UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

CAPITOLUL 4

CONCASOARE CONICE

4.1. Caracterizare generală

Concasoarele conice sunt folosite pentru concasarea grosieră, mijlocie
şi măruntă a materialelor de duritate mare şi medie. Ele sunt întâlnite cu
preponderenţă în industria materialelor de construcţii. Denumirea se datorează
formei conice a organelor active, conul exterior fix 2 şi conul interior mobil 1
(fig. 4.1). Conul interior, mobil, poate avea o mişcare circulară excentrică sau o
mişcare de translaţie în plan orizontal astfel
încât materialul care se află în spaţiul dintre
cele două conuri este mărunţit continuu.
Procesul de mărunţire se
desfăşoară analog celui din concasorul cu
fălci: datorită micşorării continue a fantei
dintre cele două conuri, de la cota maximă,
b , ce corespunde zonei de alimentare 4, la
cota minimă, s , materialul este comprimat
şi zdrobit. Descărcarea are loc în zona 3,
unde cota radială a fantei de descărcare este
 s  e  ce corespunde dimensiunii maxime
Fig. 4.1
a materialului mărunţit. Rezultă că Schema concasorului conic
produsul concasării are aici un spectru
granulometric larg, între dimensiunile s şi  s  e  , adică este caracterizat printr-un
coeficient de supradimensiune,
se (4.1)
k
s
Pentru concasare mijlocie şi măruntă se utilizează concasoare conice cu
arbore în consolă.

41
Cap.4. Concasoare conice

În comparaţie cu concasoarele cu fălci, concasoarele conice au

următoarele particularităţi:
a) avantaje:
- consum de energie mai mic pe tona de material concasat;
- debite mai mari;
- funcţionare mai liniştită;
- lipseşte mersul în gol şi nu este necesar volantul;
- concasarea se face continuu;
- alimentarea se poate face din orice direcţie.
b) dezavantaje:
- dimensiunile maxime ale materialului alimentat sunt mai mici decât
la concasoarele cu fălci;
- din spaţiul de lucru pot scăpa bucăţi plate, lungi;
- în cazul alimentării cu materiale cu plasticitate ridicată există
pericolul înfundării;
- construcţie mai complicată;
- preţul de cost este mai ridicat şi sunt mai greu de întreţinut decât
concasoarele cu fălci.
Clasificarea concasoarelor conice se poate face după mai multe criterii:
a) După poziţia arborelui sau axei geometrice verticale:
- concasoare cu arborele suspendat într-un lagăr superior (fig. 4.2);
- concasoare cu arbore rezemat într-un lagăr inferior (fig. 4.3);
- concasoare cu arbore fix în jurul căruia se roteşte un arbore tubular
cu excentric (fig. 4.4).
b) După felul mişcării conului mobil:
- concasoare cu mişcare rotativă, oscilantă, excentrică faţă de conul
fix (fig. 4.2 şi fig. 4.3);
- concasoare cu mişcare de translaţie în plan orizontal (fig. 4.4 şi fig. 4.5).

42
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR
Fig. 4.2
Concasor cu arbore suspendat în lagăr
superior, cu mişcare rotativă a conului
interior, acţionare din două părţi, fără
sistem de amortizare, pentru
concasare grosieră
Fig. 4.4
Concasor cu arbore fix, în jurul căruia
se roteşte arborele tubular cu
excentric; conul interior are mişcare
de translaţie în plan orizontal;
acţionare dintr-o parte; fără sistem de
amortizare; pentru concasare grosieră
43
Fig. 4.3
Concasor cu arbore rezemat în lagăr
inferior, cu mişcare rotativă a conului
interior, acţionare dintr-o parte, cu
sistem de amortizare cu arcuri
Fig. 4.5
Concasor cu mişcare de translaţie în
plan orizontal a conului interior, cu
sistem hidraulic de amortizare la
capătul inferior al arborelui
Cap.4. Concasoare conice

c) După felul acţionării:

