Sunteți pe pagina 1din 22

Universitate de Medicina si Farmacie

“Gr.T.Popa” Iasi Facultatea de Medicina


Generala

EDUCATIE PENTRU O
ALIMENTATIE
SANATOASA:
OBEZITATEA

Coordonator proiect: Studenti (Seria D, gr. 41):

Dr. Mioara Matei


Gasparel Adina
Iano
le Victor
Luc
a Viorica
Man
ole Luciana
Tan
ase Andrei
1. Justificarea Proiectului

Obezitatea a cunoscut una dintre cele mai spectaculoase


evolutii suprapunandu-se in buna masura evolutiei civiliziatiei
moderne.

Obezitatea este o stare patologică- din grupul bolilor de nutriţie -


sau fiziologică cu potenţial patologic, care se referă la persoanele
suprapoderale (greutatea corporală raportată la înălţime). Domeniul
medical care se ocupă de obezitate se numeşte „bariatrie”. Obezitatea
este o boală cronică cu etiopatogenie multifactorială şi risc global crescut,
ceea ce presupune un management clinic structurat, precoce şi intensiv,
cu strategii terapeutice eficiente adresate cât mai multor mecanisme
fiziopatologice implicate .

Obezitatea reprezinta o problema de sanatate publica care


afecteaza tot mai multe tari dezvoltate sau in curs de dezvoltare.
Incidenta in crestere are caracteristici de pandemie si necesita atentie
speciala urgenta datorita potentialei mortalitati si morbiditati asociate. In
lume exista peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai
multe decat cele 800 de milioane de persoane ce sufera de malnutritie, se
arata intr-un raport al OMS. Cel putin 300 de milioane de adulti sunt
obezi. Daca in China, Japonia si in unele tari africane procentul acestora
este mic, sub 5%, in unele zone urbane din Samoa, numarul acestora
depaseste 75%.
In Statele Unite, 30% dintre adulti sunt considerati obezi - circa 60 de
milioane de persoane. in Europa, recordul la obezitate este detinut de
Marea Britanie cu 23%, fata de Germania cu 12% si Italia cu 8%.
Obezitatea progreseaza si in randul copiilor: in lume exista 22 de milioane
de copii obezi cu varsta sub cinci ani. Obezitatea infantila tinde sa ia
proportii alarmante in Uniunea Europeana, unde 14 milioane de copii sunt
supraponderali si numarul acestora creste anual cu 400.000.

2.Scopul lucrarii

Scopul nostru este de a promova starea de sanatate pentru ca a fi


sanatos inseamna a avea o stare de bine atat fizica cat si psihica.
Dupa dictonul latinesc “Mens sana in corpore sano” incercam sa
punem in aplicare ideile filosofilor :”Corpul sanatos-traieste
bine”.

2
Astfel ne-am propus sa atragem atentia tinerilor asupra
obezitatii-stare patologica din ce in ce mai frecventa la nivel
mondial.
Am ales aceasta tema din cauza numarului crescut de cazuri care
nu pot fi stopate,considerand necesar a trage un semnal de
alarma in acest sens.

3.Obiective

1. Cresterea nivelului de informare asupra factorilor ce contribuie la


obezitate,tratamentul acesteia, urmarea unui stil de viata sanatos si
educarea celor din jur pentru a preveni.
2. Aplicarea unui chestionar pentru culegerea si centralizarea datelor.
3. Analiza si interpretarea datelor pentru identificarea factorilor de risc
ce predispun la diverse boli secundare obezitatii.
4. Motivarea populatiei in special a tinerilor asupra corectarii stilului
de viata pentru a evita complicatiile obezitatii.

4.Populatia tinta

Tinerii, care in rapiditatea lumii moderne uita regulile clasice pentru


o viata sanatoasa.

Clasificarea obezitatii
Cea mai folosita clasificare a obezitatii este cea care
utilizeaza IMC-ul:
Subponderal (slab), <18. 5, risc de comorbiditati asociate obezitatii
scazut, risc crescut pentru alte afectiuni, sub 53. 5-60 kg.
Greutate normala, 18. 5-24. 9, 60-81 kg.
Supraponderal, >25. 0,
Stadiul pre-obez (supraponderal) , 25-29. 9, risc de comorbiditati
crescut, 81-97 kg.
Obez clasa I (obez), 30. 0-34. 9, risc de comorbiditati moderat crescut,
97-113 kg.
Obez clasa II (obez), 35. 0-39. 9, risc de comorbiditati sever, 113-130
kg.
Obez clasa III (obezitatea morbida) , >40. 0, risc de comorbiditati
foarte sever, >130 kg.

Indicele de masa corporala (IMC) sau indicele Quetelet


reprezinta o masuratoare statistica care compara greutatea si inaltimea
unei persoane. Desi nu masoara procentul de tesut adipos este util pentru
a estima greutatea corporala normala in functie de cit de inalta este

3
persoana. Datorita usurintei calcularii si a masurarii sale IMC-ul este cea
mai folosita metoda de diagnostic a problemelor de greutate dintro
populatie, incluzind: subponderabilitatea, supraponderabilitatea si
obezitatea. Se poate calcula dupa o formula: greutatea in kg/inaltimea in
m2 sau dupa o harta care cuprinde linii orizontale corespunzatoare
greutatii si linii verticale corespunzatoare inaltimii si linii conturate pentru
diferitele valori ale IMC.
Pentru copii IMC-ul se calculeaza la fel dar este comparat cu valorile tipice
pentru virsta respectiva.

Distributia tesutului adipos in corp.


Distributia grasimii corporale este identificata dupa doua tipuri de
obezitate, cea androida si cea ginoida.

