Sunteți pe pagina 1din 129

R目ν

‘ く
LECTURA sI SCRIEREA
PENTRU DEZVOLTAREA
GANDIRⅡ CRITICE

VOLUⅣ lUL I

Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith,


Charles Temple
INTRODUCERE

CE ESTE GANDIREA CRITICA?


Termenul de giindire criticd este folosit in cercurile educatorilor de decenii gi a ajuns sd
semniflce lucruri diferite pentru diferite grupuri. Pentru mul1i educatori, gindirea criticd in-
seamnii gindire de nivel superior - ,,superior" referindu-se, de obicei, la pozilia superioarii
ocupati in taxonomia abilitSlilor cognitive a lui Bloom. Pentru membrii catedrelor de filo-
sofie din universitdfi, gAndirea critici semnifici de obicei deprinderile de gAndire logici qi de
ar_qumentare care ii fac pe studen{i s[ citeasc[ cu atenlie, sd analizeze gi si scrie cu claritate.
Pentru teoreticienii literaturii gi colegii lor, ,,critica" este un fel de abreviere pentru o
abordare care demonteazd textul in pa(ile sale constitutive, adesea cu o oarecare suspiciune
la adresa f-elului cum textele ajung sE aibi un anumit efect asupra cititorilor gi la adresa
motivclor care i-au mAnat pe cei care le-au scris. Pentru unnagii lui Paolo Freire, ,,critica"
in educalie se ref-eri ia imperativul trezirii congtiin(ei, cre;terii sentimentului de partrcipare
a celui care inva!6 1a construirea propriului sdu destin.
S-ar putea si nu ne foloseasci de fapt la nimic sd incercdm s[ caracterizdm, dincolo de
cele spuse, gAndirea critici. Filosoful Matthew Lipman a incercat de curAnd sd catalogheze
procesele care arputea fi etichetate ca gAndire critic[, dar a lbst obligat s[ recunoasci faptul
cd,,...lista este nesfdrgit[, pentru cd ea nu face decdt s[ incerce s[ cuprindi invcntarul
abilitdtilor intelectuale ale omenirii."
Abordarea noastri. drn cadrul proiectului Lectura Si scrierea pentru tlezvoltarerr gdn-
dirii critice derir,d, in mdsurl mai mare sau mai micd, din toate aceste traditii mentionrte
mai sus. cu unnltoarea observatre: noi credem ci procesele mintale cele mai potrivitc cr-r
scopul proiectului nostru sunt cele care servesc cel mai bine scopul de a fonna ceti{eni res-
ponsabili pcntru o societate deschis[, gi anume :

I tbrmularea ulror pireri originale;


I alegerea ralional5 a unei op{iuni dintre mai multe posibile;
. rezolvarea de probleme;
r clezbaterea responsabrld a ideilor.
La acestea se adaugd dimensiunea sociald: valoarea muncii in colaborare cu allii pentru
a constmi sensul. aprecierea diferitelor puncte de vedere, recunoa$terea f'elului in care
erperienta trecuti a oamenilor le poate influenfa atitudinile gi perceptiile.
Umrcazi apoi factorul pragmatic: cele mai bune abordiri sunt cele care il implici pe
e lev firi intirziere in cnticd, in loc si studieze procesele abstracte qi si aminc la
-eAndirea
rreslar;it ocaz;a pe oare elevii o agteapti, gi anume de a se gAndi Ia ceva irnportant. Mai
rnult, gandirea criticd se dezvoltd cel mai bine cAnd izvordgte din propria curiozitate I
clevului, clin probleme autentice care il preocupi pe acesta.
O dejinilie a gdndirii critice care tqi are rdddcinile in pedagogie
Pentrtl a senア i scop■lrile acestui proiect,ln loc stt dezvoltttm pc rand cate o abilitate critic五 ,

ne vonl concentra pe transforlnarca practicilor de lucru la clastt astfcl lncat prin ele stt crettm
un climat dc fncrcdcrc,s五 ï ilmplicユ nl pc clcvi in discutarea unor idci intcrcsantc si sttincu¨

r句 五
m invcstlgttla temeinic江 i dezbaterea autcntic五 .Aceasttt abordare provine din convin―
§
gerea ctt o invcstigare sustinuttt a problemelor care li preocuptt pe elevi,in prczcnta unui
profesor atent,cu discu!五 bogatc si insuflctite,va dczvolta in acclasi timp,pe mttsurtt ce
clevii se obi§ nuicsc cu accst stil dc lucru,un mare numtt de valoroase dcprinderi de gan―
dirc critic五 .