- cu acţionare dintr-o parte (fig. 4.4);
- cu acţionare din două părţi (fig. 4.2).
d) După tipul sistemului de amortizare utilizat:
- fără sistem de amortizare (conul fix se îmbină rigid cu batiul, fig.
4.2 şi fig. 4.4);
- cu sistem de amortizare cu arcuri (fig. 4.3);
- cu cilindri hidraulici/pneumatici sau cu sistem hidraulic la capătul
inferior al arborelui (fig. 4.5).
e) După anumite particularităţi tehnologice:
- concasoare pentru concasare grosieră, dimensiunea maximă a
materialului alimentat Dmax  300  1200 mm (fig. 4.2 şi fig. 4.4);
- concasoare pentru concasare mijlocie, Dmax  60  300 mm (fig. 4.3);
- concasoare pentru concasare măruntă, Dmax  80  110 mm .
Concasoarele pentru concasare grosieră se caracterizează prin:
 grad de mărunţire i  7 ;
 spaţiul de lucru este format între tronconul exterior cu baza mare sus şi
tronconul interior, cu baza mare jos;
 unghiul la vârf al conurilor este relativ mic.
Concasoarele pentru concasare mijlocie şi măruntă se caracterizează
prin:
 grad de mărunţire i  10 ;
 spaţiul de lucru format între tronconuri scurte cu înclinare relativ mică,
ambele cu baza mare jos;
 unghiul dintre generatoarele conurilor, în partea dinspre vârf, este relativ
mic, iar în partea inferioară generatoarele sunt paralele, ceea ce asigură un
produs mărunt, constant;
 alimentarea se face cu bucăţi mici de material.
4.2. Concasoare conice pentru concasare grosieră
4.2.1. Mecanica concasorului conic
În cazul concasoarelor giratorii pentru mărunţirea grosieră principiul de
lucru îmbracă două forme posibile:

44
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

1. conul mobil pendulează în jurul axului fix, OO1 , cu unghiul 1 (fig. 4.6, a);
2. conul mobil are axa proprie, KK1 , montată excentric faţă de axa OO1
(excentricitate e , fig. 4.6, b).

a) b)
Fig. 4.6.
Schema privind funcţionarea concasoarelor giratorii pentru măcinare grosieră

4.2.1.1. Unghiul de atac

După cum se observă din figurile de mai sus asupra unei bucăţi de
material acţionează forţa normală F şi forţa de frecare  F .
La toate concasoarele existente unghiul  are valori cuprinse între 21 şi
23o (0,37...0,40 rad).

4.2.1.2. Turaţia conului mobil

Pentru determinarea turaţiei ce corespunde debitului maxim al
concasorului se consideră figura 4.7. Timpul necesar materialului de mărunţit
să parcurgă prin cădere liberă înălţimea h este :

45
Cap.4. Concasoare conice

2h (4.2)
t [s]
g

Se presupune că în acelaşi timp, t , conul mobil execută o jumătate de

rotaţie, atunci:

30 (4.3)
t
n

unde: n - turaţia conului mobil, rpm.

Din egalarea celor două relaţii se obţine:

g (4.4)
n  30 [rpm]
2h

Pentru înălţimea h se obţine din triunghiul BB1C relaţia:

r e (4.5)
h 
 
tan 2 tan
2 2

Astfel relaţia (4.4) devine:

  (4.6)
g tan g tan
n  30 2  30 2 [ rpm]
2r e

unde: r - excentricitatea axului conului mobil;

e - cursa flancului conului mobil la nivelul dreptei AB .
În proiectare se alege o valoare a turaţiei egală cu jumătate din valoarea
de mai sus, adică:

46
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

 (4.7)
g tan
n  15 2 [rpm]
e

4.2.1.3. Debitul concasorului

În calculul debitului se consideră volumul de material de formă inelară
cu secţiunea trapezoidală AA1 B1 B (fig. 4.7) cu valoarea egală cu:
v  2 RA (4.8)

unde: R - distanţa dintre axele I-I şi O-O;

A - aria secţiunii trapezoidale AA1 B1 B .

Fig.4.7
Schema concasorului conic pentru calculul turaţiei conului mobil şi a
debitului
Geometric se deduc relaţiile:

47
Cap.4. Concasoare conice

AB  A1 B1 s s e r (4.9)
A h 1 1 
2 2 
tan
2
D B 1
R     D  B
2 2 2

unde: s1 - distanţa minimă dintre conurile concasorului;

D - diametrul maxim al conului fix;
B - distanţa între conuri în partea superioară.
Dacă se prelucrează relaţiile de mai sus se obţine volumul de material
mărunţit care cade din concasor la o rotaţie completă a conului mobil:

  s1  r  (4.10)
v r  D  B

tan
2

Atunci debitul volumetric orar va fi:

s1  r (4.11)
Qv  60 r n  D  B  [ m3 / h]

tan
2

Debitul masic orar va fi:

s1  r (4.12)
Qm  60 r n    D  B  106 [kg / h]

tan
2

unde:  - coeficient ce ţine seama de gradul de afânare a materialului de

mărunţit;
 - densitatea materialului, kg/m3.