Tipul android de obezitate este legat de forma „ca de mar” a


corpului. Este tipul masculin in care umerii, bratele, gitul, pieptul si
abdomenul superior sunt marite de volum. Acest tip de obezitate poate
afecta femeile si barbatii, si este intilnita in anumite sindroame. La aceste
persoane organele interne cele mai afectate sunt inima, ficatul, rinichii si
plaminii. Apare la femeile in premenopauza prin tulburarea functiei
tiroidiene, dupa nasteri sau dupa tratamente hormonale pentru tulburari
ale ciclului menstrual. Tipul android de obezitate are un risc crescut de
afectare pulmonara si cardiaca prin nivelul inalt de colesterol.

Tipul ginoid de obezitate este cel caracterizat de forma „ca de


para” a corpului, in care grasimea se depoziteaza mai ales in partea
inferioara a corpului. Este intilnit la ambele sexe dar cele mai afectate
sunt femeile. Grasimea se acumuleaza in abdomenul inferior, pe coapse,
fese si gambe. Fata si gitul au un aspect normal. La unele persoane si
obrajii pot fi mariti de volum. Organele cele mai afectate sunt rinichii,
uterul, intestinele, vezica urinara si colonul.

Al treilea tip de obezitate. Unele persoane nu se incadreaza nici


in tipul android si nici in cel ginoid de obezitate. Intregul corp de la cap
pina la picioare este marit de volum prin depunere de grasimi.

Indicele Broca: GI=INALTIMEA(cm)-100


Formula LORENTZ:GI=INALTIMEA(cm)-100-(inaltimea-150)/4
In prezent,formula de determinare a starii de nutritie este IMC(indicele de
masa corporala):
IMC=GREUTATEA(kg)/INALTIMEA2

IMC(kg/m2) Aprecierea obezitatii


18,5-24,9 normal
25-29,9 supraponderal
30-34,9 Obezitate gradul 1
35-39,9 Obezitate gradul 2
>40 Obezitate gradul 3(morbiditate)

4
IMC(kg/m2) Gradul de denutritie
17-18,4 Mediu
16-16,9 Moderat
<16 Sever

Cauzele obezitatii:
Cauzele principale ale obezităţii Impactul deosebit de puternic al
obezitatii in plan fizic si psihic, faptul ca ea se gaseste la originea
multor boli degenerative pentru tratamentul carora suprimarea ei joaca
rolul decisiv, fac necesara o buna cunoastere a cauzelor care duc la
obezitate.
Supraalimentatia este, fara indoiala, principala cauza, dar enuntarea
acestui fapt nu este suficienta pentru intelegerea aparitiei obezitatii.
Analiza circumstantelor care tin de conditiile de mediu sau de starea de
sanatate fizica si psihica de la un anumit moment al vietii unui om,
care favorizeaza alimentatia excesiva, este inidpensabila pentru a
intelege aparitia obezitatii, pentru tratamentul ei, si mai ales pentru
cunoasterea cailor si metodelor de prevenire.

-Obezitatea este o stare care se auto-întreţine şi se auto-augmentează,


perpetuând şi agravând cauzele:

- Defectele de educaţie: părinţii supraponderali vor creşte copii


supraponderali.
- Starea bulimică se auto-augmentează prin creşterea permanentă a
masei ţesutului adipos.
- Pofta de alimente carbohidrate, dulciuri, grăsimi, duce la o
dependenţă psihologică de respectivele alimente.

Cauzele principale ale obezităţii pot fi:

• Dietă neechilibrată, bogată în carbohidrate (dulciuri şi grăsimi), în


disproporţie cu necesităţile energetice ale organismului:
o ca urmare a unei educaţii defectuase,
o a sistării bruşte a unei activităţi fizice intensive şi prelungite în
timp,
o în sportul japonez sumo, unde supraponderea avantajază
sportivii, care se îngraşă în mod intenţionat.
• Lipsa de mişcare, de efort fizic comparativ - în timp - cu potenţialul
energetic al hranei.
• Tulburări de nutriţie, ca rezultat al unor psihopatologii (depresie
psihică, tulburări de comportament) ca de exemplu, patima sau
mania de a mânca (bulimia).

5
• Disfuncţii hormonale (hipotiroidism, sindrom adiposo-genital, etc.).
• Factori genetici (ereditari - s-a descoperit genul de obezitate la
şobolani).
• Tulburări metabolice (simdromul matabolic, care este adesea un
rezultat şi nu o cauză a obezităţii).

