 desfăşoar

Hematopoieza la adult se desfăş ă în ţesutul mieloid al MRH

oară
 Ţesutul mieloid este dispus în cavităţ
cavităţii osoase - măduva hematogenă
hematogenă (MRH)

 făt şi la copil, prezentă

La fă prezentă în toate oasele, inclusiv diafizele oaselor lungi
viaţă:: aproape toate cavităţ
• primii 4 ani de viaţă cavităţile conţin MRH cu foarte puţ
ile medulare conţ puţine
celule adipoase
tânăr (~
• adultul tână hematopoieză activă
(~25 ani), sedii cu hematopoieză activă: oasele craniului, coaste, stern,
scapule, clavicule, vertebre, femur şi humerus
cavităţile
•Toate cavităţ conţine măduvă
ile medulare restante vor conţ duvă galbenă
galbenă, gră
grăsoasă
soasă
• Chiar şi în zonele cu hematopoieză
hematopoieză activă
activă, adipocitele ocupă
ocupă 1/2
1/2 din vol. normal al
măduvei

 odificări la nivelul mă
Modifică măduvei osoase: acute, megaloblastice şi unele
osoase: anemii hemolitice acute,
leucemii

HISTOLOGICĂ A MRH
STRUCTURA HISTOLOGICĂ

 Învelită într-o capsulă

Învelită capsulă (endost)
endost)
 tromă, parenchim şi sinusoide
Stromă

Endostul: reticulină, de colagen

Endostul: fibre de reticulină

Stroma: ţesut reticular (re

Stroma: (reţţea de fibre de reticulină
reticulină, mai evidentă
evidentă în jurul capilarelor sinusoide
şi endostului)
endostului)

*Celulele susţinere sau se

*Celulele reticulare - rare (pot fi celule propriu-zis stromale cu rol de susţ
diferenţiază
diferenţ iază în celule cu proprietăţ
proprietăţii de fagocitoză
fagocitoză, asemă
asemănătoare Mf)
Mf)
*Celulele şi fibrele formează
*Celulele formează o
structură asemă
structură asemănătoare unui “spongiu”
spongiu” traversat de capilare sinusoide

VASCULARIZAŢIA MĂ
VASCULARIZAŢ MĂDUVEI

◘ măduvă
La nivelul diafizelor, arterele nutritive → mă duvă; se ramifică
ramifică radiar spre endost - artere
capilarizează
radiare - se capilarizează

◘ Capilarele:
Capilarele: de tip sinusoid; confluează în venule → canale venoase → vena centrală
sinusoid; confluează centrală a
măduvei → venele nutritive
 Capilarele sinusoide :
căptuş
♦ perete discontinuu, că ptuşit de endoteliu dispus pe m.b.
m.b. şi un strat extern format din celule
adventiţiale = celule reticulare (participă
adventiţ participă la formarea reţ
reţelei reticulare a stromei şi pot
stimulează hematopoieza CSFs , IL-5, IL-7)
elibera factori care stimulează IL-7)
 Celulele parenchimului se dispun sub forma unor “cordoane” spaţiile dintre capilarele
cordoane” în spaţ
sinusoide sau între sinusoide şi os
 Celulele parenchimului: celule nehematopoietice şi hematopoietice

Celulele nehematopoietice

- CELULE RETICULARE NEFAGOCITARE -

MACROFAGE
- CELULE ADIPOASE -
MASTOCITE

 Celule reticulare nefagocitare

- nr prelungiri, se dispun printre celulele parenchimului;
parenchimului; produc
creştere hematopoietică
factori de creş hematopoietică
 Macrofagele - dimensiuni mari,
forme neregulate cu numeroase prelungiri;
prelungiri; -
citoplasma
citoplasma: vacuole,
vacuole, incluziuni de material fagocitat (pe
(pe frotiuri col. Giemsa incluziuni de
hemosiderină de culoare galben – brună
hemosiderină brună).
- Mf : rol în reglarea mielopoi creştere hematopoetică
mielopoiezei, elib. factori de creş hematopoetică (IL-1),
(IL-1), CSF
 Celulele adipoase
născut (la
- absente la nou nă săpt:
(la 2 să pt: 15%, după 70 ani > 75%)
15%, de la 18 ani 20-65%, după 75%)
- sunt în contact intim cu celelalte celule ale parenchimului hematopoi
hematopoietic:
etic: Mf,
Mf, capilare
sinusoide
 Mastocitele se dispun în jurul arteriolelor şi sinusoidelor