48
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

4.2.2. Construcţia concasorului

La concasoarele pentru concasare grosieră trebuie să se asigure atât

posibilitatea trecerii fără dificultate a materialului concasat cât şi o eficienţă
mare a procesului de mărunţire. Ca urmare, suprafeţele conice au panta mare
(fig. 4.8). Gradul de reducere a dimensiunii materialului la aceste concasoare,
dat de raportul între lăţimea fantei de
alimentare, B , şi lăţimea fantei de
descărcare, s , este B / s  5  8 în
cazurile din figurile 4.8, a şi b, respectiv
B / s  8  9,5 , în cazul din figura 4.8, c.
Valoarea lăţimii B este dată de relaţia
B  D /(0,75  0,85) , unde D este
dimensiunea maximă a materialului de
Fig. 4.8 concasat.
Profilul suprafeţelor spaţiului de lucru în
secţiune:
a) liniar; b) curb; c) liniar-curbiliniu Concasoarele conice pentru
concasare grosieră utilizează două tipuri
de profiluri ale spaţiului de lucru:
- profilul liniar, cu unghiul de concasare constant pe înălţime (fig. 4.8,
a), caz în care este posibilă înfundarea zonei de evacuare cu material concasat,
datorită capacităţii de trecere mai mică decât capacitatea de intrare a
materialului în zona de alimentare. În acest caz unghiul de atac   22  24 ,
  2 .
- profil curb, cu unghiul de concasare variabil pe înălţime (fig. 4.8, b şi
c), caz în care se asigură un debit mare, deoarece deplasează zona cu capacitate
mică de trecere spre alimentare, unde însă debitul capabil este mai mare. În
acest fel se evită înfundarea zonei de evacuare, se obţine un produs mai
uniform, uzura blindajelor în zona inferioară este mai uniformă decât în cazul
precedent. În acest caz unghiul de atac variază între valorile 1  260 şi

49
Cap.4. Concasoare conice

 2  0  100 . În zona curbilinie înclinarea variază constant între limitele 1 şi

2 .
În figura 4.9 este prezentată construcţia unui concasor pentru mărunţire
grosieră cu rezemarea arborelui la partea superioară. Arborele 5, pe care se află
conul mobil 6 protejat cu blindajele 20, este suspendat în reazemul superior 7.
Partea inferioară a arborelui este aşezată liber în alezajul excentric, înclinat al
bucşei 4, care se află în interiorul lagărului 1 şi care determină mişcarea
rotativă excentrică a arborelui 5 (mişcarea giratorie de precesie regulată) în
raport cu suprafaţa interioară a conului fix 9, protejat de blindajele 8.
Suprafeţele blindajelor pot fi netede, profilate sau mixte. Suprafeţele netede au
rezistenţă la uzură mai mare şi sunt recomandate la mărunţirea materialelor cu
duritate foarte mare. Suprafeţele blindate determină un consum energetic mai
redus al maşinii dar şi un produs mai uniform mărunţit.
Arborele 5, prin intermediul piuliţei spintecate 16, se reazemă pe inelul
17 (fig. 4.9, b), care se sprijină pe bucşa 18. În timpul rotirii arborelui 5, bucşa
18 are o mişcare de rostogolire pe suprafaţa inelului 19, iar suprafaţa sa laterala
alunecă în interiorul suprafeţei conice a bucşei 12, aşezată în cupa 26 a
traversei 24. Prin rotirea piuliţei 16, în urma ridicării cu macaraua a arborelui 5
şi a conului mobil, se poate regla mecanic, în limite restrânse, fanta de
evacuare. În acest scop, în capătul arborelui se află o gaură filetată pentru
introducerea unui inel de ridicare. Capacul 13 protejează reazemul împotriva
prafului. Prin ţeava 21 se introduce unsoare consistentă în lagărul superior.
Alezajul conic al bucşei fixe 12 permite arborelui executarea mişcării
conice circulare. Piesele 17 şi 18 sunt asamblate între ele prin cep inelar ceea
ce elimină uzura acestora pe suprafaţa de contact.
Conicitatea bucşei 12 trebuie să fie egală cu unghiul de precesie,  .
Dacă bucşa 12 este cilindrică, atunci conicitatea bucşei 18 trebuie să fie egală
cu unghiul de precesie.

