ALIMENTATIA

I. INTRODUCERE:

• Alimentul ideal in primele 4-6 luni este laptele uman – cu o compozitie chimica perfect adaptata
nevoilor de crestere armonioasa.
• Alimentatia la san este recomandata la toti sugarii la termen si cei nascuti inainte de termen.
• Alimentatia cu lapte de vaca pulverizat a fost initial folosita ca o alternativa de alimentatie
destinata exclusiv cazurilor in care mamele aveau contraindicatia de a alapta, ulterior s-a
extins acest obicei din mai multe motive:
o Revolutie industriala;
o Emanciparea femeii;
o Protejarea sanilor (“podoabe sexuale”)
• Tendinta actuala este de revenire a alimentatiei naturale pe fagasul normal, aceasta
confirmand multiple avantaje.

ALIMENTATIA NATURALA

• Laptele uman are superioritate nutritionala, imunologica si psihologica fat de laptele de vaca,
este proaspat si practic lipsit de bacterii, este gratuit si usor disponibil.
• Singurele ajustari necesare in timpul alimentatiei la san vor fi facute in privinta suplimentarii cu
vit. D, fier si flor.

II. Compozitia laptelui uman

• Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman este adaptata nevoilor fiziologice ale speciei
respective;
• Compozitia laptelui uman variaza: - in functie de stadiul lactatiei;
- in cursul aceleiasi zile;
- in cursul aceluiasi supt;
- nastere prematura;
- necesarul delapte al sugarului;
- factori etnici si socio-economici.
• In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si minerale – numit
colostru.
• Laptele de tranzitie – se secreta intre 6-10 zile – compozitie intermediara intre colostru si
laptele definitiv
• In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in proteine si 40-50% in lipide.
Compozitia laptelui uman (gr./l)
Glucide totale: 70
- lactoza: 60
- oligozaharide 10
Proteine totale: 10
- cazeina: 4
- proteinele lactoserului 6
- lactoglobulina 0
- lactalbumina 3,5
- lactotransferina 1-2
- imunoglobuline 1-2
Lipide 40
Saruri minerale: 2-3,5
Aport energetic (Kcal) 680

Proteinele laptelui uman:

• Reprezinta 10 gr/l fat de 30-35g/l in laptele de vaca – insa cu valoare biologica mult mai buna
• Azotul total 1,93g/l – reprezentand mai putin de jumatate fata de cel din laptele de vaca (5,3g/l)
Cazeina:
• De 10 ori mai redusa decat in laptele de vaca insa cu o biodisponibilitate mult mai mare
• Este o fosfoproteina insolubila, termorezistenta, aflata sub forma de suspensie coloidala in
lapte.
• Este formata din 3 componente: - βcazeina 64%
- Kapacazeina 20-27%
- αcazeina 9%

Proteinele lactoserului:
• Principalele proteine prezente in lactoser sunt:- alfalactalbumina(3,5g/l)
lactoferina (1-2g/l)
lizozimul (0,5g/l)
imunoglobulinele(1-2g/l)
• Β-lactoglobulina, cu efect alergizant prezenta in laptele de vaca, lipseste in laptele uman.
• Lactoferina – glicoproteina ce poate fixa 2 atomi de fier pe fiecare molecula – cu rol de a fixa
fierul la nivelul colonului – impiedicand multiplicarea germenilor (E.Coli). Este bine reprezentata
in laptele uman si scazuta in laptele de vaca.
• Imunoglobulinele – in special IgA secretorie (1g/l) – se ionterpune ca o bariera la nivelul
mucoasei intestinale in calea patrunderii bacteriilor si virusurilor.
• Aminoacizii liberi – reprezinta cea mai mare parte a azotului neproteic din lapte, cu o
concentratie de 5 ori mai mare in laptele uman fat de laptel de vaca.
- dintre aminoacizii cu rol esential in cresterea sugarului, prezenti in laptele
uman: cisteina, metionina, triptofanul, taurina ( rol in dezvoltarea creierului ).

Glucidele laptelui uman:

• Continutul in glucide este net superior in laptele uman (&0gr/l) fat de laptele de vaca (48g/l).
Acestea sunt constituite din: - lactoza 60-62g/l; oligozaharide 8-10g/l
• Lactoza – zaharul specific laptelui, este hidrolizata de lactoza prezenta la nivelul marginii in
perie a enterocitului in glucoza si galactoza. O parte din lactoza (βlactoza) – ajunge
nehidrolizata la nivelul intestinului gros-reprezentand substratul dezvoltarii florei bifidigene,
inhiband cresterea E.coli-la sugarul la san.
• Oligozaharidele – prezente in concentratie de 8-10g/l, fata de laptele de vaca 0,1g/l.
- cau rol nutritiv, participand alturi de lactoza la proliferarea florei bifidigene
(lactobifidus 1)

Lipidele laptelui uman:

• Prezente in medie in cantitate de 36g/l – au o rata de absorbtie de 95% la sugar;
• Lipidele din lapte prezinta variatii: de la femeie la femeie
In functie de regimul alimentar
In raport cu momentul suptului si al zilei.
• Concentratia de lipide din lapte este maxima intre orele 10-14; cea mai mica dimineata. Este in
C% mai mica la inceputul suptului si maxima la sfarsitul suptului ( senzatia de satietate).
• Calitativ: - lipidele laptelui uman sunt diferite fat de laptele de vaca
- ac. grasi mono sau polinesaturati reprezinta 50% din ac. grasi ai laptelui uman
(raport 1/1), iar in laptele de vaca(1/3)
- acizi grasi nesaturati/acizi grasi saturati = 1 in laptele uman si 1/3 in laptele de vaca
- ac. linoleic – este de 5 ori crescut in laptel de femeie decat in cel de vaca – reprezentand ac.
grasi cu cea mai buna utilizare calorica
- rol in sinteza ac.orahidonic, prostaglandinelor
- rol in maturarea sitemului nervos
- favorizeaza absorbtia intestinala a lipidelor si Ca+
- absorbtia lipidelor din laptele uman in proportie de 90% este legata de
pozitionarea ac. palmitic in molecule de glicerol-in pozitia centrala 2, si in externa 1-
3 (lipoza laptelui uman si gastrica ca si cea pancreatica, lizeaza preferential
legaturile 1 si 3 din triglicerid, astfel ramane un monoglicerid in pozitia 2
 (monopalmitat)-usor solubilizat de s. biliose fata de ac. palmitic liber desprins din
pozitiile 1 si 3
- continutul mai scazut in ac.steoric si palmitic – impiedica formarea “sapunurilor de
calciu” – favorizand deci absorbtia calciului
- laptele de femeie are un continut mai mare de fosfolipide (lecitina, sfingomielina) si
colesterol, fat de laptele de vaca.
Sarurile minerale si oligoelemntele:
• S. minerale se gasesc in proportie mai scazuta in laptele uman (2-3g/l) fat de laptele de
vaca(8g/l).
• Sodiul: - laptele uman = 100-200 mg/l
- laptele de vaca = 500 mg/l→incarcatura osmotica mare
• Calciul: - laptele uman = 210-340 mg/l
- laptele de vaca = 1000-1170 mg/l
• Fosforul: - laptele uman = 120-150 mg/l
- laptele de vaca = 920 mg/l
• Raport Ca/P: - laptele uman = 2/1→biodisponibilitate crescuta
- laptele de vaca = 1/2→exces de calciu-aparitia sapunurilor de calciu→risc de
tetanie neonatala
→risc de rahitism
• Fierul :- desi in cantitate foarte mica 0,5 mg/l, are o biodisponibilitate foarte mare.
• Cuprul: - in cantitate aproape dubla fata de laptele de vaca (0,4 mg.l) acopera in intregime
nevoile in primele 4-6 luni.
Vitaminele laptelui uman:
• Cantitatea de vitamine din laptele uman variaza in functie de aportul alimentelor si starea de
sanatate a mamei.
• Vitamina A – 1000 u.i. (0,5mg/l) acopera nevoile sugarului
• Vitamina D – 22 u.i./l este inferior nevoilor fiziologice (400-1000 u.i./zi)
• Vitaminele hidrosolubile – in general vitaminele hidrosolubile din laptele uman sunt influentate
de dieta curenta a mamei ( vit.C, grupul B).
Alti constituienti ai laptelui uman:
• Enzime: - contine peste 20 enzime dintre care mai importante sunt lizozomul, lactoperoxilaza,
lipoza, antitripsina.
• Alti constituienti: - hormoni: - nu se cunoaste rolul lor in dezvoltarea sugarului
- medicamente ignorate de mama:-opiacee,somnifere
-sulfamide,antibiotice
-alcool, nicotina
- substante progestative- ce poate determina un icter neonatal prelungit (
pregnon-3-alfa-20 betadiol)
Avantajele alimentatiei la san:
Pot fi sintetizate astfel:
1. Laptele uman – aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si calitativ nevoilor si posibilitatilor
de digestie ale acestuia.
2. Laptele uman – asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica – sugarul fiind mai rezistent la
infectii
3. Laptel uman – practic steril, este un aliment “viu” furnizand toate vitaminele, enzimele, Ig si alti
factori de aparare care-I contine.
4. Alimentatia naturala- este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament special,
sterilizare, timp de preparare)
5. Rol psihoemotional – consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
6. Alimentati la san – confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are actiune
contraceptiva (amenoree de lactatie)
7. Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor acestuia.
8. Cresterea concentratiei de grasimi – la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de satietate-
prevenindu-se supraalimentatia.
9. Intarcarea precoce poate detrmina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi responsabila
de unele tulburari de comportament ulterior
10. Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul alimentat
artificial.
11. Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat alimentatia
artificiala.
12. Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea
grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand astfel silueta mamei.
13. Otita medie si diaree.

Contraindicatiile alimentatiei naturale:

A. De cauza materna – Permanente:-infectii severe (septicemie, nefrita, TBC, febra tifoida)

- insuficienta cardiaca, insuficienta renala
- boli sistemice:-neoplazice
- scleroza in placi
- boli endocrine:-tireotoxicoza, casexie, diabet neechilibrat
- boli psihice:-psihoza de lactatie nevroze
- mame cu AgHB si HIV ( din prudenta)
-tratamentecronice:-anticanceroase,anticonceptionale orale,antiepileptice
-Temporare: - infectii acute tratate cu antibiotice(tetraciclina, cloramfenicol, sulfamide,
metronidazol)
- mastita, mamelon ombilicat, desangerare ale mamelonului

B. De cauza infantila: Permanente: - intoleranta congenitala la lactoza

- galactozemie
- fenilcetonurie
Temporare: - icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii in laptele matern
( pregnandiol )

Sfaturi practice pentru initierea si mentinerea secretiei lactate:

• Mama trebuie sa considere acest fapt natural simplu si perfect realizabil
• Informarea prenatala a mamei asupra importantei tehnicii alimentatiei naturale si asupra unor
menevre de ingrijire a sanilor:
- masarea mameloanelor;
- exprimarea periodic a mameloanelor
- expunerea sanilor la aer.
• Precocitatea initierii alimentatiei la san din primele ore dupa nastere
• Evitarea unor traumatisme fizice si psihice ale mamei in maternitate
• Alimentatia echilibrata si ritmica:4-5 mese/zi, cu un usor surplus de lichide.
• Realizarea unui climat de odihna si somn al mamei la domiciliu, climat psihoafectiv-emotional
in familie.
• Evacuarea ritmica a laptelui prin supt dupa metoda “la cerere” sunt cele mai bune stimulente
ale mentinerii secretiei lactate.
• Cand este necesar se poate ajuta reflexul de ejectie si secretie lactata cu medicamente: -
oxitocin spray-1 spray nazal=4 unit., cu 2-3 minute
inainte de supt
- actioneaza asupra celulelor mioepiteliale→ejectia
laptelui.
- clorpromazina- stimuleaza producerea de lapte si reduce
anxietatea mamei.
- 10-15 mg/zi 2-3 ori/zi timp de 3-4 zile.

