formeaz’ o unitate inseparabilé — fina umana. Termenul de Lingvisticpriveste faptul c3 folosim limbajul atat pe plan intern, pentru a ne ordona gandurile si comportamentele, ct si pe plan exter, pentru a comunica. Termenul de Programare atrage alentia asupra faptului c& exist& diferite maniere sau moduri In care putem alege sa ne corganizdim ideile 5! emofile sau s3 action’ém pentru a obtine rezuitatele pe care ni le-am propus. 3. Repere teoretice fundamentale 3.1. Presupozitii fundamentale ale NLP © parte a conceptelor gi idelior din NLP provin din cele trei curente terapeutice tn care se origineaza iar altele fi sunt propri Literatura descrie in general urmatoarele idei ca supoziti sau principii de baza ale NLP: 1. Harta nu este acelasi lucru cu teritoriul - Filtrele. parte important a conceptiel privind viala sau experienta subiectiva este considerarea acesteia prin analogie cu construirea unel harfi. Ne raportzim la lume in primul rand prin simturile de care dispunem, acestee reprezent&nd modaltatea primordial8 prin care cunoastem lumea in sens generic. Dincolo de simturi, aducem in relate cu lumea saturile de construct subiective: idei, presupozitii, amintiri, experienta anterioara, mostenirile educationale, sociale sau familiale ‘si nu in ultimul rnd, fiziologia organismului. ‘Acestea reprezinta tot atStea filtre care mediaza relatia noastra cu lumea, imaginea noastré despre realitate, practic lumea in care traim fiind influentata, fitraté prin simuri, fiziologie si experienta anterioara, Rezulta c&rImaginea despre realitle nu se alla in relaie de identitate cu reaitatea insai la fel curn harta ni este tentoril pe care- reprezint3. Lumea tn care traiesle fiecare este diferitS in functie de ftrele pe care le foloseste. Dispunem de dou mari catego defile a. Acelea care {in de limitele impuse de fiziologia noastr sau de capacitatile functionale ale organelor de simt. De exemplu, urechea nu poate percepe undele sonore din spectrul ultra sau infrasunetelor. Lumina prea puternicd poate deveni durere, dar numai cu condiia de a nu fi orb. 208 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE b, Cea de-a doua categorie de fitre fine de universul experiential al flecSrula, de mostenirea sa educalionala sau familalé, de principle, valorile, cunostintele, introlectile sale, cu alte inte de strcTure experientei sale subiective. Consecinja Gea mai interesanta care deriva din aceasté presupozitie este aceea ca schimbéind ftrele pe care le folosim atunel c&nd ne raportam la realitate putem schimba practic lumea in care traim. Aceeagi experienté care mie mi se pare incitanta gi stimulatorie, pentru altul poate fi sresanta sau obositoare iar aceasta datoritafitrelor flecdrula, Lumea in care triste un depresiv este cu siguranta Impovardtoare si descurajanta, Realitatea este una singurd, cova ce diferd sunt felurle fr care nol o privim, 2. In spatele oricdrul comportament uman exista o intentie inconstient pozitiva iar la un anumit moment acesta a reprezental cea mai bund alegere pentru respectiva persoand Acest principiu este propriu at&t psinologie! umaniste si orient8ri experientiale dir psihoterapie, ct si lui Milton Erickson, Este mult mai favorabil a demara un proces de optimizare a cuiva pomind de la premisa ca el dispune de resurse ¢i intentii pozitive, decat de la 2 Considera cé el este apriori orientat catre esec, boala sau autodistrugere. ° 3. Nu existé egecuri, ci numal feedback-uri Idea de bazé este aceea ca orice rezultat obtinut de orice om fn aproapé orice domeniy Poate fi utiizat ca informatie de autoragla de corectie. Din orice rezultat pot invita ceva. Egecul nu este decat 0 miodalitate de a denumi rezultatele nedorite sau pe care nu le accept. Oamenii Pozitiv orientati sunt capabili s& invefe din majoritatea situalilor si din aproape toate rezultatele pe care le obtin, aceasta abiltate find responsabila in masura semniicativa de succesul lor. 4.intelesul, sensul comunicarii este raspunsul primit. ‘Aceasté presupoziie se referd la conceptia despre comunicare din NLP, diferité de viziunea simplisté adoptaté adesea prin care comunicarea este consideral ca un simplu schimb de mesaje verbale. In realitate, comunicarea este un proces extrem de complex $i dinamic desfésurat pe planuri si canale multiple, la care protagonisti particip cu totaltatea filntelor lr. Atunci c&nd decodific mesajul cuiva, 0 fac prin fitrele active Tn ace! moment, r&spunsul meu ‘a mesajul lui find determinat de réspunsuf inter pe care decodificarea mesajului mi a prilejuit gi care este de asemenea dependent de filtrele folosite. In fapt, nu raspund mesajului Partenerului, ci imaginii mele interne despre acesta, adic& ceea ce am inteles, Acelasi lucru se int&mpl8 si cu partenerul de comunicare. Raspunsul sau mesajul oferit partenerului depinde la randul lui de fitrele constituite de Ccapacttaile mele expresive si nu iniotdeauna coincide cu intentia pe care am avut-o. Probabil orice om dispune de experienta de a nu fi fost infeles, de a nu fi exprimat ceea ce intentiona, de a obtine de la celalalt reactii sau raspunsuri care Iau contrariat. Astfel, sensul comunicari este raspunsul pe care-| primesc de fa celal Aceasta Viziune are o serie de consecin(e interesante. De exemplu, ag putea s& ma conside responsabil de reactile pe care le produc celorlalti, mai degraba decat neinfeles sau decat sa consider pe aceiasi ceilatiniste rai, prosti sau ignorant. As putea deveni mai constient si putea lucra asupra capacitailor mele de a-exprima exact ceea ce intentionez. Ag putea Congtientza unde dau greg si ce a5 putea schimba ca s& n-p mai fac, 5. Daca cineva din lumea asta poate face un lucru, ¢i eu pot face acel lucru Evident cd ag exagera teribil dacd. din aceasta afimmatie ag trage concluzia'c’ pot exemplu s@ ajung pe Lund. Evident c& dacdi, mi-a5 fl doit toata viata acest luoru, dacd as lurmat o pregatire corespunzétoare, daca a5 fi avut gansa de a ma nasle Intro tara car deruleaza programe spatiale gi daca coordonatele mele fizice si functionale mi-ar fi permis, poate ca pana in prezent sau in vitorul apropiat 25 fi avut sansa de a psi pe Luna. Oricum, nu Ase urméri prin prisma acestel idel conceptia despre inconstient prezentata mai js, ‘care opereaza NUP gi care este Jomeni Esecul Oamenii zultatele lor. viziinea nim ‘de dinamic, ror. nsul meu a prilejuit nesajului lueru se tituite de Probabil fiona, de cari este ient gi a5 Ag putea 2 pot de as fi Capitolul VII PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 209 se stie niciodatd exact ce ne poate rezerva viltorul, Mai degraba, aceasta afirmatie se refera la increderea in proprile posibiitai sila realismul scopurilor propuse. Mai mult, ea priveste credinfa c& exist posiblitati mutiple de realizare pentru maforitalea oamenilor. Va fi foarte greu sa ating un scop pomind la drum cu credinfa ca rnusmi sta in putin{a s-o fac. De asemenea, probabil cé in aceasta lume pot sau as putea face ceva mai multe lucruri decét imi imaginez eu acum ca pot face. Poate ag fi putut fi. un bun ‘mecanic sau electrician gi, cu siguranta, un bun bucdtar. Va fi insa dificil s& flu in acelagi timp in toate rolutile pe care le pot juca, aga cd, cel putin din timp in timp, va fi necesar s& aleg 6. Mintea si trupul sunt parti ale aceluiagi sistem cibernetic, cu alte cuvinte ele se afld in relatie de unitate indisolubits a. O caracteristicd de baz’ a oricdru sistem este aceea ca schimbarile survenite inr-o parte a lui se rasfrang asupra celoralte pari. In functie de natura, amploarea, intensitalea acestel sohimbéri si de locul th care apare, ea poate avea un efect minor, pasager asupra celortale componente ale sistemului sau dimpottiva, poate inijia schimbSri radicale la nivelul intreqului sistem, Emotile au intotdeauna corespondent somatic iar stare somatice influenteaza pe cole psihice. Schimbsnd fitele, schimbim lumea in care traim. b, Nu este posibil s& nu comunicéim. Revenim prin aceasta la conceptia asupra comunicdi Exprimm prin-cuvinte, dar si prin calitatea voc: ton, rim, intensitate, accente si prin miloacele rnonverbale: corp si posturd, gesturi si mimic. Comunicarea este mult mai mult decat cuvintele pe care le spunem. Rezultatele unui experiment privind impactul unor discursuri asupra unor Grupuri de ascultétor indica faptul c& acesta este determinat in proportie de 7% de continutul prezentéri, 38% de calitatea vool si 85% de expresivitatea mimiga si corporala. Fiecare dintre aceste mijloace de exprimare spune permanent ceva, lipsa expresiel este la fel de expresiva ca ‘cea mai clara expresie. Cuvintele conténd in. comunicare numai th proportie de 7%, restul de 98% apartinénd altor mijloace, ideea c& tacerea inseamna lipsa comunicérii devine pur si simplu ridicola. In realitale t&cerea este [a fel de expresiva gi plina de informatica un milion de cuvinte Cuvintele consiituie continutul mesajelor transmise sau receptate, in timp ce gesture, postura, mimica gi calitatile vocil formeaza contextul in care fiinteaz& mesajul, Impreund, ele dau sensul, telesul comunic&ri. Arta actorlor consta de fapt In capacitalea de a asccia multiple sensuri emotionale diferte aceluiasi mesal verbal, Revenind la infelesul comunic&ri, capacitatea de a exprima poate fi abordata $i in sensul concordantel intentie - mesaj verbal ~ mesaj nonverbal.1 Dincolo de faptul c& nu este posibil s4 nu comunic&m, permanent avem react de réspuns la mesajele celorali si observam reactile lor la mesajele noastre, deci permanent influentam si suntem influentati, Munca in consliere, psihoterapie, educatie, management sau negocieri Presupune comunicarea $l influentarea celortali. Apare asttel o situatie paradoxald - daca ne coptimizam abiltatile de a comunica, de fapt ne largim posibilitaile de a-i influenta pe ceili iar acest lucru poate fi considerat manipulare, care intotdeauna are conotatii negative. Daca a nu influenta nu este posibil, atunci dilema etic’ ce poate rezuita din aceasta situatie are o singurd solujie. Acceptém acest fapt sine dezvoltém abiliajile de a o face, dar numai cu integritate, Tr (© maniera responsabila si respectnd modelul despre lume al clientului. Tehnicile NLP sunt neutre din punct de vedere valoric gi r2spund unor orteri ecologice; felul in care sunt folosite depinde de abiltie si intentile consilierului, psinoterapeutului, educatorulul. De altfel, numai fiind extrem de responsabil, constienf, numai dispundnd de serioase abiltSti comunicalionale si de influentare a celorlalfi putem realiza acceptarea neconditionata a clientului, cu valorile sale, filtrele sale, viata sa. C. Orice comportament se bazeaz’ pe derularea unor procese nervoase si ofera informati despre aceste procese. Principala legdtur& pe care o putem avea in vedere in lucrul cu omul Pentu aprofundares acest aspect,» se dea Nodelea.C. Dumitru, Paula, 1999 210 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE este cea dintre psihic $i somatic, controlat prin intermediul sistemului nervos. Reamintindu-ne Uunitatea sistemului, majoritatea proceselor somatice sau nervoase au corespondenti pe plan comportamental manifest, in timp ce toate manifestirile comportamentale au un corespondent somatic si mai ales nervos. Urmarind manifestarile comportamentale ale unei persoane, putem trage concluzli despre provesele nervoase pe care le denuleaza in acel moment, deci si despre experienta sa psihica interna, Este intr-o anumité masura principiul care a stat la baza constructiei poligrafuli 4. Orice pattern de comportament reprezint& cea mai adaptativl formulé disponibilé persoanel Th rriomientil Cand a fost initial. Avem In vedere doua categorii de comportamente. In primul rand, cele simptomatice. Ele trebuiesc Infelese ca cele mai bune soluti adaptative ale ‘momentului in care au apérut prin prisma ideil c8 un comportament simptomatic apiare atunci cénd persoana se afld in deficit de resurse iar simptomul este o incercare de depaisire a stiri de impas inten. Prezenfa simptomului este cea mai bund solutie gasité de inconstientul persoanei Pentru a evita un conflict interior major, epulzarea sau chiar disolutia eului. De asemenea, de foarte muite ori simptomele sunt reprezentar simbolice ale conflictelor sau traumelor care stau la baza aparitie lor. in al doilea rand, dorese 88 aduc in discutie modelele de comportament introiectate in urma unor experiente traumatice trecute. In momentul traumei, aceste strategii au ‘eprezentat solutia optima de depasire, evitare sau confruntare cu pericolul. Problema este a econcordantei acestor modele cu nolle condifi $i coordonate existentiale ale persoanel, cu situatia ei prezent 7. Orice problema poate fi definita in termeni de rezultate dorite, A gandi in probleme" Inseamna a analiza detaliat tot ce nu merge bine, a ma Intreba permanent: .De ce am aceasta problema?", ,Cum ma afecteaza ea”, .A cui e vina?", lucruri care n-au nici o uliltate, care-mi Permit 53 ma simt din ce tn ce mai rau si s4 nu fac nimic pentru a rezolva problemele. A gandi -in rezuttate’ dorte inseamna s& afiu, s4 constientizez ce vreau, s& descopar resursele de care dispun pentru aceasta’stsérte folosesc pentru a-mi atinge scopurile. Diferenta dintre cele dou’ maniere este, cred, destul de impede. 8. Intrebarile tip ,Cum?” sunt mai utile decat cele tip ,De ce?” Intrebarile Cum?" ofera Posibiltatea de a infelege structura probleme, in timp ce prin ,De ce?” obtin justificari si motive, dar far8 a face nimic pentru a schimba ceva. 8. A lua in considerare posibilitatile mai degraba decdt necesititile imi permite s& fac 0 schimbare de focus de la constrangerle unor situafi cre solutile disponibile. Adesea, barierele sunt mal putin formidabile decat para f 10. in final, NLP adopté o atitudine de curiozitate si nu una prin care facem Presupuneri. Este o idee simplé cu consecinfe profunde. Copii Invat’ vimitor de repede toomai Pentru ed sunt curiogi despre orice. Ei nu stiu gi stiu c& nu stu, aga tncét nu-si pun problema of © sa para stupizi dacé Intreaba. Pot presupune de exemplu c& nimeni nu ma place gi alata timp cat nu voi avea curiozitatea de a Titreline rela side a ntreba s& aflu, cu siguranta cA voi tri cu wvingerea e8 nimeni nu ma place. Observim 08 toate aceste principii sau supozifi de baz& sunt tot etatea fre pe care NLP le propune in relatia noastrd cu realitalea Lumea in care trim depinde de fitrele pe care le folosim in relatie cu ea. Voi prezenta mai os alte tre fitre importante, propuse de NLP drept Criteri ale eficientei personale in orice situatie sau domeniy 1. Obiectivele sau rezultatele asteptate. In orice situatie e necesar s4 dispunem de obiective Sau rezultate dorite, Negtiind unde vreau 8 ajung, va fi foarte dificil, chiar imposibil, s& ajung acolo. Orice rezultat sau obiectiv pentru 0 situatle sau alta trebuie s4 fie bine definit, adicd s& Indeplineasca un set de cerinfe &, Sa fle deft in termeni poritivi, Este mult mai simplu gi mai profitabil s8 fac ceva ce vreau decat sa incerc sa sca de sau sa evit ceva ce nu vreau, Intrebarile pe care le pun sau mi y-ne plan dent utem spre baza nila te. In e ale stun iri de oanel a, de tau ka ament gil au este @ el, cu sleme" ceast’ are-mi Capitolul VII — PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA le pun vor fide tip: Ce vei vreau cu adevaral?” sau ,Ce ai / as prefera”’. b, Realizarea lui sa depinda de propria persoana. Propundndu-mi sé fac sau sa achizifionez ceva a cdrui realizare depinde de altcineva, s-ar putea ca respectiva persoana sa nu facd niciodat ace! lucru, iar eu s ma simt deceptionat, dezamagit sau nefericit. Multi clienti au astiel de obiective defictar definite, nerealiste. De exemplu, pot s& astept s& mi se ofere un loc de muncé: bine plait sau-pot sé caut acest loc de munca. Studentii asleapté adesea ca profesorii s& congtientizeze nevoile lor de invaitare si sa le ofere exact acele cunostin{e pe care le doresc, fard ca el 88 se implice, deci ca totul s8 le vind de-a gata ¢. $8 fie definit cét| mai specific, c&t mai clar: cine, unde, c&nd, ce si cum anume. Un element important se referd la lermene, la timpul alocat pentru atingerea unor rezultate. Las@nd aoeste aspecte neprecizate, atingerea unui rezultal se poate prelungi foarte mult, chiar pana la infinit. d, SA dispund de dovezi de tip senzorial care s&-mi permit s8 stiu c&nd mi-am atins scopul, deci sd stiv de la inceput cum si ce anume voi simti, vedea, auzi gi g&ndi atunci c&nd mi-am alins scopul propus. Avest aspect este foarte subtl s! important tolodat’, adesea puténd sa trecem cu vederea unele rezultate pe care deja le-am objinut. El presupune 0 buna capacitate de autoanaiizé si auloexplorare. e. Cel care si -a propus 88 dispund de resursele necesare pentru realizarea lui. Aceasta presupune in prealabilidentlicarea resurselor necesare, apoi verficarea faptului daca persoana dispune sau nu de ele. In situatia in care nu dispune de toate resursele necesare, vom defini ca obiectiv secundar achizitionarea acestor resurse. {. Sé aib’ o dimensiune rezonabila, deci sa fe posibl de realizat. Sunt de evitat dou situati In primul rand, dac& obiectivul definit este foarte mare, exista posibiltatea de a nu- putea atinge in termenele si conde stablite, In aceasta situate el rebuie redefinit si impart in ‘mai multe obiective de mai mic& amploare. In al doilea rand, dac& obiectivul propus are o prea mic amploare, apare problema motivatii. E putin probabil s& mA motiveze o sarcin& minora cum ar f sé fac curstenie in cabinet. Obiectvele de mic& amploare, care nu constituie prin ele Insele surse motivationae, trebuie asociate unor obiective mai ample, ase! inc3t s& beneficieze de motivatia acestora, De exemplu, pot asocia sarcina dea face curat In cabinet cu ideea de regal a unui mediu favorabil pentru a lucra cu cienfi in ziua urmatoare 4. Sa find cont de o serie de criterii ecologice. Pe cine altcineva sau ce altceva poate alecta atingerea unui scop? De exemplu, imi pot propune s8 c3stig mai mulfi bani gi s3-mi iau 0 siyb& suplimentaré. Acest lucru poate determina ins un alt fapt si anume c&-mi voi petrece ‘mult mai putin timp cu famila sau c& voi avea mult mai pujin timp liber, lucruri care au la rndul lor o serie de consecinfe, Este cazul oamenior de afaceri putemic motivati de munca lor, care ajung $8 aloce tot timpul si energia de care dispun muncil. Au un succes profesional deosebit lar la un moment dat constata c& viala de familie are de sulerit sau chiar gispare prin divort, conflicte etc. Cu alte cuvinte, in alegerea unui obiectiv persoana trebuie s tind cont de toate consecintele pe care reaizarea acesiuia le poate avea asupra mediului sau global de vialé gi s& ajusteze obiectivul conform conaiilor acestul mediu 2, Acuitatea senzoriald. S4 avem 0 bund acuitale senzorialé tnseamnd s& avem toale simturle bine deschise, pentru a pulea percepe ct mai multe dintre cele care se intémpla In jurul nostru. Vol putea actiona eficient numai in conditile in care stiu bine ce se intampld cu mine $i cu clientul meu intr-un anumit moment. Uitandu-ma Intotdeauna la aceleasi lucruri voi vedea intotdeauna aceleasi lucruri. In general, in viata noastr’, acuitatea senzoriala se refer mai ales la capacitatea de a sti ce se intémpia, de a f In situatie si in cunostin’ de cauz3. NLP oferd o serie de principi si tehnici de dezvoltare, de cresiere a acuta senzoriale. Bineinteles c& asta nu inseamnd c& voi putea vedea sau auzi mai bine sau cA voi incepe brusc sd vad pe Intuneric sau altceva de acest gen, ci ca pot invita despre unde anume si cum anume 212 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE trebule $8 privesc pentru @ vedea lucrutle importante’. Exist numeroase componente ale comportamentului nonverbal ale clentului care ne oferé informali despre experienta subiectv intema a acestuia. '3 Flexibilitatea, Priveste ablitatea de 2 schimba ceva in sitatile in care mi-am propus un obiectiv, nu sunt muitumit de mine sau de rezultatele pe care le am si de a mentine aceste schimbéri at&t limp cSt @ neceser pentru a-mi atinge obiectivele propuse. Idee este foarte simpl&: dacd Infoldeauna fac ceea ce am fut intotdeauna, Infotdeauna voi obtine ceea ce am obfinut intotdeauna. Daca ceea ce faci nu merge, fa altceva. ‘Cu cat dispun de mei multe solufi si altemative de acfune, cu atét mai multe ganse de succes voi avea, Scopul NLP este ca oamenii s& dispund de cét mai multe posiiitall de aiegere. A avea o singurd posbiltate Inseamn’ in realtate a nu dispune de posits intoldeauna vor exista siti In care nu voi putea face faté. Dou’ variante ma pot pune in dilema sau th conflict inter. A alege inseamna a dispune de minim 3 posibltall. Problemele Clienlor pot fi defrite ca imitr ale c&mpurlor de alegere. In orice interactiune, persoana care dispune de cea mai mare flexiltate comportameniala va avea controll siuatiel. Limitarea de interventia este poate explicatia lipsei de succes @ unor psihoterapii sau a lor limitate 3.2. Constient $i inconstient Conceptele de constient gi incongtient sunt esenfale In NLP, alat din perspectiva Iucrulul terapeutc, c&t si din cea a concepfiel despre Tnvatare. Ideea de bazd este aceea c& In mod constient procesdm numai o mic parte @ informatjei pe care lumea, cémpul stimularlor ne-o fers: percepem? gi reactionm la mult mai multe lucrur fara a fi constient Trebule precizat 8 exist doua surse de inspirafie pentru aceasté viziune, Prima este cconceptia despre inconstient promoval&i de Milton Erickson, regasitd aproape in totaltate in NLP. Cea de-2 doua este descrisé mai jos si a fost promovatd de psihologul american George Miler. Mintea noastr& congtienta este foarte limitata, ea putand procesa simultan un maxim de 7 plus / minus 2 unit nformaffonale. Ideea dateaza cin 1256, cénd a fost publicatéinr-un articol infitulat: The Magic Number Seven, Plus or Minus Two” . Aceste unité informafionale nu au mérimi fixe si pot contine lucruri dferite, © modalitate de invatare este prin procesarea constienté de mici unitétinformationale sau comportamentale gi combinarea lor in structuri mal larg, care devin automalizate $i inconstente. Asti, alen|ia conslientd se eliboreazd de ele si poate fi orientaté céte alle aspecte ale realitai, ali stimull, ate comportamente, Procesul coincide partial eu bineounoscuta schema a formarii deprindedior si cuprinde 4 stadia ‘competenta inconstient, in care nu sti ¢& nu stu; b. Inompetenta constienta, n care deja stiu ca nu stiu si incep sa inva; c. Competenta constienta, in care invat exersand, cu efort Voluntar si implicarea atentiel si in care nivelul performantel inoepe $8 creasc’ d, Abiltatea, ‘omportamentala, cunogtinjele sunt deja formate, achiziionete si automatizate, astfel desfigurate fra control constient. Asimiland procesul terapeutic unula de invatare, cc clientul vine la psihoterapie atunci cénd se confrunté cu incompetenta 4 cu privire fa anumite laturi ale vieti sale, cu lipsa resurselor si a. strategillor idei despre cum poate fi depasité problema, In contin tat $8 infeleagé cu ce anume se confrunté - incompetenta constientd ativele posible si s4 treaca la punerea lor in practica ~ competenta congtient8, inal a psihoterapiel acesta s& achizitioneze acele deprinderi si ablitati care 1A se vesea indicat opted pacing calibration Evident, nu est vorba e 1 despre fap ct receptim girspundem la Informal strut de care pus un aceste foarte ce am nse de imitarea sau , lucrulul cosarea i mai ele gi Procesul stadit 3 care deja ou efort villatea, te, astfel 2 invatare, ompetenia strategilor inuare, ent’, $8 onstient’ piltati care Capitotul VI — PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 213 s+ permita descopetirea gi rezolvarea de unul singur-a proprilor probleme, constructia de proprilstrategii adaptative ~ competenta incongtienta. Mai ales intre ultimele 2 stadi pot exista 0 serie de ‘ntoarceri $i trecer reciproce, orice abiltale sau cunostinta castigata find susceptibid de afi optimizat’, dezvoltata, imbogatité Deci, cmpul atentiei noastre consliente este limitat la 7 plus / minus 2 unitaf de informatie, chiar dacd acestea apartin realtati sau propre lumi si experienfe subiective. Prin contrast, inconstientul contine toate procesele vitae fiziologice si corporale, tot ceea ce am invatat, experientele trecute si tot cea ce am putea peroepe In momentul prezent dar n-o facem. Inconstientul este mult mai intelept gi mai bogat decdt constientul. Ideea de a fi capabili sa unoastem si s& injelegem o lume extrem de complex, infinité chiar sau propria fnta folosindu- nie de 0 constintS ce poate opera’ simultan numai'cu 7 unitéji de informatie devine in mod evident rdicold Tn NLP ceva este constient cénd se aft in constinta momentului prezent si inconstient cand ‘iu este in constinta momentului prezent, dec! in sfera atentiei constiente. Acesta este singurul criteriu de distnctie inre cele dous stiri sau modalitti de funcfionare psihicd. Amintirie despre uitima mea vacanta la mare sunt aproape sigur incongtiente, p&na/in momentul in care, ntr-un mod sau altul, mi le amintesc gi astfel devin congtiente, respectiv pandi ce, cdutand un exemplu am ajuns s& ma gandesc la amintirle mele. Este