Celulele hematopoietice
► PRECURSORII CELULELOR MIELOIDE: MIELOIDE: aparţ parţin diferitelor lineaje aflate în diferite
diferenţiere
stadii de diferenţ
Celulele granulocitopoietice, formele cele mai tinere, se dispun în cuiburi în jurul
trabeculelor osoase şi arterelor mici, pereţii sinusoidelor;
mici, departe de pereţ sinusoidelor; celulele mature
migrează
migreaz ă spre sinusoide, unde intră
intră în curentul sanguin
Eritroblastele se dispun în 1-2 rânduri centrate de 1-2 Mf.Mf. Formele mai mature, reticulocitele
vecinătatea sinusoidelor
situate în vecină
Megacariocitele situate adiacent sinusoidelor în lumenul că cărora emit prelungiri
citoplasmatice pentru a forma plăplăcuţ
cuţe sanguine pe care le eliberează
eliberează prin aperturile din
transcelulară)
endoteliu (migrare transcelulară

naştere din celula stem limfoidă

► LIMFOCITELE - iau naş limfoidă (derivată
derivată din celula stem
 pluripotentă); CFU-Ly generează
pluripotentă generează: cel. B - progenitoare şi cel. T- progenitoare
maturează printr-un numă
Cel. B - progenitoare se maturează număr de stadii intermediare, Atg-
măduvei;
independente în Lf B, în micromediul mă duvei; pe calea sângelui ajung în organele
limfoide periferice
migrează pe calea sângelui la timus,
Cel. T- progenitoare migrează suferă un proces de maturare
timus, unde suferă
Atg-independentă; din timus, pe cale sanguină
Atg-independentă sanguină, ajunge în organele limfoide periferice

► PRECURSORII MONOCITELOR:
MONOCITELOR: monoblast, promonocit, monocit

 ÎN PREPARATELE HISTOLOGICE Măduva se

Mă
prezintă ca un ţesut puternic celular,
prezintă celular, majoritatea celulelor- dimensiuni relativ mici,
insule; dispersat megacariocite şi celule adipoase izolate sau grupate
dispuse în insule;

 conţin un tip de celule predominante în diferite stadii de evoluţ

Insulele celulare conţ evoluţie, în
centru aflându-se 1- 2 Mf

 Celulele granulocitare : nucleu mare, omogenă (celulele

mare, rotund, eucrom, cu citoplasma omogenă (celulele
granulaţii specifice în citoplasmă
tinere) sau nucleu segmentat, cu granulaţ citoplasmă

 citoplasmă puternic bazofilă

Elementele normoblastice tinere : citoplasmă bazofilă şi nucleu rotund, eucrom,
nucleolat; celulele în maturare - nucleu picnotic, pe cale de eliminare şi citoplasma
acidofilă, fă
acidofilă fără granulaţ
granulaţii

Măduva galbenă
 două feluri de mă
La adult două măduvă
duvă: roş
roşie şi galbenă
galbenă, care se transformă
transformă una în alta, ca
cerinţelor hematopoietice
urmare a cerinţ
- măduva roş
roşie: intens
hematopoietică
hematopoietică - măduva galbenă
galbenă cea mai mare
înlocuită cu ţesut adipos
parte a fost înlocuită
- măduva galbenă
galbenă: în
condiţii de stimulare, pot prolifera celule nediferenţ
condiţ nediferenţiate → celule mieloide
funcţii importante ale
- funcţ
măduvei galbene: ‫٭‬depozit pentru gră
grăsime
‫٭‬rezervă
rezervă de ţesut hematopoietic (în hemoragii masive sau distrugeri excesive de eritrocite
formează celule sanguine)
formează sanguine)

 Măduva cenuşie

formă de involuţ
- formă involuţie a mă
măduvei hematogene în procesul de îmbă
îmbătrânire
- cea măduvei suferă
cea mai mare parte a mă suferă o transformare gelatinoasă
gelatinoasă şi datorită
datorită culorii
numită „mă
caracteristice este numită „măduva cenuş
cenuşie”
 - reducerea elementele hemato-formatoare şi hiperplazia structurilor stromale

 naştere prin diferenţ

Precursorii diferitelor serii iau naş diferenţierea progenitorilor
- elemente tinere - identificabile
morfologic pe frotiu - celule cap de serie: proeritroblaşti,
serie: proeritroblaş
mieloblaşti, monoblaş
mieloblaş monoblaşti, megacarioblaş
megacarioblaşti

 urmează etapele de proliferare, diferenţ

Toate liniile mieloide urmează diferenţiere şi maturare cu formare în
final a unor celule mature,
,
mature func ţ
funcţ ionale, incapabile de diviziune