DJ″ ι″sJ“ ″′
ル ′ιιαrι ル ″ιτッθJ`ag′ Jlirι α ε″力″εグ

Pe mttsurtt ce f§ i dezvolttt capacitatea de a gandi c五 tic,clcvii progreseaztt pe ull■ 1五 toarele
patru planuri:

PERSONAL PUBLIC
HETERONOM AUTONOM
INTUITIV LOGIC
O SINGURA PERSPECTIVA ヽ4ULTE PERSPECTIVE

De la personalla public.Prilncle reaclii alC COpiilor la o opcrl sunt,de obicci,cxprilnate


sub forma,,llni place/nu¨ Ini place",cu altc cuvinte sunt reac!五 la ccea cc ci ca pcrsoane
gttscsc interesant in acca oper五 .Pc mttsllrtt cc se maturizeaz江 ,i acumuleaztt expericnt五 ,dC宙 n
i cxprilne reacliilC in telllleni carc pot fl inlClesi dc allii§
din cc in cc mai capabili sI↑ § i Carc
sunt mai adecvali pentru comparatii§ i dCzbateri.Rcaclia personaltt nu cstc,insユ ,niciodat五
complet abandonat五 .O raportarc personaltt la o idcc,a§ a cum arattt James Britton,cste o
surstt de vitalitate si autenticitatc in gandire. cu toate acestea, selllmul distinctiv al unei
persoanc educate cstc capacitatea sa dc a― § i cxpHma gandurile clar§ i convingtttor dc falユ cu
altii,fle ci si strOini.

De la heteronom la autonom.Piagct folosca tellllenul dc,,hctcronolllic''pentru a se referi


la credinta COpilului mic cユ mlelepCiunea si autoritatea sunt atribuitc altora,categoric mai
mari decat el.Textul cste cu adevttat o felie dc via`,Sau cel pulin 0 0pcrtt a cユ rei autori¨

tate nu poate fl pustt la indoial五 .Terllnenul,,autonolllic''cra folosit dc Piagct pentrLl a SC


rcfcri la realizarea de ctttre copil a faptului ctt cl lnsusi este capabil sユ dcscric lumea,is五
facttjudectti dcSpre ea;c江 ,prin■ lmare,nu existtt nici lln motiv pentrtl care noi stt nu putcm
fl o autoritate in anulllitc privinte;§ iCう ,prin cxtrapolare,§ i textul cxprimtt un adevttr linlitat.
Elev五 care f§ i dezvolth autonolnia de gandire devin mai siguri pe ci fn§ isi,mai dispu§ is五
adopte un punct de vedere si s五 -l suslin五 § i rnai inclinati sユ puntt sub sclllmul lntrebttr五 vali―

ditatea unui argulnent exprimat htr― lln tcxt.

De la intuitiv la logic.A aflrlna lucruri in mod intuitiv↑ nscallllmtt a cxprilna idei Fartt a
rcflccta prea mult la legtttura dintre af1111laliC,i expeHeni五 ・A tc concentra asupra logicii↑ n―

seamntt a deveni sensibil la modul m care sunt arttatc prObele pentru a susiinC COncluzia.

4
Logica nu amenin![ s[ inlocuiasci in totalitate intuifia; dar in m[sura in care logica poate fi
o formd mai publicd de gAndire decit intuilia, democra[iaarc de cdgtigat atunci c6nd oame-
nii sunt capabili s[ igi expun[ poziliile in mod logic.