Tehnica alaptarii:
Pentru o alaptare corecta trebuiesc respectate cateva reguli:
1. Inainte de supt copilul va fi schimbat de scutece, pentru a cereste gradul de “confort” al
sugarului si a preveni riscul varsaturii prin mobilizare postprandiala.
2. Spalarea sanilor si a mainilor cu apa calduta urmata de stergerea lor cu un prosop uscat-
inainte de supt.
3. In timpul suptului mama va alege o pozitie comoda fiind preocupata numai de acest
lucru(evitarea vizitelor si discutiilor in timpul alaptarii).
- in primele zile pozitia mamei va fi culcata pe partea sanului din care alapteaza.
- ulterior- pozitia sezanda pe un scaun cu spatar inalt cu un suport pentru piciorul de partea
sanului din care alapteaza
4. Tehnica alternantei sanilor cate 5 minute la fiecare san in raport cu pranzurile (“copilul creste
mai bine de la al 2-lea san”).Sugarul trebuie ajutat in timpul suptului:-sustinerea sanului cu
degetele
- stoarcerea usoara a sanului.
5. Durata suptului:- este in medie 20 minute ( in primele 5 minute suge 2/3 din ratie)
- in primele zile durata este 5-10 minute
- dupa stabilirea lactatiei (2saptamani) nu exista nici o limita de timp pentru
supt, fiecare sugar are ”personalitatera” lui.
6. Ritmul suptului: - un orar elastic este la 3-4 ore cu o pauza de 6-7 ore in
timpul noptii. Acest ritm se autoregleaza de la sine la majoritatea sugarilor-
daca se aplica o tehnica corecta.
- este contraidicat: - un regim rigid-la ora fixa
- pusul la san ori de cate ori sugarul
plange
7. Dupa supt:- sugarul va fi tinut in brate in pozitie verticala cateva minute
pentru eructatie
- mama va stoarce manual sau cu pompa laptele care a ramas in al “doilea san”
8. Cantitatea de lapte pe 24 de ore: nevoile cantitative de lapte cresc proportional cu varsta: - < 2
saptamani:60-90 ml/supt
- 3 saptamani-2 luni: 120-150 ml/masa
- 2-3 luni: 150-17- ml/masa
- >3-4 luni: 180-200 ml/masa
9. Modalitati de apreciere “suficientei” suptului:
- comportamentul sugarului dupa supt
- aspectul curbei ponderale-criteriul obiectiv cel mai valoros
- mentinerea starii de sanatate si eutrifie
- proba suptului – de evitat efectuarea acesteia “de rutina”
Scaunul copilului alimentat natural:
• Sugarul poate avea 3-4 scaune sau chiar mai multe ( mai rar 1 scaun/zi sau la 2-3 zile )
• Aspect: - culoare galbena, aspect pastos “ca jumara de ou”, cu un miros
usor acrisor, sau fara miros.
- culoare galben-verzuie-ca urmare a unui tranzit intestinal ceva mai alert.
- culoare verzuie- datorita biliverdinei care nu s-a transformat in stercobilina

Alimentatia mamei in timpul alaptarii:

• Aport alimentar echilibrat in principii nutritive, cat mai variata pentru aportul tuturor factorilor
nutritivi.
• Pregatirea alimentelor sa fie cat mai simpla : - carne si legume fierte;
- salate, fructe
• Se evita excesul de dulciuri, alimente picante, grasimi, prajeluri, excesul de sare, ciocolata,
cafeaua, fumatul.
• Nu se vor consuma alimente ce modifica gustul laptelui: mustar, usturoi
• Nu se poate alapta in conditiile unei diete de slabire!
• Excesul de proteine nu creste secretia lactata!
• Excesul de grasimi pot reduce secretia lactata!
• Excesul de lichide poate scadea secretia lactata prin interventia hormonului antidiuretic-
cantitatea de lichide la mama care alapteaza este autoreglata prin senzatia proprie de sete.
• Berea si ceaiul nu stimuleaza secretia lactata!
Dificultati si incidente in alimentatia naturala care intereseraza sugarul:
1. Diminuarea reflexului de supt si eficientei suptului:
- la prematuri, encefalopat
- malformatii ale gurii si cavitatii bucale
- malformatii viscerale grave
Se recomanda:- alimentatia prin gavaj sau cu lingurita cu lapte de mama muls.
2. Obstructia nazala: - rinite, adenoidite
Se recomanda: - aspiratia secretiilor nazale cu o para de cauciuc,urmata de instilarea de
ser fiziologic-cateva picaturi
3. Regurgitatiile si varsaturile:- eructatie – eliminarea aerului din stomac
datorat aerofagiei
- regurgitatie – eliminarea aerului insotit de mici cantitati de
lapte
- varsatura – eliminarea de lapte “modificat” in cantitate mai
mare la un interval de timp dupa supt.
Se recomanda: respectarea unei tehnici de alaptare corecte
4. Colicile abdominale:
- Atentie!: colici + varsaturi – invaginatie intestinala
- Nu se cunosc cu certitudine cauzele aparitiei colicilor
- Debutul este in primele 15 zile de viata si dureaza 2-3 luni
-Clinic: agitatie paroxistica care-si freaca picioarele, aparute dupa supt si dureaza 5-
20 minute dupa care dispar brusc
- Cauze posibile:-supraalimentatia, suaalimentatia sugarului
- aerofagia, aerocolia
- factori constitutionali- caracterul mai “dramatic” al colicilor la unii
sugari – hipertonie vagala?
- factori materni:-mama cu un grad superior de inteligenta
- mame optimiste, stabile, “feminine”
- consumul de lapte de vaca
Tratament:- tehnica alimentara corecta cu favorizarea eliminarii aerului inghitit;
- masarea abdomenului;
- comprese calde pe abdomen - uscate
- administrarea unor medicamente anticolinergice si mai rar medicatie sedativa
- aerisirea camerei copilului

5. Diareea postprandiala:
- survine la sugarul alimentat natural in primele 3-4 luni de viata
- scaunele sunt semilichide, verzi, explozive, uneori cu mucus, insotite de colici.
Recomandari: - respectarea ritmului si cantitatii de lapte necesar;
- supravegherea starii generale si aspectului curbei ponderale-care este
normala.

6. Costipatia: - apare mai rar la sugarul alimentat natural;

- administrarea unui supozitor de glicerina daca sugarul nu a avut scaun 1-2 zile;
- atentie la constipatie prin subalimentare-curba ponderala nesatisfacatoare!

Ablactarea si intarcarea

• Ablactarea presupune inlocuirea treptata a cate unui supt cu alimente de diversificare.

• Pana la 4-6 luni copilul alimentat natural primeste prin laptele de mama toate substantele
nutritive necesare unei cresteri normale.
• Inlocuirea unei mese la san cu un alt preparat se va face treptat cu un preparat ales pentru
diversificare.
• Intarcarea presupune inlocuirea completa a laptelui de mama cu un alt preparat lactat sau
nelactat – acesta recomandandu-se in jurul varstei de 8-9 luni.
• Reguli: - principiul progresivitatii, selectivitatii si adaptabilitatii
- se incepe in perioadele de deplina santate a copilului
 - intarcarea nu se recomanda in plina vara-in lunile caniculare
- inainte de 3-4 luni intarcarea fortuita-presupune inlocuirea sanului de preferat cu un
preparat de lapte adaptat sau cand nu exista-cu un preparat semiecremat si partial
delactozat, care respecta principiu selectivitatii.

Alimentatia mixta:
• Prin alimentatia mixta se intelege alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata pe langa laptle
de mama primeste si un preparat de lapte de vaca.
• Alimentatia mixta este superioara alimentatiei artificiale si este indicata:
- hipogalactie materna-reflectata prin aspectul nesatisfacator al curbei ponderale a
sugarului;
- indicatie relativa-cand mama este foarte ocupata si nu poate acoperi toate mesele cu
alimentatie la san;
- in cazul unor sugai distrofici- la care nevoile de proteine sunt crescute.