ABUZUL ALIMENTAR

In mod evident, acesta este principalul factor extern, de cel mai


multe ori greu de stabili cu precizie in antecedentele unor obezi. Acestia
fie ca isi subestimeaza cu buna stiinta consumul alimentar, fie ca fac
abstractie in mod intentionat de acest parametru al alimentatiei,
considerand ca "fiecare mananca dupa cat ii este de foame".Pe de alta
parte, tendinta spre supraalimentare poate lipsi in momentul declansarii
procesului de ingrasare si a obezitatii in cele din urma, de unde se
desprind argumentele in favoarea predominentei factorilor constitutionali
interni in geneza obezitatii. Obezitatea are o prima faza, numita
"dinamica", in cursul carei subiectul isi mareste considerabil ingestia
calorica si se ingrasa, urmata de o a doua, denumita "statica", in cursul
careia obezitatea nu mai progreseaza, fiind mentinuta cu o ratie calorica
relativ moderata.
La 84% dintre femei si la 86% dintre barbati se poate depista o perioada
de supraalimentatie concomitenta cu perioada cresterii ponderale. La
aceste procente se poate adauga frecventa de 7,40% pentru femei si
respectiv 10% pentru barbati a obezitatii aparute in convalescenta unor
boli infectioase , in cursul tratamentului tuberculozei, sau dupa interventii
chirurgicale, cand supraalimentatia este foarte frecventa.
Prin aceasta, supraalimentatia, ca factor extern , deci perfect la indemana
noastra pentru control si supraveghere prin masuri de prevenire care tin
de dieta si de conditiile generale de viata, se situeaza pe primul plan in
aparitia a peste 90% din cazurile de obezitate, proportie care concorda cu
observatiile majoritatii cercetatorilor.Totusi, principalii factori externi,
abuzul alimentar si sedentarismul, nu reprezinta in marea majoritate a
cazurilor decat fenomene colaterale, care se asociaza unei dereglarari
corticale si diencefalice, constituid, prin aceasta, un punct de plecare
intern. Pe de alta parte, factorii externi, la randul lor, induc de regula
tulburari endocrine si metabolice cu rol cert in evolutia ulterioara a
obezitatii. In felul acesta, factorii cauzatori externi, dominati de abuzul
alimentar, se intrepatrund cu cei interni, constituind un mozaic de factori
cauzatori greu de separat.

PREDISPOZITIA EREDITARA

Rolul elementului de mostenire genetica in geneza obezitatii este adesea


controversat sau chiar contestat. Astfel, s-a spus ca ar fi vorba nu despre
o ereditate care sa implice terenul constitutional, material, fiziologic, ci

6
despre o asa-zisa ereditate tinand de obiceiul persoanelor respective de a
nu-si putea stabili un program de viata ordonat, si chiar de incapacitatea
acestora de a rezista in fata tentatiilor culinare, ambele fenomene fiind
proprii familiilor de obezi.
Numerosi arbori genealogici demonstreaza prezenta de indivizi obezi in
aceeasi familie, alaturi de indivizi cu greutate corporala normala, chiar in
cadrul aceleliasi generatii si in primul grad de rudenie, in ciuda identitatii
conditiilor de mediu in care persoanele respective s-au nascut, crescut si
format. Cazul a doi adolescenti nascuti de o femei obeza casatorita cu un
barbat cu greutate corporala normala, crescuti in acelasi mediu si avand o
alimentatie identica,unul dintre ei devenind obez, sugereaza existenta
unei ereditati veritabile in cazul obezitatii.

FACTORII CONGENITALI

Factorii congenitali favorizanti actioneaza asupra fatului in cursul


vietii intrauterine, depinzand de alterarile neuroendocrine induse
secundar de abuzul alimentar in organismul matern.
Peste 40% dintr-un lot de 753 de persoane obeze au descendenti directi
suferind de obezitate, iar in alt studiu realizat pe 1000 de obezi s-a aratat
ca obezitatea aparea la colaterali sau ascendenti directiin circa 70% din
cazuri. Frecventa mare a accidentelor obstreticale la femeile obeze,
precum si aparitia la descendenti, in urma unei nasteri grele, a obezitatii
asociate cu malformatii congenitale, au dus la emiterea ipotezei ca
obezitatea poate fi consecinta unor traumatisme prenatale sau asociate
exclusiv actului propriu-zis al nasterii si/sau evenimentelor din preajma
acestui moment, fara a se exclude in aceste cazuri un cumul al factorilor
ereditari.S-au semnalat astfel, in cazul femeilor obeze, mame ale unor
copii obezi, disfunctii de angajare a fatului in momentul nasterii, care era
grea si intarziata, din cauza hipotoniei muschiului uterin infiltrat cu
grasime, si, de asemenea, disfunctii de degajare a fatului din cauza
calitatii inferioare a tesuturilor perineale. Ambele disfunctii se datoreaza si
volumului fetal excesiv, numarul copiilor cu greutate mare la nastere fiind
foarte mare in cazul mamelor obeze, ceea ce favorizeaza anumite
manifestari anormale si anoxia fetala datorata travaliului prelungit. In mod
evident, in aceste cazuri exista conditiile favorabile pentru producerea
unor traumatisme obstreticale.

Traumatizarea fatului in timpul nasterii are loc mai ales in regiunile


mai voluminoase, adica in primul rand la nivelul craniului si la baza
craniului, regiune care are corespondenta cu sediul centrilor nervosi care
regleaza apetitul, si, in oarecare masura, motilitatea spontana a
individului.
Greutatea la nastere a descendentilor femeilor obeze este legata de
posibilitatea determinismului congenital al obezitatii. Se stie ca, spre
deosebire de insulina, glucozele trec cu usurinta prin bariera placentara si
aceasta hiperglicemie intrauterina contiunua nu poate sa nu aiba
consecinte asupra pancreasului endocrin fetal. Spre deosebire de celulele
alfa pancreatice, care nu se diferenriaza decat dupa nastere, celulel beta-

7
insulare si productia de insulina apar precoce in cursul dezvoltarii fetale.
Faptul ca hiperglicemia materna reprezinta un stimul puternic pentru
pancreasul beta-insular fetal este dovedit de hiperinsulinismul neonatal al
copiilor nascuti din mame diabetice, manifestat uneori prin grave
accidene hipoglicemice dupa nastere. Acesti copii incep sa depuna
grasime in cursul vietii intrauterine cu circa 4 saptamani mai devreme
decat normal.

In concluzie, se poate spune ca predispozitia ereditara la obezitate


pare sa fie agravata de unii factori care actioneaza asupra fatului in cursul
vietii uterine sau la nastere.Hiperinsulinismul fetal, pe de o parte si
traumatismul obstretical pe de alta, pot actiona ca factori revelatori ai
predispozitiei ereditare, fapt sugerat de debutul in prima copilarie a
obezitatii in aceste cazuri.