interesant de remarcat cé aceasta viziune este radical diferité fat de cea psinanaliicd, cal mai arg raspandita si utlizata printre psihologi. Daca in psihanaliza inconstientul apare ca principala component& structuralé @ aparatului psinic, in NLP, asa cu am afirmat deja, este vorba despre 0 modalitate de functionare psiic& specifica si despre acele continuturi care se plaseaz& in afara sferei constintel Pentru a intelege mai bine aceasta afirmatie, voi folosi o metaforg. Imi pot imagina ca ma alu intro sfera opacd in care exista numeroase gauri prin care pot priv In afard. Prin fiecare gaurd pot vedea cate o parte a peisajulul care 0 inconjoara. Din motive legate de constructia sferei, in cdmpul meu vizual pot cuprinde simultan maxim 7 plus / minus 2 dintre aceste gauri Pe restul, in respectivul moment, nu le pot vedea. Schimbandu-mi pozita in interior sferei sau directa privit, pot aduce in c&mpul meu vizual alte numeroase gauri. Mai mult, daca sfera este foarte mare, daca unele guri sunt obturata, sau in functie de pozitia pe care 0 ocup, poate fi necesar s4 g3sesc mai inti, pentru a putea privi prin unele gauri, modalitatea de 4 le elibera sau de a mé plasa fata de ele astielincat sd ire in campul meu vizual Prin unele dine ele pot vvedea lucruri care-mi plac, prin altale luoruri care ma ingrozesc sau ma plictisesc, astel Incdt voi privi preferential prin unele dintre ele. In extramis, dincolo de numeroasele gauri prin care pot privi vor ram&ne altele, cel putin la fel de numeroase, prin care nu pot privi fie pentru c& nu-mi sunt accesible, fe pentru c4 am ales din diferite motive s4 n-0 fac. Cele 7 gauri care se afld la un moment dat in fata mea gi prin care pot priv, constituie constinta. Celelalte gauri, prin care pot privi dupa dorint’, schimbénd directa privri sau propria pozitie, constituie 0 parte a inconstientului, asimilabil&: conceptului clasic de subconstient, Celelalte gauri, prin care din diferte motive nu pot prvi, constitu alte doua pari ale incongtientulu. Acelea prin care am ales 8 nu pot privi datoritA neplceri, spaimel sau suferinfol pe care mi-o produce ceea ce vad afara constituie sistemele de introiecti gi traumele uitate, Celelalte sunt acea parte a sinelui uman profund, ascuns, unde accesul constiintei este adesea dificil gi limit. Oricum, este-posibil ca, din tnt&mplare sau datorta unor factori exteri, s8 pot prvi prin unele dintre gaurile prin care in ‘mod normal nu pot prvi sau ca ceva din ceea ce vad afara s-mi aminteasca de existenfa unor traume sau evenimente stresante si s8-mi producd o team la fel de mare ca gi primele, Primele sunt experientele incongtientului in sens clasic sau experiente de tip spiritual, de conectare temporara cu sinele profund iar celelalte proiectile, prin care aduc in prezent evenimente, emoji si comportamente ale trecutului Una dintre presupozitile de baz& ale culturi occidentale este aceea of aproape tot ceea oe 214 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE facem gi ceea ce suntem este congtient. In repetate rénduri am fost surprins de rea diferitilor oameni la afirmatia mea cd cea mai mare parte din ceea ce facem este inconstier De obicei rSspunsul lor era cova de genul ,Cum adic&?”, Exista aga ceva?l’, .Cum si se intample ceva cu mine f8r3 ca eu $8 stiu??", Cu toate c& experienta cotidiana a oricarui om este presdrata cu exemple de manifestari inconstiente, este necesara, se pare, 0 anumit& pregatire psihologica pentru a accepta existen{a inconglientului. Este necesar de asemenea sé dam dovada de tact si diplomatie atunci cdnd discutam cu clentil despre experientele lor legate de incongtient, condite in care 0 vom putea face fara ca reactile lor sé ne surprinda si fara a le declanga rezistentele De asemenea, inconstientul fiind mult mai bogat si mai intelept decat mintea constienta, este de presupus ca resursele necesare pentru rezolvarea diferitelor probleme personale sau ale clientilor sunt plasate la nivelul inconstientului. Prin psihoterapie, clientul este de fapt asistat, ghidat in procesul de descoperire a acestor resurse, de aducere 2 lor la nivelul constintel fiecare sistem sau tehnic& terapeutica find practic modalitéti de conectare a clientulut la realitalea sa intema si developare in egala mésura a introiectilor $1 proiecilor, traumelor mecanismelor inteme ale acestora sau aie resurselor sale ascunse, inconstiente. 3.3. Despre structura experienfei subiective 3.3.1. Sisteme reprezentationale ‘Aga cum afirmam la inceputul acestui capitol, NLP @ fost defini ca studiu al experientel subiective. Dacd experienta umana sau comunicarea au vreun Inceput, acesta e activitatea ‘senzoriala, simturile. Practic, experientele senzoriale sunt acelea pe baza crora cunoastem, cel putin in faz initial’, lumea gi mai térziu, prin interiorizarea lor, se structureaza experienta subiectiva. Simfurile sunt singurele noastre puncte de contact cu lumea Folosim numeroase filtre perceptuale, de natura fiziologic’ sau functionala, perceptile noastre find hari construite pe baza proceselor nervoase. Lucrurie c&rora le acordam atente In aceste hart rezult& dintr-o noua fitrare, prin intermediul credintelor, intereselor, preocuparilor, experientel noastre anterioare. Dincolo de explorarea modalitatii in care functioneaza aceste filtre, de procesul de modelare prin care este reconstruita structure ‘experientei subiective, NLP ofera modalitai de crestere a acuit&i senzoriale, de dobandire a unor ablitét} care s@ permit s& vedem mai multe $i s8 facem distinctii mai fine cu toate simturile. Aceste abilitati ne pot face viata mai ugoara sau mai interesanta, find utile si necesare in numeroase ‘domenii de activitate. Un pictor trebuie $8 aib& 0 perceptie cromatica $i a formelor extrem de dezvottate, la fel cum un degustator de vinutl trebuie & ab 0 excelenté discriminare gustativa. Dezvolterea acuta senzoriale este un obiectiv important si explicit al trainingurilor NLP. este ins& legétura dintre simfuri gi experienta subiectiv intemn3? De exemplu comunicarea incepe cu gandurile noastre pe care le transmitem celorlaiti cu ajutorul miloacelor expresie. Dar ce sunt gandutle? NLP concepe géndirea ca un proces in care simfurle sunt folosite pe plan intem. Atunci c&nd gandim despre ceea ce vedem, auzim sau simjim, no! recream pe plan intern aceste sunete. Reexperiment&m informajiile pe plan intern, in forma senzonala in care le-am perceput prima dat, Uneori facem asta constient, alteori nu. De obicei, fu acordam atentie felulul in care gandim; avem tendinta de a gandi despre un lucru sau altul si ndim despre un lucru sau alful, De asemenea, presupunem automat ca cellalti deaza in acelagi fel. Chiar in cazul gandiril abstracte, conceptuale, baza de pornire exparienla senzorialé asupra céreia se aplca diferte operati de analiza, comparate, are etc. Chiar $i in acest caz, operam adesea cu reprezentari care au baza senzoriala. Unul dintre modurile cele mai importante in care gandim este prin amintirea ta sau Inconstient& a experientelor senzoriale trecute. Cu ajutorul limbajulul putem chiar crea variate asistat, nstintel, nitului la aumelor, cperientei verveplile atentie In uparior, aceste ve, NLP <8 permit’ pot face actvitate fel cum un cuit exemplu, mijloacelor rile sunt au alll si atc ceilall pornire comparatie, riala, stient sau ea variate tolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 215 experiente senzoriale interne, care nu au un corespondent real in experienta trecutd, nu sunt amintid. Dac& cer culva s8 se gandeasca la o plimbare pe Lund, pentru a da sens unei ‘asemenea idei, el va trebui s4 parcurga mental aceasté experien(a, folosindu-gi simlurle pe plan inter pentru a-Si reprezenta experienta descrisa prin cuvintele mele. Daca respectivul chiar @ fost pe Lund vreodat8, probabil isi va amint experiente specifice legate de aceasta, Dac& nu a fost, ceea ce este de altfel aproape sigur, probabil va construi aceasta experienté pe baza unor ‘experiente macar partial similare sau folosind materiale de la TV, din fime, crti sau alte astfel de surse. Experienfa lui va fi un mozaic de amintri si imaginatie. Cea mal mare parte din gandirea noastré este de obicei un amestec de experiente senzoriale amintite sau construe. Poate acest exemplu nu este cel mai iustaliv. Drept exemplu poate f folosité orice experienta de genul te gandesti la 0 excursie in Arhipelagul Greciel” sau la 0 ,ascensiune pe Mont Blanc’. Aceleasi cai si procese nervoase stau atat la baza reprezentari inteme a experientelor cat si la baza experientelor directa, reale. Gandirea are efecte directe pe plan fizic, corpul gi mintea fiind un singur sistem. Gandul la felul de méncare preferat ne declangeaza secretia salvar \Mancarea este imaginara dar salivaja in nici un caz Deci, folosim simfurile in afaré pentru a percepe lumea si in interior pentru a ne reprezenta experientele. In NLP, modutile in care preludm, slocém si codém informatie senzoriale pe plan ‘mental poarté numele de sisteme reprezentationale, Ele sunt corespunzatoare principalelor modalitli senzoriale si pot fi utlizate extern (notalia €) sau inter (i), Sistemul vizual (V) este folosit in afara atunci c&nd privim realitatea sau intern, atunci cand vizualizam pe plan mental. In aceeasi manier&, sistemul auditiv (A) se divide in cel exter si cel intern. Sistemul kinestezic (K) extem include senzati tactile, de temperatura sau textura. Kinestezia intern’ cuprinde senzatii amintte, emo si senzatii interne de echilioru si Cconstin{& corporal, reunite de obicei in sfera proprioceptiei. Sistemul vestibular, responsabil cu senzatile de echilitru, constituie 0 parte importanta a kinesteziei gi adesea este considerat ca Un sistem reprezentafional separal. Apare exprimat in numeroase metafore despre ,pierderea echilibrulur, .a c&dea’ etc, Aceste tei sisteme sunt principalele cu care opereaza cultura occidentala, Sistemele gustaliv. (6) si olfactiv (O) sunt considerate mai putin importante si ‘adesea sunt incluse in cadul kinesteziei ; Folosim permanent toate aceste 3 sisteme primare (V AK), desi'nu suntem in mod egal Constienti de toate si aver tendinta de @ favoriza pe unul dintre ele, Bandier gi Grinder propun o alt viziune, Ei considera 4 dintre cele 6 sisteme posibile, si anume: vizual, audit, kinestezic gi olfactiv. Sensibiltatea vestibularé sau de echilbru este inclus in kinestezia, iar cea gustativa in sistemul olfactv, datorité: numeroaselor puncte comune atét morfologice cat si functionale ale utimilor do! analizatori. Ei propun un model de notatie a experientelor parcurse de client in termenit acestor 4 sisteme reprezentationale care poart& numele de 4 ~ touple (Vile Aile Kile ile). Orice experient& poate fi evaluat’ In functie de orientarea interna sau extemd a celor 4 sisteme, iat terapeutul, atuncl cnd pune intrebari, poate remarca nu alt réspunsul verbal al clientulu, c&t orientarea acestor sisteme. Experientele find mixturi de percepti gi amintiri, este tls not&m modul in care clientul se raporteaza la experientele prezente. Daca o experient’ actuala determina trdirea unor experienfe preponderent interne, sau activarea unor aminti, probabil avem de-a face cu o proiectie Aceste sisteme nu sunt reciproc exclusive, Este posibil sd vizualizdim i tn acelasi timp s& {raim senzatile si sunetele asociate, la fel cum este posibi s& ne fie foarte dificil s4 fim atenti fa toate in acelasi timp. In acest uitim caz, 0 parte 2 procesului de gandire se va desfasura inconstient. Cu ct mai adanc vom fi absorbiti in lumea imaginilor, sunetelor si senzatilor interne, cu att mai putin vom fi capabili s8 acordam atentie lumii exteme. Pe plan extern folosim permanent toate simturile, desi tavorizm unul sad altul dintre ele in functie de situalia in care ne aflam, Pe plan intern insd, avem tendinta de a favoriza unul s: 1ou8 dintre ele in functie de lucrul despre care gandim 316 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE toate dar incepand de la varsta de 11-12 ani avem preferins care siotemul folost tn mad ‘bignuit preponderent de 0 persoand post rumele de sistem preferat sau primar. n cad sistem prefer, de one) ‘suntem capabili s& face distinct si scriminari de mai mare neta decat Tn celelalte: Unii oameni aP=t astfel ca dotali sau talentat in mod natural pentru anumitetipuri de sarcini sau activa Uneot, Bt anumit sistem nu este vient de dezvotal ceea ce face ca anumite abit sf fe cific de ach zijonat. ict nul dine sisteme nu este superior ata; aceasta depinde de coed si facem. © calfate de care dspun oameni cu performante superioae In doment mmuitiple este aceea de a se comata de pe un’sistem pe aftul, in functie de sarcina in Cate sunt angajali. Diferitele pshhaterapllindicd destul de clar prefernta iniiatorlo. practicantilor si clientior or. Terapille corporale sunt preponderent kinestezice, pshanalza predominant verbala si audiva, terapile Sri sl simbolismul ungian sunt exemple de tapi cu baz senzoriakl Folosim limbajul exter pentru a comunica gi desere calor! g&ndurie Sou experientele noastre interne lar cuvintele prin care o facern indica sistemul reprezentational pe cared folosim. Cuvintele cu baza senzovialé ~ verbe, adjective i adverbe ppoarté in NLP numele de predicate. De obice uiizrea cu prepondetents a unui anu! tip de predicate indica sistemul proferat de reprezentiri al persoanel. E posibll de exemplt $3 afim care e sistemul de reprezentéri preferat al unui autor prin analiza limbaulul pe care foloseste. Mari sctitori de vrece folosese intatv variate tipur de predicate, apartnand tuturor ssteme'os reprezentationale Unele cuvinte, cum arf inelegere, gandire sau proces nu au baz ‘senzorialé gi sunt neutre din punct de vedere al sistemelor reprezentationale: Chiar $i aoe % cuvinte neutre sunt traduse vot de ctr, in functie de sstemulreprezentalional cu care opereaz® preponderent. Exists posiblitalea de aplcare a acestor predicate In ucrlterapeutc, Ele sunt importante in obfinerea raportului de rezonant cu clentul, in care important este De atat ce spunem, cat trai ales cum o facem. Folin predicatele clientlor, practic vorbim aceeas: limba cu acestia i je putem vor exact in modul h care el gandesc. Aceasta abiale depinde de doi factori 1 aoa senzoral a terapeutuuis fapul ca acesta s4dlspund de un vocabular adecvat; care ‘sé permit& exprimarea in toate cele 3-4 tipuri de predicate Tn grup, este ull sa folosim mixturi de predicate, astiel incat fiecare membru sa-gi poata trai propria experien{a. Alfel,e posiil ca doua treimidintre membr s3 0 asculte, s8 nu injeleaga sau 84 nu urmeze caea ce spunem. ‘Aga cum dispunem de un sistem de reprezentan preferat in gandirea constienta, dispunem de maniere preferate de @ aduce informatille din memorie in congtinta. O amintire complet’ contine toate imaginile, senzatile, sunetele, gusturile $1 mirosuriie experientel originale. De sbcel, pentru @ 0 aduce din memoria, ne folosim pe plan intem de una dintre aceste modalitat Senzovile, numité sistem reprezentajional conducator sau de inpu Majoritatea oamenilor au un astfel de sistem conducator, care nu ‘este neapdrat acelagi cu dominant. De asemenea, el poate fi diferit tn functie de tipul de experienta. Sinesterile sont responsabile de o mare pate 2 bogie experienlor swede: $ conetiuieo parte important a fellu in care gandim. De obicel apa inte sister! preferat sicel car ele sunt definite In NLP ca asocier, ca egatur mediate $i inconstiene Tire doua inte ele sunt tft de naturale gl fresti Inca par 88 fie nascute odald CU no 8 ‘xist& numeroase legétur intr culos stale emotionale, ine culor gi senzatil termice sau Inte muze8 gi clare. Siestezile otf ulizate 2 sucoes fn munca terapeutica e sistem jistincfi gi u talentali m nu este sa facem aceea de Diferitele Terapille 3, terapille cparientele =| folosim. vumele de sistemul ntationale. eutre din int traduse importante pune, cat 1 avestia gi dol factor ecval, care i poata tal u infeleaga . dispunem completa ginale. De modal t acelagl cu bective i erat $ cel intre dou’ 38 cu nol intre culor =s in munca Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 217 3.3.2. Indicatori de acces Este destul de ugor s& aflgm in ce sistem reprezentational gandeste o persoané la un moment dat, ghidandu-ne dup’ modificérile fizice care apar alunci cand gandim intr-un fel sau altul Gandirea se rastrange pe plan corporal iar felul in care ne folosim corpurile ne afecteaz’ gandirea, Exist unele migc&ri sistematice ale ochilor ~ verticale gi laterale -, In functie de modul in care gandim, despre care sludile au ardtal c& sunt asociate cu activarea difertelor arii cerebrale. In neurofiziologie ele se numesc migcéri Iaterale ale ochilor (LEM) iar in NLP indicatori de acces vizuah. Ele constitule indicatoni care ne permit $8 stim cum gandesc amen, cum aoceseaz’ el informatile. ‘Cand vizualizém ceva din experienta noastré trecuta, ochii au tendinja de a se deplasa in sus gi la st8nga. Cénd construim Imagini pomind de la cuvinte sau incercam s& ne imaginam ceva ce ream vazut niciodata, ochil se misc In sus ila dreapta. Migcérile laterale in sténga indicd sunete amintite iar in dreapta sunete construite. Migcarile in jos gi fa stanga indica dialogul inter. Cand accesém, ne amintim senzatii, privim jos si la dreapta. Privirea pierduté drept inainte la mare distant, defocalizata este asociatd cu vizualizarea. ‘Acest pattem este valabil pentru majoitatea dreptacior. El poate fi inversat pentru stangaci, ce! pufin pentru unele sisteme reprezentationale. Exceptii pot sa apara nu numai la stangaci, de aceea este necesar sd fim precauti atunci c&nd aplicim acaste reguli in relajie cu clientii Oricum, pattemul migcéiilor ochilor este consistent pentru cei mai mulfi cameni, chiar daca respect sau nu acest pattem, © primé utiitate a acestorindicaton prveste ullizarea lor de c&tre fiecare in activitatea sa. a fi mult mai usor s& acces’m 0 reprezentare anume daca folosim migcarile ochilor cu care este asociat’ in mod natural, desi in mod congtient putem privi in orice. directie in timp ce gandim. Este ca si cum am face un acord fin al crelerului pentru a functiona intr-un anume fel, ‘Aceste misc&ri apar si dispar foarte rapid, aga Incdt e neceser s& fim buni observatori pentru a le remarca pe toate. Ele vor indica secventele de acivare a diferitelor sisteme reprezentationale pe care persoana le foloseste pentru a da un rispuns sau a parcuge 0 experienf3. De obicel camenii recurg 1n primul rnd la sistemul de input atunci. cand cauta ‘raspunsul la o intrebare. Des! indicatori vizuall nu sunt singuti prin care putem afia cum gandeste clientul, ei sunt cel mai Usor de sesizat. Daca stim cum $i unde sa privim, postura, mimica, gesture, respiratia gi culoarea pieli ne pot ofen de asemenea 0 sere de informatii despre felul in care: gandesc cameni. Aceste aspecte constituie ceea ce in NLP poarté numele de alfi indicatori de acces. Mai jos vom examina sumar aceast noua categorie de indicatori. Ei au caracter mixt, in sensul A reunesc paltemur de posturd, mimicd, resprafe, rtm al vor Cei care gandesc in imagini vizuale de obicel vorbesc mai repede si pe un ton mai inalt decat ceilalf, Este ca si cum ar Incerca sa {ind pasul cu imaginile care se deruleaza rapid tn mmintea lor. Respirajia este superfciald gi dasf@suratd in partea superioard a toracelui. Adesea ‘apar tensiuni musculare, mai ales in zona umeriior, capul e finut drept In sus iar fata.e mai paiid’ decdt normal ei care gndesc in sunele respiré in toaté cavitatea toracica. Uneori au mici migcdn itmice ale corpului iar vocea e clara, expresiva si rezonanta. Capul e bine echilibrat pe umeri sau Inclinat usor, ca gi cum ar asculta pe cineva. Cel care discut8 cu sine adesea {in capul Tnt-o parte Sau sprijnit cu mana sau pumnul, in pozitia telefonulul’, deoarece aratd ca gi cum ar vorbi la up telefon invizibil. Uneori repeta ceea ce au auzit usor sub nivelul respiraie, astelincat le putem vedea miscarile buzelor. 218 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE Kinestezici sunt caracterizati prin respiraile profunda, abdominala, acompaniataé adesea de relaxare musculara, Capul este lsat tn jos lar vocea are o tonaltate profunda, itm lent; cu multe pauze, ‘Migcdrie gi gesturile sunt de asemenea indicator care ne oferd informatii despre felul in care gandesc oamenil. Multi vor indica cu mana sau in alla maniera organul de sim pe care fl folosesc pe plan intern, Aceste semne nu ne araté despre ce gandeste 0 persoana, ci doer modul fn care o face. Limbajul corporal este abordat in aceasta maniera la un nivel mult mai rafinat gi mai subtil decato fac alte abord&ri Ablitatea de a folosi acest indicatori este esentialé pentru terapeuti si educator; ei pot afia cum géndesc clienti sau elevi gi astfel s& descopere cum s-ar putea schimba acest lucru. Lista de indicatori prezentata Th cele de mai sus nu este finalé si nicl exhaustiva. Ea doar ilustreazé tun model pe care fiecare practicant al psihoterapiel il poate adapta proprillor condi i relate! sale pariculare cu clientul Oricum, aceste generalizari trebuiesc verificale prin observatii si experienté. Ideea este aceea de a sti ce anume face clientul aici si acum, altfel relatia pshologicd cu acesta va fi perturbala, nesincer, lipsité de utiltate. De asemenea, sunt de evitat categorsirle noastre si ale celorialt ca apartindnd unui tip sau altul, eroare prezenta pe larg in psinologie si care nu fine cont de faptul c& omul real este intoldeauna mai complex decat generalizarile ce pot fi fécute in legaturd cu el. 3.3.3. Submodalitafi Prin utlizarea indicatorilor de acces putem stabili numai modul general in care oamenii gandesc. Urmatorul pas este aceta de a face acest lucru mai precis, de a face distinct de finete in cadrul respectivului sistem reprazentational. Vorn observa c& fiecare dintre cele treisisteme principale dispune de numeroase distino{i interne, specifice, care poart’ in NLP numele de submodalitaf Dac sistemele reprezentationale sunt modalitti de a gandi, de a experimenta lumea, atuncl submodalitile sunt cele care dau, construiesc sensurile experientelor, felul in care sunt structurate acestea Idea de submodalitti apartine antichitati gia fost exprimaté de Aristote! prin referiie sale la calitaile simturilor In cadrul fiecdrui sistem apar anumite submodalitati. Prezint mai jos 0 list a principalelor submodaiitti ale flecarui sistem, cu precizarea c& pot exista gi atele, importante in ordinea semnificafiei experienfeiparticutare a unor client. Sarcina terapeutului este aoeea de a identifica ‘acea sau acele submodaltati care structureaza sensul unei experienfe sau amintir, toomai pentru a putea interveni spre a schimba intr-un sens sau altul aceasta sernnificatie, +» Submodalitafi ale sistemului vizua!: Asociat (a vedea cu propritachi) sau disociat (@ te priv pe tine) jor sau ald — negru incadrat sau neincadrat Profunzimea (bi sau tridimensional) Localizarea (stanga - dreapta, sus - jos) Distanta faté de imagine (daca e disociat) Stralucirea Contrastul Claritatea (ctaré sau in ceaf) Migcarea (imagine staticé sau film ce se deruleaza) Viteza (desfasurare mai lent® sau mal rapid’ decal wzual) Numéirul de imagini (ecran Impaitit sau imagini multiple, succesive) vate ell Joar mai afla Lista 2azh late! este va fi tre si s fine ute in dese. cad cipale litt. atuncl > sunt e sale palelor dinea entifica tocmai Capitolul VI ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 219 Dimensiunea +» Submodalitat ale sistemului auditiv: ‘Stereo sau mono: ‘Cuvinte sau sunete Volum (mai tare sau mai incet) Tonul (inalte sau bagi) TTimbrul (plindtatea sunetulul) Localizarea sunetului Distanta fai de sursa sunetului Durata Continuu sau discontinua Viteza (mai lent sau mai rapid deca uzual) Ciaritatea sunetului # Submodalitaf ale sistemului kinestezic: Localizarea senzatiei Intensitatea Presiunea (greu sau usor) Extensia, dimensiunea (cat de mare) Textura (aspru sau moale) Greutatea (greu sau usor) Temperatura Durata Forma Acestea sunt cele mai frecvente submodaiti care apar in experienfele oamenitor. Unele re ele sunt discontinue sau analogice (asociat sau disociat, stereo sau mono, pe fata sau pe picior etc), altele sunt continue gi variaza pe o scald tn sens crescélor sau desorescator (intensitatea unei lumini, tonul unui sunet, senzatile de temperaturd). Multe dintre ele apar in limbai, In frazele pe care le folosim, Submodaltie po fi considerate drept codurifundamentale de operare ele creieruiui uman, Pur si simplu, nu putem gandi si nu ne pute evoca experientele fard a avea o structurd de submodalitti a acestora, Cea mai interesant® consecin(a si apicatie privind submodalitjile priveste modificarea acestora. Unele sunt neulre in raport cu sensul experientelor si amintirior,altele, dimpotriva, sunt oruciale, Schimbarea acestora din urma va schimba radical felul In care ne raportém la respectivele amintir.’ Sistemele reprezentationale, indicatori de acces si submodalitatile sunt elemente esentiale ale structuti experienjei subiectve. Dispundnd de sisteme reprezentationaie preferate $i de input diferte, de sinestezi diferite gi folosind submodaltati diferte pentru codarea experienfolor personale, nu e de mirare c& oamenii au modele, nar diferite ale lumi Atunci c&nd, tn final, ttilizam limbajul pentru a comunica cu ceilalti, e chiar uimitor c& reugim s8 ne intelegem unii cu ali atat de bine cum o facem, ... sau atat de prost. 4. NLP si psihoterapi In aceast sectiune voi analiza relevanta pentru lucrul terapeutic a unora dintre conceptele prezentate la subcapitolu 3. gi voi prezenta. c&teva dintre modelele si tehnicile terapeutice mai importante | lustrative pentru sistemul terapeutic propus de NLP. "Mal mute aspeceprivndulizareasubmadalior sunt prezenate in subcaptoul despre psoterapie 220 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE ‘Am afirmat deja cd desi NLP a port de fa psihoteraple, ea nu se restrange in prezent la domeniul psihoterapiei, ci ofer modele de intelegere g} interventie pentru objinerea eficientel in domenii multiple, Cum este posibil acest lucru, operand in linii mari cu aceleasi modalitati de 'uoru $i a¢eleasi concepte? Se pare cd maniera de cunoastere $I Intelegere a umanulul pe care ‘am putea-o numi psihoterapeutic-experientialé surprinde cel mai bine nucleul, esenta modulul de functionare si a structui psthice interne, Orientarea umanisté din psihologie este prezent8 ata in psihoterapie, cAt sin educate gin domeniul organizational. Acelasi lucru i putem constata si in legatura cu orientarea Comportamentala, insa cu anumite diferene, Pe de 0 parte, sfera de aplicabiltate a abord&rilor $i tehnicilor cu baz& comportamentalé este mai limitata. Ma Inlreb de exemplu cum putem lucra in maniera comportamentald asupra unor aspecte ce {in de spirtualitale. Pe de alta parte, ‘adeptii comportamentalismului au fost nevoit in repetate randuri s&s} reevalueze concepfile fundamentale asupra umanulu, s8 le dezvolte si s& le Imbogdteascé pentru a se apropia de ‘ealtatea care e fifa umana vie. Pornind de la schema simpla Stimul > Reactie, behaviorismul @ introdus ulterior personalitatea subiectului ca varlabll& mediatoare intre cei doi termeni ai relate, pentru ca mai tarziu sa preia unele dintre realizar psihologiei cognitive, rezuitand psihoterapia cognitiv-comportamentala. Consecinfele tayloismului in psihologia industrial tin deja de istoria psihologiet. |n alta ordine de idei, conceperea psihoterapiel mai degraba ca un proces de invatare, dezvoltare si evolutie este mai favorabila subiectulul acestul proces si da o alla dimensiune eventualelor probleme sau dificutaji ale sale, Mai mult, face posible transferurile tnt diferitele domenii de aplicativtate ale psinologiel umaniste, Aceasta este ideea de baz in care am Conceput si structurat, impreund cu colega mea Paula Dumitru, volumul ,Optimizarea comportamentului profesional. Intra educatie $i psihoterepie". Tn aceeasi maniera, NLP igi structureaz’ aplicatilie gi tehnicile pornind de la ideea optimizéri comportamentului si viet persoanei, a dezvoltarii gi mai putin de la cea a rezolvaril 'unor probleme sau corectari unor comportamente punctuale. Evident o& exist8 si numeroase astfel de tehnic, insa ele trebuie privite in contextul conceptiel generale, ca facdnd parte dintr-un ansamblu teoretico-metodologic mai arg 4.1. Argumente pentru o psihoterapie experiential Consider necesara aceasta argumentare datorité unel situatii paradoxale. Desi pe plan global literatura NLP este foarte bogata, in Romania ea este aproape inexistenta. In afard de cateva referii punctiforme la unele tehnici, singura lvcrare romaneasc& in care este abordat in wanier@ consistent programarea neuroviingvistic& este, dupé ounostintele mele, cartea Autosugestie $i relaxare” a profesoarei Irina Holdevici. Este fireso, in contextul acestui relativ ct informational, ¢a cititorul s8 se intrebe cel fel de psihoterapie promoveaz’ NLP, crui Curent terapeutic aparfine, la ce poale fi utiizata: Sper'cd demersul de faté va fi de naturd a punde c&t mai multora dintre aceste Intrebari, Cred c cea mai relevant® analizé $i, de os nu, cea mai bund argumentare, poate merge pe iia examinarii NLP din perspectiva a trei elemente fundamentale pe care se structureazé orice Sistem psihoterapeutic, anume: conceptia generat despre om; flasofia respectvel psihoterapil Modelul de relate terapeuticd psinoterapeut - cent pe care il promoveaza si maniera de lucru practic Concepfia generalé despre om, filosofia NLP a fost schitata deja prin. prezentarea Postulatelor sale fundamentale, In care se pot regeisi impede ideile psihologiei umaniste; motiv Pentru care nu vol insista asupra acestul aspect. Conceptia gestalt-lerapiel este prezentata la ‘maniera de lucru apartindnd lui Milton Erickson sunt prezentate in acest ent la nfel in ali de 2 care odului sin ntarea darilor n tuoral parte, ceptile pia de orismul meni ai zultand ald in nvatare, ensiune iferitele 2 am imizarea a ides ezolvarii meroase dinteun global cateva ordaté. in cartea tui relativ erge pe paz orice shoterapil; 2 de lucru zentarea te, motiv entaté la in acest Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 221 capitol, elle iui Gregory Bateson privind teoria sistemelor si a informatie’, care au fost preluate de NLP, pledeaza la randul lor pentru o abordare de tip holist s! integratv a fintei umane, de asemenea specificé orientarii terapeutice experientiale, Sud acest aspect, al postulatelor teoretice de baz’, consider c& nu existd nici o dificultate pentru un eventual demers de ‘ncadrare a NLP in contextul orientarilor si curentelor terapeutice. ‘in ceea ce priveste relatia terapeut - clini, literatura descrie 3 tipuri mari de relati ‘ Relaiia terapeuticd de tip transferential, speciic& psinanalizei si asimilabild in ultima instant cu 0 relalie de tip parinte - copil. Esentiala in acest tip de relate este inegalitalea celor doua poziti Transferul clentului asupra analistului este utiizat ca instrument terapeutic. Scopul analizei find explorarea si rezolvarea confictelor incongtiente din perioada varstei de: 1-3 ani, legate de natura relatiel coplului cu pérint sau substtutele acestora, este necesar ca pacientul s& regreseze pad la varsta confctului. Si ma Intreb cum s-ar realiza cel mai usor acest lucru dacd nu prin relatia cu un parinte? Relatia transferentialé reediteaza deci patterunile relationale din copiléria clentului. Desi ar fi numeroase lucruri de adugat referitor la relaia terapeutica transferentialé, ma muifumese $8 remarc faptul o NLP promoveaza o relalie diametral opusa, ‘complementard chiar dint-o anumita perspectiv. + Mai interesanta s-er putea dovedi analiza relaliei terapeutice de tip contractual, promovaté de psihoterapia comportamental8 si cogritiv.comportamentala, Aga cum reiese din numele pe care-| poarta, este un model de relate terapeut-client mediat printr-o formula de tip contractual Nu am in vedere acordul mutual care se stabileste cu necesitate si este vital in orice tip de psihoterapie intre terapeut si client, cu privire la aiferite aspecte, cum ar fi obiectivee terapiei, 0 ‘anumité defintie asupra problemelor clientuui, un limbaj comun etc, ci un demers de tip explicit, materializat in forma scrisa in unele terapli, prin care sunt stabilte objective i sarcini pentru fiecare dintre cei doi parteneri ai relaliei, termene si toate condifile de desfasurare ale procesului. Este vorba mai degrab& de o relatie de tip profesor - elev, in. care pacientul apeleazé la servicile terapeutului pentru a invita cum s@ faca fata anumitor situa, cum sé rezolve anumite probleme, cum s& negocieze cu gandurile si emotile etc. Dupa Karasu (citat de Holdevici, 1996), acest model de relate implic& colaborarea dintre terapeut gi client, facdnd ape! la.egoul de adult al cientului,intre cei doi realizandu-se aga numita alianta terapeutic’ Mai trebuie spus c& acest model relational fs are originea In conceplia generaté asupra psihicului, a modului de functionere gi a tulburalor sale, aspecte care nu fac obiectul acestei analize. Acelagi lucru se aplica gi in terapille de factur& analiticd gi n cele experiential. Exist ins unele aspecte mai subtle ale relatiel terapeutice, posible surse de confuzil sau care las loc interpretarior. De exemplu, existé elemente de tip contractual in orice tip de psinoterapie. Plata sedintei in psihanaliza este un bun astfel de exemplu. Este de altfel greu de conceput desfasurarea unui proces terapeutic In absenfa oricaror reglementari de tip contractual, Acest cfiteriu de analiz8, singur, nu poate rezolva sarcina unei clasificérl @ sistemelor terapeutice. Examindnd ins’ oarecum mat in profunzime aspectul psihologic al relafel client ~ terapeut, luoruile se schimba. Ce este lao adica un profesor? Un om care sli si care invata pe altul care nu stie, de obicei un copil, Personal, consider c& acest tip de relatie poate fi o forma blanda a relatiei de tip parinte - copil sau 0 forma tranzitorie c&tre un alt tip de relalie, de egaiitate, pe care © Voi prezenta mai jos. De exemplu, se recomanda ca terapeutii de orientare cognitiv- comportamentala s& fie directivi in relatia cu pacienti. In spatele acestei directivitati s-ar putea ascunde ins& supozilia unei superiortai a terepeutului asupra clientulu - eu gliu mai bine ce ai de fBout, eu stiu ce al tu de facut -, poztia parintelui vis-a-vis de copil. Analiza tranzactionald ca sistem terapeutic se plaseaza in sfera experientilismului, desi relalia terapeutica pe care o ullizeazd este de tip contractual. Dau acest exempiu pentru a argumenta ideea ca, daca exist ceva la nivelul relafiei terapeutice semnificativ pentru 222 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE diferentierea intre modelele terapeutice, acest lucrt poate fi'depistat mai degraba la nivelul profund psihologic al relatiei sau al presupozifilor de baz si nu atat la nivelul aspectelor formale. Contractul gi alianta psihologic’ statuteaz’ numai aspectele de tip formal extern ale ‘elatiei, nu gi pe cele profunde. Desigur cd nu vreau s& afi c aspectele formale nu ar avea un impact psihologic profund. Esle deci perfect posibil, chiar recomandabil s& luerdm th manier& experientalé de exemplu, avand ca punct de pomire un contract gio aliant’ client - terapeut « In sfarsit, cel de-al trellea tip de relate psihoterapeutic’ este relatia centrata pe realitate. Este 0 relalle de egalitate intre cei doi parteneri, bazata pe respect total si acceptare neconditionata a clientului de catre terapeut, specific’ terapillor de orientare experientiala Terapia rogersiana si gestalt-terapia sunt extrem de exempliicative, chiar definitori din aceasta perspectiva. Relatia centrata pe realitate implica 0 attudine calma, empatica, infelegatoare din partea terapeutului, astfel incat clientul s& se simt& securizat si Tn{eles si sd se poatd utoexpiora in totalitatea relator sale cu sine gi cu lumea. Terapeutul este prezent tn realtatea, in situatia clientului, 0 prezenta caima, ferma, de natura a conferi clientului incredere, este elementul care reechilireazd si aduce permanent’ reactile clientului fn aici gi acum’. Existenta Lune’ astfel de relafii este posibia numai pornind de la credinfa cd clentul este o persoana pozitiv orientata si capabilé de evolutie. El dispune de toate resursele necesare pentru aceasta iat sarcina terapeutului este s&+! jute $8 le descopere gi s& le pund in practicd. Terapeutul’ este prezent in relajie in calitatea sa fundamental de om, de fink’ vie gi poate ave momente de autodezvaluire, care vor facili la réndul lor exprimarea clientului $i cresterea Tncrederil acestuia Interapeut Nic! unul dintre aceste tipuri nu poate fi pus in practicé tn forma pura, nealterat’. Mi se pare imposibil ca un psihanalst s& nu aiba momente tn care raportarea neutra vis a vis de pacientul sau s8 nu fie alteraté de elemente umane, de identiicare cu experienta pacientulul sau de raspuns la transferul acestuia. Psihanaliza a teoretizat aceste lucruri prin conceptul de ontratransfer, evitarea aparijiei si manifestari lui fn relafia analist ~ pacient find un obiectiv important al analizei didactice formative. La fel de improbabi’ pare gi situatia n care Un terapeut de orientare rafional emotiva nu s-ar abate de la unele dintre prescriptile contractulul. Surse ale acestor abaleri de la un model prestabilt pot fi in egalé masur& clientul sau terapeutul iar mecanismul care st& la baza lor este mult disputata proiectie, indferent dac& e teoretizat’ psihanaiitic sau gestalt Exista, de asemenea, elemente comune ale celor trei tipuri, Cel mai important este Presupozitia bazala de la care pomesc toate trei, scopul lor fundamental, anume de a ajuta clientul sau pacientul s3-gi rezolve problemele sau sa depageasca situafile dificile prin care trece. Toate tei presupun acordul mutual despre care am vorbit mai sus, precum gi relatia de Comunicare direct, chiar dac& nu intotdeauna fata th fat. iferentele dintre ele rezida th modu particular tn care infeleg s&s ating scopurie |n realitate, relalia vie si dinamica dintre teraneut si client este’ una mixat8, care reunes elemente ale celor trei principale tipuri descrise, ins& cu preponderenta unuia dinte ele. Ea oate fi deci preponderent transferentiaa’ sau preponderent centratd pe realtate sau poat incepe ca o allanté terapeuticé pentru-a evolua catre una din celelalie dow, tn functie de orientaree terapeutulul, proiectil, transferutle $i contratransferurile celor doi, Transferul este pe ‘arg prezent in orice forma de psinoterapie; cel mai adesea aparilia unui contratransfer pozitiv find un indicator pentru buna desfagurare a procesulu, indiferent de tipul de psihoterapie practical. Fiecare dispune de anumite avantaje si de anumite resurs®, pe care, ca terapeu ' Carl Rogers @ propus inlocuirea termenulut de pacient cu cel de client iar @ celul da térapeut cu cel de consiler. Da Ia nivelul | aspectelor ai extern ale uaravea un de exemplu, pe realitate, | aoceptare pperientials din aceasta =gatoare din 4 se poatd in realitatea, ‘dere, este Existenta ana pozitiv aceasta iat peutull este momente de eril acestuia | Mi se pare 4e pacientul ulul Sau de onceptul de un obiectv un terapeut i. Surse ale rapeutul ia teoretzat’ portant este de a ajuta le prin care gi relatia'de d8 In modul ve reuneste re ele, Ea sau poate \ functie de erul este pe nsfer pozitiv ssihoterapie a terapeuti cut ou cel de Capitolul VII — PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 223 utem alege sé le utlizém sau nu. Cred c& cel mai important lucry este totus responsabiltatea acestor alegeri. acd probiema se pune in termenil opfunii de @ ne raporta la cllent preponderent ca un Patinte fa de. copl ca un profesor fala de un elev sau ca un om fata de alt om gi ai ‘esponsabiltii acestei optun, prin principle sale, prin increderea gi respectul pe care le erat Glentului, NLP apartine curentului experiential in aceeasi mAsurd ca si gestalerapia. S8 nv uilam ca una dintre presupoziile 'undamentale ale NLP este aceea cA exist o inienile poziiva in aves oricérui comportament al clientuui n NLP, relalia terapeutios este una de comunicare, empatie, incredere si respect, avand Scopul fundamental ca clientul sa-si exploreze propria experienta. subiectiva gi s& decida ‘esponsabil in legaturd cu sine, resursele de care dispune sau nu $i cu viala pe care o are. Voi Gescrle modaltaie fundamentale prin care acest model de relaie este pusdin practic In ‘ubcapitolul urmator. Cel de-al ueilea crteriv de analiza se referd la maniera de lueru practic $i tehnicile atlizate. Incep prin a preciza faptul c3 lucrul NLP priveste pe de © parte lucrul cu starile normale ale constinel iar pe de alté parte, cu stile modificate. Maniara In care’ este tealizat in NLP [ucrul cu startle modificate de conslint si hipnoza este cea ericksoniand sintetizat’ in Subcapitolul urmator. Nu vo insista aici asupra ei, lasénd apreciarea el in sarcina cittorul In caea ce priveste lucrul cu stale de constinta clara, normal, nemodifcala, abordarea este in lin mari asemanatoare cu cea gestalt iar in unele puncte se aseamana cu cea Psihodramatic, in aoeeagi masuré in care se aseamand gestal-terapia cu psihodrama, Sunt Insa cateva aspecte asupra carora a5 dori sé insist. Poate col mai important este prezentiicarea. Orice experient& a clentuui asupra cérela se lucreazé este prezenta, $2 intdmpla aici si acum. Ce inseamna acest lucru? Poate fi vorba, de exemplu, despre constientizarea nei proiecti in manierd gestalt: Ce anume din ceea ce veai / uz Simi acum te face crezi/ sa simfi/ sa tres n acest fel? Poate fins vorba sl despre © aminire, 0-experienta trecuta traumatica sau dimpotriva, o experienta resursa. In acest caz Gllentu este ghidat pentru a-sievoca sia retrain prezent aoeste experienfe, deci trecutul este adus in. prezent peniru a se luca asupra li. Mai poate prea si situaia in care lucram cu imageria, cu reprezentérile clientului asociate ditritelor experiente. in orice situate s-ar ala lieu, aceasta se intémpld in prezent. Este ocala invinsecd a cricdrui eveniment.aceea de 8 nu se pulea intémpla decal in prezent. Evenimentele trecute ne afecteaza prin intermediul amintiilor despre ele iar pentru a reevalua aceste amintre necesar s3 le aducem in prezent, $4 acem.ca evenimentu a cru amintre ne produce suferinfd sé se intamole din nou, dar alto Un element de mai mare generalitate il reprezint& scopul terapie. Acesta e ca clientul $& Invele 84 fe efcient in leatura cu sine si cu vila sa, sé devind congtiont sau s8-gi modes ecbenentele, atunc| cand. consider’ cé\@ necesar. Premisele de la care porneste lucrl {erapeutic sunt acelea ca cientul este in mod real cepabil s4 opereze anumite modificani th legatura cu sine $i 8 el este responsabil pentra sine, pentru ceea ce i se intémpla; penis alegerie pe care le face, pentru lumea in care alege s4 traiasca, pentru felul in care. se ce en eez2. Aces aspect al responsablitai in port cu propia persoana gi propria ia et foarte Important, umérindu-se permanent faplu ca clertl s4 consieniaeze c& in mod rex ¢l este singurul responsabil de sine, de stile lui, de viata lui. O persoand care reuneste 0 atitudine pasiva, de asteptare fat de vial8, cu credinta c& . aproape sigur va deveni ata ii va ofer suficiente prileuri pentru a- md de alegere si responsabiltate. Alta credinta care probabil va determina s& stresal, anxios, depresiv, deci nevrotic i cu siguranta vi i intari credintele. $i olusi, totul nu este decat o probl Persoana poate alege s8 creadé c& viata e frumoasa caute experientele placute Din aceasta direct trebuie infeleasa ideca de atunel c&nd vorbim de NLP. Deslin NLP se afirma ca Programare sau auloprogramare, implicit’ dacé nu avem ceva de procesat, de fEcut, 224 ORIENTAREA EXPERIENTIALA iN PSIHOTERAPIE de gandit la, creierul nostru are tendinfa de a evoca evenimentele trecute neplacule sau traumatice, care astfel sunt retraite, tine totusi de responsabllitatea noastra s4 alegem la ce ne gandim, in ce stari intrém etc. Mai mult decat atat, in ‘Spatele oricdrui comportament stand o intenjie inconstienta pozitiva, aceste pracese de evocare si reexperimentare a evenimentelor ‘Stresante trecute pot fi infelese in alta lumina, ca incercari inconstiente de a le rezolva, ca si cum inconstientul ar atrage atentia asupra lor congtnfel. Exist Ins& gi numerosi cameni care, Aalunci cand nu au aliceva de facut, igi evoca si relraiesc amintr si experiente placute, tonice In finalul acestei analize, un ukim element pe care doresc s4-I aduc in discutie sunt tehnicile folosite in NLP, mai precis unele dintre aceslea, NLP oferd un evantai foarte larg de tehnici extrem de variate, dintre care am prezentat cteva mai detalat in subcapitolul urmitor. Exist unele tehnici, cum ar fi cele de ancorare sau modalitatea de lucru cu submodalitatile care se ‘bazeazé pe principiul conditjonéri, la fel ca gi tehnicile comportamentale, ceea ce a determinat-o pe Irina Holdevici (1995) s& afirme ca Se poate vedea cu usurinta ca e vorba de o orientare de {ip comportamentalis in psinoterapie". Personal, consider c& mai degraba aceste tehncl pot fi evaluate prin prisma asemandrilor care exista intre sistemele terapeutice. Nimeni nu poate nega existenta sau utiitalee principiului condition, ins viata psinica nu se reduce la conditionare. Condijionarea, alaturi de alte mecanisme, tsi regaseste locul in structura experientei subiective. Chiar daca unele tehnici ale NLP se bazeazé Pe acest principiu, aceasta nu inseamna neaparat ca NLP este o psihoterapie comportamentala, ci doar C4 NLP a valorificat unele elemente ale Comportamentalismulul, Ca extensie a aplicatilor, NLP depageste orientarea comportamentalé a tehnica, arsenal NLP este muit mai bogat si mai variat decat ansamblul tehncilor bazate pe conditionare. Un sistem de psihoterapie este cu at&t mal valid si mai uti, cu ct reugeste 88 beneficieze de achizilile si realizérile celoralte sisteme. Nu exista sisteme terapeutice pure, ci doar mixturi mai mult sau mai putin feiit, in care importante sunt cele céteva idei fundamentale 5 capacitatea de a-gi atinge scopurile. lar din aceasta din urm3, perspectiva, NLP a demonstrat deja valentele de care dispune. Multe dint tehniclle NLP sunt foarte simple si prezint8 avantajul c8 pot fi ualizate de fiecare in parte pentru a-si optimiza propria comunicare, proprile sta gi propriul comportament, De asemenea, NLP oferd modele de training pentru obfinerea efciontel $i optimizarea comunicarii in multiple domenii Ca sistem terapeutic, NLP este recomandabilé tn majoritatea cazurlior de nevraze, in 'ulburérle de stres, in terapia unor traume, in situafile de dependenta, in corectarea unor Comportamente nedorite, in modificarea montajului psihic al unor pacienti somatic, in situate de criz& existentiala sau pentru optimizerea comportamentului. Contraindicatille sunt aceleasi ca $i pentru cea mai mare parte a psihoterapiilo, 4.2. Abordarea terapeuticd NLP: rrincipii, modele $i tehnici 42.1. 