Tehnica alimentatiei mixte:

• Metoda complementara:-se completeaza fiecare supt la san cu un preparat
de lapte
- are avantajul mentinerii unei ritmicitati a secretiei lactate materne
- se prefera administrarea preparatului de lapte cu lingurita pentru
ca sugarul sa nu-si piarda reflexul de supt.
• Metoda alternativa: - inlocuirea unuia sau mai multor supturi cu un alt
preparat de lapte;
- indicata cand mama lipseste de acasa mai mult de 3-4 ore;
- se va respecta tehnica progresivitatii si adaptabilitatii ca si in delactare.

Alimentatia sugarului prematur la domiciliu:

• La prematuri alimentatia ridica unele probleme concordante cu gradul prematuritatii;
• Se recomanda continuarea alimentatiei la domiciliu cu acelasi preparat din maternitate-sub
directa supraveghere a medicului si asistentei de ocrotire.
• Alimentul ideal recomandat este laptele de mama-initial muls. Se va administra imediat si nu se
fierbe. Ulterior se va incerca punerea la san pentru cateva minute.
• Dupa 1-3 saptamani majoritatea prematurilor se obisnuiesc cu alimentatia la san (>250gr.)
• Numarul de mese poate fi de 8-10/zi, iar cantitatea de lapte poate ajunge la 180-200 ml/kg/zi.
• Daca circumstantele impun alimentatia artificiala a prematurului se va folosi un preparat de
lapte adaptat sau semiadaptat cum ar fi: Milumil, Preaptamil, Humana ), Materna ), Robolact
sau Lacto.
• In cazuri extreme cand nu exista posibilitatea procurarii unuia din preparatele mentionate se
poate folosi laptele de vaca bine fiert in dilutie ½ sau 2/3 cu decoct de orez 3%+5% zahar.
• Se va acorda o atentie deosebita pentru suplimentare cu fier, vit. C, calciu, Vit.D
Alimentatia artificiala
• Prin alimentatia artificiala se intelege alimentatia sugarului in primele 6 luni de viata cu un alt
lapte decat laptele uman
• Cu toate importantele progrese facute in alimentatia artificiala, aceasta trebuie sa ramana o
exceptie si sa se administreze numai in cazuri de contraindicatii absolute provenite fie de la
mama, fie de la nou-nascut.
• In ultimii 15 ani exista tendinta moderna, fundamentata stiintific, de revenire progresiva la
alimentatia naturala.
• Industria alimentara a reusit prin tehnologii avansate sa realizeze formule de lapte dupa
standarde care le apropie de compozitia laptelui uman, facand posibila cresterea si dezvoltarea
sugarului in conditii normale.
Laptele de vaca:

Compozitia laptelui de vaca:

• Analizata prin prisma digestibilitatii si principiilor nutritive, compozitia laptelui de vaca
nemodificat este nesatisfacatoare sugarului in primele 4 luni de viata. Desi asupra compozitiei
 laptelui de vaca s-au prezentat date comparative in raport cu laptele uman totusi sunt necesare
unele precizari.

Proteinele Laptelui de vaca:

• Cantitatea de proteine de 34 g/l este mult mai mare decat in laptele uman suprasolicitand
functia renala si hepatica
• Calitatea proteinelor este inferioara prin continutul redus de albumine 6g/l si crescut de cazeina
28g/l ( raport albumina/cazeina:2/8)
• Cazeina laptelui de vaca: - determina precipitarea in cheaguri mari, sub actiunea fermentilor
gastrici – ceea ce detrmina un effort de digestie de 3-4 ori mai mare si intarzie tranzitul gastric.
• Albuminele Laptelui de vaca:- alfalactalbumina este in concentratie mult mai mica decat
βlactoglobulina si anume 1,5g/l fat de 3,7g/l, aceasta din urma avand un efect dergizant –
mergand pana la intoleranta la proteinele laptelui de vaca.
• Aminoacizii laptelui de vaca: - au o valoare biologica mult mai scazuta decat cei din laptele
uman. Raportul cistina/metionina=1/3 fat de 2/1 in laptele uman.
- indicele de utilizare proteica este de 78 in laptele de vacac
fat de 100% in laptele uman
• Laptele de vaca nu confera proprietati antiinfectioase.
• Efectele adverse ale proteinelor:
Laptele de vaca: - efect sensibilizant degizant asupra mucoasei intestinale
- biodisponibilitate redusa-suprasolicitand functia digestiva
- proprietati antiifectioase - nule
- incarcare azotata – suprasolicitare renala.
Lipidele laptelui de vaca:
Cantitativ – similar laptelui uman 35g/l, au din punct de vedere calitativ deosebiri esentiale:
- ac. grasi nesaturati numai 20% ( fata de 50% in laptele uman )
- ac. libnoleic acopera doar 1% din ratia calorica fata de
5% in laptel uman
- cantitate mare de ac. stearic si palmatic esterificat in
pozitia 1 si 3 determina scaderea ratei lor de absorbtie – eliminandu-se in scaun sub forma
de sapunuri de calciu.
- favorizeaza riscul hipocalcemiei neonatale si a
rahitismului.
Glucidele laptelui de vaca:
- sunt reduse cantitativ (48g/l), iar calitativ oligozaharidele sunt absente.
- Lactoza laptelui de vaca are o rata crescuta de absorbtie – prin predominanta izomerului
alfa. Rezulta proliferarea florei intestinale califorme.
Sarurile minerale:
- sunt in cantitate de 4 ori mai mare (7-8g/l) fat de laptele uman (2g/l)
- efect osmotic crescut prin continutul mare de Na+, K+, Cl¯
- Calciul 1170 mg/l si fosforul 920 mg/l cu raport Ca/P=1,2-limiteaza absorbtia la calciu

Preparate de lapte de vaca folosite in alimentatia sugarului sanatos

Conform reglementarilor oficiale preparatele de lapte de vaca destinate sugarilor sunt clasificate in
doua grupe:
I. Preparate de inceput – destinate sugarilor 0-4 luni
II. Preparate de continuare – destinate sugarilor dupa varsta de 4-6 luni ( lapturi de3 varsta a
2-a).