50
UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

51
Fig.4.9
Concasor pentru concasare grosieră cu acţionare dublă
Cap.4. Concasoare conice

Pentru compensarea jocurilor din excentric şi a faptului că reazemele nu

sunt coaxiale, conicitatea se stabileşte cu puţin mai mare decât unghiul de
precesie. Componentele lagărului superior se realizează din oţeluri speciale,
prelucrate astfel încât să se asigure o înaltă calitate a suprafeţei.
Contactul între bucşele 12 şi 18 este liniar, de aceea după tratamentul
termic suprafeţele lor trebuie să aibă duritate mare ( 4752 şi, respectiv, 5358
HRC).
În alte variante constructive, rezemarea arborelui 5 în lagărul superior
se face pe piese cu zone sferice sau prin intermediul unor elemente elastice
(arcuri disc sau elicoidale) care permit, la depăşirea sarcinii nominale, mărimea
fantei de evacuare pentru evacuarea obiectelor foarte dure.
Traversa 24, rigidizată cu nervurile 25, asigură susţinerea pe batiu a
subansamblului lagăr superior. Ea este una dintre piesele cel mai greu solicitate
deoarece preia greutatea conului mobil, reacţiunile orizontale şi verticale din
lagăr, precum şi momentele încovoietoare corespunzătoare. Orientarea
traversei în exploatare este longitudinală faţă de direcţia fluxului de material
alimentat pentru realizarea unei umpleri uniforme a camerei de lucru.
Axa 15 a arborelui 5 face cu axa verticală 14 unghiul . Bucşa 4
împreună cu roata dinţată conică 3 fixată pe ea, rezemate de plăcuţele 10, sunt
acţionate în mişcare de rotaţie de către pinioanele conice 2 şi 11, de la două
motoare electrice, prin intermediul curelelor trapezoidale (elemente elastice) şi
al roţilor de curea 22 şi 23.
Lagărul inferior 1 în care se află bucşa 4 este protejat de un sistem de
etanşări, împotriva prafului.
Concasorul dispune de un sistem de ungere centralizat pentru ungerea
roţilor dinţate, a bucşei excentrice şi a lagărelor arborilor roţilor dinţate 2 şi 11.
Pentru perioadele cu temperatură coborâtă se prevede încălzirea electrică a
lubrifiantului.

52
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

4.3. Concasoare conice pentru concasare mijlocie

Concasoarele conice utilizate pentru mărunţirea mijlocie se diferenţiază

faţă de cele utilizate pentru mărunţirea grosieră prin faptul că au o zonă de
lungime l , pe conul fix, paralelă cu suprafaţa conului mobil (fig. 4.10).
Distanţa s dintre cele două suprafeţe se alege în funcţie de mărimea granulelor
materialului măcinat. În timpul mişcării sale, conul mobil face cu orizontala
unghiuri care variază de la    la    , unde  este unghiul de înclinare a
conului mobil;  - unghiul pe care îl face axa mobilă OO1 cu cea fixă OO .
Concasoarele conice pentru măcinare sunt cunoscute şi sub de
denumirea de glanulatoare. Măcinarea are loc prin acţiunea forţelor de strivire
şi frecare la care sunt supuse bucăţile de material atunci când ajung între
suprafeţele conice active ale conurilor fix şi mobil. Gradul de mărunţire la aceste
maşini ajunge până la valoarea i=5.
Concasoarele conice pentru concasare mijlocie şi măruntă se
construiesc cu arborele în consolă, conform schemei din figura 4.11. Materialul
de mărunţit este introdus pe la partea superioară a maşinii de unde ajunge pe
talerul de alimentare, 4. Rolul acestuia este de a realiza o distribuţie uniformă a
alimentării. Materialul este strivit între plăcile de blindaj ale conului mobil, 1
şi conului fix, 2. Corpul conului mobil este solidar cu arborele maşinii.
Arborele este susţinut în reazemul sferic, 3, care preia atât greutatea conului cât
şi componenta verticală a forţei de apăsare. Mişcarea arborelui este transmisă
pe la partea inferioară a acestuia, prin intermediul unui angrenaj conic, pus în
mişcare de un motor electric şi o transmisie prin curea.
Spaţiul dintre cele două conuri, numit şi cameră de măcinare, se
îngustează spre baza conului, unde, la ieşire, cele două suprafeţe conice sunt
paralele, fapt ce duce la mărunţirea prin frecare. Generatoarele se execută în
trei tipuri diferite în ceea ce priveşte profilarea organelor active:
1- normală - pentru concasare mijlocie (fig. 4.12, a);
2- cu conicitate mijlocie – pentru concasare măruntă (fig. 4.12, b);

53
Cap.4. Concasoare conice

3- cu con scurt, în formă de ciupercă – pentru concasare foarte măruntă (fig.