ANCHETA ABUZULUI ALIMENTAR

Conform statisticilor, supraalimentatia apare cel mai adesea la femei in


foarte stransa legatura cu perioada ultimelor luni de sarcina sau cu
lactatia sau mai tarziu, odata cu perioada premergatoare menopauzei ori
in cursul acesteia.
Dintr-un numar de 363 de femei care au acuzat coincidenta aparitiei
obezitatii cu sarcina, lactatia sau perioada imediat urmatoare, 112,
respectiv 30%, recunosteau cresterea apetitului si supraalimentatia in
aceste perioade. Pe de alta parte, supraalimentatia ca atare este
recunoscuta cu dificultate de catre majoritatea obezilor, acestia admitand
cel mult ca ea a aparut episodic intr-un trecut mai indepartat sau mai
apropiat, cauza psihologica a acestui comportament specific obezului fiind
aceea ca el priveste abuzul alimentar ca un fel de culpa si de aceea
prefera sa-l treaca sub tacere.
In 33% din cazurile de obezitate feminina din cadrul aceluias studiu,
ingrasarea s-a produs sau s-a accentuat sensibil in perioada
premergatorare instalarii menopauzei sau imediat dupa incetarea
menstruatiei.Creserea apetitului apare in aceste cazuri ca simptom
asociat celorlalte tulburari neurovegetative generate de menopauza.
Uneori chiar pacientele afirma ca nervozitatea, ametelile, cefaleea,
specifice menopauzei , se calmau prin ingestia de alimente.
In privinta barbatilor, circumstantele in care se instaleaza obezitatea prin
hiperfagie sunt legate de casatorie, cu modificarea implicita a obiceiurilor
lor alimentare, in proportie de 27,58% din cazuri, fata de numai 14,30%
din cazurile de obezitate feminina, care recunosc acelasi moment
favorizant.

SEDENTARISMUL

Cu o frecventa semnificativa, obezitatea se instaleaza la barbati dupa


abandonarea practicarii vreunui sport. Aceasta are loc mai frecvent intre
25 si 30 de ani, varsta care, corespunde, in general, casatoriei si instalarii

8
unui oarecare sedentarism.Efortul fizic sistematic duce la o crestere a
apetitului si deci a ingestiei de alimente, din cauza unei nevoi crescute de
energie, dar, odata cu incetarea necesitatii energetice crescute, apetitul
ramane reglat spre aportul nutritiv.
Rolul sedentarismului apare mai pregnant din analiza pe profesiuni a
cazurilor de obezitate: astfel 80,9% din obezi aveau profesiuni sedentare,
dintre care:casnice:39,90%, muncitori sedentar:16,22%, functionari:
14,30%, pensionari:10,48%.In schimb, muncitorii nesedentari furnizau
numai 10,8% dintre obezii avuti in vedere. Aceasta subliniaza efectul
factorului de mediu in geneza obezitatii.

ALCOOLISMUL

Alcoolul poate constitui o sursa suplimentara de calorii si atata timp cat nu


este consumat in cantitati prea mari, susceptibile sa sa compromita
integritatea functionala a tubului digestiv si a ficatului, el poate favoriza
aparitia obezitatii.Rolul etilismului moderat apare neglijabil la femeile
anchetate(7%din cazuri), dar semnificativ la barbatii obezi (29,88%).

TRAUMELE PSIHICE SI NERVOASE

Traumele psihice au fost invocate ca moment declansant in proportie de


5,4% la femei si de 3,4% la barbatii obezi. In unele dintre aceste cazuri, s-
a putut cu o probabilitate destul de mare, o legatura directa intre trauma
psihica si hiperfagie.

CAUZE ENDOCRINE

Rolul primar si direct al glandelor endocrine in instalarea obezitatii este


din ce in ce mai mult contestat. Obezitatea apare astfel ca o falsa boala
glandulara, deoarece tulburarile endocrine constatate uneori reprezinta
efectul si nu cauza obezitatii.Argumente in sprijinul acestei idei sunt faptul
ca mijloacele de investigatie clinica sunt incapabile sa evidentieze in
obezitate o tulburare endocrina suficient de constanta pentru a se putea
sa i se atribuie o reala importanta in declansarea obezitatii, si pe de alta
parte, ineficienta terapiei hormonale in obezitate (extractul tiroidian se
foloseste pentru calitatile lui farmacodinamice, si nu ca substitiuent al
unei insufuciente glandulare).

9
Obezitatea la copii – cauze şi tratament

Toţi copiii câştigă în greutate pe măsură ce cresc , însă, în


momentul în care kilogramele în plus depăşesc necesarul lor de
creştere, se ajunge la obezitatea infantilă. Obezitatea la copii
este o afecţiune medicală severă care afectează tot mai mulţi
micuţi. Obezitatea la copii apare atunci când greutatea copilului
este cu mult peste limita specifică vârstei şi înălţimii.

Obezitatea infantilă este o problemă care nu trebuie ignorată


deoarece în timp kilogramele în plus duc la apariţia unor probleme de
sănătate specifice vârstei adulte precum diabetul, tensiune arterială
crescută sau nivelul mare al colesterolului.