I. Preparatele de inceput
• In functie de formula chimica mai mult sau mai putin apropiata de cea a laptelui uman acestea
pot fi:
A. Preparate adaptate – cu o formula chimica apropiata de cea a laptelui uman.
Exemple: Similac, Humana 1, PreAptomil, SMA1, SNOW P-7, Guigo1.
B. Preparate partial adaptate – cu o formula chimica intermediara intre
laptele uman si laptele de vaca.
 Exemple: Aptomil, Milumil, Humana 2, Humana Baby Fit, Robeby A si B, Guigo 2,
SMA2, etc.
• Se obtin prin: - scaderea cantitatii de prot si electroliti
Adaos de lactoza
Inlocuirea partiala sau totala a grasimilor cu uleiuri vegetale
Adaos de vitamine ( D, C, A si B )
Adaos de oligoelemente
• Preparatele partial adaptate sunt partial degresate, contin predominant cazeina, au adaos de
uleiuri vegetale, vitamine si oligoelemente.
• Unele fabrici ( care se respecta – ex. Humana 0 au montat produsele de lapte pe 3 categorii de
varsta :- nou-nascut – Humana )
- 5-6 saptamani – Humana 1
- > 4 luni – Humana 2

Compozitie chimica
• Valoare calorica 640-720 Kcal/l ( lapte uman 650-680)
• Proteine 16g/l-19g/l
• Glucide: - preparate adaptate contin in exclusivitate lactoza 54-82g/l
- in preparatele partial adaptate – lactoza trebuie sa reprezinte cel putin 60% din
totalul glucidelor (contin in plus dextrinmaltoza si glucoza)
• Lipidele – reprezinta 27-41g/l
- sunt inlocuite in proportie de 20-30% cu uleiuri vegetale in formulule europene si in
proportie de 100% in formulele SUA
- ac. linoleic asigura 3-6% din aportul caloric total.
• Sarurile minerale: - Na 3,5g/l
- raportul Calciu/Fosfor=1,2/2
- Preparatele adoptate contin 450mg Ca/l si 200mg/l-fosfor
- Fier=12 mg/l
• Vitamine: - supliment de vit D, C, B6.

II. Preparatele de continuare pentru varsta a 2-a

• Are o compozitie chimica intermediara intre laptele de vaca si laptele adaptat

• Sunt destinate sugarilor dupa varsta de 6 luni pana la 12 luni
• Se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate.
• Laptele de vaca nemodificat nu se foloseste in alimentatia sugarului. Daca din anumite ratiuni
se foloseste laptele de vaca, acesta trebuie modificat prin diluare: 2/3 pana la 3 luni; ¾ intre 4-
5 luni. De asemenea trebuie zaharat 5%. Cantitatea pe 24 de ore nu trebuie sa depaseasca
750-800 ml/zi

Compozitia chimica

• Valoare calorica: 680 Kcal/l

• Proteine: 24-33g/l
• Lipide: 20-40g/l ( maxim 35% din aportul caloric )
• Glucide: 54-80g/l (50% lactoza )
• Saruri minerale: 5-6g/l

Tehnica alimentatiei artificiale:

• Administrare cu biberonul sau lingurita – sterilizate prin fierbere
• Sunt necesare: - 8-10 biberoane
- 10 tetine ( cauciuc, material plastic, silicon )
- un vas emailat
- 3 cani emailate pentru pastrarea linguritelorsi prepararea dilutiilor
- o palnie
- o perie pentru spalarea biberoanelor
 - 2-3 lingurite
- tifon steril
• Tetinele noi sunt frecate cu sare si fierte pentru disparitia mirosului de cauciuc. Sunt perforate
cu un ac inrosit in 2-3 puncte – asigurandu-se un debit de 20 pic/min (“picatura cu picatura”).
• Laptele trebuie administrat caldut la temperatura de 38 grade.
• Biberonul se va tine in pozitie inclinata ca tetina sa fie plina tot timpul.
• Pozitia in timpul suptului a sugarului sa fie oblica.
• Durata mesei 10-15 minute.

Dezavantajele laptelui adaptat fat de laptele uman:

• Efecte de lunga durat asupra dezvoltarii (obezitate, b. cardiovasculoare, sensibilizare alergica
la PLV)
• Are o compozitie constanta – standardizata – in timpul suptului.
• Folosirea proteinelor din zer – efect alergizant – datorita βlactoglobulinei
• Este lipsit de factori antiinfectiosi – risc de infectii (intestinale)
• Adaosul de fier in preparat (7-10mg%) anuleaza activitatea lactoferinei.

Alergia la proteinele laptelui de vaca:

• Sunt incriminate: βlactoglobulina, cazeina, alfalactalbumina si serumglobulina bovina.
• Imunologic: Permeabilitatea crescuta a intestinului pentru macromolecule heterologe induce
formarea de tip IgG si IgE.
• Diagnostic (criteriile lui Goldman):
1. Simptomele dispar dupa excluderea laptelui de vaca
2. Simptomele reapar la 48 ore de la un pranz de proba cu lapte de vaca.
3. Trei probe de provocare pozitive cu manifestari similare.

DIVERSIFICAREA ALIMENTATIEI SUGARULUI

• Diversificarea inseamna introducerea treptat in alimentatia sugarului a altor alimente decat
laptele, concomitent cu maturarea enzimelor digestive si cresterea nevoilor nutritionale ale
sugarului.
• Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai precoce –4 luni- pentru
cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru cei alimentati natural)
• Aparitia etapei de semidiversificare – introducerea intre 3 si 4 luni a unui fainos fara gluten-ca
supliment in alimentatia artificiala. Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si
amidon predigerat.

Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:

• Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
• Introducerea alimentului nou se va face progresiv
• Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
• Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
• Nu se introduc doua alimente noi simultan – de preferat introducerea unui singur aliment pe
saptamana.
• La primele semne de intoleranta – varsaturi sau diaree – se intrerupe temporar alimentul nou
introdus – si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei digestive.
• Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina instalarea
anorexiei psihogene.
• ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
• Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.
• Sucul de fructe – administrat in cantiate de 30-60 ml – dupa 6-8 saptamani de viata – nu
reprezinta un aliment de diversificare – lucul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 ½ luni.

Alimente folosite in alimentatia diversificata a sugarului-ordinea introducerii lor:

Dupa 5-6 luni alimentatia sugarului se compune in afar de lapte partial adaptat sau
alimentatie la san si din alimente de diversificare care fac trecerea spre alimentatia adultului,
preparate dietetic. Ordinea introducerii alimentelor de diversificare in alimentatia sugarilor eutrofici
este urmatoarea:
Supa de legume: - se introduce in jurul varstei de 4 ½ - 5 luni;
- initial se va introduce morcov pasat diluat in parti egale
cu apa fierbinte, iar ulterior se vor pasa si alte zarzavaturi (cartofi, pastarnac,
patrunjel, telina)
- ulterior supa va fi imbogatita cu ulei de floarea soarelui sau porumb, sau unt
(5g) de buna calitate
- valoarea calorica se va imbogati cu fainoase sub forma de zeamil (3%), faina
de orez sau fainuri industriale imbogatite in vitamine si fier.
Carnea (pasare, vita) fiarta separat si tocata se va asocia cu supa sau pireu.
Fructele – sub forma de mere (marul sa aiba semintele negre), pireu de piersici sau banane – se
poate introduce la 4-5 luni la masa de la ora 10. Se indulceste (neobligator) cu zahar 5% sau
miere. Dupa 5 luni pireul de fructe se poate asocia cu branza de vaci si biscuiti.
Fainosul cu lapte ( orez, zeamil, gris, biscuiti ) se poate introduce dupa 4 ½
luni la masa de la ora 18.00.Se va zahara 5%.
Galbenusul de ou – fiert tare se poate introduce la supa sau la pireul de
legume de la varsta de 6 luni. ¼ – ½ - ¾ - 1 galbenus . Se poate da 3-4
galbenusuri pe saptamana – respectiv 1 la 2 zile – introdus progresiv.
Branza de vaca – se poate folosi ca aliment de diversificare de la 5 ½ - 6 luni. Se poate asocia cu
pireul de legume sau cu fainos (orez pasat cu branza de vaci)
Supa de carne de pasare sau vita si de oase se poate folosi prin alternanta cu supa de zarzavat
de la 6 luni.
Iaurtul proaspat se poate folosi dupa 6 luni.