0 privire de ansamblu asupra procesului terapeutic "3 doua aspecte esentiale pentru orice psihoterapeut sau pentru oricine aluté pe cineva sa faca schimbari in propria via |. Primul este relafia - a construl si a mentine un raport de rezonanté cu clientul, pentru a este congruenta, armonizerea, Este necesar s& fil complet armonizat in tot ceea ru a ajuta pe cineva; lipsa congruentei va genera mesaje amestecate si va scadea ef Procesului de schimbare, Aceasta inseamna a actiona cu convingerea ci tehnicile vor avea e placute sau m lace ne nt stand 0 enimentelor va, ¢a gi meni care, 2, tonice, t tehnicile g de tehnici tor. Exist ie care se poate nega onditionare, biective neapaat mente ale rtamentall bazate pe leze de mixturi mai acitates valentele ul cB pot fi si propriul cientel nevroze, in jarea nor in situatile leasi ca © clneva sa ul, pentru a monizat in cate si va gerea 8 Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA Relatia gi congruenta Se plaseazé la un nivel semantic mai inalt decal orice tehnic ce poate fi aplicata in contextul lor. Cadrul objectivetor este folosit pentru’ culege informatii despre problemele client Starea prezenta si 0ea dorité i resursele necesare pentru a o atinge pe ultima, In cadrul acestu demers este necesara acordarea unei alentii sporite, 0 sensibiizare la totaltatea stimulailor Senzoriale - acuitate senzorialé, concomitent cu intentia de a raspunde necesitatior de schimbare a persoane Tehnicile pot fi apicate numai in cadrul acestorstructuri Uneori tehnicile au Inelesuti fixe, alteori nu; de aceea terapeutultrebuie s& fie pregatt pentru @ varia paleta tehnicilor, pentru a le abandona si a utliza altele, in ordinea atingerii scopului - Nlexibilitate. Ele trebuie folosite cu tia $1 infelepciune, tinand cont de relatia cu clientul gi de echilibrul intern al acestuia. Intentia de baza a NLP este de a ofer inlotdeauna mal multe alternative, niciodatd de ale restrange. ‘Aceste aspecte sunt llustrate in figura de mai jos (dupa O'Connor si Seymour, 1990), Intelepciune / Ecologie / Congruenté Relatie / Raport Obiective Stare} Tehnici | Stare Prezental Doritas ‘Schimbarea tehniciior | Culegere de informati etorteaeees Loe” La randul s€u, Stephen Lankton (in “The practical magio', 1981) prezinta o hart pentru Organizarea modului de utilizare @ instrumentetor si tehnicilor terapeutice in luc cru cu client lata agadar cum ar putea arata schema unui proces terapeutic. | Stabilirea ‘Adunarea de ‘Accesare Programarea | raportului date Resurse | comportamentului gi terapeutic experienta | (relatia) a constructiei | Pacing Canalicanal | Continua legétura Continus |. Continua legatura legatura Potrivirea ‘Atmonizarea Datele sunt cel Utilizarea Fiecare sistem Sistemelor | predicatelor’ | maibine culese | sistemului de’ | — reprezentallonal va de prin folosiea | reprezentéti' | —dispune de resurse reprezentari Sistemuluide | dominant valoroase a feprezentiri | | 226 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE conducator | (leading _| Over lapping Suprapunere | Folosite Folosite in Yuture pentru pentua pace” feprezentéri obfine completefintregi | reprezentiri complete. Intrebarile Pentru a obtine Ajuta la modelului raspunsuri bazate | specificarea Meta pe senzorialitate; | resurselor pentru aidentifica | necesare forma de limitare | pentru a experientei obtinerea starii dorite ‘Ancorarea. | Ancoreazé Folosite Folosite pentru a relatia, pentru | asocia componentele | selesieazé construi mici | senzoriale (ale | cuvintele pentru schimbari cu sistemelor a stabil resursele | reprezentalionale gi legatura dorte | _comportamentul) Un at considerent de maxima generalitate legat de intelegerea procesuli terapeutic vizeazd abordarea acestuia in termeni de schimbere. Prin exceleni, orice proces terapeutic este unul de schimbare iar orice tennic sau demers care este utilizat in cadrul sau vizeaza producerea de schimbéri cu difeite grade de generaitate,plasate la dferte nivele in profunzimea psihologiei clientului, ale emotilor, atitudinilor, modului de g2ndire sau ale comportamentului acestuia. Aspectul schimb&ri vizeaza deci ata o intentie cu caracter programatic a sistemului terapeutic, c&t si ansamblul rezutatelor procesului, concretizate in achiztile realzate de client in urma psihoterapiei. De aici putem concluziona cu privire la necesitatea constientizarii de catre client a nevoli de schimbare, precum si la existenta unel dorinte de schimbare personalé a acestuia ‘Aceste elemente sunt deosebit de importante In desfasurarea procesului terapeutic, a crui prima etapa se axeaza in numeroase cazuri exclusiv asupra lor. Este vorba despre objinerea Unei bune motivati pentru psihoterapie a clientulu. Existé doua mari tipuri de schimbare care apar in cadrul psihoterapiei ‘Schimbarea de prim ordin Este cel mai simplu caz de schimbare, in care avem un singur obiectv -o stare dferté sau un réspuns anume int-o situatie dat, de exemplu: mereu te infu in prezenta unei persoane: te simti inconfortabil c&nd ai de rezolvat unele probleme de muncz Simpla reformulare este un mod bun de a incepe schimbarea acestui tip de situati, descoperind ind pot fi folositoare aceste rSspunsuri si ce anume altceva pot insemna ele. Tehnicile de ancorare sunt si ele utile, la fel ca cele de destructurare, suprapunere gi inl&ntuire a ancorelor, care aduc resurse suplimentare apartinand altor contexte. Starea sau procesul initial au fost ancorate, asa c& vom folosi acelasi proces care a dus la fixarea unei stari pentru schimbarea ei Generatorul de noi comportamente si repeliia mentala de asemenea, pot fi ule daca este ecesara crearea unei Noi abilitafi sau @ unui nou comportament. Une tehnicile de ancorare nu vor da rezultate in cazurile in care persoana raspunde mod necontroiat la anumite obiecte sau situati. Evenimentele trecute pot face dificil orientarea in prezent. Schimbarea isloriei personale poate sé nu fun deoarece pot exista entra a ponentele e (ale elor onale gi | ment ic vieeaza este unul erea de ssihologie’ acestuia. i In urma ve client a obtinerea, jiferta sau ancorelor, al au fost mbarea éi dacd este sspunde in ientarea pot exista Capitolul VII ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 227 experiente traumatice trecute despre care clientului fi este greu chiar 88 se gandeascd fard a se simti prost. Aceste evenimente trecute pot duce la aparitia fobilor, In care un obiect sau 0 situatie genereaza instantaneu si automat panicd, find asociate cu traumele din trecut b. Schimbarea de ordin secundar Defineste situatia In care avem obiective multiple si tn care sunt implicate considerati secundare. Probabil toate terapille implicd acest tip de schimbare; De exemplu, 0 noua resurs& sau un nou tip de raspuns, odata achiztionate, necesité declangarea unor provese de crestere $i reechilibrare {a nivelul intregii personalitafi a clientului. In cazul schimbarii de prim ordin, aceste lucruri se intampld de ta sine sau aceste obiective secundare ‘sunt suficient de Neinsemnate, incat pot fi igntorate. Aces! tip de schimbare descrie ce! mai bine situatile in care Nneindepiinirea unor obiective de ordin secundar blocheaz8 sau impledicd realizarea obiectivulul Principal al clientului 4. Pacing $i leading? Conceptele de pacing $i leading sunt fundamentale pentru practica terapeuticd in maniera NLP. Ele au fost introduse in practic literatura de Milton Erickson, cu toate C8 accepliunea lor actuala dep&geste in oarecare masurd viziunea acestuia, In orice relalie de comunicare si cu lat mai mult in cadrul relaliel terapeutice, este vitala eexistenta unei legaturi, a unui raport de rezonant& empatic® Intre cei dol parteneri, ca baz a unui climat de incredere reciprocd th care olientl s& se poatd simi si manifesta liber. Este grou de imaginat 0 evolutie bund @ procesului terapeutic in condi in care clientului Ti lipseste increderea in terapeut sau dacd prezenta acestuia il face 88 se simta insecurizat, evaluat etc. Putem spune ca stabllirea acestui raport, a acestei conexiuni reprezinta punctul de plecare al psihoterapiei, singurul posibil Existen{a acestui tip de legatura intre dou8 persoane sau intr-un grup face comunicarea s& se desfagoare cursiv, parca de la sine. Urmarind situafile spontane tn care apare, vom constata 8 parteneri rezoneaz’, se armonizeaza atat la nivelul imbajului nonverbal cét si la al cel verbal. Intorcandu-ne la idea de comunicare, putem afirma c& mesajul verbal, cuvintele Contribuie numa in proportie de 7% la creerea acestei legturi. La fel, prin ipsa de rezonant’ la Aivel verbal putem distruge 2cest raport numal in proportie de 7%. Limbajul corporal si calitalea vocii sunt muit mai importante. Cénd dol oameni se aflé Tn raport de rezonanta ei au tendinta de se oglindi si de @ se reflecta reciproc in postura, gesturi, mimica, contact vizual si tonalitatea Voci, ca intr-un dans in care fiecare partener raspunde la migcarile colulalt prin proprile migcéiri. Limbajele lor corporale sunt complementare in aceasta situatie. Cu cat raportul este mai strans, mai profund, cu at&t aceasta tendinj& de oglindire, reflectare si raspuns este mai accentuata. Raportul empatic poate fi obtinut in situatila’ de lucru terapeutic prin’ constientizarea, finisarea si utiizarea abilititlor de acest tip pe care le folosim in mod natural. Pe scurt, este vorba de a ne aldtura dansului persoanei, preluand si reflectandu:i limbajul corporal in mod sensibil si cu respect. Aceasta va duce la construirea unei punti intre noi $i modelul sau despre lume. A prelua $i reflecta nu inseamna a mima, cia te trebuie evitate in lucrul terapeutic. In primul rand, imitat. De obicel va interpreta aceasté conduit a terapeut un fel sau aitul.Atunel c&nd conduita nonverbald a cle moniza, Exist® c&teva sitvati tice care cand clientul poate sesiza ci este ica pe 0 ofensé gi va reactiona intr- nu poate fi ogling far& ca acesta Unele concep av fost protuate ca ate an itratra de ti engle, dato inxistene uno respondent del Tn ‘ima romana: 228 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE 88 sesizeze, esis recomandata ogiindirea folosind o all& p: oglindiri sau reflectériincrucigate. Avelasilucru este valabil si In alte dove situa tipice: atunci clnd conduita nonverbala @ pacientului este foarte ampla, exagerald sau agresiva ~ de exemplu agitatia unui maniacal sau atunci cand practicarea acestei refiectiri ne-ar face s8 ne simtim inconfortabil - de exemplu patternul respirator al unui anxios sau al unui astmatic. De asemenea, se recomend ca, atunci cAnd conduita clientului este foarte ampla, de tip agitalie sau de tip agresiv, terapeutul s& diminueze oarecum amploarea acestor manifestari_ in reflectarea sa (vezi leading). In sférsit, daca clientul sesizeaza artificialitatea actului, teatralismul reflectani, probabil se va simi ridculizat sau va considera cd terapeutul nu este sincer in relate cu el gi-gi va pierde increderea in el, Un bun exercitiu este de a urméri ce se Int€mpla.atunci c&nd reflectém conduita celoralti, de cexemplu a unor prieteni. De asemenea, ce se tnt&mpla cand incetém s-o mai facem sau atunci nd reflectém gresit. Capacitatea de a reflecta gresit este o abiltte esentiala atuncl cand vrem A punem capat unei discuti sau cand dorim s& Inchelem o sedin{& de psihoterapie. Cea mai elegant manierd de a opr o discute este prin iesirea din dans, Pentru acasta e necesar ins& s3 fi dansat mai intai. Va fi extrem de greu s& pun capat discutiei cu un maniacal in conditile In cate nu am stabilt 0 relate rezonanta cu el. ltd modalitate de a objine raportul empatic este reflectarea voci partenerulu: tonaltate, volum, intensitate, ritm etc, Exist dous limite posibile ale abiitatii de a stabil: un raport: capacitatea de a sesiza, de a percepe elementele de limba] corporal si voce ale partenerului ~ deci acuitate senzoriala, $I Capacitatea terapeutului de a prelua gi reflecta condutele clientului~ deci lexbiitatea, Odata raportul de. rezonant& empatica stabil, putem. tncepe s4 ne modificém comportamentul iar celdlalt va avea tendinta naturala s& ne urmeze. Astfel, l putem conduce in alt’ dicolie, spre constientizarea unor aspecte, spre sesizarea unor noi posibitali sau aleger, spre redefinifes unor situati, spre descoperirea unor resurse sau modifcarea unor comportamente, deci putem ghida clentul in procesul terapeutc Aceste doua demersuri poarta in NLP numele de pacing si leading. Deci pacing inseamna construea unei pun inire terapeut si lumea clentuli si este bazat pe rezonanta si respect iar leading modificarea propriului comportament astfelincat clientul s4 urmeze aceste modifica, Nu putem ghida pe cineva s@ treaca peste un pod dac& nu kam construit mai ina. ‘A ghida, a conduce un client c&tre o anumité directie sau 0 anumita experienta presupune asemenea respect si faptul ca intentia terapeutulul s8 fie concordant macar partial cu cea clentulu, cu alte cuvinte ca acesta sé fie pregatit $i s& accepte schimbarea propusd de terapeut. © precizare finali se referd la cuvintele folosite in crearea reportului de rezonanta si chidarea clientulu. Nu este neap&rat necesar sa fim total de acord cu tot ceea ce spune clientul De cele mai multe of e suficient s& eliminam cuvintele care ar sugera contradicia, de exemplu «dar” poate fi hlocuit cu si tea corpului, folosind tehnica 4.2.3. Stari emofionale - Elicitation si Calibration menul de stare denumeste in NLP totaitatea gandurilor, emofilor $i ment timentate de 0 persoana la un moment dat Siarile sunt extrem de dinamice, ele modificéndu-se permanent. Pornind de ta principiul unit3it dintre corp $i minte, rezuité c& 0 modificare survenité la nivelul oicare mponente se va résfrange asupra celorlalte doua.De obicel suntem const de modificarle emotionale si nude cele fiziologice - emofile sunt partea vizbilé 2 loeberguli constituit de st taki. Conceptia occideniala conform c&reia emotile scap8 controlului constient are unele consecinte extrem de nefavorabile din perspectiva ideli de schimbare a acestora, Din moment ce ele nu sunt susceptible @ fi controlate constient, incercarea de a lor fiziologice tehnica pice: atuncl de exemplu 3 ne simlim simatic, De ip agitatie arifestar in teatralismul inrelatie celortalf, de m sau atunci ei cand vrem e. Cea mai = modificém m conduce in u alegeri, Scarea_unor inseamnd si respect iar modifica, Nu esupune de rial cu cea a 2 de terapeut. ‘onanta. $i une clientul de exemplu oF fiziologice princi oriareia em congtien{ iceberquiul controtului Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 229 face este inutié ab initio, ta fel cum este $i tentativa de modifica emotile f8r& a tine cont de starea globala. Toaté lumea cunoaste faptul c niciodata tranehilizantele singure nu sunt suficiente pentru terapia nevrozelor. Pomind de la aceeasi idee a unitatii corp - minte, NLP propune ca, atunci cand dorim sa schimbam o stare a cuiva, s8-1 solicitém s& facé ceva gen adlvitate fizicd, migcare, 88 urmareasca ceva, Intr-un cuvant s&-| refocalizm atentia asupra a altceva decat acele percepti, génduri sau amintir responsabile de aparitia stripe care 0 dorim schimbatd. Aceasta tehnicd poarté numele de schimbare sau spargere a sta ‘Amintile neplacute sau traumatice sunt stocate fzic, prin patternuri ale tonusulul muscular, ale posturi i respiralei, ca de altfe! majortatea amintinlor cu o oarecare relevanla subiectiva Adesea, ele ne afecteaza, ne contamineaza experientele prezente gi vitoare, Ele joacd rolul de fire care dau nuanta lumii in care trim g1 inluenteaz modul Tn care ne raport&m la realtate. Depresivil, de exemplu, dispun de o abiitate remarcabilé de a pstra pentru timp indelungat star de tip negativ. Alte persoane, poziiv orientate, pot schimba dup& dorinta starile pe care le trBieso, in functie de situatia in care se afd Viata reprezinta 0 permanenta schimbare, 0 trecere print-o succesiune de diferte stéri pe care putem alege Sa le influentém noi ingine, in mod congtient si responsabil sau pe care putem alege sa le lasam la dispozitia celrilli, a situafiior, deci a factorlor exter Procesul de ghidare a cuiva Int-o stare anume poarté in NLP numele de elicitation Elicitation este un proces care apare in mod natural, permanent si prin care, constient sau inconstient, obignuim s& aducem in anumite stiri sau s& scoatem din ele pe cellalti, Facem aceste lucrui prim mimic&, gestur, postur8, caltatea voci. Utiizarea constienta a acestui proces reprezinta o abiliate terapeuticd de prim ordin, Cea ‘mai simpla maniera de a face acest lucru este s4 cerem persoanei s&-gi aminteasca o situatie trecuta cand s-a afat in acea stare. Sunt dou aspecte importante, anume: a, expresivitatea si caltatle persuasive, sugestive, seductive, provocative ale terapeutului sib. clentul s& fie asociat cu acea amintire atunci cand o reexperimenteaza. Retinem ca in sfera elicitation intra in egala masura abilitatile inductive ale unui hipnoterapeut, sau cele de provocator ale unui dramaterapeut, precum $I toate acele jocuri sau acte inconstiente prin care inoercém, din anumite motive, s& introducem anumiti amen in anumite stari Procesul pe baza cdrvia putem recunoaste diferitele star ale celorlalii poarté numele de calibration. Calibration con{ine doud aspecte calitativ diferite: a, Capacitatea ce a sesiza ca 0 persoana: sau alta se afd intro stare difent sau c& starea sa s-a modifica sib. capacitatea de a sesiza acele elemente care fac dferenta dintre o stare si ata, care fac cao stare sa fie diferit de alla, Este 0 abiltate pe care 0 folosim permanent in mod natural, find chiar foarte dezvolaté in anumite direct pentru fiecare persoand, Fiecare dintre noi dispune de o sensibiltate particulara pentru anumitetipuri de emotii sau de situati, pe care le poate recunoaste cu ugurinfa. Este un proces care poate fi constientizat sau nu si se bazeaza tot pe observarea unor aspecte ce {in de conduita nonverbala si voce. in unele situatii identificam corect stanie celorlalfi, alteori nu reugim 8 facem deloc. Probabil orcui i s-a intamplat sd intrebe o cunostinjé ,De ce esti supdrat?’ si sé fie contrariat de réspunsul avestuia .Nu sunt deloc sup&rat’. Baza procesului sunt proictile pe care le facem in contact cu ceilalti, experientele trecute pe care anumite elemente din conduita lor nonverbal ni le actualizeaza la nivel constient sau incongtient. De foarte multe ori insd, atuncl cénd identficdm gresit stile celorial, responsabil pentru acest egec este faptul c& acordém prea multé atenfie gi credit planului verbal. O alta sursda acestor erori o constiuie ciferentele interindividuale tn exprimarea anumitor emot 230 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE Un bun exemplu de calibration poate fi faptul c3 adesea stim in mod intuitv, inconstient suntem min de persoana iubitd sau cénd aceasta e supdreté inainte ca ea 8 ne spund acest lucru, Un bun exercijiu de calibration poate fi facut lucrand in diade. Unul dintre parteneri se poate gandi la 0 persoand agreabila, iar celal, s& se asigure cd 0 face, dupa care s& noteze pozitia ochilor, unghiul de inclinare @-capulul, pattemul respirator, tonusul musculaturi faciale, culoarea pieli, grosimea buzelor si tonul vooli primului. Dupa aceasta, Ti cere s& se gandeasca ia © persoana dezagreabila si face acelagi lucru, remarcand schimbarile care apar. in cea de-a treia etapa a exerciilu, primul participant se gandeste la una dintre cele doua persoane fara a ‘spune la care anume lar cel de-al dollea are sarcina de a recunoaste la care dintre ele se gandeste, Daca reugeste sa identifice corect, putem spune ca a calibrat bine cele doua stari si c& acum tie cum arat. Concluzia este aceea c& ne putem perfectiona constient aceasta capacitate, cu toate c3 de cele mai multe or identificdm in mod inconstient emotile celorlalti 4.2.4. Semnificatia terapeutica a sistemelor reprezentationale sia indicatorilor de acces Desi sistemele reprezentationale sunt defiritori gi esentiale in principal pentru structura expetientel subiective, desi indicator de acces ne oferd doar imagini generale despre modul in care gandeste si simte persoana intr-un anumit moment, ele dispun de eplicabiltate gi in contextul lucrului terapeutic concret, al relatiel dintre psihoterapeut si client. in primul rand, indicator de acces $i sistemele reprezentationale, cu tot ceea ce Inseamnn’ aoestea, sunt foarte importante pentru realizarea unei bune comunicéri iar orice relatie terapeutic’ este una de comunicare Este necesar& precizarea cé o bund abiltate de a utliza indicator de acces si tn general, de a decoditica comportamentul nonverbal al clientului, este esentl& pentru realizarea calbréri terapeutice si pentru posibiltatea de a intra Intr-un raport de rezonantA cu cllentul, pentru a putea st In fiecare moment in ce stare se afla, cum anume g&ndeste, ce experiente parcurge si pentru 2 putea insoti si spriini pe parcursul acestora. O bund capacitate de a cunoaste experientele parcurse de client fn timpul lucrului terapeutic oblig& ca relatia terapeutului cu acesta sé dispund de o anume sinceritate psihologica, in ipsa c&reia lucrul terapeutic este prea putin eficient. Daca terapeutul nu poate cunoaste soliditatea une! achiziti, profunzimea unel stir sau faptul dac& clientul a facut sau nu o schimbare real in structura experientel sale psihologice, sunt foarte putine sanse de 24 ajuta s&-s/ ating’ obiectivele propuse, adicd s2-si rezolve dificutatile. Este ca si cum ar lucra in orb, in necunoscut, iar intr-o astfel de conditie succesul interventel terapeutice tine exclusiv de hazard, situatie, cred, de nedont pentru cei mai ‘mult dintre psinoterapeuti. Astfel, negtind ce anume se intémpla cu clientul, imi va fi foarte greu ssau chiar imposibil sa ma pot conecta si armoniza cu el si de asemenea sa stiu ce pot face ca S21 pot ajuta; intre nol va exista 0 relalie de paralelism gi nicidecum de intainire pe plan psihologic, Din aceste motive, sistemele reprezentafionale i indicatorii de acces sunt componente importante ale oricrui raining NUP. Exista deci doud direct privind utiizarea in pslhoterapie a indicatorilor de acces si a reprezentationale: de cunoastere a clisntului (culagerea de informati, controll Sulu gi testarea unor achizifi) si de construire a relatei (armonizarea cu clientul, ia experienta lui, utlizarea unui imbaj comun cu acest), indicator de acces au rolul principal de a ne permite culegerea de informati despre client Predicatele ne permit, alturi de ei, s8 stim in ce sistem reprezentalional opereaza i mai sii pulem vorbi pe aceeasi limba, © aplicativitate mai direct& pentru lucrul terapeutic o au ins& sinesteziile, de la care au fost dezvoltete dova tehnici foarte interes. asupta participar stent cénd puna acest arleneri se s4 noteze uri faciale, ndeasca la n cea de-a pane fara @ tre ele se bua stan gi nt aceastd Horta J structure @ modu n tate gi in fmul rand, sunt foarte fe una de neral, de 2 calibr&ri i, pentru a parcurge gi cunoaste eutului cu > este prea 2 une’ sta ienfei sale conditie 4 cei mai foarte greu pot face ca pe plan ponenté ces gia controlul cu clientul, re client. si mai ales oauinsa Capitolul VII ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 231 Sinestezile sunt la réndul lor componente importante ale experientel subiectve, de ele Gepinzénd in masurd fnsemnats bogatia acesteia. Uneori apar automat, alteori mai dill. De mmulle of! este necesar ca clientul $8 dispuné de reprezentéri complete (In toale sistemele reprezentafionale) ale unor experiente sau star, care se pot realiza numa pe baza sinestezilor. Aceste reprezentari complete sunt importante alt pentru ca clientul s& poaté conslentza, cdg Pentru descopetirea posibiltéitior de interventie tn vederea modifica: experientelor. NLP a dezvoltat doua tehnic! prin care clientul poate realize sinestezile necesare obtineri unor reprezentéri complete. + Suprapunerea sistemelor de reprezentiri Sa presupunem ca 0 persoand are dificult in a viualza (are sisteémul audit ca dominant pe cel kinestezic ca sistem de input). Mai putem presupune 8 acele caracterstici ale unor experiente traumatice trecule responsabile de simptomele sale actuale’ apartin modaliti izuale. Putem presupune chiar, ca inabiltatea viuelé a clentulul reprezinta un miloc de aparare fa de suferinfa provocaté de respectvele evenimente. Cum vom proceda in acest ca? |i putem cere clientului s4-sievoce o experient’ placul8, pe care S80 reparcurga, aga cum 0 face in mod natural, in’ manieré audtiva. Usor, clentul este ghidat ca, pe lang experienta auditva, s8-si aminteasea si aspectele tactile si kinestezioe, dupa care, pstrand acestea in Iminte, mai este doar un pas pana s@ poata vizualiza imaginlle asociate acelei experiente. De exemplu, W putem cere $8-si aminteasca ultima situate cénd a fost la mare gi s-a simtit bine Peste sunetulvalurlor, voclle camenilor si jipetelo pescruslor vom suprapune usor senzatile tactile legate de atingerea cu nisipul, cdldura soarelui sau de apa mari. In pasul urmator, peste experienta auditiva si kinestezicd vom suprapune imaginile vizuale: cerul albastru, culoarea mai, nisiput etc Dupa ce clientul deprinde aceasta abiltate de a vizualiza, putem aborda in aceeasi maniera experientele sale semnificative legate de problema pentru care a venit ia psihoterapic. « Traducerea in at sistem reprezentationel Se bazeazd pe premisa cd prin recerea de la un tip de limbj a atl se pastreaz’ sensu dar se modificé total forma, deci c& experientele pot fi traduse dint-un simt in altul, Tehr onsta dec! In modificarea limbajulul terapeutului, a predicatelorfolosite, corespunzator unui alt sistem reprezentatonal, atunci cdnd lucreaza cu o experient& a clientuiui. Aceeasi situate traumatizant8 pentru client poate fi perceputa ca amuzantA de cdtre o altd perscana, cu un alt sistem reprezentational dominant Dincolo de beneficiul de @ avea o reprezentare complet asupra unor experiente, raducerea experientelor in alt sistem reprezentational permite clientului sd-si restructureze total unele experiente. 