Celulele precursoare

 nu se reînnoiesc
 identificabile morfologic,
morfologic, aparținând
aparținând unei singure linii hematopoietice,
hematopoietice, total
diferenţiate
diferenţ
dezvoltării celulelor sâ
Criterii morfologice ale dezvoltă sângelui

 Mărimea celulei: celulele imature sunt mai mari

 Afinitatea tinctorială: celulele tinere sunt bazofile, apoi trec spre normocromie
 Structura nucleului:
– Configuraţia cromatinei: celule tinere, cromatina mai puţ puţin condensată
condensată
– Dispariţia nucleolului: semn de trecere de la un stadiu imatur la forme apropiate de
adultă
cea adultă
– Lobulaţia nucleului: granulocitele dobâ lobulată în cursul dezvoltă
dobândesc forma lobulată dezvoltării
– Pierderea nucleului: seria roş roşie
 Prezenţa produşilor de diferenţiere
– Granule citoplasmatice pentru granulocite
– Hemoglobina pentru seria roş roşie

 naştere din CFU-S:

2 tipuri de celule progenitoare unipotente care iau naş
- BFU-E - cei mai tineri progenitori
ai seriei eritrocitare - CFU-E - progenitori mai
diferenţiaţ
diferenţ iaţi
 ERITROCITARĂ
SERIA ERITROCITARĂ

ransformările
Transformă rile celulelor
celulelor nucleate în cursul procesului de maturare

► ↓ progresivă
progresivă a dimensiunilor celulei
şi nucleului
► ↑ progresivă
progresivă a cantităţ
cantităţii cromatină nucleară
ii de cromatină nucleară condensată
condensată

► ↓ progresivă
progresivă a raportului N/C

progresivă a conţ
► ↑ progresivă conţinutului de Hgb (aspect roz pe frotiuri), în paralel cu ↓ ARN-ului
ribozomal (colorat în albastru) → aspect policromatofil al celulei

 Eritrocitopoieza cuprinde şase celule

Sectorul de diviziune
♦ PROERITROBLAST (pronormoblast)
pronormoblast)

♦ ERITROBLAST BAZOFIL (normoblast bazofil)

♦ ERITROBLAST POLICROMATOFIL
POLICROMATOFIL (normoblast policromatofil)

Sectorul de maturare
♦ ERITROBLAST OXIFIL (normoblast oxifil)

♦ RETICULOCIT

♦ HEMATIE

Maturarea eritrocitelor

Sectorul de diviziune
 PROERITROBLAST (Pronormoblast ) - Ø: 16 µ
liber şi 25µ pe frotiu
- nucleul
nucleul: mare,
mare, eucrom, nucleolat, 2 nucleoli
- citoplasma: redusă, bazofilă
citoplasma: redusă bazofilă, cu granule (siderozomi)
(siderozomi)
PROERITROBLAST

Ø: 16 – 25 μ
N: rotund, eucrom
Nucleoli: 2
fină
Cromatina: fină
bazofilă
Citoplasma: bazofilă
N/C 8 : 1
Măduvă
duvă: 1 %
Sânge: 0 %

 ERITROBLASTUL BAZOFIL (Normoblastul bazofil)

- mai mic decât proeritoblastul ( 10 – 15 µ )
- nucleul:
nucleul: mai dens,
dens, heterocromatic, nucleoli greu vizibili
- citoplasma: redusă, moderat bazofilă
citoplasma: redusă bazofilă (nr. poliribozomi)
continuă să
- Hbg continuă să se formeze,
formeze, dar este
mascată de bazofilie
mascată
mitoză
- se divide prin mitoză

ERITROBLAST BAZOFIL

Ø: 10 - 15 μ
N: mare, rotund
Nucleoli: greu vizibili
fină
Cromatina: fină
bazofilă, nu prezintă
Citoplasma: moderat bazofilă prezintă granule
N/C 6 : 1
Măduvă
duvă: 1– 4 %
Sânge: 0 %

 ERITROBLASTUL POLICROMATOFIL (Normoblastul policromatofil)