Dupa varsta de 8-9 luni se pot introduce:

- perisoare de carne, papanasi;
- paine alba, mamaliguta cu branza si smantana
- prajituri de casa, budinci de fainoase cu lapte, crème, dulceata.
In afara alimentelor pregatite in casa se pot folosi si unele preparate cu o compozitie
similara, obtinute prin procedee industriale sub forma de fulgi sau fainuri de cereale – in amestec
cu lapte, proteine, fructe sau legume.
Fructele si legumele se pot gasi conservate sub forma de pireuri, gemuri, sau in amestec
cu carne, lapte, faina, ulei, zahar.
Exista preparate: - omogenizate destinate sugarilor pana la varsta de
8-9 luni care se numesc produse “baby-food”
- grosiere (bucatele) destinate sugarului peste 9 luni
care a invatat sa mestece si se numesc produse “junior food”
- forme instant – dizolvate in lapte sau cu apa cum ar fi fainurile de
cereale (“Remedia”) imbogatite cu vitamine, calciu si fier.Se folosesc in
2-3 pranzuri, asociate la mesele de lapte praf sau lapte uman.

Exemple de meniuri folosite in alimentatia sugarilor intre 4-12 luni:

• Luna a 4-a (5 mese a 160-180 ml)
Ora 6.00 – lapte uman sau lapte partial adaptat sau integral
Ora 10.00 – ca la ora 6.00, plus 50-60 ml suc de fructe
Ora 13.00 – supa de legume cu pireu de legume la care se adauga 3%
faina de orez sau zeamil
Ora 18.00 – lapte de mama sau lapte praf
Ora 22.00 – ca la ora 6.00 si 18.00 – in cazul alimentatiei cu lapte praf
integral se poate asocia cu 3-5% faina de orez sau zeamil.
• Luna a 5-a (5 mese a 170 – 180 ml):
Ora 6.00 – lapte uman, lapte praf sau lapte de vaca
Ora 10.00 – masa de fructe (150gt mere rase + 50g orez pasat + 5% zahar
Ora 13.00(14.00) – supa de legume: - 150 ml supa
- 50-100 g pireu de legume
- 20g carne
 - 3-5% ulei de porumb sau floarea soarelui
Ora 18.00 – ca la ora 6.00
Ora 22.00 – lapte uman sau lapte praf (eventual asociat cu fainuri fara
gluten)
• Luna a 6-a (5 mese a 180 – 200 ml):
Ora 6.00: - masa de lapte (ca la 4 luni)
Ora 10.00:- masa de fructe ca la 5 luni
Ora 14.00: - supa de legume cu carne, galbenus de ou, branza de vaci
Ora 18.00: - orez cu lapte si 5% zahar sau orez pasat 10% cu branza de
vaci si 5% zahar
- iaurt cu 1-2 biscuiti
Ora 22.00: - masa de lapte sau lapte praf cu 5% fainos
• Luna a 7-a si a 8-a (5 mese a 180-200 ml):
Ora 6.00-7.00: - lapte praf (semiadaptat sau integral 12,5%)
Ora 9.00-10.00:- piure de mere cu biscuiti sau orez + 5% zahar
Ora 13.00-14.00: - ca la 6 luni
Ora 17.00-18.00: - ca la 6 luni
Ora 21.00-22.00:- ca la ora 6.00
• Luna a 8-a si a 9-a (5 mese a 200g sau 4 mese a 250g):
Ora 7.00: - lapte praf + 5% zahar
Ora 9 ½ - 10.00: mere rase cu biscuiti sau orez zaharate 5%
Ora 12.30-13.00: masa de supa de legume, pireu de legume, faina de orez
3-5% ulei vegetal 2-3% si carne (sau alte proteine animale)
Ora 17.00-18.00: orez pasat cu branza de vaci zaharat 5%
iaurt cu biscuiti
sau masa de fructe (daca nu se administreaza la ora
10.00)
Ora 21.00: - ca la ora 7.00
• Luna a 10-a – a 12-a (4 mese a 250g):
Ora 7.00: - lapte cu 5% zahar
- sau lapte cu cafea de malt cu paine
Ora 13.00: - supa sau bors cu zarzavat, carne, orez, galuste, taitei, paine
- pireu de legume (100g cu 3% unt sau ulei vegetal)
- galbenus de ou ( 3/saptamana ) sau carne tocata
- zilnic un mar crud ras.
Ora 17.00: - 150g mere rase cu 2 biscuiti si 1-2 lingurite zahar
- sau rosii cu branza de vaci, budinci cu branza, papanasi
- sau cozonac cu lapte
- sau iaurt cu biscuiti.
Ora 21.00: - lapte cu 5% fainos si 5% zahar.
• Recomandari
Vor fi evitate: - mazarea; fasolea uscata
- visinile, ciresele, prunele
Apa fiarta si racita poate fi folosita dupa mesele bogate in proteine si sare.
Trebuie incurajata autoalimentarea care incepe cu prehensiunea unei bucati de biscuit sau paine.
Se recomanda ca mama sa dea dovada de rabdare, intelegere si permite in confruntarea ei cu
“personalitatea”sugarului.
Reguli de igiena alimentara

Mama trebuie sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de igiena alimentara:

1. Locul de pregatire (bucataria)-tinut in conditii de perfecta curatenie:
- alimentele murdare (zarzavaturile) sa nu fie puse alaturi de cele deja pregatite
- sa nu existe gandaci sau muste.
2. Toate alimentele preparate se vor tine acoperite sau in pungi de plastic la frigider
3. Vasele necesare pregatirii alimentelor pentru sugar vor fi folosite numai in acest scop.
4. Se vor folosi, pe cat posibil, numai alimentele proaspete. Pentru alimentele peambalate se va
verifica aspectul, mirosul, gustul si eticheta cu data valabilitatii si modul de folosire.
5. Curatirea-spalarea legumelor si fruictelor se va face cu putin timp inainte de folosire.Spalarea
se va face sub jet de apa rece de mai multe ori pentru indepartarea substantelor organice, oua
de parayiti, substante insectofungicide.
6. Respectarea cantitatilor necesare pentru pregatirea mesei.Aprecierea “dupa ochi” poate duce
la greseli de subdozare sau supradozare. Se vor folosi obiecte speciale de masurat (cantar,
pahar gradat, masuri pentru lapte, biberon). In lipsa acestora se pot face masurari aproximative
folosind obiecte de masurat: lingurita, lingura, ceasca de cafea (veyi tabelul):

Masura L.praf Faina Orez Gris Zahar Sare Ceai

(gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.) (gr.)
1 lingurita 2,5-3 3-4 5 5 5 3 5
1 lingura 10 10 15 15 15-20 - 20
1 ceasca de 150 200 200 200 200 - 250
cafea

7. Prepararea culinara a alimentelor se va face prin tratare termica:

- fierbere in apa la 100 grade C sau inabusit in vapori
- coacere la cuptor sau in baie de apa pentru budinci, biscuiti
8. Nu se va folosi ca mod de preparare – pentru sugari – prajirea – intru-cat descompunerea
grasimilor are efect hepatotoxic si iritant gastric.
9. Pentru ca alimentele sa fie bine digerate este necesara maruntirea lor prin: mixare, tocare,
date prin razatoare, pasate.
10. Este bine sa se pastreze gustul natural al alimentelor, indulcireasau sararea excesiva creaza
deprinderi nesanatoase.

Alimentatia copilului dupa varsta de 1 an

• Dupa varsta de 1 an copilul poate consuma si digera cea mai mare parte a alimentelor –
toleranta sa digestiva fiind apropiata de cea a adultilor.
• Este necesara asigurarea unei alimentatii echilibrate caloric si nutritiv, diferentiate in functie de
varsta ( vezi tabelele ).
• Ratiile propuse au un caracter orientativ si trebuie sa reflecte traditiile si posibilitatile de
procurare a limentelor din regiunile respective.
• Medicul pediatru trebuie sa cunoasca continutul in factori nutritivi si aport energetic a diferitelor
alimente in dieta copilului.
• Participarea factorilor nutritivi de baza la asigurarea aportului energetic total intr-o dieta
echilibrata la copilul peste 1 an este urmatoarea:
- proteine: 13-16% din aportul caloric total - din care 60-80% proteine naturale;
- grasimi: 30-35% din aportul caloric total - din care 25% de origine animala si 75% de
origine vegetala;
- glucide: 50-55% din aportul caloric total - din care 25% zahar rafinat si 75% zaharuri
naturale.

Nevoi nutritive:

Copil 1-3 ani: - 100 Kcal/kg/zi

- lichide 125 ml/kg/zi
- glucide 12g/kg/zi
- lipide 4-5g/kg/zi
- proteine: 2,5-3g/kg/zi
- saruri minerale si vitamine ca la varsta de 1 an.
Copil 3-6 ani: - 80 Kcal/kg/zi
- lichide 70-90 ml/kg/zi
- glucide 10g/kg/zi
- lipide 3g/kg/zi
- proteine: 2g/kg/zi ( vezi tabelul ).
• Pentru a se face o recomandare dietetica corecta, trebuie facut mai intai istoricul alimentar al
copilului – ancheta alimentara pentru a putea evalua in ce masura aceasta a fost corecta sau
nu atat din punct de vedre cantitativ cat si calitativ.
Nevoile de proteine (RDR pentru aportul proteic)
raportate la varsta, greutate si inaltime

Varsta ( ani ) Greutate (kg) Inaltime (mm) Aport proteic necesar (gr)
Sugar 0-0,5 6 60 2,2/kg/zi
0,5-1 9 71 2/kg/zi
Copil 1-3 13 90 23/zi
4-6 20 112 30/zi
7-10 28 132 34/zi
Baiat 11-14 45 157 45/zi
15-18 66 176 56/zi
Fata 11-14 46 157 46/zi
15-18 53 163 46/zi

Nevoile energetice (RDR) raportate

la varsta, greutate medie si inaltime medie

Varsta ( ani ) Greutate Inaltime Nevoi energetice

Kcal Megajouli
Medii Limite
Sugar 0-0,5 6 60 115/kg/zi 95-145/kg/zi 0,48/kg/zi
0,5-1 9 71 105/kg/zi 80-135/kg/zi 0,44/kg/zi
Copil 1-3 13 90 1300/zi 900-1800/zi 5,5/zi
4-6 20 112 1700/zi 1300-2300/zi 7,1/zi
7-10 28 132 2400/zi 1650-3300/zi 10,1/zi
Baiat 11-14 45 157 2700/zi 200-3700/zi 11,3/zi
15-18 66 176 2800/zi 2100-3900/zi 11,8/zi
Fata 11-14 46 157 2200/zi 1500-3000/zi 9,2/zi
15-18 55 163 2100/zi 1200-3000/zi 8,8/zi

Alimentatia copilului mic (1-3 ani)

• Dupa varsta de 1 an se dezvolta predominant apetitul selectiv paralel cu dezvoltarea

psihomotorie si a dentitiei
• Se va insista asupra realizarii unor deprinderi alimentare sanatoase cum ar fi:
1. Un program regulat al meselor care se vor servi cat mai estetic si in conditii de igiena;
2. Intreruperea alimentatiei cu biberonul
3. Dulciurile vor fi servite de 2 ori pe zi la sfarsitul meselor si nu inainte de masa;
4. Evitarea fortarii copilului sa manance – risc de anorexie psihogena;
5. Evitarea stimularii copilului sa manance prin diferite “distractii” pentru a ceepta
alimentele;
6. Se va permite copilului sa-si selecteze alimentele avand grija sa fie asigurata o
alimentatie echilibrata;
7. Daca copilul refuza sistematic un aliment se va incerca administrarea lui sub o alta
forma;
8. Copilul va fi invatat sa manance singur la masa.
• Copilul va consuma zilnic 400-500 ml lapte, 1 ou la 2-3 zile, 40g carne de pasare, de vita sau
peste zilnic sau cel putin de 4 ori/saptamana
• Se vor da grasimi sub forma de unt, ulei vegetal, smantana; Sunt interzise untura, slanina si
seul.
• Legumele recomandate: - cartofi, radacinoase, fasole verde;
- conopida, dovlecei, spanac;
- tomate, ardei gras.
• Fainoasele: - paine, gris, mamaliga, zeamil, orez, paste fainoase, prajituri
de casa
- fainuri industriale imbogatite caloric, cu adaos de oligoelemente si vitamine.
• Fructele se vor administra zilnic
• Apa sau alte lichide se vor administra de preferinta dupa mese