4.2.5, Utilizarea terapeutica a submodalitatilor Exist dou’. premise fundamentale de la cate poresc toate tehnicle de lucru asupra submodaiitatiior. Prima ar fl aceea c& operém cu reprezentari ale experientelor sau situafilor lrecute - 0 parte important @ experienfei subiective cons‘ in operarea pe plan mental cu Impresii senzoriale exteme sau interne. Dispunem de ri senzoriale pentru majoritatea experientelor emotional semnificative, indiferent dacd sensul acestor emofii este pozitiv sau negatlv, Cu alte cuvinte, majoritatea starilor emotionale au asociate reprezentar de tip serzorial, cate contin elemente ale situatielintiale care a emotia, De céte or ratrdim 0 emotie, ne voce reprezentarea sitvalel initale care a provocat-o. Cu alte cuvinle, ne pulem astepta ca | se vedea lun cu submodaltie 232 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPI cel mai adesea client sa dispuna de rep a problematice, de tip: anxietatea mea este ceva mare si cafos, in care atunci cnd intru nu mai pot vedea’, ,atunci cand ma simt deprimat imi vine in minte © imagine care ..." sau. atunei cand Panica parca incepe sa se invarteasca totul cu mine’ Conform celei de-a doua premise, sensul experientelor subiective este dat de reprezenta ee care le aver asupra lor $i mai putin de situafile reale in sine harta este difertd de teritoiu Mai mult decat alét, sensul reprezentariir, deci al experienfelor, este dal de unele dintre elementele inteme componente ale acestora, deci de unele dintre submodalitiile de care Gispun, acestea aparénd drept coduri fundamentale de operare ale creierului uman, Ce mai interesant aspect legat de uliizarea terapeuticé a submodalitiior 11 constituie lucrutile care se intampla atunci cand facem unele schimbéir la nivelul acestora, Unele pot fi Schimbate férd a se intémpia nimic, altele, in schimb, sunt cruciale, definitorit pentru anumite &xperiente si amintit, Modtficandu-le pe acestea din urmé, flul in care persoana simte, traieste 5\interpreteaza respectiva amine sau experien{S se va modifica radical. De obicei,impactul gi ‘Sensul amintitior depind de cteva submodalit’t crite si mai putin de continutul lor propriv zis, Modficarea, submodalititlor critice ale unor experienfel este 0 chestiune de experienta Personala, dificil de descr in cuvinte si care necesita a fi experimentata pentru a fi inteleasa O alt idee importanta este aceea c& noi nu suntem afectati de evenimentele trecute, ci de amintiie pe care la avem despre ele. Odat4 ce un eveniment s-a intdmpla, el a inirat in trecut §1 nu ne mai putem Intoarce pentru a modifica ceva la el; experienia subieciva se desfasoara exclusi in prezent, Chiar dacd nu putem modifica evenimenteletrecute, nimic nu ne opreste s& modificém amintirle pe care le avem despre ele, de fapt semnificatia ior, data, asa, cum am vazut, de cteva submodalit Alunci c&nd lucrém asupra submodalitjior unei reprezentéri, 0 mare atenfie trebuie . Abordarea comportamentului nedort ca pe o resurs, explorarea si identificarea acelui clement cae il decianseaza, Este ca si cum cientul ar incerca s& invete pe cineva despre acest Comportament, Este important s8 identficam acel element specific, intern sau evtern, care declangeazé comportamentul nedort iar clientul s8 aib&o buna reprezentare asupra sa. Este Necesar ca el $4 experimenteze aceasta imagine din pozitie asociata © Identficarea @ cel putin doua submodalti care vor fi modificate in cadrul acestei reprezentari $1 care sunt capabile a schimba modul in care clientul reactioneaza la ea. In multe cazuri vor {unctiona marimea $i strlucitea. Micgorarea sau mérirea, cresterea sau so&derea straluciri imaginii vor avea un impact suficient in multe cazuri. Dac& acestea nu functioneazé, vor fi autate altele doud, cu precizarea ca ele trebuie sé fe de tip analogic sau continuu, $& perma Variati gradate. Ele sunt testate pe o alté imagine pentru a verifica daca au efectul dorit Clientul este scos din stare cerandu-i sd se gandeasc& céteva momente ia altceva {1 Clientul fs construiaste o imagine noud despre sine, in care dispune de resursele de care are Revole sau se.comporté intr-un.anumit mod, Este Important'ca aoeastA reprezentare $a fie complet § foarte claré: cum se va simi, faptu 8 va putea dispune de mai mule posilit, 08 va avea anumite calitfi eto $i nu c& se va comporta intr-un anume fel. Totcdata, ea trebuie s8 fe experimentala in maniera disociaté, pentru a fi mativanta i alractivA. O imagine asociatd Poate da clientulul impresia c& a realizat deja schimbarle dorte gi nus! va mai motiva Clientul verificd daca aceasta imagine despre sine rspunde criterilor ecologice, in cazul in ‘care intra in contradictie cu alte aspecte importante ale viel gi mediului clientului, ea va fi modificatd, ajustata ast inc&t contradicfile SA fe eliminate. iientlidentticg resursele de.care are nevole 88 dispund aceasta nova imagine a sa pentru 2 putea depasi sau face fala comportamentului negativ iniia. El se va asigura 4 aceasta imagine este eohiibrata, realista, credibilA gi posibil de alins, precum si de faptul c& nu este Conditionata de orice situatie particulars. Clientul este scos din stare. €. Lucrul asupra imaginii declangaloare a comportamentului negativ nedorit Clientul so imagineaza ca mare si foarte strluctoare (dacé acestea sunt submodalitile alese), dupa care plaseaza in colul ei o imagine mica si intunecat€ a noi sale viziuni despre Sine. Apo foarte repede, face ca, simultan, imaginea negatv’ sé devind mica gi intunecaté iar Cea pozitiva mare si strdlucitoare. Esenta procesului este viteza cu care clientul face aceast transformare, precum si simultaneitatea modiicari celor dou’ imagini. Poate fi de folos ca Glentul s&-si imagineze un sunet ca un faséit' care sé reprezinte: acest proces de dubia —aer eens! saaelaceene = "Inengled, swish nese iB. de unde rumele de swish pate 234 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE transformare, ca el s lase sunetul s& exprime starea pe care o simte atunci cand devine noua sa imagine. Procesul este repatat rapid de minim 5 ori, Daca se lucreazé cu ecranul mental, @ bine ca pacientul s8 curete ecranul Inainte de flecare repetiie, vazénd pe el ceva difert. Un proces de transformare inversat va avea efect invers si va anula transformarea pozitva, deci e necesar s8 ne asigurim ca persoana $8 facd transformarile in sensul dort. Este posibil ca dupa 5 repetiti schimbarea s& nu functioneze. In acest caz trebuie cSutate alte submodalitati crtice sau o noua imagine de sine 2 clientului mai completa sau mai realist f. CAnd clientul e satistacut de modifcarile obtinute, achizilile sale sunt testate prin tehnica conectarii cu vitorul. El igi evoc’ imagines: dectangatoare a comportamentului negativ si sesizeazé dac’ rSspunsul sau se modiic’, dupa care se imagineaza in urmatoarea situate in cate ar putea aprea comportamentul negatv gi verficd dac& apare un raspuns difert, nou. _=— 4.2.6. Ancore si tehnici de ancorare Conceptul de gngox’ din NLP se afd in stréns& legdtur’ cu cel de stare si cu dinamica si schimbarea starilor subiective. Ancorele sunt nigte deciangatori, asocieri dintre ceva din prezent $1 0 experienta trecut’ si care conduc la reexperimenitarea acesteia. Mai precis, numim ancor’ tn stimul care este legat de si declanseazé o stare. Ele pot fl Grice, cu conditia sé acceseze 0 staré emotionala. ‘Ancorele par in mod inconstient gi natural, eprezentand una dinire modaltatie prin care ream sens pentru ceea ce facem. De obicei sunt externe, stimuli exterior in raport cu persoana cceasul desleptator, semaforul, migcdrle interlocutorulul etc, dar pot fi si inteme — sunete, imagini sau senzati corporale. Observim c& ele pot apartine oricdruia dintre cele 4 sisteme reprezentationale. Pot fi pldcute sau neplacute, folositoare sau nu iar in unele cazuri extreme au consecinja negative majore, de exemplu Tn cazul fobilor. Experienta cotidiana @ fiecarel lite umane este practic presdraté cu ancore pozitive sau negative. Existé doua mari modalit prin care apar ancorele: @. prin repetife, prin-un simplu proces de invatare conditional De menfionat c3 aceasta modaitate nu implica rezonanta emotionala puterica. b. printr-o singuré aparitie a asocierti, in situatti cand emotia este foarte puternicd gi daca exista 0 bund potrivie In timp (simultenetate) intr stimul si starea emotionala NLP propune utilizarea, printr-o serie de tehnici, a ‘acestel realitati, avand ca scop a aduce la dispozitia persoanei stérile de care are nevoie ‘in diferite situatii existentiale. Oare ce ar putea insemna capacitatea de a putea intra in starile noastre inalt performante exact atunci cand dorim sau situatia o cere? Idea de la care pomesc tehnicile de ancorare este aceea c& putem alege ce asocieri facem si c& ne pulem construi ancorele pe care le dorim; cu alte cuvinte, pute trece in planul Constlintei pracesul ineonstient natural. Putem analiza ‘acele experiente pe care le percepem ca e, blocante, stresante sau ca pe niste provoc&ri gi in urma acestel analize sa decidem in avans in ce stare am dori s4 ne aflém atunci cand ne confruntam cu ele. Pentru cele mai multe dintre situatile neplacute pulem crea noi asocieri si nol éspunsuri fa ele, folosind ancorele $i tehnicile de ancorare. Or, ucru poate fi esential pentru confortul vietii multor clienti si nu numai Lucrul cu encorele este poate cel mai simplu si ef comportamentului clientului. Principalul su beneficiu este ac utlizanii proprilor st poritve ale acestuia Exist doud mari Stadil ale oricdrui proces de-ancorare: a, alegerea starii emotionale dorite si b, asocierea cu un siimul sau ancora, astfel ineat s-o putem aduce In prezent oricand dorim prin utilizarea ancorei. Sportivii, de exemplu, folosesc adesea ca ancore mici ritualuri sau mascota nt mod de schimbare 2 noua bine ca joces de cesar 88 repetii yo n0Ua tehnica aliv $i wuatie in ou. amica $i prezent n ancora ° rin care persoana - sunete, | sisteme treme au el fine lu proces ar putea unei end ierifacem mai multe corele gi dorite si rim prin w mascot Capitolul Vil - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 235 echipei, pentru a-si crea.o stare poztiva potrivta competitiei. Tot ancorele pot explica de ce multe echipe de fotbal c@stigé majortatea meciurllor atunci cénd joacd aces La fel ca $I in provesul natural, ancorele construte in cadrul lucrulul terapeutic pot apartine oricéruia dint sistemele reprezentationale, Se recomanda adesea ca pentru ancorarea unei Stari $4 se foloseasca céte o ancord in.fiecare sistem reprezentational, Mai mull, ancorele trebuie s& indeplineasca anumite:Condifi Same a. Si fie plasate atunci cand starea pozitva se apropie de vért. In cazul in care asocierea se face dupa ce starea pozitiva a depagit momentul dé maxim, ancordm de fapt iesitea din stare Daca ancordm o stare la debutul ei, resursa castigata astfel s-ar putea s& nu fie suficienta pentru a face fal situate , Sa fie unige si distincte. Ar fi interesant de constatat ce s-ar intémpla daca o ancora Pentru 0 stare anume a unei persoane ar coincide cu un stimul cu care se inidlnesle, s& Spunem, de 2-30 de ori pe zi. Este cazul cuvintelor cheie care se folosesc:in hipnoterapiei Pentru aprofundarea transei, Daca persoana le-ar intani frecvent in viata sa cotidiand, ar exista permanent riscul de a intra in trans& in dferte situa ¢. Sa fie usor de repetat exact. Aceasta conditie priveste doua aspecte. In primul rand, jungimea si complexitatea stimulului trebuie s& permit& repetarea lui exacta. In al doilea rand, trebuie acordaté atentie nuanjelor si expresillor emotionale asociate Ii (In cazul ancorelot verbale sau al mige&rllor corporale). 0 expresie emotionalé particular sau 0 nuan{a a vocii ‘anume sunt binevenite, cu condiia ca ele s8 poaté fi amintte si repetate cu usurinfS de client alunci cand doreste, Trebuie mentionat cd, daca stimulul cu care este asociat2 o stare nu va fi repetal cu exacttate, el nu va funcliona ca ancor8. d. Sa fie legate de o stare pe care clientul o poate experimenta ugor si complet. Este greu de presupus ca ancora pentru starea de curaj a unui fricos va functiona, in condilile in care acesta nu stie Cum este atunci cand simi curajul, nd el nu a experimentatniciodala aceasta stare. Pornind de la aceste idei generice, in NLP au fost dezvoltate cateva de fehmici care folosesc ideea de ancora, pe care le voi prezenta in continuare. ¢ Ancorarea resurselor ~ pasi 1, Din pozitie disociat8, clentul identifica situatia in care doreste s8 se manifeste mai ficient. 2. Identficé precis resursa (starea) de care are nevoie in acea situatie 3. Clientul vero’ dac resursa este cea potivita, exact aceea de care are nevoie. .Daca ai dispune de aceasté resursa in situatia X, chiar ai putea face fata cu succes?” Daca resursa nu este cea potrivité situate, se reia pasul 2, 4, Identificd o situate din viata lui in care a dispus de respectiva resursa. acd nu poate, alege 0 persoana care 0 define sau isi imagineazS. E preferabil ca aceasta solute 6& ramand ‘totusi ca o ultima optiune, resursa trebuind sa fie a clientului 5, Alege ancorele pe care le va folosi in fiecare sistem reprezentational, desi uneori este suficientd si o singura ancora, 6. Clientul tsi schimba pozitia intr-una de implicere deplina (asociat) in situatia in care a dispus de acea resursé si 0 reexperimenteaz’ plenar (in toale cele 3-4 sisteme eprezentalionale principale), Dupa ce starea resursé ajunge la vart, este scos din stare prin eorientarea atentiei sale catre altceva. 1. Se rela procesul iar atunci cand starea se apropie de varf sunt conectate ancorele. Pastreaza o perioada starea pozitiva, apoi fl scoatem dit 8. Testarea ancorelor (a asocierii) prin aplicarea ior $i resursa, Dacd aceasta nu apare dupa aplica nfirmarea sau infirmarea aparitiei se reia pasul7 236 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE 9, Este identiicat un semnal care s2-i permit clientului s8 stie c& se afla in stuatia care are nevoie de starea resursé, ,Cum vel sti c& te afl in acea situatie?” Acest semnal fi va mints foloseasca ancorele iar in timp va funciona chiar el ca ancora Ancorarea resutselor reprezinta o abilitate ce poate fi invataté $i perfectionat si totodata 0 tehnica importanta pentru cresterea libertafi emolfonale a clientului, cu at&t mal mutt cu cat i cultura occidentalA existé credinta c& stirile emofjonale sunt involuntare, ele find create de circumstante sau de cella Pe aceeasi ancora pot fi conectate mai multe stari pozitive, rezultand astfel o ancoré foarte nic. Tehnica poart’ numele de suprapunerea resurselol. « infantuirea ancorelor Ancorele pot fi conectate inte ele, astfe! Inc&t una va conduce catre cealalt. Fiecare joaca roll unei verigi cint-un lant gio deciangeaz’ pe urmAtoarea.Intr-un fel, ancorele sunt oglindirea in afar’ a falului th care noi ne cre&m conexiuni gi circuite inter-neuronale Tntre un stimul infil §1 un rspuns nou, Conectarea ancorelor ne permite s& trecem foarte usor, aparent automat printr-0 succesiune de stari diferite. Aceasta Iniéntuire poate fi utilé mai ales atunci cand starea problema este foarte puternicd iar o2a resurs& - prea Indepértat® pentru a fi atins@ int-o singura sedinis De exemply, imi pot amint o situafie in care m-am simi frustrat: Pot de asemenea identifica emul (stimulal) care imi declangeaza starea. Chiar daca mise pare c3 lumea conspira impotriva mea, c& are ceva cu mine, inca pot alege si controla fell fn care reactionez la aceasta conspiratie. Pot de exemplu sai aleg ca sentimentul frustréci s& nu-mi modifice imaginea despre lume. Atunci cand sesizez semnalul care-mi deciangeazd starea de frustrare, pot decide in ce stare vreau s& intru in continuare. Poate curiozttate lar dup’ ea chiar crealvitate Pentru a-mi construi fanful de ancore nu trebuie decat s&-mi amintesc 0 situatie in care am fost curios gi s-o ancorez, S3 ies din aceasta stare si sé-mi amintesc un moment in care am fost creativ dup& care pot ancora si aceast& stare, Ulteror, imediat ce sesizez semnalil care-mi declangeaza starea de frustrare, voi declanga ancora pentru curiozitate iar cdnd aceasta se apropie de maxim, pe cea pentru creativtale. Aceast& asociere 0 voi exersa pnd ce ea devine automatizat’. Astel, imi voi crea o retea de conexiuni neuronale prin care tree ugor de la frustrare cétre curiazitate g1 apoi cdlre creativitate Aceasté tehnic& este foarte eficlent& tn psihoteraple, ea putand fi utlizata si in cazuri de tulburéri afective de intensitate mai mare. « Distrugerea ancorelor Ce s-ar Tntdmpla daca ag incerca s8 ma simt in ac: intimpla dacé ag actiona similtan doa ancore opuse? Pentru a anihila 0 stare negativa este necesar s& 0 ancordm, s8 ancorém apol 0 stare pozitiva iar in final s& punem in functie simultan cele dou’ ancore. Dupa o scurta perioada d confuzie, starea negativa se schimba sto noua stare ia nastere. timp vesel gi trist? Ce s-ar put identiicarea star problematice / a unel star pozitive pe care persoana preferd s-0 ai disponibils 2. Clientul este ghidat in experimentarea st&ri pozitive. E e altoova ‘eexperimentata Starea pozitva si ancorat& atunci cénd se apropie de vart.lesire ¢ te scos din stare prin focalizare: 2 ancora pozitiva (calibrare). Daca nl funcjioneaz’, se repetd pasii anterio a pozitiva este fxal,clientul este soos din stare. tuatia Th nnal ti val or foarte are oacd oglindirea ul initia gi automat, nd sterea 0 singura identifica pot alege entimentul | care-mi Poate n cate am re am fost ul care-mi easta $e ea devine igor de la cazuri de s-ar putea 01 0 stare ioada de 0 aiba focalizarea f legire din ii anterior, Capitotul VII ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 237 5. Se identifica starea sau experlenta negativa si se repet8 pasi 2-4 ancorand-o printo alts ancora. lesire din stare 6. Clentul e ghidat, pe rand, in experimentarea celor dou sti folosind ancorele, Se repet procedeul fara @ scoale clientul dn stare tnaintea treceri de lao stare la alta, 7. Clientul este ajutat s4 constientizeze schimbérile care apar, dupa care actioneaza simultan ambele ancore. Atente la manifesta sale corporae gi fziologice. Probabil vor apare semne de confuzie. Ancora negativa va fi indepértata inaintea celei poztive. 8, Este testat procedeul prin a cere ciientului s& recreeze experienta negativa sau prin actionarea ancorei respective. De dorit este ca persoana sa intre intr-o stare noua, diferita sau intr-o stare pozitiva. Daca reapare starea negativa este necesara descoperirea unor resurse suplimentare de care are nevoie clientul, care vor fi ancorate prin suprapunere pe ancora pozitiva. Se reia apol procesul de la pasul 6 9, Se solicité clentului s8 se géndeascd lao situaie din vitorul apropiat in care se asleapté 8 se simta negativ. Este asistat s8 parcurg aceasta experienfa pe plan imaginar, notandu-se starea prin care trece (calibrare). Daca cava nu functioneaza gi reapare starea negativa, clentul @ ajutat sa descopere alte resurse suplimentare, care vor fi suprapuse pe ancora pozitiva, dupa care se reia procesul de la pasul 6. Distrugerea ancorelor nu va functiona decat daca starea resursa este mai putemic’ decat cea negativa iar pentru aceasta poate fi necesar s4 suprapunem mai multe resurse pe aceeasi ancora pozitva Un fel in care putem explica modul in care funclioneazé aceasta tehnicd este sd ne imaginam c& sistemul nervos incearca s& intre simultan in doua stéri mutual incompatibile. Nu va putea, deci va face ceva diferit. Vechiul patter este spart gi unul nou se creeaza, Aceasta explica confuzia care apare adesea atunci cand doud ancore se anihileaza reciproc. ‘Ancorele permit ca perscana s& dispund de experientele sale folosind in mod congtient aceleasi procese care in mod normal se desfasoara inconstient. Ne ancoram pe noi ingine permanent, de obicei intr-un mod complet bazat pe hazard, Cu toate acestea, putem alege si pputem fi muit mai selectiviprvind ancorele la care réspundem. + Schimbarea istoriei personale Experienta umana se: destasoara exclusiv in prezent. Trecutul existé numai sub forma amintirlor care, pentru a fi reamintite, trebuie reexperimentate in prezent. Viitorul exist sub forma planurior, asteptérilor sau fantezilor, elaborate de asemenea tot in prezent. Tehnicile de ancorare ajuté persoana sa-si dezvolte libertatea emotionala prin iegirea de sub dominatia trecutuul si construitea unui vitor poz Prin aceasté tehnica clentul igi reevalueaza unele experienfe negative trecute, in lumina cunostintelor prezente, Cu oti dispunem de 0 bogalaistorie personal, pina de experiente care existd in prezent ca amintit. Ceea ce s-a Intémplat nu mai poate fi modificat, Putem ins modifica infelesul prezent. al tespectivuli fapt si in consecintS, efectul su. asupra comportamentului. Aceasta tehnica nu va fi folosita atunci cand avem de-a face cu experiente traumatice majore sau cu tulburéri nevrotie propriu-zise. Ea este ula alunci cdnd clientul se confrunta cu éemati sau comportamente negative recurente, dar de mai mic ampitudine Pasi 1. Identificarea starii negative, experimentarea ei, calibrare, ancorare gi tesife din stare. 2. Este mentinuta ancora negativa si se cere clientuiui s3-si aminteasca gi alle momente cand a avut sentimente similare. Se continua pand la cea mai timpurie experienté pe care gi-o poate aminti. Renunta fa ancora si iese din stare (este ghidat catre aici gl acum), 3. Clientuli i este solicitat ca, In lumina a ceea ce sie acum, 88 se géndeasc’ de ce resurse anume ar fi avut nevole th acele situatl trecute pentru a nu le tral ca pe niste experiente 238 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE negative, Resursele descoperite trebuie s& provind din interiorul cientului gi s8 se afle sub controlul s8u. Prezenta in situetie @ unei persoane cu comportament difert nu va permite neaparat clientulul s& Tnvele ceva nou. El poate obtine raspunsuri diferite de ta celelalte persoane implicate numai dac& el insusi este diferit. 4, Este ghidat in experimentarea star resursa, este ancorata si apoi testata ancora. §, Pastrand actiunea ancorei pozitive, cientul este ghidat in retréirea experientei negative timpuri. Este invitat s8 se priveasca pe sine din afara (disociat) in condiile in care dispune de noua resursa gi s4 remaroe cum i se modific& experienta. Dupa care este ghidat sé intre efectiv in situatje (asociat), mentingndu-se- ancora pozitiva si s& sesizeze modifcarle din ‘comportamentul celorlalt | se cere s8-siimagineze cum este vazut din punctul de vedere al altel persoane, astfel incdt s&-si formeze 0 idee despre cum percep ceilati noul séu comportament? Daca ceva nu functioneaz’, se rela pasul 4, identiicandu-se $i suprapunandu-se resurse suplimentate pe ancora pozitiva. Aceste resurse vor fi aduse astfel in experienta negativa timpurie. Cand clientul este satisfEcut, poate experimenta situatia ca diferité gi poate Tnvata din 6a, & indepartatd ancora gi! scoatem din stare. 6. Este testata schimbarea fara 2 utilza ancora, cerand clientului s&-si reaminteasca situatia negativa trecutd gi s& remarce cum s-au modificat amintrile. Atenfie la indici corporali.. Daca par semne ale stan negative se rela procesul de la pasul 4 si sunt adéugate noi resurse. * Conectarea cu viitorul Aceasté tehnic& oferd clientului postbiltatea de a experimenta unele situalii in avans i reprezint® pasul final in-multe tehnici gi intervanfi din NLP. Clientul pageste in vitor pe plan imeaginar pentru 2 experimenta in avans o stare dont, Este vitalé din partea terapeutulu'o buna calibrate a stator clientului, in special a celei negative asupra cérela se lucreaza. Daca inca apar semne ale acestela, Inseamna c& mai este de lucru asupra el Prin aceasté tehnic& terapeutul testeaza eficienta propriel munci, a proprilor interventi, Este felul in care ne putem apropia cel mai mult de problema reala a clientului, adevaratul test al oricarei achiziti sau schimbari realizale de acesta, Insight-urile, achizitile, schimbérile se pot ancora cu ugurint2 de cabinetul terapeutului, adevaratul test find lumea realé in alta ordine de idel, conectarea cu vitorul este 0 forma de exersare ssi repelifie mentala Antrenamentul gi practica mentala reprezint& un pattern care apare frecvent la persoanele de succes; Multe programe de training sunt focalizate in intregime’ pe acest aspect. Repetitia ‘mental este echivaientd cu o practicd in imaginar. Cum mintea $i corpul sunt par ale aceluiasi sistem global, repetiia mentala va preg&ti nu numai mintea, cl $i corpul pentru situatia actual. Pe acelagi principiu se bazeaz& gi antrenamentul ideomotorutilizat in spor. COferind creiarului imagini pozitive; fl vom programa s& gandeasca in termeni pozitivi gi vom linge mai ugor succesul. Asteptail sunt profeti autoimplinite Un model -pasi: 1. Clientul trace in révisté ziua care tocmai a trecut, marcdnd momentele bune gi pe cele de nu e mulfumit 2. Clientul experimenteaz’ aceste momente in mod asociat, timp in care se intreaba: .Ce a3 diferi7*, .Unde sunt punctele nodale zle acestor experiente?", Cum ar putea ele negative 88 capete valente pozitive?” tul reexperimenteaz cele dou sitvafii pe plan mintal, dar avand un Cum araté gi cum sund ele acum? Ce senzetii ere? t& manieré clientul poate descoperi solutii multiple de réspuns la diferitele situati le poate pune apol in practica, ‘Aceast th uli o expereniapersanala- asaiat disocial so poze neu une ale peso ts numale do dascrere tink Ea a stat ia baza ‘labora une ate eric 88 se affe sub tt nu va permite > de la celelalte ancora, erienlei negative cate dispune de at sa inte efectiv modificérle din e vedere al altel omportament andu-se resurse ‘ienta negative poate Invata di asc’ situatia corporali, Daca resurse, in avans i n viltor pe plan utului o buna eaza, Daca inca jerventi. Este devaratul test al nimbarile se pot pect, Repetiia ti ale aceluiagi ja actual pozitivi gi:vom si pe cele de bas .Ce ag Cum ar putea nd un’ alt tele situa a $0 poalle stati baza Capitolul VII PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 239 * Generatorul de noi Se utiizeaza atunci nd centul dares s& aiba la dispazite nol comportamente Sau 88-51 £o dezvolte pe unele deja exstente, El se va imagina pe sine aga cum doreste s& se comporte, Back nu reuseste, va eve I pozitaregizorull care dirjeazjoculactorior de pe soend (pore Alsociata) Din aceast& postura, isi va imagina un actor care joac& rolul pe care elena sid oreste Pentru sine. Rémane disocat si priveste la ceea ce se intémp in timp oe creesra Scenaril, Clentul este eroul la fl de bine ca si regizorul. Dacé th joc exist gi alle persoane, cl vva remarca cum se comporta acestea Clientul va face acest lucru pana cénd va fi intra in el (paziie asociat8) omportamentulceloralt Daca ceva nu functioneaza, intra din nou in porta regizorull si schimba sceneril,Atunci Cand atinge pe plan imaginar performanta dont, identicd un semn intem sau extom pe care-| va utliza ca ancora In vitor | repetai mental procesul de ancorare. Complet satistécut de scenariu, dupa care va 5! Se va imagina parcurgandu- Va fi atent fa toate emotile sale gla 4.2.7. Intrebari terapeutice - Modelul Meta Modelul Meta este unul dintre primele si cele mai importante modele structurate de Bandier si Grinder. El a fost publcat in 1975 in cartea “The structure of magic 1". Acesta pomeste de la analiza tipuror de Inrebén pe care le foloseau in lucrul erapeutc Fritz Peis si Viginia Satic gi Gonfine 9 viziune teoreticd asupra limbejuu, precum si o serie de intrebari meni s& conduca ta eliminarea generalizérior, distorsiunilor si ipso informationale. Este un model de