Sunteți pe pagina 1din 8

FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE

Termenul metacomunicare are în vedere interpretarea cuvintelor şi expresiilor pentru a ghici intenţiile şi ideile
vorbitorului.
Mai jos este prezentat un “mic dicţionar” al metalimbajului cotidian, care conţine un set de expresii
generalizante, care nu spun nimic.
a) "Ştiţi dumneavoastră", "Cum să zic", "Un fel de..." sunt simple. Ele refuză să spună totul, lasă
interlocutorul să spună ceea ce este stânjenitor pentru cel care face afirmaţia;
b) Metalimbajul semantic foloseşte cuvinte mai directe: "Desigur!"Putem bănui că vorbitorul
exagerează pentru că nu este sigur de credibilitatea sa. (ar putea fi înlocuit de: "de fapt");
c) "Un fel de" - nesiguranţa vorbitorului în identificarea obiectului (ar putea fi înlocuit de: "de fapt");
d) "Oarecum"- scuză pentru o afirmaţie irelevantă;
e) "Fiindcă veni vorba", "ca să nu uit", "dacă mă gândesc bine" - a u d r e p t s c o p s ă
atenueze importanţa a ceea ce vorbitorul vrea să spună, dar ceea ce urmează este de fapt problema cea mai
importantă.
f) "Sincer", "pe şleau"- arată că vorbitorul urmează să fie mult mai puţin sincer sau onest decât pretinde.
g) "Doar", "numai" - m i n i m a l i z e a z ă s e m n i f i c a ţ i a a c e e a c e u r m e a z ă s ă f i e s p u s ,
atenuează vina unei persoane. (Nu au curajul să spună ceea ce ar vrea să spună sau
încearcă să minimalizeze răspunderea).
h) "Încerc", "voi încerca", "să vedem ce se poate face" - expresii favorite pentru cei care vor să se spele pe
mâni.
i) "Da, dar" - încercare de evitare a intimidării prin simularea unui acord.
j) "Credeţi-mă", "vorbesc serios" - vorbitorul simte că va fi greu de crezut.
k) "Sigur că..."are trei sensuri: sarcastic (întrebarea este banală); plin de sine (ştiu tot ce se
poate spune despre aceasta); politicos (ştiu că sunteţi destul de inteligent, dar trebuie să mă refer
la...).
Expresii cu sens de metalimbaj:
- "Nu credeţi că", "nu vi se pare că" cer de la ascultător răspunsul "da" şi-i permit
vorbitorului să-l manipuleze. La fel cu "n-am vorbit prea mult, nu ?", "n-am întrecut măsura, nu ?" - cer
răspunsuri asigurătoare: “nu”şi indică indiferenţa vorbitorului faţă de un “da”.
- "Aşa cum poate ştiţi", "fără îndoială"- stabilesc un fel de egalitate.
- "Trebuie", "ar trebui" - indică părerea şi dorinţa vorbitorului.
- "N-o să credeţi, dar", "n-ar trebui să vă spun toate acestea, dar" - indică dorinţa de a furniza informaţii a
unui bârfitor sau a unei guri sparte.
- "Nu suflaţi o vorbă despre ceea ce v-am spus", "nu vreau să stârnesc zvonuri" ( negaţia
este de fapt inutilă, intenţia e contrară.)
- "Trebuie să ne faceţi odată o vizită" (Aşteptaţi până vă vom chema.)
- "Sper să vă placă cafeaua " (Indiferent de opţiune, veţi fi nevoit să beţi cafea.)
  - “Acum arăţi cu adevărat suplă” - (Ai fost o grasă.)
- “Doar n-ai crezut că eu..."- mută pe umerii celuilalt culpabilitatea de a fi gândit de rău despre cineva."
- "Nu depinde numai de mine.", “pot influenţa situaţia în direcţia dorită, dar...”, "Reveniţi peste câteva
zile..." (Prima dată: nu am timp de aceasta; a doua oară: nu mă interesează aceasta.)
- "Mă mai gândesc"- amânarea sau refuzul angajării.
- "Măcar am încercat" (Nu mă prea aşteptam să reuşesc.)
- "Nu te deranja pentru mine" (Nu sunt obişnuit să fiu bine tratat, nu am pretenţii la un tratament
deosebit.)
- " N u v r e i s ă b e i o c a f e a ? " - întrebarea negativă care poate sugera un răspuns negativ.
- "Daca nu ajung în 10 minute, înseamnă că nu mai vin." (Puţine şanse de veni.)
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE

Comunicarea nonverbala

Comunicarea nonverbala este denumita si limbajul trupului sau comunicare analogica. Are o
pondere mult mai mare in ceea ce priveste continutul unui mesaj decat comunicarea verbala.