Intre 1-3 ani sunt recomandate 3 mese principale si 2 gustari:

Dimineata: - lapte simplu sau caco cu lapte

- paine cu unt si ceai
- branza, gem
Gustare la orele 10-11: - fructe cu biscuiti
- paine cu unt
- cascaval
- iaurt cu paine
- branza cu rosii si paine ( la alegere )
La pranz va primi
3 feluri de mancare: - o supa (ciorba) de pasare cu galuste sau taitei de casa
- carne cu legume, paste fainoase sau pilaf de orez
- spanac cu ochiuri
- sufle de legume cu branza si salata
- ca desert: compot de fructe, fructe crude, prajituri de
casa
Gustare la orele 16-17: - o tartina cu unt si branza
- iaurt cu paine
- fructe
Seara: - lapte cu paine si unt
- orez cu lapte
- papanasi
- clatite
- mamaliguta cu branza si smantana
- budinci
Se va evita: - atmosfera stresanta in timpul mesei
- excesul de dulciuri si fainoase

Alimentatia copilului prescolar

• In general alimentatia copilului prescolar este asemanatoare cu cea a adultului difera - prin
modul de preparare ( mai dietetic ).
- prin interdictia excesului de sare, al condimentelor si a unor mezeluri
• Consistenta alimentelor va fi mai mare iar cantitatea pe masa poate fi sporita
• Copilul prescolar este capricios in alegerea alimentelor existand riscul instalarii unor deficite
nutritionale
• Activitatea fizica in aer liber favorizeaza apetitul
• Prezenta altor copii in anturaj reprezinta un stimulent pentru apetitul copilului
• In ratia zilnica a copilului prescolar vor fi incluse:
- 400-500 ml lapte, 20g branza de vaci
- 60-70g carne, un ou la 2-3 zile
- paine intermediara ( de preferat )
- grasimi: unt, ulei vegetal, frisca, slanina, untura.
• Copilul prescolar va primi 3 mese principale si 2 gustari:
• Masa de pranz va reprezenta 35-40% din aportul caloric zilnic, iar mesele de dimineata si
seara 15-20%; gustarile vor insemna 10-15% din caloriile totale zilnice.
• Dieta va fi cat mai variata – echilibrata in factori nutritivi.
• Se vor crea unele deprinderi: - spalatul pe maini
- spalatul pe dinti (obligatoriu)
• Masa se va servi in comun cu parintii sau ceilalati frati
• Este interzisa distragerea atentiei in timpul mesei ( povestiri, joaca, vizionarea concomitenta la
TV ).
Alimentatia scolarului

• In perioada 6-12 ani se recomanda o anumita independenta a copilului cu un stil de sevire a

mesei – propriu
• Complexitatea activitatilor sociale ale copilului poate crea unele perturbari ce pot dauna
alimentatiei echilibrate:
- micul dejun sa fie luat in fuga sau chiar “sarit”
- inlocuirea unor mese principale cu mici gustari datorita programului scolar
- lipsa parintilor la ora pranzului detrmina tendinta copilului de a-si potoli foamea cu cea ce
gaseste la indemana.
• Ratia alimentara a scolarului este in stransa legatura cu nevoile metabolice amplificate de
feortul fizic si scolar precum si de necesitatile de crestere ale acestuia.
• Proteinele: - cu scor ridicat trebuie sa reprezinte 55-60% din de proteine.
- vor fi reprezentate de 100 – 150g carne pe zi
50 ml lapte zilnic
30-40g branzeturi
un ou la 2 zile
• Grasimile de origine animala se recomanda in proportie de 50% de cele de origine vegetala.
• Glucidele vor proveni din paine, legume, cartofi, paste fainoase, orez, dulciuri.
• Se vor evita condimentele si prajelile.
• Conduita igienica, civilizata in timpul mesei
• Alimentatia zilnica a copilului scolar va fi reprezentata de 3 mese principale si 2 gustari.
• Alimentele vor fi pregatite cat mai gustos prin adaosul de patrunjel, leustean, cimbru, suc de
rosii, telina, usturoi, ceapa.
• Patologia nutritionala la varsta scolara poate cuprinde deficite nutritionale marginale: - de
vitamine;
- anemie feripriva;
- hipotrofie ponderala sau obe4zitate
- gastrita sau alte afectiuni digestive – prin nerespectarea orarului
meselor.

Alimentatia adolescentului

• Ritmul accelerat de crestere din timpul adolescentei determina cresterea nevoilor nutritionale
mai mari decat in orice alta perioada a vietii
• Perioada pubertatii este marcata de o crestere rapida in inalrime si greutate.
• Puseul cresterii lineare incepe la baieti intre 12 si 14 ani, iar la fete intre 10-12 ani.
• Baietii cresc in greutate mai rapid decat fetele dar in timp ce la baieti creste masa musculara si
scade grasimea subcutanata, la fete creste ata tesutul muscular cat si cel adipos.
• Aceste deosebiri duc la diferentieri in necesarul energetic si proteic intre baietii si fetele de
aceeasi varsta.
• Necesarul energetic creste la baieti in mod constant pana la varsta de 16-17 ani, in timp ce la
fete necesarul energetic creste de la 12-14 ani pentru ca apoi sa scada.
• La varsta pubertara si adolescenta necesarul de proteine si elemente minerale este mai mare
(calciu, fier, zinc)
• Aportul zilnic - de calciu: - 300 – 400 mg
- de fier: 12-28 mg
• Nevoile de vitamine sunt mai mari la varsta adolescentei fiind necesar un surplus de vitamine
din grupul B si vitamina A
• Nevoile nutritionale pentru aceasta perioada de viata sunt:
- nevoi energetice: - 2700 – 2800 Kcal/zi – la baieti
- 2100 – 2200 Kcal/zi – la fete
- nevoile de proteine cu scor biologic mare trebuie sa reprezinte 55-60% din aportul de
proteine (30g/zi)
 - lipidele de origine animala vor reprezenta 50% din lipidele totale
- glucidele vor fi furnizate din fainoase, paine, dulciuri.
• Adolescentul va primi 3 mese principale si 2 gustari. Mesele vor fi pe cat posibil luate la ore
regulate
• Tulburarile nutritionale intalnite mai frecvent la varsta pubertatii sunt:
- deficitul de calciu si fier;
- obezitatea
- subnutritia
- anorexia psihogena ( mai frecventa la fete )
• Pentru evitarea acestor patologii, se va incerca sa se obtina cointeresarea adolescentului
pentru o alimentatie rationala.