- Ø: 10 -12 µ
- nucleul
nucleul mai intens cromatic, heterocrom, excentric,
excentric, mai mic
- nucleol: nu este vizibil
- citoplasma: acidofilă dat. Hb, dar se gă
citoplasma: acidofilă găsesc urme de bazofilie datorită
datorită poliribozomilor
după ebl. policromatofil nu mai au loc diviziuni
- după
ERITROBLAST POLICROMATOFIL

Ø: 10 – 12 μ
N: mai mic, rotund,
rotund, excentric
Nucleoli: 0
condensată
Cromatina condensată
Citoplasma:
Citoplasma: bleu-
bleu-gri
N/C 4 : 1
Măduvă
duvă: 10 - 20 %
Sânge: 0 %

Sectorul de maturare

 ERITROBLAST OXIFIL (Normablastul oxifil) -

Dimensiuni mai mici:
mici: 8 -10µ
condensată, picnotic, fă
- Nucleul excentric, cu cromatina condensată fără nucleoli, tinde să
să pă
părăsească
sească
celula - Citoplasma: roz
Bazofilia celulei scade şi cantitatea de Hb creş
creşte → culoarea citopl. ~ cu cea
cea a reticulocitului
- Nu se mai divide - În
final, eliminaţi cu o cantitate redusă
final, nucleii sunt eliminaţ redusă de citoplasmă
citoplasmă şi sunt ingeraţ
ingeraţi de Mf
asociate cu stroma mămăduvei

ERITROBLAST OXI
OXIFIL
FIL

Ø: 8 - 10 μ
N: rotund,
rotund, excentric
Nucleoli: 0
condensată complet
Cromatina condensată
Citoplasma:
Citoplasma: roz-portocaliu
N/C 0,5 : 1
Măduvă
duvă: 5 – 10 %
Sânge: 0 %

 RETICULOCITUL

- Ø:
Ø: 7-10 µ - în sângele periferic 0,5 -
2 % de hematii colorează cu coloranţ
- se colorează coloranţi
vitali (albastru crezil sau albastru de metilen): evidenţţ
eviden iaz ă
iază o ţ
reţ ă reticulară
re filamentoas reticulară
ea filamentoasă ,
violetă (rest de ARN şi poliribozomi)
de culoare violetă
 Reticulocitele ră rămân în mămăduva osoasă
osoasă 1 - 2 zile, după
după care sunt eliberate în sângele
rămân 1 zi în circulaţ
periferic, unde ră circulaţie, după
după care se matureză
matureză devenind eritrocite
 creşte foarte mult în anemii tratate corect; reticulocitoza confirmă
Nr. lor poate creş confirmă eficacitatea
regenerativă
tratamentului - anemie regenerativă

RETICULOCIT

Ø: 7 - 10 μ
N: NU
Nucleoli:
Nucleoli: NU
Cromatina:
Cromatina: NU
Citoplasma roz-portocaliu
N/C NU
Măduvă
duvă: 1 %
Sânge: 0,5 – 2 %

Concluzii:
Concluzii:
 Stadiile din procesul de eritropoi eză sunt manifestă
eritropoieză manifestări morfologice ale sintezei
hemoglobinei

 dată de concentraţ
Bazofilia citoplasmei este dată concentraţia de ARN în poliribozomii care sintetizează
sintetizează
marcată în normoblastul bazofil
Hb – bazofilia cea mai marcată

 HEMATIA - Ø 7,6 µ;
µ; în frotiu :
8,5 µ
ormă de lentilă
- Formă lentilă biconcavă
biconcavă
coloraţia Giemsa se colorează
- În coloraţ colorează în roş
roşu că
cărămiziu
3
- ♂ : 5 mil /mm
- ♀ : 4,5 mil /mm3

ERITROCIT

Ø: 7 – 8 μ
N: NU
Nucleoli:
Nucleoli: NU
Cromatina:
Cromatina: NU
Citoplasma roz-portocaliu
N/C NU
Măduvă
duvă: NU
Sânge: tip celular predominant
 CORELAŢII CLINICE
CORELAŢ
Variaţii de formă
Variaţ formă şi mă
mărime ale hematiilor
 Variaţii de formă
Variaţ formă – poichilocitoză
poichilocitoză
sferice - sferocitoza formă de seceră
în formă seceră
- drepanocite sau falciforme etc