Comunicarea nonverbala reprezinta cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi
decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui, completa sau accentua
mesajul transmis prin cuvinte. Importanta pe care o are comunicarea nonverbala a fost demonstrata In 1967
de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu, acesta a ajuns la concluzia ca numai 7% din mesaj este
transmis prin comunicare verbala, in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul
corpului, deci prin comunicarea nonverbala.
Comunicarea nonverbala opusa comunicarii verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj in sens strict.
In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). Teoriile
contemporane ale comunicarii influentate de discipline ca lingvistica enuntarii, psihologie, sociologie,
antropologie, asigura astazi un loc potrivit pentru comunicarea nonverbala, bazandu-se pe ipoteze ale
canalelor multiple ale comunicarii umane. Comunicarea umana este conceputa ca o enuntare eterogena
rezultand din combinarea de elemente vocal acustice si vizual.In literatura de specialitate, comunicarea
nonverbala a primit de-a lungul timpului o multitudine de definitii, majoritatea fiind acceptate. Majoritatea
definitiilor pe care le-a primit comunicarea nonverbala vorbesc despre aceasta ca despre un cumul de mesaje
ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor, dar care totusi pot fi decodificate, putand crea intelesuri.

Tipuri de comunicare

 Comunicarea intrapersonala

 Comunicarea interpersonala

 Comunicarea de grup

 Comunicarea de masa

 Comunicarea publica sau mediatica

Forme ale comunicarii


 Comunicarea verbala reprezinta o comunicare prin care un mesaj este transmis cu ajutorul cuvintelor

 Comunicarea paraverbala este reprezentata de modul in care sunt rostite cuvintele, prin folosirea
caracteristicilor vocii.

 Comunicarea nonverbala este reprezentata de comportamentul fizic (limbajul trupului) care insoteste
vorbirea. Poate fi intentionata sau neintentionata. Este cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin
cuvinte si care pot fi decodificate, creand intelesuri. Aceste semnale pot repeta, contrazice, inlocui,
completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte.

Comunicarea nonverbala se maniferta prin mai multe posibilitati:

– Kinetice, ce tin de actiunile corpului (caracteristici fizice, gesturi, posturi, expresii ale fetei si ochilor,
comunicare tactila etc);
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE
– Ale ambientului (proximitatea, teritorialitatea, temporalitatea, artefactele etc.);

– Paralingvistice (vocea si calitatile sale, caracteristici vocale, separatori vocali etc.)


 

ELEMENTELE DIN COMUNICAREA NONVERBALA


 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL CORPULUI – expresia fetei, gesturi, pozitia corpului

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL SPATIULUI – modul in care utilizam spatiul


personal, social, public, intim

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL TIMPULUI – a veni la timp sau a intarzia la o


sedinta, a alege sau nu sa-ti petreci timpul cu cineva

 Comunicarea nonverbala prin PREZENTA PERSONALA – comunica prin vestimenta tie,


accesorii vestimentare, igiena personala

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL TACERII – comunica aprobare, dezaprobare

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL LUCRURILOR – colectiile, obiectele de uz curent


(casa, masina)

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL CULORILOR – culori calde stimuleaza


comunicarea; culorile reci o inhiba

 Comunicarea nonverbala prin LIMBAJUL PARAVERBAL – calitatile vocii (ritm, rezonanta,


viteza); caracteristici vocale (ras, plans, soptit); parametrii vocali (intensitate, inaltime)

Limbajul corpului – comunicarea nonverbala Ceea ce se indica prin comunicarea nonverbala 