utilzare 2 limbajuiui pentru a clarfica imbaju, pentru a permite o bund infelegere a inleriocutorula sio buna exprimare. El reface legatura dintre experienta si limba, find un instrument de prima important pentru munca oricdrui psihoterapeut Feniru a Infelege modelul Meta trebue s& anal modu in care gandure sunt trenspuse in cuvint,limbajul neputand fine pasul, in nici o stuafe, cu viteza, varctaea si sencitviates gana el puland fi doar 0 aproximare a acestea. Vorbitorul dispune de idee, de 0 imagine fompeld @ ceea ce doreste sa spund, numitd structurd profund. Aceasta nu este conghents {mbajul existénd la un nivel foarte profund in neurologia noastra. Pentru a vorti, noi Scuriciruitém structura profunda, ceea ce spunem de fapt purtand numele de structurd de ‘Supratafa.Lipsa acestor scurcicultin ar face conversatile foarte lung) si pliclsitoare In trecerea de la structura profunda catre cea de ‘Suprafata, in mod inconstient punem in functi trl structuri operajionale: 1. Selectm doar 0 parte a informatilor disponibile in structura daté la o parte ~ lipsuri, stergeri de informati, 2.Generalizim. Specificarea tuturor condijlor si exceptilor ar face conversatia mult prea plicticoasé - generalizari, 3. Oferim 0 vziune simpiiicaté a ceea ce dorim s& spunem, care in mod inevitabil modifida infelesul -distorsiuni. Flecare dintre cele tel operatii se concretizeaza in pattemuri sp un set de intrebari care Inceatcd sé descurce $i s8 clarific Generalizérile imbajulul, Aceste intrebdri{intese s& umple Structura $i sa clarifice informatile pentru a da sens com din pattemurile descrise este bun sau ru In sine, Aceastz folosite si de consecintele utiliza or. * Substantivele nespecificate Subectul activ al une propezti (actun) poate fi anulat, eliminat,folosind 0 exprimare pasiva, spunand de exemplu ‘Casa a fost consiruit3", mai degraba decal *X a construt casa rofunda, o mare parte a lor find fice. Modelul Meta confine toate lipsutile, distorsiunile, informationale, sa recreeze cari. Nu trebule infeles ca vreunul depinde de contextul tn care sunt 240 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE Acest tip de omisiune poate implica o viziune a lumii ca spectator pasi, neajutorat, in ‘care lucruile se intampla fara nici o responsabiltate din partea persoanei. Corectitudinea din punct de vedere gramatical a propozitilor de acest tip nu oferd nici un fel de garantie clan lor Atunci cand auzim 0 propoziie care contine un substantiv nespeciicat, putem solicita informatia ipsa intreband cine este autorul aciuni, subiectul atv al propoziiel, Substantivele nespeciicate sun clarficate deci imreband "Cine sau Ce anume ....7° * Verbele nespecificate Uneori verbele pot fi si ele nespecfcate, de exemplu: “Ea igi face ru singura, “El ma ajutat’ sau “Incerc s8-mi amintesc asta" Poate f important de stiut cum au fost Facute aceste lucruri(actiuni) iar pentru aceasta avem Nevole de adverbe. Verbele nespecificate sunt clanficate intreband "Cum sau Ce anume ....?" * Comparatille Propoziile in care apar termeni ca ‘cel mai bun’, “mai bun’, “mal ru", “cel mai rau Presupun existenta comparator iar acestea pot fi facute numai dac& dispunem de ambil termenl. Dac unul lipsegte,trebuie s& intrebsm pentru a afta. De exemplu, "Am fost stab in cute". Slab in comparafie cu ce sau cu cine? arte des, termenul lips& al comparatilor este nerealist si poate conduce persoana la entimente de infeioiate, neputini, inadecvare, cum ar fi cazul tn care compar de exempl performantele mele sportve cu cele ale unui campion mondial Comparafile sunt clarficate intrebénd “in comparalie cu Ce sau cu Cine ...7" + Judocitile (evaluérie) Sunt legate destul de stréns de comparati, degi nu le implicd in mod ne pune “Sunt 0 persoani egoist2, i! putem intreba “Cine spune asta”. D: atunci i puter intreba “Care re te apreciez’ ase!" ul deci stim cine face o judecat’, cul apartine si de asemenea, care sunt motivele, argumentele, ratunea pe care se intemeiaz’., Ad dau de 0 part face aprecierea, jesar. Daca cineva Judecatile 5 ficate prin ini Cine @ facut aceasta apreciere?* si ‘argumente, idei se bazeaza ea? «* Substantivarile Aceste pattem denumeste situafia in care un verb — care descrie un proces aflat in desfagurare sau o acliune - a fost transformat, iniocult cu un substanty static. Termenul apartine lingvisticl. De exemplu, “Invétarea si cisciplina, aplicate cu respect si fermitate. sunt esentialo in procesul educati’. Dac’ un substantiv nu poate fi vazut, auzit, atins, mirosit, gustat, deci nu este obiectiv, el este o substantivare. ntivarile n-au nimie r€u in sine, ele pot fi folositoare, numal G8 ascund diferentele care par Intre modelele (hértile) despre lume ale oamenilor, Ce inseamina cénd cineva spune “Am 0 memorie slaba"? Pentru a fla, putem intreba ce informatli anume sunt dificil de memorat pentru si cum procedeaza pentru ale memora? Cineva care gndeste cé are memoria slabs se ate sim neajutorat si inadecvat. Credinla c& lumea externa este modelata de felul in care n de este ca’! cum am manca fotografia care prezinta un fel de méncare apetisant. fi combinate si manipulate in moduri care n-au nimic de-a face ou experlenta arile sunt un fel de “balauri” ai acestui model. Ele nu produc nici un rau atta timp im ideea ca exista in mod real. Ele gterg atat de multe informalii incat abia daca mai raméne ceva. Prin aceasta transformare a proceselor in luoruri, substantivarea poate fi Consideraté ca ce! mai important model de distorsiune a limbajulu at, in care ea din punct aii lor. tem solcita bstantvele “El ma ceasta avem cal mal rau" 1 de ambil ‘fost slab in persoana la de exemplu Dacd cineva spunde “EU int motivele, ana care es aflat in nul aparfine « esentiale in deci nu nfele care une “Am 0 =morat pentru slaba se > felul in care rau atéta timp cat abla dacd rea poate fi ‘Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 241 Ele sunt clarifcate prin transformarea in verbe $i solictarea informatilor lips. “Cine substantiveaza in legatura cu ce7" si “Cum face el asta’ © Operatorii modali ai posibilitatii Exist reguli de conduita dincolo de care nu putem sau nu trebuie sa trecem, ‘exprimate prin ‘cuvinte ca “a nu putea” sau “nu trebuie s8°. Acestea sunt cunoscute in lingvisticd drept aperatori modali gi definesc limite generate de legi nescrise, Operator posibiliti definesc - in harta vorbitorulul - ceea ce este considerat posibil si epar cu necesitate in mod natural. Cea ce este ins’ interesant @ faptul cd limitele definite de Credinfele fiecdruia sunt extrem de ciferite: “Pur si simplu nu pot refuza’, "Aga sunt eur, ‘Nu pot schimba asta" sau “Este imposibil s8 spun asta’. Nu este nimic rau ca 0 persoand s8 cread& c& are anumite capacitéti (doar dacé exagereaza in mod evident sau sfideazd legile naturi), problema este acel “nu pot" care limiteaza, creeaza o stare de incompetenté si incapacitate de a schimba. Perls obignuia sa réspunda clientilor care spuneau "Nu pot ...", spundnd la randul su ‘Nu Spune nu pot, spune nu fac ..... sau nu voi face ..... Aceast4 reformulare aparent dura are un ‘ezultat imediat - comuta clentul de la starea de neputinfa, infepenire, catre una in care este capabil cel putin s4 constientizeze posibilitatea unei alternative. O posibiltate de a intreba mai clar, de 2 reformula mal putin dur, faré a exista riscul de a fupe raportul de rezonanté cu clientul, este a spune "Ce s-ar putea int&mpla daca ai face .....7", "Ce te opreste s8 .... 7" sau “Cum faci ca sé te opresti singur de la ...?". Cnd cineva spune c& niu poate face ceva, el s-a definit un obiectv gi ano |-afScut de neatins, Identficarea barierelor este primul pas pentru a le trece. Educatorii si psihoterapeutii lucreaz’ permanent cu sschimbarle acestul tip de limita, in care primul pas priveste intrebérile legate de acest operator modal. ‘Operatorul modal al posibilita{ii este clarificat intreband “Ce s-ar putea intampla daca ai ‘sau “Ce te impiedica sa ...7” * Operatorii modall ai necesitatil Indicd © necesitate si apar in cuvinte ca “ar trebui’ sau “n-ar tebui’, ‘rebuie” sau "nu {trebuie’, "am obligatia’ sau “n-am obligatia’. Avem de-a face cu reguli de conduit care copereazai in mod Implicit. Care sunt consecinfele reale sau imaginare ale i regul? Odatd ce consecinfele $i ratiunea lor devin explcite, ele pot fi asimiiale consent si evaluate critic, altel, ele doar ne limiteaza alegarie si comportamentul. “Trebuie s3 jin cont de celal mal ‘mult decdt de mine’, “Trebuie $8 nu vorbesc in timpul ore”, "N-2r trebui sd ai de-a face cu avesti amen" etc Este neindoieinic 8 reguile de conduita sunt foarte importante, existenta soviet bazandu- ‘se pe un cod moral, ins& exist o mare diferenta de exemplu intre a spune “Ar trebul $8 fil Politicos cu toata lumea” sau “Ar trebui sa iegi mai des in natura’. Regula este Intr-adevar folositoare si potrivté situate? Operatorii modali ai necesitatii sunt clarficati intreband "Ce s~ yal fies + Cuantificatorit universal Prin generalizare, unul sau cateva exemple sunt considerate ca reprezentative pentru 0 ‘multitudine de posibilitati sau pentru o clas de obiecte sau fenomene. Pericolul este acela de a nu putea vedea copacit din cauza paduri, deci de a deveni incapabill s& admitem existenta exceptilor, ceea ce ne Indepérteazai de realitate. De obicei generalizérle sunt exprimair vagi in care putem include cu ugurinta’o mutitudine de lucruri gi fapte particulare. Sunt exprimate in cuvinte precum “tot” “tof”, “intotdeauna’, “niciodata’, ‘nimeni’, care nu admit exceptii $i poarta numele de cuantificatori universali, Uneori i nu sunt prezenti, ci implicati si limiteaza foarte puternic persoana, Extinderea unei afirmatii [2 fi putut intémpla daca ai fi! 242 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE joate posibiltaie face excepfile dfcl de aparut. Sunt create atfelfite peroeptuale sau profet autoimplite - vom vedea g| vor auzi caga.ce ne asteptém s& vedem ois auzim Cuantficatori universali nu sunt intotdeauna nega, ei pot fi factual, real, cum ar ft "apa mu curge niciodalé in sus’. Exist& ins mari diferenfe Intre aoest caz $i o persoans care spune ‘Niciodata nu fac ceva cum trebuie’, care sesizeazd numai situatiie In care a dat gres $i riciodaté pe cele in care a avul succes. Cum este imposibil ca cineva sa esueze permanent rezulté.cd o astfel de persoand igi limiteaza lumea prin felul in care vorbeste despre ea. In astfel de cazuritrebuie cautate excepiile,sitvaile in care a facut ceva bine: “Poll sé} amintesti 0 sitvaie tn care ai fScut ceva bine?". Oamenii de succes au tendinta de @ generaiza In sens invers. “Ata modaltate de a aborda acest tip de general este prin exagerarea si reducerea lor la absurd, deci prini-un model de interentie paradoxal, care de obicsi atrage un réspuns de apSrare in directie contrara. Cuantificatori universali sunt abordali gi claificat prin intrebari de tipul: “A existal wreo situate in care.....?" sau prin exagerare si reducare la absurd. Echivalenta complexa Defineste stuata in care cova afirmati sunt legate in aga maniera incat par $a semnifice acelag cru, de exemplu ‘Nu zmbesti Nu te bucur" sau ‘Dac& nu te ul fa mine cng \orbese cu tine, atunci nu-mi acorzi atentie’. Sunt generalzar ale proprilor experiente @supre tuturar celoriali oameni, care exclud faptul ca oameni gandesc difert Tn aceste situati ntrebarile merg pe directia ‘Cum anume faci aceasta legatura, cum anume (FZ C8 sa? + Presupozitile Gu tot dispunem de credinle si aplepkn provenite din propria experientd, fre de care rf imposiil $4 trim. Ele ne pot permite foarie bine fim liber i s8 ne bucurém de lume sau ne pot limita foarte mult. Adesea objinem ceea ce ne agteptam sé obfinem, Aceste presupozili bazale trebuie aduse in plan deschis si explorate.-Adesea apar sub forma intrebarilor "De ce?", de exemplu "De ce te ulti urat la mine?”, O alta forma sub care apa sunt falgele atematve de alegere, care presupun acceptarea principael presupoziti contnuta ir respectivaafrmatie. De exemplu “vrei sé manénclsalat sau fritur",presupune acceptarea li a wea sa manénc. Ele sunt abordate prin intrebari de tipul: "Ce te face $8 crezi c& weau s8 mananc? Propoatile care contin cuvine de tipu: “de cand’, “atata timp’, ‘cand’, “dacd!, de obice conjin presupoziti Presupdztile sunt aduse pe plan deschis ntebénd “Ce anume te face s8 rez 08.7" ¢ Cauza - efect Priveste afirmati de tipul "M-ai facut s& ma simt prost’, ‘Ma plictisest", bazate pe un mo cauzal simplu, apicabl numa obiectelor externe statce. Este o mare diferent inte a spune "Vantul face copaci $& se legene’ si ‘Tu ma faci sa ma infur’. A crede cd cineva este responsabil pentru propria stare emotionala implicé a+ acorda un fel de putere asupra mea pe vo el in mod real nu o are, A géndi c& putem forta sau ca putem fi forall s expeimentarr grumite star imiteeza foarte mult si produce un stres semmificati. Astel ne vom simi domina} determinati sau vom manifesta o grija exagerata pentru ceea ce spunem sau facem, devening fie victima, fie bona celui. unt. dové nivel la care putem aborda acest mecanism. Uni este $2 Inrebdm simplu cum anume un luctu este cauzat de celdlalt, Descierea feluul In care se intampla adesea ofer’ no ternative de raspuns, desi credinfa, mecanismul fundamental de tip cauza ~ efect r intact. Este vorba despre 0 credinl& adanc inrédcinaté in cultura occidentalé, conform oat ceili au putere asupra noastra i sunt responsabili pentru stale noastre. Cu toate acestea, m sau profel a fi “apa nu : care spune dat greg gi > permanent, ea. in astiel amintesti 0 liza in sens ucerea lor la /raspuns de existat vreo s4 semnifice mine cand iene asupra cum anume de care ar fi lume sau ne Pa apar sub are apar continua fn ceptarea Wi ca vreau s& de obicei r 08 un mode! tre a spune cineva este sora mea pe perimentim dominat m, devenind simply cum Ferd noi ramane Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 243 Sunlem singurlresponsabil pentru propile star iar crediniac8 ali ar fi presupune asumarea Uunel condi statioe, asemnatoare cole a bilelor de pe o mas& de bitard Modelul META propune pentru abordarea afimalilor bazate pe acest mecanism Intrebéid pul "Cum fac exact ca 88 te sim... atuncicénd cella... intrebari care introduc ideos 4 persoana are la dispozie mai multe variate de r&spuns emoticnal la dlfertele situati Este dct uneori pentru cent sé-s\asume responsabiltatea pentru proprile tr He aceea sacs intreba pot 1 utiizate numa atunci c&nd avem deja o foarte bund relate cu seesla Atel, ele pot fi percepute ca agresive. Initebarie care se pun In legSturd cu aoest mecanism sunt: “Cum anume face asta si se intample cealata?” sau'*Ce ar trebui s se int&mple pent ca asta 8 nu fe cauzaté de eal”. Cand vem deve face cu creda fundamental’ caué ~efec, iticbarea esc Cor, Saline brocedezi pentru a le face sé te simi sau s8 rSspunal intun anume fel la ceea ce ves! sau auzi?’ * Citirea mingii (a gandurilor) Este mecanismul prin care o persoand presupune c& gle, far doveat obiecive. ce gandeste sai simie cella. Cu tof facem asta frecvent. Uneor este vorba despre un réspuns intuthIz ervand nile! Ronverball Sesizat| s| procesatl Inconstient,altor este purd halucinalle saq Proiectarea de sine in situatia celullat si perceperea acesteia ca si cum ar Veni de i el Exist dou mar tipur de cre a mini. Prin prmul intr ele, persoana presupune 8 stiece gandeste celal: “El este neferct’, "Era fuos, dar ru voia s& admit asta" etc, Pentru @ putea face aceste efimatiiavem nevole de dovazi sensible, obiective, comportamentale comporale, Alel,putem face erori, de multe ori serioase. Cel de-al doica lip de cite a minti este oglinda rmul Prin el oferim celta puterea de a ne citi géndurle. Aste, putem folos! acest Pica do art 2 Ivinoval c8 nu ne nfelegatunci cand noi credem cio fac: “Daca arf Didcut de mine al fi sut ce-mi doresc* sau “Chiar nu vezi cum ma siml?” Persoana core ToloSeste acest mecanism nu comuni exact ce vrea de lace, presupunnd of stiu deja Intrebatile care se pun in acest caz merg pe directia “Cum anume stii ce gandeste el?” sau, in cazul ctr mini proietete “Cum anume ai presupus c& stl cum ae sin. Deed rebam simplu “Cum de’ sti?" sau ‘De unde sti, de obicei raspunsul va fi 0 credinta sau 0 generalizare. Acest patter este abordat prin intrebéri de genul: Cum anume sti c8 7" Rezumand, ‘stergerile de informatii apar prin intermediul substantivelor si verbelor hespecificate, al comparailor,judecdilor si al substantvaor, in cadrul generalicérlor sunt Cuprins|Cuantficatori universal si operatorii modaii de ambele tur iar distorsiumnile se produc prin echivalenta complexa, presupoziti, cauza~ efect sicitivea g&ndurior Modelul META este un instrument puternic in multe domeni de actvitate premisa sa de bazé find aoeea ca oamenit igi consiruiese modele personale sitet als mi dee! nu putem il Ginainle Ge inseamn8 cuvinele lr. El reconecteaza experienta cu limbaul i poate f oilzat in trei mari direct + Penitu culegerea de informati de caltate. Uneor este important sé stim exact c@ vor si spun Faneni. Daca am de exemply un client anvos, ca terapeut © necesar 8 afl ce arume Ingeamné anxitatea in modell su despre lume, mai degraba deca sa consider ¢& sti exact cum stau luerurile cu el Ih acest mode! nu intainim intrebarea "De ce?" ea avénd doar 0 relevanta limitata - ea Culpabllzeaza sau, in cel mai bun caz, alrage ustficdn si explcati lungl fra o legturé real cu cazul. * Pentru clarficarea tnelesurilor personale. El oferd un cadru sistematic. pentru a intreba anume vrei s8 spui?” 244 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE entru sesizarea altemativelor. Credinjele, generalizarile, regulile i substantvarrie defines limite personal, care apanin ins& cuvintelor sin lumi reale. Desprinderea consecinfelor $i a cexceptilor poate rgi uneon aria de viat8 @ persoanel sau poate contribui chiar ta modtficarea credinte limitatoare. ‘Cum utiizém ins modelul ce inlrebari vom pune in primul rand sau int-un anumit caz? ‘Aveasta depinde de contextul comunicéri, de clientul pe care-1 avem in fafa gi de scopul pe care Lam stabil. © prim modalitate este analiza rajionaia a pattemutilor de limbaj utlizate de client, urmata de ierarhizarea si abordarea acestora in ordinea importantei sau a frecventel lor. Cea de a dova priveste familarizarea cu modelul, asimilarea lui profund& si aplicarea lui ghidat de propria intulle. Cea de-a treia modaitate vizeaza integrarea acestorintrebari in propriul dialog intern, ceea ce poate avea un efect mai puternic decat mal multi ani de seminarii pe tema gandiri clare si eficiente, Existé insé un risc gi totodata un avertisment rdicat de acest model, celal strangarii de prea mute informati, de transformare a dialogului terapeutic Inr-un interogatoriu incrucigat, de a focaliza terapia pe terapeut gi nu pe client, dupa modelul investigativ al medicinet alopate lasige, Este necesar 58 ne intrebim permanent: “Am nevoie, foloseste s& aflu / sd stu asta?" ‘orespunde aceasta scopului meu”, Este important s&utiizém intrebarie ecestui mode! numa in cadrul unei telat de rezonanta empatica, incredere deplind si respect neconditionat pentru client, in care scopul este mutual impartagit. Intrebairile repetate pot fi percepute ca agresive, deci unele provocértrebuie 8 nu fle foarte directe. Pentru a indulci intrebarlle, putem folosi un ton al vos linistt $i polticos, puter intreba elegant si precis, respectand decizia clientulul de a ne rspunde sau nu in sférgit, cum putem invata sé utlizam acest model? O maniera foarte buna este ca timp de 6 saplémand 88 exers4m una sau dou’ dintre cetegorile sale, construindu-ne pe plan mintal 0 serie de Intrebari, Facem asta pana ne famiiarizim cu modelul si apoi vom putea st! cu usurinta ce intrebari vom folost int-o situatie sau alta. Clientul ne poate oferi, de asemenes, o serie de indici privind partea important @ unei afimmafi, prin ceea ce subliriaza prin vooe sau prin limbajul corporal O alt strategie este s&. urmerim discursul pentru céteva minute $i s& sesizam Ce tip de pattern foloseste mai frecvent, pentru ca apoi s@ luerém asupra Iu 4.2.8, Utilizarea terapeutica a limbajului - Modelul Milton Modelul apartine lui John Grinder si Richard Bandler si este numit Mion dupa numele terapeutului a cérui manlerd de lucty o are ta baz ~ Milton Erickson. A fost apreciat de cet dot ca find cel mai important pe care Iau construit vreodata, deoarece Erickson a adus in sfera preocupatilor psihoterapiei nu doar o realitate dferita, cio clasé diferita de real. ‘Aceasta ultima afirmatie necesitS 0 serie de comentari importante, cred, pentru practica muitor psihoterapeuti. Modelul Miton incearca sa surprinda esen{a abordari $i mecanismele pe care se baza Erickson atunci cénd lucra cu pacienfi s&i find notori uimitoarea sa eficienta s) imeroasele exemple de abordare cu succes a cazurilor considerate “fara rezolvare’: Pe de alté parte, Erickson este de obicei catalogat In iteralura despre psihoterapie ca "cel mai mare’ sau ‘marele” hipnoterapeut. Am putea trage de ici concluzia c& Modelu! Mion se referé exclusiv hipnozel terapeutice, lucy numai partial adevarat. Pentru a injelege ins modelul 2 NLP, afirmatia lui Grinder gi chiar natura influentel lui Erickson in psihoterapie est ‘examinam coneepia acestuia asupra hipnozei gi a relafel terapeutice, care se ‘Noua hipnaza sau hipnaza ericksoniana are, ca pracicd terepeutica si ca stare subiectv prea putine in comun cu hipnoza clasi tradionaks, ucruri bine cunoscute si subliniate In mod repetat in lteraturd. Dac’ in manierd traditionala starea hipnotic’ este definita comportamental rea ea ate a", mai otra ive, jun je a pde tal 0 int ede prin izam umele 2i dot sfera actica ele pe 18 gi de alté esau yclusiv nodelul je este re se jectiva, inmod mental- tolul VII ~ PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 245 simptomatié lar induberea sa ca un demers de tip-autortar patem sau'matem seductv si secutizant, tn viziune ericksonian& transa apare cao slare’de comutare a atenliei $1 d& focalizare asupra unorexperiente intericare ale clientulul jan inductia ca un proces firesc prin sare terapeutul Tl ghideaza in realizarea acestor lucrur, Sterea hipnoticé aparjne unei clase fargi de stér,conceplualizate in diferte modur si cu nume ta fel de variate, care.au in comun cateva element, cum ar’ fi focalzarea atentiei asupra proceselor inteme profunde; activarea predominant® a emiserei cerebral drepte;tairea star de bine: subietv si relaxer; gandite holistic’, tn viziuni globale; activarea proceselor intuitive si creative; accesarea’ resurselor incongientuul. Aceasta categorie de stBriconsiluia caea oe in NLP este numit Down Time si sunt definite prin opozite cu stare In care atentia ne este orientata catre lumea.extema, de ‘veghé vigllent, reunite prin conceptul NLP de Up Time. Singurul element comun al transes tradtionale geticksoniene este apartenenta la acesagi clasa larga de real. Se impune @ precza ca lumea Down Time, a strlor de conslinja modificata,lumea inteoara este mult mal ogaté, mel vatiat gi mai complexd decat lumea star congtinel, caracterstic din cere rezultd cel mal adesea si dificultile de operationalizare gi definire a sa. Ea reuneste hipnoza, visele diume sau din timpul sommnului, reverie, transele cotidiene, stile de contemplare, stile ‘reditative sau transpersonate, practic toate stare prin care se manifesta acele pari ale sinelul total al fitei umane care ies in afara congtintel ‘Gum $8 ne imagindm cA putem cunoaste lumea si complexitatea extraordinaré @ propriel interior folosindu-ne de o congtintlmitat, care opereaza cu aceleasimecanisme, aceleasl st8r $i princi Itoate stuaile, care poate cuprinde simulta in sfere.e! un maxim 7 plus minus doua piese de informatie? Reiese foarte impede de aici necesitatea, adaptaty vorbind, @ existentei Down Time. Sistemele educative tradifionale,” viata cotidiand conduc cu relativé necesitate, catre experimentarea preponderent 2 starlor “normale” de constinté, puténd afirma ea freeventa apatite! acestora este mal mare’ decat celor apariinand sinelul, Somnul fara vise esle considerat cal mal santos $l-odinritor, experientele de “cddere pe g&ndur' in situatile sociale sunt etichelale’negativsi ridicuizate lar la muti oameni putem remarca o teama aproape patologic& de hipnaz’, asociat& pierdeti controlulu. Nu vreau sa afirm c& s Constin{ei sunt absente din viala cotidiand a omului actual, ci doar ca o parte a avestora sun} defavorizate, descurajate, manifestandu-se mai ales acelea care reugesc s& se sustraga controtului congtient, Este firesc, in aceste condi, s& dispunem de relativ pufine cunostinle legate de ele, 68 putem distinge numa cu dfcutae intr ele si sale puter confunda adesea Psihologla nu a reusit pand tn prezent s8 aduca o lémurre satisfacdtoare nici macar tuturor proceselor congtinfel, care reprezinté doar'o mica ‘insulé pe marea sinelut Intrebarea pe care dorese Sao pun privegte certitudinea conceptual izSni ca hipnozd a stator folosite in terapile de inspiralie ercksoniand. Putem fi sigun 8, din inlreaga complexitate de sti mentale posible, cientul unui terapeut de crientareericksoniana, NLP