 Variaţii de mă
Variaţ mărime – anizocitoză
anizocitoză

 atorită unor procese defectuoase de maturare, pot persista resturi nucleare sau de
Datorită
structuri citoplasmatice:
citoplasmatice:
- corpusculii bazofili Jolly (resturi de nucleu)
- inelele lui Cabot, membrană nucleară
Cabot, resturi de membrană nucleară sub formă
formă de inele, în formă
formă de 8,
granulaţii bazofile formate din resturi de ARN caracteristice intoxicaţ
granulaţ intoxicaţiilor cu Pb

NORMOCITE
 Dimensiuni comparabile cu ale nucleului unui lf
lf

MODIFICĂRI ALE CONŢ

MODIFICĂ CONŢINUTULUI ÎN Hb

 NORMOCROMIE
(eritrocite normocrome)

 Hipocromie
– Deficienţ
Deficienţa de fier
– Thalasemie
– Anemie sideroblastică
sideroblastică
– Intoxicaţ
Intoxicaţie cu Pb
– Boli cronice

MODIFICĂRI ALE FORMEI ŞI CULORII ERITROCITELOR

MODIFICĂ

Acantocite
 proiecţii neregulate, variabile ca formă
Eritrocite cu proiecţ formă, nr, lăţ
lăţime
ime si lungime (ex.
splenectomie, malabsorbţţie,
plenectomie, malabsorb ie, boli severe de ficat)
ficat)

Echinocite
 proiecţii scurte, egal distanţ
Eritrocite cu contur crenelat, proiecţ distanţate (ex. uremie
uremie,, anemie
 hemolitică microangiopatică
hemolitică microangiopatică, artefacte de realizare a frotiului)
frotiului)

Modificări ale formei şi culorii eritrocitelor

Modifică
Drepanocite
 formă alungită
Eritrocite cu formă alungită, cu terminaţ
terminaţii ascuţ
ascuţite; pot fi curbate sau în formă
formă de S
(Hemoglobinopatia S: S: siclemie)
siclemie)

INCLUZIUNI ÎN ERITROCITE
Corpii Howel-Jolly
nchisă, spre violet
Culoare: închisă
Compoziţie: ADN
Compoziţ ADN (spelenectomia
(spelenectomia,, anemia megaloblastică, anemia hemolitică
anemia megaloblastică hemolitică)

 granulocitară reprezentată
Seria granulocitară reprezentată prin 6 celule
♦ Sectorul de diviziune
mieloblastul promielocitul
mielocitul

♦ Sectorul de maturare
metamielocitul granulocitul
nesegmentat granulocitul segmentat

GRANULOCITARĂ
SERIA GRANULOCITARĂ

Transformările produse în cursul ciclului

Transformă ciclului de maturare:

 după stadiul de promielocit : reducerea progresivă

după progresivă a bazofiliei citoplasmei,
citoplasmei, paralel
cu mărirea cantităţ
cantităţii cromatină nucleară
ii de cromatină nucleară condensată
condensată

 apariţia granulaţ
apariţ granulaţiilor citoplasmatice azurofile (granula
(granulaţţii primare)
primare) în stadiul de
promielocit, rămân vizibile în mielocit, însă
promielocit, care ră însă dispar în etapele ulterioare
 apariţia granulaţ
apariţ granulaţiilor specifice în stadiile de mielocit şi metamielocit
 modificarea nucleului în stadiul de metamielocit (aspect în „U” sau „C” al nucleului)
 progresivă a nucleului în formă
segmentarea progresivă formă de „U” în stadiul de granulocit, cu
formarea a 2 - 5 lobuli

Sectorul de diviziune
 MIELOBLASTUL
- celula cap de serie
• Ø: 10 – 20 μ
• nucleul : mare, eucrom, multinucleolat (4 - 5 nucleoli)
 redusă, moderat bazofilă
• citoplasma redusă bazofilă, agranulară
agranulară

MIELOBLAST

Ø: 10 – 20 μ
N: rotund/oval
Nucleoli: 2 - 5
fină
Cromatina fină
Citoplasma
bazofilă
moderat bazofilă
Granule absente
N/C 4:1
Măduvă
duvă: 0 -1 %
Sânge: 0 %

 PROMIELOCITUL - mai mare decât

mieloblastul • nucleul - mare,
mare, rotund sau
densă, difuză
oval, cu cromatina mai densă difuză şi nucleolii mai puţ
puţin clari
bazofilă, prezintă
• citoplasma - în general bazofilă prezintă granulaţ
granulaţii dense azurofile (granulaţii
primare) membrană
primare), nespecifice - tip de lizozomi primari, delimitate de o membrană