Trosnitul degetelor Plictiseala, anxietate sau agitatie
Joaca cu degetele Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Joaca cu obiecte (pix) Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Brate deschise sau palme la vedere Arata incredere si interes
Acoperirea unei maini cu cealalta Insecuritate, sentimente contradictorii
Agatarea de obiecte Confuzie si insecuritate
Maini stranse Defensiva
Pumn strans Agresivitate, iritare
Strangere de mana ferma Incredere
Strangere de mana slaba Nervozitate, timiditate
Rosul unghiilor Nervozitate
A-si frange mainile Nervozitate
Uitatul la ceas Plictiseala
Batut din picior Nerabdare sau atentie distrasa
Miscarea continua a picioarelor Nervozitate, ingrijorare, stres sau furie
Statul cu picioarele incrucisate catre interlocutor Relaxare, incredere si atentie catre persoana/subiect
Picioarele larg departate Siguranta, incredere in sine, lider
Barbia sau obrazul sprijinit de palma Plictiseala sau dezinteres
Atingere in zona nasului Ganduri negative sau dubii
Atingere in zona urechilor Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati
Dat din cap repede Impacientat/a sau doreste sa adauge ceva conversatiei
Dat din cap incet Interes, validarea comentariilor sau incurajare
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE
Buze stranse Dezaprobare sau doreste sa incheie conversatia
Buze stranse si obraji ridicati Agresivitate
Muscatul buzelor Lipsa de incredere in sine, rusinare
Ascunde o mima, vorbit fara ca altii sa auda sau
Pune mana la gura indicarea unei greseli
Sprancene ridicate Surpriza
Ochii larg deschisi Mirare
Frunte ridicata Incercare de reamintire
Privit la distanta Incercare de reamintire
Tusit Nervozitate sau doreste sa spuna ceva
Scoaterea ochelarilor si curatarea lor Doreste timp inainte de a continua
Sprancene incruntate Confuzie, tensiune sau teama
Lasat pe spate cu mainile la ceafa Confort
Clipit Secret sau moment impartasit
Masarea tamplelor Anxietate
Respirat mai repede Nervozitate sau furie
Inspiratie prelunga Doreste sa intrerupa conversatia
Respirat usor Relaxare si confort
Umeri aplecati in fata Lipsa de interes sau se sinte in inferioritate
Brate incrucisate Interiorizare
Aranjatul cravatei Insecuritate sau doreste sa impresioneze
Umeri tensionati Ingrijorare
Umerii la nivele diferite Nehotarare in legatura cu actiunile urmatoare
Postura rigida a corpului Anxietate

Microexpresiile – manifestarea emotiilor prin comunicarea nonverbala

Comunicarea nonverbala se manifesta si prin expresii faciale numite microexpresii. O microexpresie este o


reactie involuntara a muschilor fetei care are loc atunci cand experimentam diferite emotii. Practic, lucrurile
pe care le simtim sunt “afisate” cu ajutorul muschii fetei si “tradeaza” emotiile pe care le
experimentam. Durata unei microexpresii este extrem de scurta si se incadreaza intre 1/25 – 1/15 dintr-o
secunda.

Prin microexpresii, comunicarea nonverbala transmite o serie de emotii. Dintre acestea s-au concretizat 7 ca
fiind de baza si cel mai des intalnite.

Cele 7 emotii fundamentale sunt: mania, frica, bucuria, uimirea, dezgustul, dispretul si tristetea. Acestea sunt
denumite fundamentale pentru ca sunt universale si pot recunoscute la orice persoana.

Dintre cele 7, cea mai “contestata” emotie este dispretul. Multi oameni de stiinta si experti in expresiile
faciale considera ca dispretul este mai degraba o expresie care se exprima in functie de cultura fiecarui
popor, dar Paul Ekman a realizat o serie de studii menite sa clarifice universalitatea “dispretului” reusind sa
o includa pana la urma in randul emotiilor fundamentale.
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE

1. Frica

Microexpresia specifica fricii se manifesta prin:

 sprancene ridicate si apropiate

 pleoapele superioare ridicate

 pleoapele inferioare incordate

 buzele usor incordate si intinse orizontal catre urechi

Frica este o emotie des intalnita in comunicarea nonverbala si este si una dintre cele mai usor de depistat.