say chiar al lui Erickson insusi, vatintra tocmai in starea de hipnoza? Tehnica de inductio este complet dferia, experentele relatale de subied{| asemenca, principiie de iueru altele, ste posiile foarte numeroase gi totus vorbim despre hipnoza si nu despre ceva, Cred e3 labaza aceste situatistau dou’ aspecte; Unul privesle similtudinea reiatva dintre stile sublective iar Gel de-al dollea experionta terapeutics a li Erickson si cadrul su teoretc inital de referini. Utiizand hipnoza terapeuticd, el arcSutat miloace de depdsire 2 rezistenfelor pacienflor ta apicarea hipnozel traditional modaltt noi de inducte si utiizare 2 transel Este fese in oeste conditi ca el S2-sifi nuit terapia “hipnotic’’. Mai mult dec&t ata hipnaza find la ace! moment deja acceptalS ca modaliate sau tehnicé terapeutica, pare mult mai simp ape la 0 realtate verifcata, cunoscut’ ete. S& nu uitém ins& cd hionoza ericksoniana sau hipnoza din NLP. sunt altel, eliceva decat hipnoza traditionalé, aga cum ne. feamintesc permanent practicanti fr. 246 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE ‘Afrmatia lui Grinder, dupa care Erickson a deschis 0 poartd nu doar catre o reaiitate diferta, i citerite, vizeazé faptul c& el a conceptualizat gi 2 afirmat in lumea psihoterapiei lucrul cu Down Time, depasind conceplia tradijonala din hipnoterapie si chiar [Brgind cadrul teoretic al multor alte psihoterapil, Cstigul adus de aceasta viziune este dubl: teoretic — 0 conceptie despre lucrul cu zonele profunde ale psihismului i rolul acestora in viala individului $1 practic ~ 0 serie de principt $i modaltéti extrem de eficiente de interventie, In realitale, practic orice terapie foloseste lucrul cu Down Time. Clientul se afla in Down Time alunoi cénd face analiza unor vise sau asociatiilibere in psinanalizd, atunci cand este protagonistul unei dramatize In psihodrama sau in terapia gestalt, la fel ca si atunci cand bordeazd un scenariu metaforic in mai noua terapie a unificri, Down Time este o reaftate, un mod de functionare a umanului cuprinzand o serie de stéri ale congtintel ce apar in difente situati si care, aga cum am vézut, au un rol major in adaptarea la lume gi la sine @ individului Ele pot aparea spontan, in contextul viel habtuale a individu sau pot fi provocate in cadrul \ucrului terapeutic, al experientelor initiatice, religioase sau spiritual. Problema pe care o ridica si totodat’ marele avantaj al abordari ericksoniene este asumarea responsabilé sau neacceptarea existentel acestor experiente si op{iunea pentru a le ulliza in lucrul terapeutic: Existenfa Down Time {indnd de domeniut evidentei, opjiunea de a nega, dea minimaliza aceste experiente ale clentului poate echivala cu tentativafrecventa a mustelor de a patrunde tn oglind’ sau cU experienta unor paséri care incearca sa treaca print-o fereastrd ‘nchis&, Pe de altS parte, existé permanenta si freasca team& de a nu fi manipulat care, in contextul reali! terapeutice bazale pe o serie de optiuni deontologice poate lua forma temeri aula decizieiterapeutului de @ nu manipula, de a nu influenta cientul. Psihoterapia find prin excelenfa un proces de schimbare, este greu de imaginat o posibiltate de a lucra cu un cent 3 ca aceste procese de inter-influenta sd se manifeste. Situafa este similara cu a accept responsabiltalea pentru influenfa pe care o exercitam asupra partenerului si pe care él o exercité asupra noastré in orice proces de comunicare. Incercarea da a evita orice posibilé influent ar putea duce numai la absenta,inexistenta comunicéri, caz in care procesele de inter- influentare nu ar dispérea, ci ar c€pata doar un caracter indirect. Cazul contrar, acceptarea cexistentei acastor procese de inter-infuentare, este singura pozitie care ne permite optimizarea propilorreajii de comunicare. Oare din ce moti este mai simplu s& acceptém c& putem f fnluentati de gi c& putem influenta un prieten sau o cunostinjé mai degrabé deca un lerapeut sau un cient? De atfel, orice relaie terapeut - client este in ultima instant o relatio de comunicare ‘Conceptia asupra omulul, 2 modului su de fintare si evolujie, dezideratele fundamentale ale abordari terapeutice eticksoniene sunt de naturé a rezolva dificuitatea de opfiune sugerat ‘anterior. Daca in realitate singura opliune eficientd ca psinoterapeuti este de a ne asuma responsabil faptul c8Infuentém client, c& suntem sursa unor schimbiri care apar la el $c putem fi influental la réndul nostru,alunci a considera c€ clientul este o fn(& responsabli, cu potential natural de dezvoltare si de rezolvare a sitvaliior problematice In care uneor se afla evine, din nou, singurul principlu pe care ne putem fundamenta munca terapeutics. Este mult mai efient gi mai securzant s& presupun c voi fi suficient de capabil de a fr gi decodiica adecvat mesajele clientlui si c@ el va putea alege dintre feedback-urile mele pe acelea care sunt necesare si utle, decat sé trlesc permanant cu teama de a gresi sau de a nu dezvolta 0 reactia de tip contratransferentil. Erickson pomea, de exemplu, de la premisa conform careia 1 fave intoldeauna cea mai bund alegere posibila pentru el in respectivul moment sau cé in spatele oricdrui comportament al s8ust8 0 intenie poziva. Chia lisa raspunsulul este un rspuns; problema terapeutului este de a+ gsi semnifcatia, Sarcina terapeutulul devine ir acest caz aveea de a afata clientuui un respect neconditionat si de al accepla in total: pentru ca, pornind de la aceasta baz’, s& se poata acorda cu-el cat mat complet, sé Pos inlelege wat posibil, Este vorba despre conceptul iui Erickson de pacing, despr ate diferité mat in lumea apie gi chiar este dublu ra in vieja fervent. In Down Time ci cand este si atunci cand realitate, un at in diferite individuli cate in cadrul asumarea 2 2 le utiliza in a nega, de a mugtelor de a 0 fereastra at care, in forma temeri erapia fiind prin cra cu un client 5 cu a aonepta i pe care.el 0 2 orice posibilé le de inter- ar, acceptarea © oplimizarea jutem fi at un terapeut 4 o relalie de fe fundamentale fiune sugerata ane asuma la el. sic -sponsabild, cu uneort se afl ic, Este mult tra §| deoodifica acelea cares wu dezvolta 0 2 conform careia joment sau c& punsului este un viui devine in ola in totalitate, mplet, S81 poata pacing, despre Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 247 conceptul de rezonanta empatic’ din gestalt sau de prezenta in situatia clientului a lui Rogers. data “acordat’ pe deplin la realtatea clientului, terapeutul i! va pulea ajuta pe client, din interior, s&-5i examineze experientele, probiemele gi resursele. Este vorba despre un proces "Impreuna’ sau ~ metaforic vorbind — despre transformarea terapeutuui into “oglinda perfecta’ in care clientul se poale vedea pe sine, asa cum este el in realtate, in totalitataa fntei sale. Observam c& aceste principii sunt comune atat orienta ericksoniene — atat de greu de Incadrat in cadrul curentelor terapeutice ~ cat si experienfialismului sau NLP, ceea ce face ca intre ele, pe planul cel mai profund, s& existe o mare apropriere gi numeroase similitudini ‘Am vazut cum modelul Meta ne ajutd in decodificarea mesajelor clientului, in eliminarea distorsiunilor,lipsurilor gi generalizérlor. Modelul Milton este unul opus gi complementar, el definind o manier de a ulliza limbajul ast! incat clientul s8 poaté alege sensul cel mai potrvit pentru sine din mesajul terapeutului si un mod de inductie i ullizare terapeuticd a transei (iar generic vorbind, a tuturor starior apartinand Down Time) care face clientul capabil s8-si abordeze problemele si s descopere proprile resurse necesare rezolvai lor. Am realizal analiza de mai sus In principal pentru a argumenta faptul c& un astfel de model nu se restrange fa practica hipnozei terapeutice, ci oferd posibiltii actionale diversificate. Eu personal am cconstruit numeroase scenarii metaforice (a se vedea numerele 4 i 6 din 1998 ale Revislei de Psinoterapie Experiential) - destinate in principal vigualizéri creative i care au in mod pregnant un caracter meditatv - pornind de la un pattern de luctu ericksonian. Scopul unei astfe! de maniere de lucru este accesarea resurselor ascunse (incongtiente) ale Persoanei, urmand calea pe care mintea merge in mod natural ~ transa (Down Time) este o stare In care suntem putemic motivati pentru a invita de la propriul inconstient, Intr-un mod ditjat din interior. Principll de ta care porneste este acela 4, dacd clientul a intrat intr-un impas congtient, resursele pentru a4 depagi trebuie culate la nivelul incongtientului, Relalia dintre client gi terapeut este una de cooperare, raspunsul clientului permiténdu- terapeutului s& ste ce are de facut in pasul urmétor. Terapeutul trebuie s& ofere clientului c&t mai multe alternative, posiiltiidintre care acesta $4 0 poata alege pe cea mai potivité. Acestea sunt céteva ide de bazé ale lui Erickson $i ale modelului Miton si totodata principii ele NLP. ‘Modelul Mitton reprezinta un mod de a utiliza imbajul in vederea: 4, Stabilr unel relali de rezonanta cu clentul - pacing - si ghidti acestuia cétre propria realitateinterioara - leading, ». Distrageri i utilizar mini congtienta, . Accesari incongtientulul si a resurseior a. Pacing si Leading Erickson considera cd rezistentele clienlor se datoreaza cel mai adesea lipsei raportuli de rezonan{ai de asemenea, c& toate rspunsurile lientului sunt valide 5 pot fi utiizate, Nu exist clienfirezistenti, ci doar terapeutiinflexbili, Pentru a ne racorda cu realtatea clientulu, cu lumea sa subiectiv’, ceea ce ave de facut este simpla descriere a experienei senzoriale pe care 0 parcurge, el urmand natural gi cu ugurinté cele spuse de terapeut. Este important felul in care vorbeste terapeutul, Starea de liniste intern se poate induce cal mai bine vorbind rar, pe 0 tonalite joasd int-un ritm lent si acordand vorbirea cu respiratia cientulu lientul este ghidat usor cite Down Time, prin redirectionarea atenjiel c&tre interior. Totul este descts tn termeni generali, astil inc3t s8 reflete c&t mai clar experienta clientului, Nu vom spune “acum inchide ochit.., te vei simti confortabil i vei intra in trans&® ci ceva de genul ,2 Usor 88 Inchizi ochil oricénd doresti sé te sim{i mai confortabi..." sau ‘pentru mult cameni este ugor s& intre Th trans& astfel .". Aceste formulgri generale trebuie s acopere orice rspuns posibil al cientulul. Dacd atentia clientului este focalizatA i fxaté asupra unui numa mmc de stimuli, el va intra tot mai profund in Down-Time, experienla sa devine tot mai subiectiva si va putea fl folosité de terapeut pentru a aprofunda transa. Nu spunem clientului ce s& fac’ ii orientém atentia cétre propria experienta. Cum putem sti ce sau la ce se gandeste 0 248 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE persoan’? Nu stim si nici nu putem gti, de aceea este necesard arta de a utiliza limbajulintr-un ‘mod suficient de vag si general incdtclientul s& g&seascd tn ceea ce spunem sensuri personale. Instructajele vor fi mult mai eficiente daca trecerle intre propoziti sunt line, curgatoare, folosind cuvinte ca: “si, “ine&t’ “atuncr’, “aga tno, “in timp ce" etc, care reaizeaz’ leg&turi firestiintre sugestile care se succed. Practc, terapeutul conecteaza ceva care exist’ - sunetul vocii sale, cu ceva ce vrea sa vind - starea de trans. Lipsa acestor cuvinte de tranzifie duce ‘a aparitia salturlor thtre propoziti si idei, care vor fi detagale una de alta si astfel mai putin efciente + Céutarea sensurilor (a infelesurior) Modelul Milton este imaginea tn oglind& @ modelulul Meta, un'mod de @ construl propozifi incomplete, bogate in deforméri si generalizar, Ascultétorul trebule s8 completeze detalile si lipsurle, $8 caute tn mod activ intelesul a ceea ce aude, prin si pentru propria experienta. Altfel pus, fi definim un context cu un continut cat mai sérac, ‘i oferim rama sil l8s4m pe client $& aleagé tabloul pe care-| va pune in ea. Atunci c&nd clientul (ascult&torul) tsi defineste, isi furnizeaza singur continutul, cu siguranta va gasi cel mai relevant si apropiat sens personal a ceea ce aude acd spunem clientului cd undeva in trecut a avut o experienta importanta, el va trebui $2 caute inapoi in timp si s& selecteze acea experient’ care i se pare cea mai relevant pentru momentul actual. El va face acest lucru la nivel incongtient, mintea constient& fiind prea lent pentru o asemenea sarcina. O propozitia ca "Camenil pot trage invataminte din ceea ce |i se Tntémpla" determina actiunea (tendinta) de 2 evoca aspecte particulare despre ce anume poate fi invdtat iar dacé luerém asupra unel probleme anume, elementele acesteia au tendinta de @ se \ega de intrebarile pe care clientul si le pune th legatura cu ceea ce ar putea invafa, Cu tofi uliizam permanent acest tip de c&utare gi facem permanent asocialii pentru a infelege ce ne spun ceilal. Tot c2ea ce conteaza sunt infelesurile, concluzille la care ajunge clientul si pe care terapeutul nici nu este necesar s& le cunoasca fn cele mai multe cazuti Este relativ ugor s8 construim instrucfiuni vagi si oarecum ambigue, asa incat clientul sa se aplece asupra unel experiente personale semnificative si sd Trvele din ea, De obicei se procedeaza in urmatorul mod: se cere clientului s8 se focalizeze asupra unei experiente Irecute semnificative, apoi 88 0 parcuiga ined odat& pe plan mental dar cu toate simturile inteme deschise, activate si s& invele lucruri noi din ea, Apoi i se soliité incongtientulul s8u s& foloseasca ceea ce a invatat in situalile vitoare in care va fi necesar. '. Distragerea $i utilizarea mintii constiente O parte important a modelului Milton este omiterea unor informafi si pastrarea in acest mod 2 minfii constiente ocupate $ umple golurie, cAuténd in cele stocate in memoria. Ali avut vreodata experienta de @ citi o tntrebare vaga si de a va stradui s8 infelegeti la ce se refera? Patterurile din modelul Meta sunt folosite in manieré inversal8. Nominalizérile sterg 0 mare parte a informatiel. Cu ct le folosim mai pe larg, cu at&t mai mult scade riscul de a intra in contradictie cu experienta celuilalt: Verbele trebule s& ramand nespecificate din acelasi motiv. Substantivele pot fi generalizate sau lasate la o parte. fi folosite judecf, de tipul “e chiar foarte bine s& vid cat esti de relaxat”. Din comparali vor lips! anumite pati: “e mai bine s& intr intr-o trans& si mal profunda’. At&t judeciitile cat si comparatile sunt modalti bune de a emite presupozti gin acelasi timp instruments puternice de inducere gi folosire a transei. De exemplu: *Probabil te intrebi cnd intri in trans sau “AI vrea 84 intri in transé acum sau mai tarziu?" sunt afirmalii sau intrebari care implicd dorinta sublectului de a intra in tranis&. “Vel intra in transa, singura intrebare este cAnd” ar putea fi 0 bun’ decodificare a lor. "Ma tnlreb dacési dai seama de gradul de relaxare?" (Esti relaxat), "Te relavezi in timp ce inconstientul tau ihvala” (Ineongtientul tau invata), “Te simi mai bine felaxandu-te gi netrebuind s&-{) reamintegti" (Esti relaxat gi nus amintest) sunt tot atétea 2 limbajul intun =nsuri personale. ine, curgatoare, zeaz’ legaturi exist - sunetul fe tranzitie duce asifel mai putin enstrui propoziti detalile si perienta. Alfel sm pe client $& defineste, isi sens personal a el va trebui $8 evant’ pentru fiind prea lenta ceea o8 li se ce anume poate tendinta dea se ta. Cu tot 2 Infelege ce ne centul gi pe care At clientul s& De obicei se eriente trecute simtutile interme entulul sau s& ‘inacest mod semorie, All avut la ce se refers? sterg 0 mare scul de a intra in in acelasi motiv. Din comparati udecatile cat si transa sau “Ai implica dorinfa ° ar putea fi o relaxal), "Te e simtj' mai bine sunt tot atte Capitolul VI ~ PROGRAMAREA NEURO-LING exemple, Cuvintele de tranzitie (si, ca si, c&nd, in timp ce), care leaga afirmalile, consttuie ‘otodaté forme usoare (moi) de rationamente tip cauza = efect. O forma mai putemicé a acestui rationament se obtine prin folosirea cuvantulul ‘face’: "Acel tablou te va face s& inti tn transél Sau “Vocea mea fe face si te relaxezi tot mai mult’ Patterul citiii gandurlor poate fi si el folosit, ins intr-o manier mai putin specifica, existand riscul ca afimmatia s2 nu se potriveasca cu datul mental al clientului. Afrmatile generale despre ceea ce poate gandi eu un rol relativ important in stabilrearelafici cu clientl (pacing) si pol conduc usor cate experimentarea lor (leading). De exemplu: ‘Probabil te intrebi cum e in transa! sau ‘Incepi sa te intrebi despre lucrurle pe care file spun’. Cuantificatori universali sunt de asemenea folosit, de exemplu: “Poti invata din orice situate" sau “li dai seama ca inconstientul are mereu un scop" Operatori madali ai posibiitati sunt g ei folosit: “Nu Tntelegi cum privind la lumina int intr-0 transa si mai adanca’, cea ce presupune c&, prvind lumina, clientul se va adénol in trans, ‘Nu Poti deschide ochi este o sugest I va determina pe client s& dezaprobe afirmatia §1 $4 incerce s8-\ reziste. “Te poti relaxa usor in scaun’ este un exemplu difert. A pune ‘pot face cava oferd o permisiune dar f2r& a forta actiunea. Oamenil rAspund sugestilor Comportandu-se asa cum este permis iar dacé nu o vor face au cel pulin ocazia de a se gandi la asta « Emisfera stanga $i emisfera dreapta Cum proceseazé creieru! limbajul si cum se Experimente care au masurat acti sarcini diferite, au aratat c& ele inde cunoscuté ca find dominanta si este responsablld de 8 mod rational si analitc. Emistera dreapt intultiv, Este implicata tn muzicaitate, vizual schimbari si comparati gradate. Aceast’ spec emistereior es populate. Pentru 0 mica parte ~ stangacii de exemplu - functile s cup emisfera dreapta iar la unii cameni ambel emisfere, S-a dovedit c si emisfera non-domin BVISTICA 249 & cu aceste forme vagi ale limbajulul? 2s in ambele emisfere cerebrale pentru lementare, Emistera stang’ este $i limba), procestind informatia in rmatia int-o manierg holisicd si iar, demersuri creative gi sarcini ce implica abilé pentru 90% din 1 inversate si de limba) se fipuri de func s abilitti de fimbs simple si gramatica copilareasca, Emisfera dominanta a fost identificata cu mintea congtient& iar cea non-dominanta cu cea incongtient8, ins& aceasta este o dis ste folositor ins s8 gandim despre emisfera sting’ ca avand de-a fa: felegerea constienté a limbajului far despre cea dreapté ca ocupéndu-se de injelesuri simple, sub nivelul congtinel Patternurie modelului Milton” distrag mintea congtient, finénd emisfera dominanta supraincarcata, astfel Inct toate cele 7 plus-minus 2 pari ale ate in c€utarea unor posible Tnfelesuri gi sondarea ambiguittior Exista numeroase modu de a folosi limbajul astfel incat si creéim confuzie si s& distragem emisfera stangé. Ambiguitatea este o astfel de metod3. Cel mai simplu exemplu sunt cuvintele cu doua sensuri, omonimele si paronimele, caz in care am tur fonologica O até forma de ambiguitate este cea sintactica. “A provos adesea difici’, Ce inseamna a provoca oamenii sau ce dificil 83 o faci? Sau: ‘Este posibi s2 invet.,”. Ce poate fi invafat si cum poate fi ealizat acest lucru? Cel de-a ip de ambiguitate tine de punctuatie propozit ce se deruleazé impreund, Incep gi se termina cu acelasi cuvant ¢, Accesarea inconstientului §/ a resurselor Emisfera dreapta este sensibia la tonul voci, volumul si directia sunetuli, [a toate a aspecte care se schimba gradat gi nu la cuvintele se Contextul mesajulti si nu fa confinutul acestuia. Emisfera dreapta flind capabila sd inleleaga formele simple ale limbejuiui, mesajele simple c&rora li se confer un anumit agoent merg la emisfora Greapta. Aceste mesaje trec ‘pe lang" emisfera stnga gi rareori vor fi recunoscute tei constiente sunt implicate Y le de altele, Este sensibilé la 0 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE nstient. Exist mal multe moduri de @ confer! acest tip de accent. Pot fi marcate fragmente ale discursului prin tonur ale voc si gesturidferite, prin care putem accentua instructiuni si mirebar pentru atentia incongtienta, In scris acest lucru se face prin folosireaitalicelor sau a sublinierilor Cand un autor doreste s& te multumeascd si vrea s@ citesti ceva pe acea pagina, o anumité ropoztta, cu atentie, va marca aceste lucruri cu italice sau caractere ingrosate. In vorbire, cuvintele pot fi marcate prin anumite tonuri ale voc astfel inc&t s& capteze atentia. Erickson, care a tit 0 parte semnificativa a viet sale int-un scaun cu rotile,1si migca Capul astfel incdt difertele Iucruri pe care le spunea s vina din directi diferte. Marcarea pasajelor importante prin voce, accent, drectie etc este un pattern pe care adesea Tl folosim in viata normals, in conversatile pe care le purtam. Pot fi accentuate si fragmente mai lungi sau propoziti: “Ma intreb daca sti care din méinile tale este mai caldé decat ceelaltal” Acest exemplu confine si o presupozitie. Nu este intrebare direct, dar sigur va avea ca efect verificarea mainilor de catre client, Ma intreb daca puteti reaiza ce mod elegant de culegere a informajel este acest pattem? Exist gi un alt patter interesant, care se referd la ‘citate* Putem spune orice, cu conditia de a stabil tai contextul in care nu nol suntem cei ce fac respectivele afirmatil. Cel mal simply mod de a face acest lucru este 0 poveste in care cineva spune mesajul pe care-1 dorim transmis, marcéndu-|int-un fel difert de restul povestir Un alt pattern priveste apartia formelor negative. Negafille apar doar in limbaj, nu’si in experient8. Comenzile negative functioneaza ta fel ca cele pozitive. Inconstientul nu opereaz cu negatile lingvistice, nu le cunoaste, nu le proceseaza si pur si simplu nu le ia in seama, Un Parinte sau un profesor care spune unui copil s& nu facé un anumit lucru, In fapt se asiguré ca ace! copil va mai face respectivul lucru. Cu alte cuvinte, este recomandabil ca unvia care merge pe sarma s&-i spunem “Fil atent! i nu “Sa nu cazi?. Un uti pattem se refera la postulatele conversationale. Acestea sunt intrebiiri care literar solicité réspunsuri de tipul: da sau nu gi care tn subsecvent solicit un alt tip de réspuns, de exemplu comportamental. "Poli s4 duci gunoiul?" nu este Intrebare legaté de capacitatea efectiva, fica de a face acest Iucru, cio cerint’ de a o face. “Este masa pus4?" (Pune masa), ‘Ai facut piata?" (Fa piata) sunt alte exemple ale acestui patter, Toate aceste patlemuri exista permanent in conversatile pe care le purtém si réspundem la ele permanent. Ele sunt foarte comune, general umane, fapt care poate explica, de exemplu, de ce Grinder gi Bandler se contraziceau unul pe celaalt la seminaril. Unul spunea, de exemplu: ‘Nu cexisté hipnoza’ iar celdlalt ‘Nu, totul este hipnozé”. Daca hipnoza este doar un alt termen pentru Comunicarea pe canale multiple, persuasiva, multimodala, atunei putem trage destul de usor Concluzia toi suntem hipnotizatori sic In mod natural, permanent intrdm si iesim din transé. 4.2.9. Metafora in NLP In NPL, termenul de metaford se referd la orice povestire sau formula de limbaj care implica o comparajie, incluznd comparatilé simple, similtudinil, analogile precum $i povestiile ma alegoriile gi parabolele. Metaforele comunica indirect; cele simple fac comparafii simple: c- alba, rotund ca o minge. Multe dintre ele devin cligee, desi o metafora simpla bine aleasa poate aduce lumina asupra necunoscutulul prin asocierea ei cu ceeace clientul stie deja. Metaforele complexe sunt povesti cu multe nivele semantice, A spune 0 poveste este un mod elegant de a distrage constientul side a activa cdutarea inconstienta de ‘nfelesuri fesurse. In trans, metafora este un mod excelent de comunicare intre terapeut si clien’ Erickson folosea pe larg metafora cu clientil sai ragmente ale iun’ $f fntrebeiri sublinierilor, 0 anumita neat s& capteze 2 roti, Isl migca ie. Marcarea folosim in al lungi sau lala" Acest avea ca efact i de culegere a cu condita Cel mai simply Gorim transmis, ena, nui In wi nu opereazdi seama. Un se asigura ca nuia care merge ari care literar e raspuns, de fe capatitatea Pune masa), dem la ele cemplu, de ce exemplu: *Nu fermen pentru destul de usor sim din trans. care implic& 0 vestile mal ati simple: ca simpla bine ul sie deja este este un © infelesuri si ut i client Capitolul VIt— PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 251 inconstentulu ii plac “efaie’ legatule; in vise spre Imagini si metafore, Un iucru este {a fel ca muzica bund, povestitle metaforice bune Greeazé asteptari si apoi la satisfac, in Basmele sunt metafore. “A fost odatd ca niciodata " plaseazd povestiea si clientul in timpul interior. Informajia care urmeaza nu este utid ca informaje real despre lume Insa incongtentul ance ilomatia. Povestiea era o an a timpunor wars Povestirle. destind, oferd unostinfe, exprim& adevaruri, deschid altemative 5! posibilttidincolo de modaiitiile uzuale de jreatea de metafore necesité abit din model Miton i mai mult. Sunt necesare juli de a intra in rezonaniécu side a ghida cent, doa Cu sinestezia, de ancorare, de TUE i de trance delicaté de la o stare alent io ay Punctul de plecare al povestiri trebule sa ait substrat psihologic g s& se Dolriveasca cu experienfa clientului, {hn primul rand, este nevoie sé xamindm starea prezenta si pe cea dori a lientulul. Metafora ‘af povestea cllaorie de a starea prezent a starea Gort Stare prezenta Stare dorita “A ost odata ca niciodata,.” *..