 MIELOCITUL
- celula cheie (ultima care se divide şi prima care se maturează
maturează)
• semnele
semnele de maturare: apariţia de granulaţii specifice: neutrofile, eozinofile şi bazofile
maturare: apariţ
• mielocitele sunt mai mici ca dimensiuni (12-18 µ) µ)
bazofilă
• citoplasma mai slab bazofilă
formă de potcoavă
• nucleul : escavat, în formă potcoavă
ranulaţiile specifice (cele
• granulaţ granulaţii sunt cele neutrofile, cele mai mari
(cele mai mici granulaţ
bazofile, eozinofile intermediare)
intermediare)

Sectorul de maturare

 METAMIELOCITUL
după repetate diviz
- după iuni, mielocitul devine mai mic şi nu se mai divide
diviziuni,

rezultă din diviziunea mielocitelor - forme juvenile de granulocite, cu

Metamielocitele rezultă
granulaţii specifice
granulaţ
• formă de potcoavă
Nucleul, la început în formă potcoavă continuă
continuă să
să se lobuleze, cu vârsta câş
câştigând o
lobulaţie caracteristică
lobulaţ caracteristică (3-5 lobi) Metamielocitul bazofil se
diferenţiază
diferenţ iază de celelalte două
două - nucleul nu se divide în lobuli distincţ
distincţi

• colorează eozinofil, se vă
Citoplasma se colorează văd încă
încă granulaţ
granulaţii azurofile, ală
alături de granulaţ
granulaţii
specifice

 GRANULOCITUL NESEGMENTAT
celulă care poate fi gă
• Prima celulă găsită
sită în sângele periferic
leucocitară: GNe
• Formula leucocitară GNeSg
(N = 0 - 5 %)
%)

Apariţia unui numă

Apariţ număr mai mare de celule imature în sânge - “deviere spre stânga” a formulei
leucocitare

Granulocite segmentate
 Granulocitele neutrofile

• 45 - 80% din elementele sanguine albe circulante

• Ø: B < N < E
neutrofile (10 -12 µ)
bazofile (8 -10 µ) eozinofile (12
-14 µ)

• Nucleul: legaţi prin punţ

Nucleul: polilobat (2 - 5 lobi), legaţ punţi fine de cromatină
cromatină - cu cât celulele sunt mai
mature, cu atât nucleul este mai segmentat

Granulaţiile citoplasmatice: gr. azurofile (1/3) și gr. specifice

• Granulaţ
Granulaţiile specifice :
Granulaţ - MO:
MO: mici,
mărime şi egal distribuite, de culoare violacee în col. May - Grü
egale ca mă Grünwald Giemsa

NEUTROFIL

 Granulocitele eozinofile - la adult 2

– 4 % ; la copil 2 – 6 % - Ø: 12-14 µ

• Nucleul:
Nucleul: în general bilobat
Granulaţiile citoplasmatice:
• Granulaţ citoplasmatice:
coloraţia May-Grü
MO (coloraţ May-Grünwald Giemsa) cărămizie stră
Giemsa) - culoare că strălucitoare, mari, egale ca
mărime, egal distribuite în citoplasmă
citoplasmă
 Granulaţiile conţ
Granulaţ onţin peroxidază
peroxidază

fagocitează complexe antigen-anticorp

• Eozinofilele fagocitează
Numărul lor creş
Numă creşte în procese alergice şi în boli parazitare

Eozinofil

 Granulocitele bazofile
0,5 % din nr. de granulocite
Ø: 8 -10µ ● Nucleul:
Nucleul: trilobat (nucleu în
treflă), fă
treflă fără nucleoli
Granulaţiile citoplasmatice :
● Granulaţ

MO (col
(col MG
MGG): - bazofile, inegale ca
mărime şi inegal distribuite, acoperă
acoperă suprafaţ
suprafaţa nucleului;
nucleului;
granulaţiile se colorează
- granulaţ colorează metacromatic cu albastru de toluidină
toluidină (în roş
roşu violet),
violet), PAS
pozitive
Conţin:
- Conţ heparină, histamină
in: heparină histamină, serotonină
serotonină
ME: alcătuite din numeroase granule fine, rotunde, strâns împachetate
ME: alcă

leagă IgE pe suprafaţ

● Bazofilele lea suprafaţa lor, eliberează
eliberează granule, ca ră
răspuns la acţ
acţiunea antigenului
care a determinat anterior formarea de Ig
viaţă:: 1 - 2 ani
● Durata de viaţă