De Ia o perspectivi la mai multe perspective. Un g6nditor critic mai pulin matur se va


crampona de propriile convingeri, indiferent de ce spun ceilal1i. Un gdnditor mai matur, un
gdnditor critic va line cont qi de convingerile celorlal1i. GAnditorul mai matur poate, desi-
gur, sd.iqi modifice convingerile cind ajunge s[ fie convins de argumentele altuia; dar la fel
de important este faptulcd, susfindndu-gi propriapozi,tie, este capabil sd accepte gi poziliile
altora, exprimdnd acest lucru in maniera: ,,$tiu cd sunt mulli care cred X, dar dali-mi voie
sd vd ardt motivele pentru care Y e preferabil."
UNITATEA I:GANDIREA CRITICA sI CADRUL
EVOCARE/REALIZAREA SENSULU1/REFLECTIE

O Explozia informatiOnal五

Dilnensiunilc schilnbttrilor care sc petrec↑ n socictatea contcmporantt rcprczinttt o provocare


serioastt pcntrLI CCi a caror sarcintt este s五 ―
i pregtttcasca pc cop五 pentrll sccolul XXI.Cadrclc
didacticc se conhntユ cu problema dc a¨ i pregiti optilll pc elevi pentnl a reusi,pentl■ lai
prospcri§ i productivi intr― un viitor pc care nu-l puteln prcvedea↑ n dctaliu.Este imposibil
de anticipat ce vor face actllalii elevi de gilnnaziu cand vOr teinina liceul§ i vor intra in
randulね rtei de munctt in fabrici sau m bユ nci,ln sユ nitate sau altc scrvicii,grcu nc putem
imagina cc fel dc ocupatii nOi vor apttrca ln Statclc Unitc sc crede c1 25%din mcscriilc
secolului v五 tor nu existi fn prczcnt§ i ctt cele existente acum si care vor supravietui in prilna
partc a secolului umltor vor fl considcrabil difcrite.PcntlLl a fllnctiona cu cicienttt in
lumea viitorului va fl adesca nevoie dc cunostintc§ i perspcctivc complet noi.
in prezcnt,informaiia apare intr― un ritmね ri prccedent Multi estimcaztt cttin ulll■ tttorii

zccc ani,tot ccca ce§ tinl astttzi va constitui doar 109る din baza de cuno§ tintc cxiStent江 .Mai
mult,oamcnii dc§ tiin,Sunt de acord ctt maoritatca lucrurilor pe care le stim sunt valabilc
zccc ani sau chial lllai putin,duptt carc devin incxacte sau dcp江 § ite.

in paralel cu aceasttt cxplozie infЭ ΠnaliOnal五 ,se desFa§ oartt o explozic tchnologictt in
domcniul transmitcrii informatiei Cu tchnologia CD― ROM,toate bibliotecilc din lume
dcvin acccsibile dc acastt sa■ l de la birou cu alutOrtll unui telefon§ i al unui computcr.Volu―
mul enornl de inforlllatii diSponibilc face sユ devintt imposibil,ba chiar ridicol sう creden■ cユ

volumul de cunostintc aCumulat in§ coalう ar putca fl scmniflcativ in col■ paratic cu tOtalul
lnfoΠ natiile dircctc pe carc lc invaltt clCVii nostri nu vor rcprezenta dccat o fracti■ lnC din tot
ccca cc sc§ tiC intr― un domcniu§ l o fl‐ actiune foartc mich din ccca cc va trcbui ca ci s江 §
tic

fn cursul victii lor

. Predarea pentru dezvoltarea gflndirii critice


S-a gregit adesea considerflnd gdndirea criticd o ,,materie" de studiu sau un set de deprin-
deri care trebuie memorate qi aplicate. Dar, dacd nu este o materie de studiu, atunci ce este
gAndirea critic5? Dupd pdrerea noastrd, este unprodus.Este un punct la care ajunge gAndi-
rea noastrd in momentul in care gdndim critic din obiqnuinld, ca modalitate fireascd de in-
teracliune cu ideile qi informaliiie. Este tnproces activ, care se produce uneori intenfionat.
alteori spontan qi care il face pe cel care invaf6 sd delind controlul asupra informafiei,
punAnd-o sub semnul intreblrii, integrAnd-o, reconfigurdnd-o, adaptAnd-o sau respingAnd-
o. Gindirea critic[ este un proces care are loc atunci cAnd cel care invafd igi pune intreb6ri
ca: ,,Ce semnificalie au aceste informafii pentru mine?", ,,Cum pot folosi aceste cunoqtin-
fe?", ,,Cum se leag[ aceste cunogtinfe de ceea ce gtiam dinainte?", ,,imi folosegte aceastd in-
formalie la ceYa?", ,,Care ar fi consecinlele aplicdrii in practicd a acestor idei pentru mine
qi pentru ceilalli?"

. Ce este g0ndirea critici?