2. Bucuria (Fericirea)

Microexpresia specifica bucuriei se manifesta prin:

 riduri in jurul ochilor

 obrajii ridicati

 muschii fetei asezati in concordanta cu ochii

In comunicarea nonverbala, bucuria poate fi mimata, dar imediat este tradata din cauza ochilor. Ochii sunt
cei ce arata bucuria, nu neaparat zambetul.
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE

3. Tristetea

Microexpresia specifica tristetii se manifesta prin:

 pleoape inferioare care simuleaza “caderea”

 privire care nu este concentrata pe un punct fix

 colturile buzelor se duc in jos

4. Mania (Furia)

Microexpresia specifica furiei se manifesta prin:

 sprancene apropiate puternic

 privire extrem de fixa

 incordarea si apropierea buzelor

5. Dispretul

Microexpresia specifica dispretului se manifesta prin:

 coltul buzelor este incordat si ridicat doar intr-o parte a fetei


FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE
Dintre toate microexpresiile, dispretul este cea mai subtila microexpresie pentru ca afisarea ei nu implica o
“echipa” intreaga de muschi si uneori poate fi confundata cu un zambet ironic. Este extrem de importanta in
comunicarea nonverbala.

6. Dezgustul

Microexpresia specifica dezgustului se manifesta prin:

 nas incordat si ridicat, miscare care ii provoaca riduri nasului

 buza superioara ridicata

Aceasta expresie arata ca si cum ai fi descoperit ceva urat mirositor. Este foarte utila in comunicarea
nonverbala, fiind si cea mai controversata.

7. Uimirea

Microexpresia specifica umirii se manifesta prin:

 sprancenele ridicate

 ochii larg deschisi

 gura deschisa

In comunicarea nonverbala, uimirea este printre cele mai evidente expresii, fiind foarte greu de mascat.

In concluzie, comunicarea nonverbala este extrem de importanta si la fel de greu de controlat. Retineti faptul
ca primele 90 de secunde ale unei intalniri reprezinta 90% din impresia pe care o produceti asupra celor
prezenti. Nu exista o a doua ocazie de a face o prima impresie buna, asa ca trebuie sa avem grija la ceea ce
transmitem prin comunicarea nonverbala, mai mult decat prin cea verbala. Oamenii tind sa creada mai
degraba comunicarea nonverbala, asadar de cele mai multe ori felul in care spunem un lucru este mai
important decat ceea ce spunem.
FISA DE ACTIVITATE XII E OPTIMIZARE
 

Limbajul tacerii 

A sti sa taci cand trebuie este o calitate a omului, pretuita din cele mai vechi timpuri. Chiar si prin tacere
oamenii comunica ceva: aprobare, dezaprobare, discretie, ratiune, pastrarea unei taine, admiratie.

Un manager apeleaza la tacere ca mijloc de comunicare nonverbala, deoarece:


- dezaproba anumite opinii si nu vrea sa discute in contradictoriu;
- considera ca exista anumite fapte, situatii asupra carora este mai bine sa cada tacerea;
- doreste sa nu divulge un secret de serviciu, o taina;
- doreste sa nu faca rau cuiva;
- apreciaza ca timpul poate rezolva o situatie delicata; crede ca daca vorbeste, isi face dusmani.
Pe de alta parte, folosind cu atentie tacerea in momente cheie - cu alte cuvinte pregatindu-ne sa ascultam -
putem incuraja vorbitorul sa continue sau sa-si exprime sentimente si atitudini pe care, fara indoiala, altfel
nu le-ar fi facut. Tacerea este, deci, un instrument puternic de comunicare, dar care trebuie folosit cu
abilitate.

Limbajul culorilor
Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata de viata si fata de cei din
jur.
Culoarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de lucruri despre acesta.
Culorile si semnificatia lor
Rosu - om sentimental
Roz - ii place sa iubeasca, sa fie iubit si sa aiba grija de altii
Portocaliu - este organizat si hotarat sa-si realizeze planul
Galben - doreste sa discute
Verde - ii place schimbarea
Bleu, Albastru - este inventiv
Bleumarin - ii place sa fie sef si sa dea ordine
Negru - stie foarte bine ce are de facut
Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in Europa negrul este culoarea
tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.
Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci (gri, verde, albastru) o inhiba.
Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei sau varietatii excesive de culori.