Bazofil

 MEGACARIOBLASTUL (celula
(celula progenitoare
unipotentă: CFU-MK)
unipotentă CFU-MK)
voluminoasă decât blaş
● Ø (25 - 40µ), mai voluminoasă blaştii altor serii ●
nucleul: mulţi lobi, rap.
nucleul: mai mulţ rap. N/C este
este↑ endomitoză devine
prin endomitoză devine
mare şi nucleul apare poliploid
mai mare ●
citoplasma: bazofilă, acumulează
itoplasma: bazofilă acumulează granule azurofile
 diferenţiază
Megacarioblastele se diferenţ iază în MEGACARIOCITE (40 -100 µ) µ), fiecare cu un
nucleu lobulat
ME: complex Golgi bine dezvoltat, multe M, RER abundent şi mulţ
ME: mulţi lizozomi
Trei tipuri de megacariocite:

 MEGACARIOCITUL BAZOFIL : mai mare decât

bazofilă, poate conţ
megacarioblastul, nucleu polilobat, citoplasma intens bazofilă conţine câteva
granulaţii azurofile
granulaţ

 MEGACARIOCITUL GRANULAR : rap.

rap. N/C este ↓,
(celulă poliploidă
nucleu multilobat (celulă poliploidă), citoplasma acidofilă
acidofilă, plină
plină de granule,
granule, iar când
grupează (10 -12), megacariocitul devine
acestea se grupează

 MEGACARIOCITUL TROMBOCITOGEN

► Maturarea nucleului : prin endomitoze → celulă

celulă poliploidă
poliploidă
constă în creş
Maturarea citoplasmei constă creşterea progresivă
progresivă a volumului ei şi scă
scăderea bazofiliei

► Megacariocitele: lângă sinusoide în care pă

Megacariocitele: localizate lângă pătrund prelungirile lor. De-a lungul
demarcaţie, prelungirile se fragmentează
canalelor de demarcaţ fragmentează în proplă
proplăcuţ
cuţe
degenerează şi sunt fagocitate de Mf
► Fiecare Mk + nucleul degenerează

PLĂCUŢELE SANGUINE

- fragmente citoplasmatice (anucleate)

formă rotundă
- formă rotundă sau ovalară
ovalară - Ø: 2-5 µ → 30 µ
grămezi, rar individual
- în frotiuri apar agregate în gră
coloraţie Giemsa: albastru violet
- în coloraţ -
formate dintr-un centru granular, de culoare roş
roş ie – purpurie sau violet - granulomer – şi o
zonă periferică
zonă periferică, omogenă
omogenă, slab bazofilă
bazofilă – hialomer

(plăcuț
Plachetele (plă cuțele) sanguine
 ME:: numeroş
ME numero ş i microtubuli circumscriu plăcuţ
plă cuţa la periferie şi îi dau formă
formă
plasmatică -
sub membrana plasmatică
actină
microfilamente de actină ş i ă
miozină
miozin

 reţeaua interfilamentoasă
În reţ interfilamentoasă se dispun granule: (δ), granule α,
granule cu miez dens (δ
granule λ
 Granulele cu miez dens (granule δ, Ø =100 -150nm)
conţin:
- conţin: Ser, ADP, ATP şi Ca

 Granulele α (300 – 500 nm) conţconţin diferite substanţ

substanţe legate de coagularea sângelui, factori
neutralizează heparina
care neutralizează -
vasculară, au rol în adezivitatea plachetară
cresc permeabilitatea vasculară plachetară şi sunt chemotactici
pentru neutrofile - rol în procesul de reparare a vaselor

 Granulaţiile λ (lizozomi) conţ

Granulaţ conţin enzime hidrolitice
rezorbţia cheagului
- Rol în rezorbţ

 granulomer: mitocondrii şi glicogen, enzime pentru catabolizarea glicogenului

În granulomer:

Megakariocite

 Celulele bipotente CFU-GM se divid şi dau naş

naştere la CFU-G şi la CFU-M→ Monoblast
→ Promonocit→Monocit
romonocit→Monocit

 PROMONOCITUL -
celulă mare (16 -18 µ)
celulă - nucleu rotund,
rotund,
excentric - citoplasma: albăstruie cu
itoplasma: albă
numeroase granule azurofile