4.12, c).
Distanţa C dintre cele două conuri, la intrare în camere de măcinare,
este mai mare la concasoarele pentru concasare mijlocie şi mai mică la
concasoare fină. Totodată şi lungimea B a zonei de evacuare diferă, astfel încât
ea este mai mare la concasoarele pentru concasare fină.
Pentru a studia fenomenele care au loc în timpul alunecării bucăţilor de
material între feţele conurilor se consideră schema din figura 4.13 unde G este
greutatea bucăţii de material.
Forţa de greutate se descompune într-o componentă normală N şi una
paralelă cu planul de alunecare T conform relaţiilor:
T  G sin  ; N  G cos  (4.13)
Forţa de frecare F se opune tendinţei de alunecare a materialului de mărunţit şi
este dată de:
F   N   G cos  (4.14)

Fig. 4.10
Fig. 4.11
Schema de principiu a concasorului pentru
Concasor conic cu arbore în
mărunţire mijlocie
consolă:
1-con mobil; 2-con fix; 3-
reazem sferic; 4 - taler
alimentare

54
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

Fig. 4.12
Concasoare conice pentru concasare mijlocie şi măruntă. Profilarea organelor
active

Ecuaţia mişcării este de forma:

ma  T  F  G  sin    cos   (4.15)

Fig. 4.13
Forţele ce acţionează asupra
sau bucăţii de material

dv (4.16)
a  g  sin    cos  
dt

de unde:

dv  g  sin    cos   dt (4.17)

După integrarea relaţiei se obţine:

v  g  sin    cos    t  C (4.18)

Dacă la momentul iniţial t  0 ; v  0  C  0 , deci

55
Cap.4. Concasoare conice

ds (4.19)
v  g  sin    cos    t
dt

Din relaţia de mai sus se obţine distanţa s :

t2 (4.20)
sg  sin    cos    C1
2

Deoarece la momentul iniţial t  0 ; s  0  C1  0 , atunci

t2 (4.21)
sg  sin    cos  
2

Durata unei rotaţii complete a conului mobil este:

60 (4.22)
t
n
unde: n - turaţia, [rpm] .
În timpul t , calculat mai sus, bucata de material trebuie să parcurgă
distanţa l pe care feţele conurilor de sfărâmare sunt paralele, deci:

1  60 
2
(4.23)
l  g    sin    cos  
2  n 
De unde pentru turaţie se obţine relaţia:

g  sin    cos   (4.24)

n  60
2l
D
Dacă la concasoarele giratorii existente există relaţia l  , atunci rezultă
12
că:
6 g  sin    cos   (4.25)
n  60
D

Relaţia de mai sus permite determinarea turaţiei optime la concasoarele

giratorii pentru mărunţirea semifină şi fină.
Pentru a determina debitul concasorului, considerăm că la o turaţie
completă a conului mobil, volumul de material măcinat este egal cu volumul

56
 UTILAJE PENTRU REDUCEREA DIMENSIUNILOR MATERIALELOR

inelar având ca secţiune transversală dreptunghiul AA1 B1 B (figura 4.10).

Aplicând teorema centrelor de greutate (Guldin-Pappus) din mecanică se
obţine expresia volumul sub forma:

v  s  l    Dc (4.26)

unde: s - lăţimea zonei cu feţe paralele;

l - lungimea acestei zone;
Dc - diametrul cercului care reprezintă locul geometric al centrului de
greutate al dreptunghiului AA1 B1 B .
Dacă se consideră că Dc  D atunci debitul volumetric va fi:

Qv  60 snlD [m3 / h] (4.27)

Debitul masic este:

Qm  60 snlD [kg / h] (4.28)

unde  - densitatea materialului, în kg/m3.

Dacă în formula de mai sus se înlocuieşte valoarea turaţiei rezultă

g l (4.29)
Qm  360 sin    cos   s  D    
2 l

4.4. Puterea de acţionare a motorului

Pentru calculul puterii motorului de antrenare se foloseşte relaţia dedusă din legea
Kick-Kirpicev
 2  n  D  Dr  s  (4.30)
Pn 
681  103  E

unde:  - rezistenţa la compresiune a materialului de sfărâmat, daN/cm2;

D - diametrul maxim al conului mobil, cm;

57
Cap.4. Concasoare conice

Dr şi s - dimensiunile maxime ale bucăţilor de material înainte şi după

sfărâmare, cm;
E - modulul de elasticitate al materialului,daN/cm2.

58