Persoane sărace Romi

Persoane cu dizabilități

Copii lipsiți de îngrijire Vîrstnici

.
 “Sărăcia reprezintă forma
cea mai rea a violenței”
M. Ghandi

“Acolo unde oamenii

sunt condamnați să
trăiască în mizerie,
drepturile omului sunt
violate. A ne uni pentru
a le respecta este o
datorie sacră”
J. Wresinski, 1987 Ciclul sărăciei în România
 CE ESTE SĂRĂCIA?
 Conform Băncii Mondiale este considerată SĂRACĂ,
persoana care nu are acces la un pachet minimal de bunuri
necesare supraviețuirii.

 Pragul sărăciei – 2 $/ zi/ locuitor

 Sărăcie extremă – 1 $/ zi/ locuitor

https://worldpoverty.io/headline
• România, potrivit unui raport al Băncii Mondiale,
atestă o rată a sărăciei de 25,1 %,
sărăciei extreme - 8,6% din populatie
 Sărăcia – fenomen multidimensional, care depinde nu
numai de situația materială ci și de nivelul de educație, de
starea de sănătate, de vulnerabilitatea și de expunerea la
factorii de risc ecologici și profesionali, precum și de
posibilitatea limitată a persoanei de a-și exprima și de a-și
face auzite și înțelese nevoile.
 Sănătate
Sărăcie
precară -reduce
-malnutriție capacitatea de
muncă și
productivitatea
individului

-limitează
-scade
accesul la
veniturile
sevicii
familiei
medicale

-crește
vulnerabilitatea
-afectează
la factori de risc
individuali sau calitatea vieții
de mediu
 Cheltuielile din domeniul sănătății
într-un stat nu sunt doar un cost, ci și o
investiție cu impact pe termen lung
asupra dezvoltării socio-economice a
țării

 O crestere cu 5 ani a sperantei

de viata, ar putea ameliora rata
dezvoltarii economice cu 0,3-
0,5% pe an
€ PER CAPITA % DIN PIB

Sursa: Statisticile OCDE din 2019 în domeniul sănătății (datele se referă la anul
2017).
INVESTIȚIILE ÎN SĂNĂTATE ȘI
MORTALITATEA EVITABILĂ
Echitatea :
- un concept larg ce cultivă asigurarea oportunității de
șanse, tuturor grupelor de populație indiferent de
categorie socială, mediu, domiciliu, nivel de instruire,
sex, nivel de sănătate, capacitate de muncă, etc.
-bazată pe justiția distributivă, aplicat în domeniul
sanitar, înseamnă creșterea șanselor de a fi sănătos în
cazul grupelor sociale mai puțin privilegiate.

Echitatea și accesul la
îngrijiri – principii unanim
recunoscute pentru
fundamentarea unor sisteme de
sănătate performante
 “Dorim ca toți să beneficieze de bunăstare și o
sănătate mai buna, ca un drept egal al tuturor
ființelor umane. Sănătatea nu se obține cu ajutorul
banilor. Politicile publice care promovează echitatea
au mai multe șanse de reușită în acest sens. Trebuie
să analizăm principalele cauze (ale inegalităților și a
stării de sănătate precare) prin prisma
determinanților sociali și a unei abordări care să
implice întregul guvern și întreaga societate”
Margaret Chan
Director OMS 2006-2017
FACTORII CE ASIGURA ACCES ECHITABIL
ACCESUL POPULAȚIEI LA SERVICII
MEDICALE
 BARIERE ÎN ACCESAREA SERVICIILOR
MEDICALE ȘI IMPACTUL ASUPRA UTILIZĂRII
LOR
% populație care
raportează nevoi
medicale
nesatisfăcute

 Notă: Datele se referă la

nevoi nesatisfăcute din
cauza costurilor, a distanței
sau a timpului de așteptare

Sursa: Baza de date Eurostat, pe baza EU-SILC

(datele se referă la anul 2017).
DISTRIBUȚIA NEUNIFORMĂ A MEDICILOR PE
REGIUNI
 În 2016, doar 66 % din populația rurală beneficia de
asigurare medicală, comparativ cu 86% în zonele urbane

 Există 2 tipuri de probleme ce contribuie la disparități

în ceea ce privește acesul la asistența medicală:
1. numărul limitat de medici de familie
2. barierele socio-culturale legate de
accesul și utilizarea serviciilor de
sănătate
Sursa: INS “Cercetarea statistica privind Activitatea unitatilor sanitare 2016
ACCESUL CU CĂRUCIOR LA
SERVICIILE DE MEDICINĂ PRIMARĂ
Sursa: EU- SILC 2015
 Studiul privind minoritățile și discriminarea în UE
(MIDIS II, 2016) a evidențiat faptul că doar 54% din
populația romă era asigurată în sistemul de
asigurări de sănătate de bază sau alte tipuri de
asigurări.

 Conform unui sondaj realizat de Punctul Național de

Contact pentru Romi în 2016, la nivelul Prefecturilor
din România, peste 5600 de persoane nu dețineau un
certificat de naștere, iar aproape 160000 de persoane
nu dețineau un act de identitate, situație care
prezintă un obstacol în calea accesării serviciilor de
sănătate
Actori cheie:
 medicii de familie
 medici generaliști
 asistenți medicali comunitari
 mediatori sanitari romi
 asistenți/ lucrători sociali și mediatori școlari
 - cel mai puternic “egalizator” din sistemul de
sănătate.

 Programul de asistente medicale comunitare și

mediatori sanitari romi a fost inițiat de către Guvern
în România în 2002
 Mediatorii sunt angajați ca parte a programului
național de mediere sanitară și sarcinile acestora
includ:
 realizarea legăturii dintre membrii comunităților
Roma și furnizorii de servicii medicale
 colectarea de date privind starea sănătății la nivelul
comunitîților Roma (inclusiv date privind femeile
însărcinate, lăuze și copiiș date privind imunizarea și
vizitele medicale ale copiilor)
 creșterea accesului persoanelor de etnie Romă la
sistemul public de servicii medicale
 asigurarea educației sanitare la nivelul comunității
 participarea în campaniile de sănătate publică
LUCRĂTORI SANITARI COMUNITARI ÎN
ROMÂNIA
ACOPERIREA CU SERVICII MEDICALE
COMUNITARE ȘI PRIMARE
 Legea nr. 292/2011 privind asistența socială
 Legea nr. 448/2006 privind protejarea și promovarea
drepturilor persoanelor cu handicap
 OUG 18/2017 privind asistența medicală comunitară,
aprobată prin Legea nr. 180/2017
 Ordinul Ministerul Sănătății (și Familiei) nr.
619/2002 pentru aprobarea ocupației de mediator
sanitar și a Normelor tehnice privind organizarea,
funcționarea și finanțarea activității mediatorilor
sanitari
 OUG nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de
atribuții și competențe exercitate de Ministerul
Sănătății (Publice) către autoritățile publice locale