$i au tit fei. Sunt evidentiate apoi elementele componente ale ambelor star: personajele, locul, obiectele, 4.2.10, Redefinirea problemelor si transformarea sensurilor Cameni intoldeauna caul8 sensu. Evenimenicle se intémpla dar n-au nici o important’ atat time cat nule decodificém, nu fe dém un infeles nu los ‘ajionam cu restul vel noastre si nu le evaluam consecinfele posible. Invatim ce inseamna fiecare lucru din cultura In:eare traim, din familie, din grup sau din experienta individuai Si educatia pe care o primim, Pentru antici cl comete decat ca la.nigte fenomene studiate say interesante de priv. La fel stau ‘ucrurile si cu multe dintre simptome. In Stuatia In cae cientul gi va redefinl simptomul, el ve si un nou sens al acestuia, probabil ©xSIa mai multe posibilti de acceptare si rezolvars > a Este mai ugor de negociat vor 52 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE persoand pe care 0 cundsti, de la care stil la ce S& te astepi. La fel, este mai ugor s& accepii sau s& schimbi 0 problema pe care pol! s-0 Tnjelegi. Lucturile devin gi mai clare atunci cand clientul poate vedea inlentia inconstienta pozitiva din spatele simptomelor sau stérilor sale negative, cnd va inlelege c& problemele lui reprezinté de fapt incercarl de autoprotectie ale eului. In muite cazuri, redefinirea problemei cu care vine clientul la terapie, a avea o bund definitie a problemei, este hotératoare pentru evolutia procestlul Ce Inseamn’ 0 ploaie? Vesti rele daca te prinde dezbracat pe strad& sau dacd vrei sa organizezi o petrecere tn aer liber. Vesti bune daca esti agricultor gi a fost secetd. Infelesul fiecdrui eveniment depinde de cadrul fn care este plasat. Daca schimbam cadrul se va modifica si sensul su. Atuncl cAnd sensurile se schimbé, se vor modifica si raspunsurile $i comportamentele noastre. Abiitalea de a redefini evenimentele si modul de @ reactiona emotional la ele oferd 0 mare libertate de alegere. Orice eveniment, chiar negativ la prima vedere, poate deveni un bun prile} de tnvatare. Ghinionul este numai un punct de vedere. Daca un client stabileste de exemplu c& anxietatea sa reprezinté o strategie de réspuns emotional de tip infantil, vom stabili ca oblectiv al terapiei maturizarea sa emotional. Mai mult decat até, clientul va incerca probabil ca tn continuare s& aiba réspunsuri emotionale de tip edult $1 va deveni interesat de reactile celoral Metaforele sunt redefinir, prin ele spundind de fapt “asta ar putea Tnsemna ca.” . Basmele sunt de asemenea exemple minunate de tedefinire. Cea ce pare a fi nefericit devine uti Ratugca urdta e o lebéda tanaré; broasca poate fi un print. Inventatorii fac redefinin. Este unoscut exemplul omului care nu putea dormi din cauza unei dureri de spate provocate de un arc iasit din salteaua patului. Els-a géndit ce ar putea face cu acel arc si rezultatul a fost un nou suport pentru oudle fierte, A dezvoltat apol o afacere bund cu aceasta idee. Glumele sun relormulni. Aproape toate incep prin a defini evenimentele int-un cadru precis, apoi acesta este schimbat brusc si radical. Ele implicé punerea rapida a unui cbiect int-un context diferit Sau ai acorda rapid un alt sens, Redefinirea nu este un mod de a privi lumea prin ochelari cu lentile 10z, aga incat orice s@ devind “bun’. Problemele nu vor disparea ca de la sine, ele inca trebuie “lucrate” ins cu c&t le pautem vedea in mai multe felur, c& at&t vor fi mal ugor de rezolvat. Este necesar $4 refotmulam pentru’ @ vedea posibllele avantaje si s& ne reprezentém experientele in moduri favorabile rezullatelor dorite de noi side cella, Nu putem fi lberi s& alegem atunci cand ne simim imping de forle mai presus de propril control. Redefinirea ne poate oferi spafiu de manevra + Redefinirea contextului Aproape toate comportamentele sunt utile undeva. Exist foarte putine care n-au valoare i nico situatie. A te dezbraca Th centrul Bucurestiului poate insemna o amend sau ceva ma grav iar pe 0 plaj& de nudisti un lucru absolut firesc. A fi plictsitor la un seminar nu es recomandabil dar poate fi o bund ablitate daca vrei s& scapi de cineva nedorit. Anxiets ientulul nu este un raspurs favorabil situafilor sociale, ea a fost insd un réspuns abso! normal in situatile traumatice trecute in care se origineaza Redefinirea contextulul functioneaz’ cel mai bine in cazul afirmatilor de tip “Sunt prea...” ‘AS vrea sma pot opri s..", Persoana respectiva se poate Intreba (poate fi Intrebata) ‘Cand poate fi sau cand a fost folositor acest comportament?” “in ce situatie acest comportement poate deveni o resursa?” Cand gasim un context potrivit pentru respectivul comportament, putem cere ciientulul repete chiar in respectivul context si 88 g8seascd un comportament adecvat contextulu initia Pentru aceasta, poate fi utla tehnica generalorului de noi comportamente Ideea de redefine a contextulul semnific& deci fie gésirea unui context ‘in comportamentul, strategia sau reactile emojionale ale clientului se pot’ dovedi utile, or 88 accepti atunci c&nd ) starilor sale oprotecte ale avea o bund acd vrei si -et8, Intelesul e va modifica unsutile. $i a reactiona tiv la prima vedere. Dac emotional de ult decat ata, tip adult $i va 5." Basmele sit devine uti. definir, Este jocate de un fost un nou ymele sunt noi acesta este t diferit sau ai incdt orice $& ins cu cat le 8 reformulam uri favorabile simjim impingi Mra, au valoare In au ceva mal inar nu este Anxietatea Sspuns absolut int prea..." sau ata): ientului s&-| sntextulul infil xt in: are vedi utile, fie Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 253 Constientizarea de catre acesta ca aceleasi stralegi si comportamente apartin unui alt context, trecutulu gi nu prezentului, copituui si nu adultulu, Daca un comportament araté nepotrivitprivit din afard, asta se Intéimpla de obicel deoarece Petsoana se afla in down time (adéncit in gnduri) si si-a defini un context intern care nu se potriveste Cu cel exter (lumea de afard), Transferul in terapie este un bun exemplu: Terapeutul trebule s& redefineasca alitudinea si comportamentul infant al clientului si s&-!ajute s& dezvolte 1no| modaliti de actiune. + Redefinirea continutului Continutul unei experienfe este ace! lucru asupra cAruia alegem s& ne focalizim. De multe Cr, clienti vad fn experientete lor numai acele p&rt pe care le pot interpreta in conformitate cu ‘mecanismul lor patologic ca frustrante, depresive, anviogene, angoasante etc. Este un talent teribil al multora dintre noi de a vedea doar fata intunecat a Lunii, desi aceasta fata in mod real nu este vizibilé. Ceea ce vedem tnt-o experienté fine de asemenea de alegerile personale. CCientul va‘avea ca sarcina sa constientizeze ce alte posibili de alegere are la dispozite. Reformularea continutului priveste asadar tri tipuri dé demersurt © Constientizarea de catre client a intregului continut al experiente. ‘+ Focalizarea acestuia asupra unor alte aspecte ale continutulvi, + Moaificarea sensului unora sau altora dintre pale confinutulu’ global al experientelor. Pentru realizarea fiecdruia dintre cele trei, terapeutul poate utiliza in manier& specifica probabil majoitatea tehnicilorterapcutice, find necesara, dup cum afirmam la fnceputul acest Subcapitol, existenta unei mari flexibiti si creativti! legate de tehnici, de relatia cu cientul, cu problemele acestua si chiar cu lumea in general. Las cittorului pléoerea de a descoperi cum si ‘care dintre tehncile prezentate aici pot fi utlizate in acest scop. Redefinirea continutulul poate fi uta in cazul unor africa: “Devin furlos c€nd oamenit Imi cer (diverse lucrun)* sau “Intru tn panic& etunci cand ma apropit de data limita pentru (anumite activiat). Aceste afimati sunt bazate pe patemul cauza — efect din modell Meta si Yor fi abordate prin intr ca “Ce aliceva poate insemna asta?” “Care este valoarea pozitiva (partea buna) a acestui comportament 7 “Cum altel ai putea descrie acest comportament?” Politica este prin excelenta arta redefinii confinuturlr. Blocajele tn trafcul rutier sunt groaznice dacé esi prins tn ele dar pot fs seme ale prosper a o adicd (multe masini, mul bani). Reclama si vanzatile sunt domenii unde redefinrea (reformularea) este foarte important Produsele sunt puse in cea mai bund lumina, Reformularea este alt de convingétoare incat o ‘vor inténi criunde. Simpla reformulare este putin probabil s8 conduc la schimbain majore, dar daca este folosita inteligent, congruent cu alle mioace, ea poate deveni foarte eficient Redefinirea in 6 pasi In NLP este folosit adesea acest procedeu mai formal de redefinire, vizand Indepartarea nor comportamente nedorite prin descoperirea _unor altemative mai uli de réspuns Redefinirea in 6 pasi poate fi utiizatd cu succes daca exist pati ale eului clientulul care+| fac s& Se comporte intr-un fel pe care nul doreste sau tn cazul simptomelor psihosomatice. |. Identificarea comportamentului care va fi schimbat. De multe of, terapeutul nu are nevoie S& stie care este acest comportament al clientului. De obicei sunt situatii de tipul: ,Vreau s8 dar ceva ma opreste” sau ,Nu vreau sa... dar se pare ca Intotdeauna sférgesc prin'a face asta ‘SA numim acest comportament X Clientul va identifica de asemenea la ce ti foloseste sau Fa folosit in trecut acest comportament. Daca nu reugeste, poate identifica intentia comportamentalu 254 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE 2, Stabileste 0 relatie de comunicare cu partea responsabila de apariia comportamentulul X. De obicei, aceasté parte va fi inconstienta si poate fi mal dificil de ajuns la ea, Adesea apare sub ma unor senzati.inteme sau corporale, motiv pentru care clientul trebuie s& aiba simturie bine deschise in interior. Dac& partea ar fi sub control congtient, nu ar mai fi necesara edefinirea ei, ci doar oprirea actiuni ei. Cénd parti ale persoanei sunt in conflict, exist intotdeauna indicator ai acestui confict la nivelul consti, semnale involuntare care trebuie depistate. 3, Deseoperifea intentiel pozitive a comportamentului X si a prt responsable de aparitia lui Clientul intrd in dialog cu aceasta parte si incearcd sé-\ afle intenjile. Daca partea inconstienta este de acord cu deconspicarea intentilor ei (raspuns Da), clientul ji va multumi si 88. poate géndi pentru ce ar putea avea navoie ca o parte a Sa sa puna in migcare comportamentul X. acd partea nue de acord sa-si fa0a cunoscute intentile (raspuns Nu}, atunci clientul va renunja la incercarea de a le afla si va incepe s8 exploreze care ar putea fi conditile in care partea ar fi de acord s4-si facd cunosoule intentile, Oricum, e necesar sa-si asume faptul c& existd o intent pozitiva a acestel pat. Partea este intrebata: ,Daca fj s-ar ofer libertatea de a pune in practica aceasta intentie cel putin la fel de bine cum o faci acum, ai fide acord 7". Nici o parte a mini unui om ,normal nu poate refuza oferta de a se manifesta in exterior. 4, Clientul cere pari s& dezvolte noi modalitéij de asi pune in practica scoputile. De exemplu, ji poate sugera sa lucreze pentru aceasta impreund cu partea sa crealiva, careia s&-i comunice rafiunile si scopurile sale. Astfel, creativitatea clientului devine responsabila de construirea unor noi cai de realizare a obiectvelor parti inconstiente, Unele vor functiona, altele ‘nu, de unele dintre ele clientul va fi congtient, de allele nu. Oricum, nu acesta este aspectul important. li cere pix s& aleagGivarianlele care i se par potrivte éau ce! putin mai bune decdt comportamentul intial. Ele trebuie s& fie disponibile imediat. Clientul trebuie s& descopere astfe! cel putin 3 alternative la comportamentul negati inital 5, Partea X este intrebatd daca e de acord ca in urmatoarele sdptdmani sé foloseasc4 noile variante de comportament identificate si nu tot pe cea veche, dezadaptativa. Aceasta este 0 forma de conectare cu vitorul,repetiia mentala a unui nou comportament in situatile vitoare. Daca lucrurile functioneaza, réspunsul va fi Da. Dacé réspunsul e Nu, partea X trebuie asiguraté c&-si poate pastra varianta ei de comportament. Clientul li va spune c@ el doreste sa Incerce mai intai noile strategii descoperte. Dacé réspunsul intern este in continuare ne partea care oblecteazé poate fi redefinité trecénd iar prin toate fazele redefinii in 6 pas Veriicarea ecologica a nollor soluji sau comportamente. Clientul trebuie s& se asigure acd existé sau nu alte parti interioare care ar putea obiecta la noua sa alegere, deci care ar putea constitui surse ale unor noi confcte inteme. El va fi foarte atent la toate semnalele interme, Daca descopera ceva, va cere pai respective s intensifice semnalul daca avesta este cu adevarat 0 obiedtie. Ideea este ca noua alegere si fie aprobata de toate partie interne ale persoanei care sunt interesate de ea, Alfel, acastea vor incerca s& 0 saboteze, Daca exist’ obiecil, acestea pot fi abordate in dou& modur: fie vor fi redefinite reluand procesul de la pasul 2, fe se va cere parfi care obiecteaza sa intre in contact cu creativitatea si 4 genereze noi altemative, Acestea vor trebui la rndul lor verificate Ao t tehnica este foarte uta in psihoterapie si in munca de optimizare personal, ea lucrand direct cu tre elemente psihologice important: « Primul este cel de beneficiu secundar,ideea cd, oricat de bizar 5 distructv poate pérea afi un comportament, intotdeauna el are la un anumit nivel, de obicei incongtient,o intentie poziiva Nu are sens sa facem luctur total contri intereselor noastre, mentulul X. : apare sub 04 simturile | necesara fic, exist are trebuie de apariia acd partea : multumi $i in, migcare clientul va fille in care fap 8 intent ce! srormat nu onsabila. de iona, allele ste aspectul bune decdt opere astfel seasc’ nolle sta este 0 vitloare. 2a X trebuie | doreste $8 jare negativ, pai se asigure deci care ar e semnalele cesta este e interme ale reluand alivitatea $i 8, ea lucrand area afiun tia poztva ‘Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGVISTICA 255 * Cel de-al doilea este transa. Oricine trece prin acest proces de redefinire se va afla Int-o transa usoar8, cu atentia focalizaté in interior. In al reilea rand, ea lucreaz4 cu ablitatea de negociere Tntre proprille parti ale persoanei 4.2.11.Conflictul intern {n situatia in care avem mai multe idei in conflict, able de negociere pot fi utlizate intre ditertele prt ale personaltafi. Rezoivarea unei probleme presupune atingerea unui. echiliru prezent (interior) cel putin la fel de stabil ca si cel vechi (dinaintea aparitiei conflictului). Echilbrul inter este o realtate dinamica si nu staticd iar confictele au tendinja de a se dezvolta intre diferite parti ale personalitatii, responsabile de valori, credinfe si abilitai diferte. Este posibil s8 ne dorim experiente incompatible sau sa existe situafifamilare din care s& fim ‘ntreruptide alte pti ale noastre prin cereri confctuale. Daca réspundem acestor cerine, prima parte ne va face s& ne simjim prost. Rezultatul e c& de regula nu ne putem bucura de nici una dintre activtéti CAnd ne relaxém, o parte din noi poale scoate la iveal8, in imagini foarte vi, toate lucrurle pe care le avem de facut. Dac muncim, tot ceea ce ne dorim este s& ne relaxam. Rezolvarea contfictelor interne - pasi: 4. Identificarea clara si separarea pirtilor Acestea vor face cereri conflictual, de exemplu una tsi poate dor libertate $i distractie, iar cealalté securtatea unui vent stabil. Fiecare parte face aprecieri negative asupra celelate. Unele p&rfi sunt construite pomind de la valorile parentale si de multe ori dificil sé Convigtuiasca pagnic alaturi de cele construite de propria experient’ de vial, Oricum, fiecare dintre ele are ceva valoros de oferit(tundamentat valric). , Obfinerea unei reprezentéri clare a fiecérel parti Daca sunt doua, ele pot fi imaginate ca {inute tn cele dou’ palme sau pot fl asezate pe doud scaune in fata clientului. E important ca acesta sd obtin8 o reprezentare completa (vizuala, aualtva si kinestezica) a fiec&re pari. Cum areté ele? Cum se simt sau ce simt? Cum suna sau ce spun? Ele sunt conduse, de-a lungul liniei viet, prezent si vitor, pentru a le defini, astfl incdt clientul sa le poata constientiza istoria si orientarea. , Descoperirea intentillor, scopurilorfiecarei parti Aprecialifaptul c& ambele au intenti poztve fafa de persoand, Se poate merge pan la un nivel atat de inalt cat @ nevoie pentru ca ele 8 cad’ de acord asura unui obiectiv comun (Gésirea unui obiectiv comun). Probabil améndoua vor fi de acord c& doresc bunastarea (slarea e bine) a persoanei gi vor ajunge la infelegere asupra acestui punct. Parjle sunt puse apoi s& nnegocieze ca si cum ar fi persoane reale, Dac& pérfle sunt in confct profund, probabil singurul Scop asupra céruia vor cadea de acord este supravietuirea persoanei, . Negocierea De cé resurse dispune fievare parte si care ar putea-o ajuta pe cealal s8-si ating’ putea ele coopera? ‘copurile? La ce poate renunfa fiecare? Ce infelegeri pot fi facute? Cum Ce vrea fiecare parte de la cealaltS astfel incét améndoud s& fie satistacute 7 Clientulul si fiecdreia dintre paifile afte in conflict trebuie s& le fie clar faptul c3, in realitate, confictul Impiedicd realizarea intentilor ambelor part. Fiecare parte e antrenat’/invalald s& semnaleze situatile in care are nevoie de ceva, cum ar fi timp, libertate, atentie sau aprecier. . Integrarea partilor Fiecare parte e intrebata (| se cere) daca doreste s8 rezolve Impreund problemele comune. Nu esle fnlotdeauna foarte important ca ele sa faca acest lucrumpreund, uneor find preferabil ca partle s8 rémana distincte (dao putem spune asa), fiecare dispunéind de resurse g) valori diferte, Daca ele dorese $4 fe integrate, se cere clientului s8 fac& un gest prin care le aduce 256 ORIENTAREA EXPERIENTIALA IN PSIHOTERAPIE fizic in corpul lul. E important s& se simt& confortabl 2nd face aoest lucru. Daca partie erau plasate in cele doud palme, ele vor fi aduse impreung vizual, prin unirea i strangerea mainilor. Clientul e ghidat apoi s& creeze o reprezentare integrala (vizuela, auditiva, kinestezica) a nol sale conditi, a parlor integrate si S& ¢-0 interiorizeze in ritm propriu (astel incat s8 se simta confortabil). Pastram cteva momente tcerea pentru ca el s& poata constientiza schimbarile care apar (au aparut), Poate fl necesar pentru client s&-si reparcurga linia vietii gi s2-si redefineasca unele evenimente si experiente trecute in lumina nollor cunostinle si @ Noli capacitat de infelegere. In timpul negocieti e’posibil ca noi pari ale personalitati clientului s& lasé la suprafafé (sa se manifeste, implcarea lor in confictul intern nefind constientzala). Cu cat confictul e mai profund, cu atat acest fapt e mai probabil. Virginia Safir utliza aga numitele “Parts Parties”, in Care membrii rupulul jucau rolul dferitelor pari ele clientului, care lua locul regizorului dram. Negocierea parlor e 0 tefnicd eficienta de rezolvare a confictelor profunde, acestea neputdnd fi niciodata indbusite sau date la 0 parte. Intre anumite limite, aceasta negociere joacd rolul unei conditi preliminare necesare pentru reechilibrare si Insénatosire. Bogatia i misterul fintel umane 1si au originea in diversitate iar maturitatea si fericirea in echilibrul si cooperarea clintredifertele aspecte ale sinelul 4.2.12, Un model de terapie a fobiilor Indiferent de ‘tipul fobiel, de oblectul acestela, rdspunsul este o anxetate necontrolats, coplesitoare. Utiizind metodele clasice ale psihoterapiei, cura unei fobil se poate intinde pe perioade lung, NLP oferd o tehnica numité Disocierea Vizual Kinestezic& prin care fobile pot fi ‘abordate print-o singura sedint Tehnica pomeste de la considerentul c& putem simi numai in momenttl prezent orice stare proasta dat’ de 0 amintie neplacuta este determinata de fapl de modul Tn care_ne reamintim respeotiva situa Cel mal facil si uzual mod de a reexperimenta stale negative legate de evenimente trecute teste in forma unor imagini in / cu care suntem asociall. Pentru a sim) din nou ceea ce am simft aluncie necesar sa fim acolo, si vedem si 8 auzim cea ce am vzut gi am auzitatuncl, Starea legaté de reexperimentarea unui eveniment trecut chiar traumatic, se modifica radical dacé ne disociem de situatie si ne privim din afara th situaie. Aceasta este cheia care ne permite $4 sentimentele negative asociate cu evenimentele trecute. 1, Avand in vedere faptul c& pacientul va lucra cuo ‘experienta trecuta dificilé, vom construi o ancord puternic& pentru starea de siguranta. Putem folosi o ancora aici si acum sau pulem ancora o experienta trecuta in care olientul s-a simfit in siguranta. li cerem sa reexperimenteze aceast stare cat mai deplin, apol o ancoram kinestezic prin atingere. Ne asigurém ca respectiva atingere determina un sentiment de siguranta . Prinderea mainilor clentului de obicei merge foarte bine , ea permitand concomitent contactul nemiocit cu ceea ce simte in mod real Putem pastra aceasté ancora de-a lungul sedintel sau s-0 folosim atunci cand este necesar, 2. Cerem clientului $4 se imagineze pe sine la cinema sau privind la TV, avand pe ecrar imagine statiod. Cand reugeste asta, fi cerem s& se imagineze ca pluteste si / sau s8 poate vedea pe sine privind ecranul. . Clientul este ghidat inapoi de-a lungul lniel viel sale, ctre primul eveniment traumatic sau catre primul incident care @ dus la apariiafoblel. Este posibll s& nu-| putem obtine pe primu oricum, e necesar s& lucrim cu cel mai timpurlu posibil. |i cere clientului s&-si deruleze pe ecran filmul evenimentulu, incep&nd cu putin tnainte de a deveni neplécut (cand se simfea parle erau 2a mainilor. stezic€) a noil 8 se simta -a schimbiile viefi $1 s2-si inle gi a roll pra (68 se aflictul e mai ts Parties’, in ului dramei, nde, acestea gaciere joaca tia gi misterul si cooperarea necontrolaté, ate intinde pe re fobille pot fi ont; orice stare ne reamintim imente trecute ce am simtt atunci, Stare adical daca ne ne permite $8 vom constr 0 um sau puter peperimenteze asigurim cA ntului de obice in mod real necesar, and pe ecra sal $8 PF iment trauma’ ine pe prim uleze pe er ‘Capitolul VII - PROGRAMAREA NEURO-LINGV ISTICA 2: Siguranfa) $i pan cnd s-a simit cin now in siguranta (sfArsitu). Astfel, cienful va vedea aceasla stare intr-o stare dublu disociaté: se priveste pe sine privind un sine mai tandr care Parcurge pe ecran aceast experienté. Este mentinuté in acest mod o distant emotionala Suficienta i necesara. Din aceast’ pozitie dublu disociata clientul se priveste pe sine in pozitia Simplu disociatd (cel care se uté la ecran) sisi urmareste cu atentie maniestirlefizologice gi corporale. Dac acestea incep s& indice aparlta stan fobice, fi cerem $8-si imagineze ci imaginlle de pe ecran dispar si acesta devine alb. | se cere s& ruleze din nou filmul, modificdind ‘submodalitil Imagini de pe ecran; s-o fac mai luminoasé sau mai intunecata, mai mare sau Imai mica, s-o indepérteze, in asa fel incdt s reducd intensitatea sentimentelor negative. AAceasta etapa poate dura mai mult timp si necesita o serie de lucruri de la terapeut creatvitate 5i flexbiitate, un limbaj clar si precis. Dacd reapare starea foblc3, aducem clientul inapoi in Prezent, declangm ancora pozitiv’ si reludm exerci (dacd aceste mai doreste, desigur) Poale fi necesar sé! asiguram prin cuvinte de fipu: “esti aici, esti in siguranta, imaginéndu-{i c& vezi un film’. Procesul este complet cand clientul e parcurs toala scena cu 0 stare de confor gi siguran(a (nu au ap&rut manifestarie star fobice). 4. Dupa ce filmul s-a terminal, felicitim cer pentru ca a putut reexperimenta acest eveniment fr stale negative asociate gi cerem sé asocieze cele dou ipostaze ale sale, cea ce va integra perspectiva vizuald cu postura corporalA actuala. 5.Clientul igi imagineaza cd pseste in interiorul ecranului $1 ofer’ sinelul mal tanar incurajée $i suport: El poate reasigura acest sine mai tSnér prin cuvinte ca: “eu sunt din Vitor a supravielut, € OK, n-ai 88 ai treciniciodat& prin esta ‘Daca incidentul initial presupune un pericol real, este fit (de exemplu,fobia de gerpi, care pot fi veninos)) 6: Caind sinele mai tana a injeles cum stau \ucrurile ii cerem clientului s&-1 puna pe acesta |napol in propriul comp gi si acorde putin timp pentru'a descoperi si a integra schimbétlle profunde care tocai s-au produs cu el 7. Conectarea cu viltorul, Cerem clientului s3-si imagineze (asociat) viitoarea ocazie cand se asteapta sa simt& emotile negative. Aceasta poate determina pujind teama, dar nu aceeasi ‘cddere in fica” de dinainte 80 $A persiste 0 oarecare anxietate Dintt-o anumité, perspectiva, fobia reprezintd 0 achizitie, un putemic raspuns conditional bazat pe o singuré experienta. Niciodatd nu vom uita sa avem un réspuns fobic. De exemplu, Gragostea la prima vedere umeazé acest modal. Ideea, problema este de a ne folosi in sens pozitiv de acest mecanism la fel de ugor cum 0 facem in sens negatv.