 MONOCITUL (15 µ) - nucleu excentric,

fără nucleoli
oval sau incizat, fă abundentă, de
- citoplasma abundentă
culoare albastru - gri cu numeroase vacuole şi granule care dau aspect de sticlă
sticlă mată
mată
află în circulaţ
- se află circulaţie 13 – 36 ore - monocitele nou
intră în ţesutul conjunctiv şi se diferenţ
formate intră diferenţiază
iază în MACROFAGE

MONOCIT

 măduvă
În mă duvă există
există un alt raport decât în sânge al elementelor sanguine
 realizează prin puncţ
Mielograma se realizează puncţie sternală
sternală sau din creasta iliacă
iliacă
 demonstrează raporturile
Mielograma demonstrează raporturile între :
- diferite serii celulare
- celulele mature şi tinere
 Numărul de celule circulante ră
Numă rămâne constant tot timpul, deoarece celulele din cele două
două
compartimente se aflăaflă în echilibru

Distribuţia celulelor hematopoietice în parenchimul MRH

Distribuţ
 1. Nr. total de celule
granulocitopoieză (formare de neutrofile, bazofile, eozinofile)
a. 60% situate în granulocitopoieză
eritrocitopoieză (formare de eritrocite)
b. 30% în eritrocitopoieză
trombocitopoieză, monocitopoieză
c. 10% în trombocitopoieză monocitopoieză şi limfopoieză
limfopoieză (formare de plachete,
monocite, limfocite)
2. Raportul mieloid/eritroid
mieloid/eritroid (M/E)
(M/E):: volumul total (sau nr) de celule care sunt angajate în
granulocitopoieză raportat la volumul total (sau nr) de celule angajate în eritropoieză
granulocitopoieză eritropoieză în
MRH
a. Normal raportul M/E :1→ 4 :1)
M/E 3 :1 (2 :1→
b. Raport > (ex.M/E
(ex.M /E 8:1) indicăă creşterea
indic diminuarea eritrocitopoiezei sau creş
mieloidă cronică
granulocitopoiezei (ex. leucemia mieloidă cronică)
c. Raport < (ex.M/E indică creş
(ex.M/E 1:5) indică creşterea eritrocitopoiezei (ex.
scăderea granulocitopoiezei
policitemie) sau scă

 mielogramă exprimă
Alte raporturi în mielogramă exprimă numă
numărul de celule mature şi imature:
granulocitară: 64/36 cel.
- seria granulocitară cel. mature/cel.
mature/cel. imature
monocitară: 80/120
- seria monocitară 80/120 cel.mature
cel.mature// cel. imature
 Numărul mitozelor:
Numă mitozelor: - seria
granulocitară: la 1000 celule sunt 5 - 6 mitoze
granulocitară
eritrocitară : la 1000 celule sunt 15 -18 mitoze
- seria eritrocitară
 puţine: la 100 celule nucleate se gă
Megacariocitele sunt cele mai puţ găsesc ~ 2 MK

 Modificările de la nivelul mă
Modifică măduvei se reflectă
reflectă în grade diferite şi la nivelul sângelui
studiază atât frotiul sanguin
periferic → pentru a stabilii un diagnostic hematologic, se studiază
periferic cât şi cel medular

Mielograma
 Celule eritropoietice
– Eritroblaş
Eritroblaşti bazofili (ş
(şi proeritroblaste) 3% (0,2 - 4%)
– Eritroblaş
Eritroblaşti policromatofili 12% (6 -18%)
– Eritroblaş
Eritroblaşti ortocromatofili 3% (1 - 5%)
 Celule granulopoietice
– Promielocite (ş (şi mieloblaste) 3% (0,4% - 5%)
– Mielocite
 Neutrofile 12 % (5 -19%)
 Eozinofile 1,5% (0,5 - 3%)
 Bazofile 0,3% (0 - 0,5%)
– Metamielocite (toate tipurile) 8% (4 -15%)
– Celule nesegmentate 24%
– Neutrofile 18% (13 - 20%)
– Eozinofile 2% (0 - 6%)
– Bazofile 0,2% (0 - 5%)
 Limfocite 10% (10 -16%)
 Monocite 2% (0 - 6%)
 Plasmocite 0,3% (0 - 2%)

Frotiu medular
granulocitară
Frotiu medular - seria granulocitară
eritrocitară
Frotiu medular – seria eritrocitară