Obezitatea la copii - cauzele apariţiei


afecţiunii
Obezitatea la copii poate fi rezultatul unor probleme
genetice şi hormonale, însă, în cele mai multe cazuri obezitatea la copii
este provocată de faptul că micuţii mănâncă prea mult şi fac prea puţină
mişcare. Copiii, spre deosebire de adulţi, au nevoie de un surplus de
nutrienţi şi de calorii care să le alimenteze creşterea şi dezvoltarea. Atunci
când consumă caloriile de care au nevoie pentru desfăşurarea activităţilor
zilnice, pentru creştere şi pentru metabolism, ei acumulează kilograme
necesare creşterii. Însă, atunci când micuţii consumă mai multe calorii
decât au nevoie pentru a creşte, ei încep să acumuleze kilograme în plus.

Obezitatea la copii poate să apară însă în unele cazuri şi ca


urmare a unor afecţiuni genetice sau hormonale care îi predispun pe cei
mici la obezitate. Afecţiuni precum sindromul Prader-Willi sau sindromul
Cushing sunt întâlnite la un număr mic de copii care suferă de obezitate
infantilă.

Tratamentul obezităţii la copii

- diferă în funcţie de vârsta micuţului şi starea sa de sănătate.

-presupune cel mai adesea efectuarea unor schimbări ale


comportamentului alimentar şi ale activităţii fizice. În puţine situaţii
tratamentul poate presupune medicaţie sau chiar chirurgie.

10
-la copiii sub şapte ani care nu au probleme de sănătate presupune mai
degrabă păstrarea constantă a greutăţii în perioada de creştere, decât
pierderea kilogramelor în plus. Această strategie permite copilului să
crească în înălţime însă nu şi în greutate. Cu toate acestea, pentru un
copil obez, menţinerea greutăţii în perioada de creştere poate fi chiar mai
dificilă decât pierderea în greutate.
-la copiii de peste şapte ani sau cu vârstă mai mică dar care au probleme
de sănătate, constă în pierderea în greutate. Această pierdere în greutate
trebuie să se facă încet de la o jumătate de kilogram pe lună la o jumătate
de kilogram pe săptămână.

Menţinerea stabilă a greutăţii copilului se realizează prin stabilirea unei


diete sănătoase şi creşterea activităţii fizice.

Alimentaţie sănătoasă pentru copiii obezi

• Părinţii sunt cei care cumpără alimentele, le prepară şi stabilesc unde


este consumată mâncarea. Chiar şi mici diferenţe de alimentaţie pot
schimba comportamentul copilului: masa luată în bucătărie şi nu în pat la
televizor, mâncarea servită în farfurii mai mici etc.
• Atunci când se fc cumpărăturile trebuie să se aleagă mai multe legume
şi fructe în locul alimentelor bogate în grăsimi şi zaharuri. Gustările dintre
mese trebuie să fie reprezentate de alimente sănătoase.
• Alimentele nu trebuie folosite niciodată ca o recompensă sau ca o
pedeapsă.
• Băuturile dulci trebuie eliminate din dietă deoarece ele au o slabă
valoare nutritivă şi un număr mare de calorii. De asemenea aceste sucuri
dau senzaţia de saţietate, astfel că micuţul după ce bea suc va refuza
alimentele sănătoase.
• Respectaţi mesele în familie. Masa în familie trebuie să fie un eveniment
obligatoriu deoarece nu numai că încurajează legăturile familiale dar şi
descurajează mâncatul în faţa televizorului sau a calculatorului ce
favorizează consumul rapid al mâncării şi consumarea unei cantităţi mai
mari de mâncare.
• Limitaţi mâncatul la fast-food deoarece multe dintre alimentele din
meniuri sunt bogate în calorii.

Activitatea fizică – o componentă în combaterea obezităţii la


copii

Obezitatea la copii poate fi combătută eficient cu ajutorul activităţii


fizice. Activitatea fizică nu numai că ajută la arderea caloriilor dar îi şi
întăreşte oasele şi musculatura, ajutându-l în acelaşi timp să fie mai alert
în timpul zilei şi să se odihnească mai bine noaptea.

Tratamentul chirurgical
Indicatiile tratamentului chirurgical stabilite de Institutul National de
Sanatate al SUA prin Conferinta de consens a chirurgiei

11
gastrointestinale pentru obezitate morbida sunt: "pacientii
cooperanti ce depasesc de cel putin doua ori greutatea ideala, pentru cel
putin cinci ani, la care au esuat toate celelalte modalitati de tratament,
care nu au probleme psihiatrice, abuz de alcool sau droguri si nu au
contraindicatii medicale pentru tratamentul chirurgical."

Selectia pacientilor
Datorita slabei eficacitati a metodelor de tratament nechirurgical al
obezitatii, adresabilitatea pacientilor catre chirurgia obezitatii este larga.
De aceea criteriile de selectie a pacientilor pentru una din procedurile
chirurgicale adresate obezitatii trebuie sa fie bine stabilite. In Oxford
Textbook of Surgery, Michal Grace recomanda urmatoarele criterii de
selectie:

• greutate > 45kg peste cea ideala


• BMI > 40
• pacienti ce au tinut dieta fara rezultat
• varsta 18-50 ani
• stabili emotional si cooperanti
• fara contraindicatii pentru chirurgie majora
• cu comorbiditati de tipul: apnee in somn, diabet zaharat tip II, HTA,
reflux gastroesofagian, incontinenta urinara de sterss, infertilitate,
osteoartrita.

Dupa cum am mai spus, tratamentul pacientilor obezi trebuie sa fie


condus de catre o echipa formata din chirurg, internist, dietetician,
psiholog si psihiatru. Aceasta echipa va realiza si selectia pacientilor
pentru tratamentul chirurgical.

Desi criteriile psihologice de selectie nu sunt bine definite, complianta


pacientului reprezinta un element important. Dificil de apreciat, ea trebuie
sa tina seama de motivatie, statusul social si gradul de inteligenta. Slaba
motivatie a pacientilor, demonstrata de imposibilitatea de a-si schimba
stilul de viata si de inconstanta in decizii, reprezinta o contraindicatie a
curei chirurgicale.

Evaluare preoperatorie
Evaluarea preoperatorie are ca scop stabilirea starii de sanatate a
pacientului, decelarea comorbiditatilor si stabilirea indicatiei chirurgicale.

Urmarirea postoperatorie a pacientilor cu


gastric banding laparoscopic

12
Dupa efectuarea operatiei bolnavul este urmarit postoperator in vederea
eventualelor complicatii si rezolvarea lor,apoi este urmarit la distanta
pentru eficientizarea actului medical.

Urmarire la distanta
• evolutia curbei ponderale: greutate si BMI
• control radiologic si calibrare la 5-8 saptamani postoperator in
functie de elemente clinice si radiologice (prezenta disfagiei, pasajul
substantei de contrast) si de evolutia curbei ponderale si apoi din 6
in 6 luni in functie de aceeasi parametrii
• evolutia comorbiditatilor (evaluari periodice specifice). In urmarirea
la distanta este din nou foarte important rolul echipei de terapeuti
atat in evaluarea pacientului obez cat si in conducerea
tratamentului sau (terapia comportamentala, dieta, activitate fizica
si tratamentul comorbiditatilor).
• depistarea si tratamentul complicatiilor
postoperatorii tardive.

SFATURI SI MOTIVATIE...

75% dintre bolile de de astazi sunt consecinta alimentatiei fast-


food (nutritie nesanatoasa) si a stilului de viata dezordonat.
Mai mult, se pare ca alimentele de tip fast-food sunt
responsabile de cresterea numarului de persoane obeze. 8
sfaturi pentru o masa lipsita de griji.

• 1.Mancarurile bazate pe amidon

Mancarurile cu amidon ca painea, cereale, orez, paste si cartofi sunt


o componenta importanta a unei mese sanatoase si ar trebui sa
reprezinte o treime din mancare consumata. Sunt o sursa de
energie si sursa principala de nutrienti in dieta noastra. Pe langa
amidon aceste mancaruri mai contin si fibre, calciu, fier si vitamina
B.

13
Marea majoritate ar trebui sa consume mancaruri cu amidon sau ar
trebui sa includa cel putin o masa care contine mancaruri cu
amidon.

Ati putea sa incepeti ziua cu un mic dejun cu


cereale integrale, un sandwich pentru pranz
si cartofi, paste sau orez pentru masa de
seara.

Unii oameni cred ca mancarurile care contin


amidon ingrasa, dar gram cu gram ele contin
mai putin de jumatate de calorie. Tot ce
trebuie sa faci este sa ai grija la ce mai adaugi cand gatesti aceste
mancaruri, deoarece aceste adaugiri ajuta la crestere caloriilor.

2.De ce sa alegi mancare integrala?

Mancarea integrala contine mai multi nutrienti decat mancarurile cu


amidon, de asemenea digestia mancarii integrale se face mai incet
si asta ajuta sa te simti plina mai mult timp.

Mancarurile integrale se compun din:

- faina integrala, paine integrala

- paste integrale si orez brun

- cereale integrale

3.Mancati multe fructe si legume

Multi oameni stiu ca ar trebui sa manance multe fructe si legume,


dar majoritatea ignora acest lucru. Incercati sa mancati macar 5
feluri de fructe si legume in fiecare zi. Puteti daca vreti, sa mariti
numarul de fructe si legume zilnice. E mai usor decat credeti.

De exemplu, poti consuma:

- un pahar de suc si bucati de banana cu cereale integrale

- o salata la pranz

- o para ca o gustare de pranz

14
- o portie de mazare sau alte legume cu mancarea de seara

4.Mancati peste

Multi dintre noi ar trebui sa manance peste,


incluzand o portie de "peste uleios" pe saptamana.
Este o excelenta sursa de proteine si contine multe
minerale si vitamine. Consumati cel putin doua
portii de peste pe zi si nu uitati sa includeti o portie
de "peste uleios". Puteti sa alegeti ori proaspat, ori
inghetat, ori conservat- dar tineti minte pestele
conservat sau afumat poate fi sarat.

Ce este "pestele uleios"?

Unii pesti sunt numiti uleiosi deoarece ei sunt bogati in anumite


tipuri de grasimi, numite omega 3 acizi grasi, care ne ajuta sa ne
mentinem inima sanatoasa.

Ce cantitate de pesti uleiosi ar trebui sa consumam?

Ar trebuie sa consumam cat mai mult "peste uleios". Femeile care


vor sa aiba un copil candva ar trebui sa consume maxim doua portii
de peste uleios pe saptamana (o portie insemnand 140 de grame).
Si patru portii este recomandarea pentru ceilalti adulti.

Exemple de peste uleios: sardine, hering, ton prospat, sardea,


macrou, crap si somon.

5.Reduceti din grasimile saturate si zahar

Pentru a te mentine sanatos avem nevoie si de


grasimi in dieta noastra. Ceea ce este important e
genul de grasimi pe care le mancam. Sunt doua tipuri
de grasimi:

- grasimi saturate - daca mananci prea multe grasimi saturate risti


sa cresti colesterolul din sange, care sporeste sansa de avea o boala
de inima.

- grasimi nesaturate- daca mananci grasimi nesaturate in loc de


grasimi saturate poti sa scazi colesterolul din sange.

15
Incercati sa reduceti mancarurile bogate in grasimi saturate si sa le
inlocuiti cu mancaruri cu grasimi nesaturate, de exemplu uleiuri
vegetale (ulei de floarea soarelui, ulei de masline, ulei de rapita),
peste uleios, nuci, seminte si avocado.

Reduceti zaharul

In Anglia multa lume consuma zahar. Ar trebui sa incercam sa


consumam mai putine alimente care contin zahar, de exemplu
dulciuri, prajituri, biscuiti si sa bem racoritoare fara zahar. Daca noi
consumam aceste produse prea des putem avea efecte secundare
de exemplu: caderea dintilor, daca aceste produse sunt folosite
intre mese. Multe din alimente care au zaharul in continut pot avea
multe calorii, asa ca daca scapi de zahar, ai putea avea un mic
ajutor asupra controlul greutatii.

Cum stii daca un aliment este bogat in zahar?

Poti incepe prin a te uita pe eticheta. Lista de pe eticheta incepe cu


cel mai mare ingredient. Dar aveti grija pentru celalalte cuvinte care
descriu surplusul de zahar cum ar fi zaharoza, glucoza, maltoza,
fructoza, siropul de porumb si miere. Cu cat aceste cuvinte sunt in
fruntea listei de ingrediente de pe eticheta cu atat mai mare este
gramajul adaugat. O alta modalitate prin care poti sa-ti dai seama
care este cantitatea de zahar din produs este verificarea
carbohidratilor de pe eticheta. Partea rea este ca nu poti vedea
zaharul adaugat.

Nivelul mare de zahar este 15 grame pentru 100 de grame si nivelul


mic este 5 grame pentru 100 de grame.

6.Incercati sa folositi mai putina sare - nu mai mult de 6


grame

Multa lume crede ca nu consuma prea multa


sare, in special daca nu o adauga in mancare. Nu
fiti chiar asa de siguri!

16
In fiecare zi 85 % barbati si 69 % femei consuma sare multa. Adultii
si copii peste 11 ani nu ar trebui sa consume mai mult de 6 grame
pe zi. Copii mai mici ar trebui sa consume mult mai putin.

75 % din sare care o consumam este deja in mancare pe care o


cumparam, de exemplu: cereale, supa, carne preparata si sosuri. In
concluzie, tu mananci deja mai multa sare decat trebuie. Consumul
excesiv de sare poate avea ca si consecinta scaderea tensiunii.
Personele cu tensiunea mare pot avea probleme cu inima sau pot
face un infarct.

7.Beti multa apa

Ar trebui sa bem 1,2 litri de apa sau alte lichide in fiecare zi, pentru
a nu ne deshidrata. Cand vremea este calda sau cand suntem activi,
corpul are nevoie de mai multa apa, dar evitati sa consumati bauturi
cu un continut mare de zahar.

Alcoolul

Nu e nimic gresit sa beti ocazional, dar bautul peste limita cauzeaza


probleme. Alcool are multe calorii in continut, asa ca daca il scoateti
din lista d-voastra, o sa reduceti din greutate. Femeile pot bea 2 sau
3 unitati de alcool, iar barbatii 3 sau 4 unitati pe zi, fara sa aiba un
risc asupra sanatati.

8.Nu sariti peste micul dejun

Micul dejun ne poate ajuta sa capatam energia suficienta pentru a


face fata la ziua care urmeaza, de asemenea poate fi un surplus de
vitamine si minerale. Unele persoane sar peste micul dejun, crezand
ca-i ajuta sa scape de greutate. Dar ei se inseala, aceaste decizii pot
avea consecinte grave asupra noastra, deoarece putem sa ratam
importanti nutrienti.

Cercetatorii au descoperit ca micul dejun poate ajuta la diete. Daca


sarim peste micul dejun, probabil o sa ni se faca foame inainte de
pranz si o luam o mica gustare. Gustarea aceasta fiind o gogoasa,
produse de patiserie sau biscuiti, lucruri pline de zahar si grasimi.

Atunci de ce nu alegem un bol plin de cereale integrale, cu bucati


de banane si un pahar de suc de portocale pentru un mic dejun
sanatos?

17
...acesti mici pasi vor inlatura:

PROBLEME:

• cerebrale: accident vascular cerebral, hipertensiune intracraniana

• cardiovasculare: HTA (hipertensiune arteriala), boala coronariana


ischemica (cardiopatie ischemica), ateroscleroza, hipertensiune
pulmonara, cord pulmonar

• gastrointestinale: litiaza biliara, steatoza hepatica cu evolutie pana


la ciroza, boala de reflux gastroesofagian, constipatie cronica

• pulmonare: sleep apnea, sdr. Pickwick, insuficienta respiratorie


(lipsa de aer)

• neoplazice: cancer de vezica biliara, de colon, de san, uter, prostata,


plaman

• psihiatrice: depresie

• ortopedice: lumbago, osteoartrita

• metabolice: diabet zaharat tip 2, dislipidemie (colesterol si


trigliceride marite)

• reproductive: pubertate precoce, infertilitate, sdr. ovarelor


polichistice, hipogonadism

• obstetricale: HTA de sarcina, fat macrosom (mai mare decat


normalul), distocie

• chirurgicale: infectia plagii, tromboze venoase profunde,


trombembolism pulmonar, pneumonie postoperatorie

• pelvine: incontinenta

• tegumentare: intertrigo, celulita, hirsutism

• membre inferioare: varice, edeme venoase sau limfatice

• mobilitate redusa

18
Dupa aceste informatii care va fi alegerea ta stind ca
doar TU poti schimba viitorul?

CHESTIONAR LEGAT DE DIETA SĂNĂTOASĂ

NUME

Prenume

19
Varsta

☺Calculaţi în gând, pe o coală separată sau printr-o altă metodă câte un punct pentru
fiecare răspuns afirmativ.
Sunt 20 de întrebări la care trebuie să răspund dacă vreau să aflu dacă “Am o dietă
sănătoasă” şi apoi cum să atenuez eventualele probleme de nutriţie:

1. Adaug zilnic zahăr în mâncare sau băutură?


2. Mănânc zilnic alimente cu conţinut de zahăr?
3. Folosesc sare în mâncare?
4. Beau mai mult de o ceaşcă de cafea pe zi?
5. Beau mai mult de trei ceşti de ceai pe zi?
6. Fumez mai mult de cinci ţigări pe zi?
7. Consum ocazional droguri precum canabis?
8. Beau mai mult de 28 g de alcool (un pahar de vin, 600 ml bere sau o măsura de
băuturi spirtoase) pe zi?
9. Mănânc carne friptă mai mult de două ori pe săptămână?
10. Consum hrană de tip fast- food mai mult de două ori pe săptămână?
11. Consum carne roşie mai mult de două ori pe săptămână?
12. Consum ciocolată sau dulciuri mai mult de două ori pe săptămână?
13. Consum des alimente care conţin aditivi şi conservanţi alimentari?
14. Dieta zilnică este alcatuită din mai puţin de o treime legume şi fructe proaspete?
15. Beau mai puţin de 300 ml apă plată pe zi?
16. Consum în mod obişnuit orez alb, pâine albă şi produse pe bază de făină albă în loc de
cereale integrale?
17. Beau mai mult de 1.7 litri de lapte pe săptămână?
18. Consum mai mult de 3 felii de pâine în medie pe zi?
19. Sunt dependent de vreun aliment?
20. Consum peşte gras mai puţin de două ori pe săptămână sau
seminţe in fiecare zi?

Punctaj:...............

Răspuns chestionar: 0-4 puncte: Vă preocupă sănătatea dvs şi micile scăpări nu par să vă
afecteze starea de sănătate. Adăugând dietei dvs vitaminele şi mineralele corespunzătoare vă
puteţi aştepta la o viaţă lungă şi sănătoasă.

Răspuns chestionar: 5-9 puncte: Sunteţi pe drumul cel bun, dar trebuie să fiţi mai sever cu
dumneavoastră înşivă. Pentru a renunţa oarecum la obiceiurile rele încercaţi să faceţi niste
experimente uşoare. De exemplu, renunţaţi timp de o lună la alimentele sau băuturile despre
care ştiţi că nu sunt bune pentru dumneavoastră. Vedeţi cum vă simţiţi. Pe unele s-ar putea să
le folosiţi din când în când, în timp ce la altele ar trebui să renunţaţi. Abţineţi-vă timp de o
20
lună – dorinţa va dispărea în scurt timp. Propuneţi-vă să ajungeţi în timp de trei luni la un
scor sub 5.

Răspuns chestionar: 10-14 puncte: Dieta dumneavoastră nu este sănătoasă şi aveţi nevoie
de nişte schimbări pentru a ajunge la o sănătate optimă. Dar luaţi-o uşor. Ar trebui să ajungeţi
la valoarea 5 în timp de şase luni. Începeţi prin respectarea principiilor generale de dietă
sănătoasă. Veţi vedea că obiceiurile alimentare proaste se vor transforma în bine pe măsură
ce veţi descoperi alte alternative mai gustoase. Obiceiurile rele rămase vor dispărea cu
timpul. Nu uitaţi că zahărul, sarea, cafeaua şi ciocolata sunt alimente care provoacă
dependenţă. Pofta pentru ele va scadea impresionant după o lună de abţinere.

Răspuns chestionar: 15-20 puncte: Dacă veţi continua aşa vă veţi îmbolnăvi. Consumaţi de
departe prea multă grasime, alimente rafinate şi stimulente. Urmaţi cu grijă sfaturile de
nutriţie sănătoasă şi schimbaţi-vă încetul cu încetul stilul de viaţă. De exemplu, luaţi în
consideratie două întrebări la care aţi răspuns afirmativ şi faceţi schimbări aşa încât o lună
mai târziu să puteţi să răspundeţi negativ. Un exemplu ar fi oprirea consumului de zahăr sau
de cafea în prima lună. Continuaţi tot aşa până atingeţi valoarea 5 sau chiar mai puţin. S-ar
putea să vă simţiţi rău în primele două săptămâni, dar după o lună de zile veţi începe să
simţiţi efectele pozitive ale hrănirii în mod sănătos.

Evaluare chestionar: Chestionarul a fost aplicat pe un esantion de 50 de personae cu


varste cuprinse intre 15 si 26 de ani.

Variante raspunsuri Procente


0-4 10%
5-9 58%
10-14 24%
15-20 8%
raspuns
chestionar: 0-4
puncte (10%)
raspuns
chestionar: 5-9
puncte (58%)
raspuns
chestionar:10-14
puncte (24%)
raspuns
chestionar: 15-
20 puncte (8%)

Bibliografie:

Sub redactia Florin Mitu, Semiologie Medicala Generala, Editura “Gr. T. Popa”, U.M.F.
Iasi 2009

Carol Stanciu, Marioara Stan, Curs de semiologie medicala, Editura Junimea Iasi 2002

21
Hoffmeister U, Bullinger M, van Egmond-Fröhlich A, Goldapp C, Mann R, Ravens-Sieberer
U, Reinehr T, Westenhöfer J, Wille N, Holl RW, Overweight and obesity in childhood and
adolescence, Bundesgesundheitsblatt Gesundheitsforschung Gesundheitsschutz. 2011
Jan;54(1):128-135.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Obezitate

http://www.who.int/en/

22