GAndirea este un proces asemdndtor cititului, scrisului, vorbitului gi ascultafului. Este un
proces activ, coordonat, complex, care presupune c[ te gindegti in mod autentic la ceva. Ea
nu este ceva ce se poate preda in afara unui context. Gdndirea criticl nu se deprinde mai
bine cdnd este separatd de contextul general al programei gcolare sau al vielii cotidiene. A
invdla sd gdndegti critic in qcoal[ se face cel mai bine cAnd abordezi in acest fel cunoqtin]ele
noi, ca qi cum aceastd abordare ar fi parte a programei sau un rentltatprevizibil al acesteia.
De fapt, cercetdrile mai recente in domeniul invdldrii gi gAndirii critice demonstreaz6 cd
predarea deprinderilor in mod izolat, pe de o parte, qi memorarea cunoqtinfelor, pe de altd
parte, diminueazl gdndirea critic6. De exemplu, Brown (1989) ardta cdformarea de deprin-
deri separate de scopurile gi sarcinile lumii reale le poate permite elevilor sd oblin6 rc ltate
bune la un test, fEr[ a-i face insd capabili sd aplice acele deprinderi la situalii noi.
Definiliile complexe ale invdfErii gi gdndirii sunt sprijinite de cercetdrile din domeniul
psihologiei cognitive, fllosofiei gi educafiei multiculturale. Punctele comune ale acestor cer-
cetdri sunt urmdtoarele:
f . inv[larea eficient[, de durat6, care poate fi aplicatl la situalii noi const6, in principal,
in gdsirea sensului informaliilor qi ideilor cu care avem de-a face. Acest lucru se in-
tAmpl[ cel mai bine cdnd cei care invald participd activ la procesul de invdfare, interio-
rizdnd, sintetizAnd gi insugindu-qi in felul acesta informaliile (Anderson et al., 1985).
2-invdlarea se imbundtdlegte cdnd elevii folosesc unrepertoriu de strategii de gdndire.
Folosind aceste strategii, in cadrul experienfelor de invdlare, elevii interiorizeazd
procesul invdldrii (Palincsar qi Brown, 1989).
3. invdlarea gi gdndirea criticd sunt stimulate de ocaziilein care cunoqtin{ele nou inv[-
late pot fi aplicate in rezolvarea unor sarcini autentice (Resnick, lgBT).
4. invdlatea se imbundtdleqte cAnd se bazeazdpe cunoqtinlele gi experienfele anterioare
ale elevilor, permilAndu-le acestora sI lege ceea ce gtiu deja de noile informalii care
trebuie invdfate (Roth, 1990).
5. Gdndirea gi invdfarea criticl au loc atunci cdnd profesorii apreciazd diversitatea de
idei gi experienfe. Gdndirea criticd apare cdnd nu existd mentalitatea ,,unicului r5s-
puns corect".

. Crearea cadrului necesar gflndirii critice


Predarea gdndirii critice nu este o sarcini simpl[ gi nici una care se realizeazd intr-o anu-
mitd leclie qi apoi se uit[. Nu existi o listd de pagi care trebuie urmali pentru a ajunge la
galldirca criticI Existi,11]s江 ,un sct dc condit五 Carc trcbuie indcplinitc dc iccarc lcctiC si
carc sllnt cscntialC pentru promovarea gandirll crltlce:
l Trebuic gisit tin]p§ i crcatc condilii pCntr■ l cxperientCIC dC gandirc critici
2 Elevii trebuic lisati sI Spcculczc
3 Trcbuie acccptattt divcrsitatea dc idci si pttreri.
4 Tl‐ cbuic pronlovatl inlplicarca activtt a clcvilor in proccsul dc invltarc
5 Elcvii]]u trcbuie stt aibi sentilllcntul ci riscl stt ic ridiculizati.
6 Trebuic cxprilnattt incrcdcrca in capacitatea flec江 lui clcv dc a gandi critic
7 Trcbuic aprcciati gandirca critic江 .

Pentru a衝 unge si gandeascl critic,elev五 trcbuic:


i dczvoltc incredcrca in fortclc prOpr五 si stt intclCagi valoarea propr五 lor ior idci
1.si― §

sl oplnll:
2.si sc implicc activ in proccsul dc invユ tare:
3 si asculte cu rcspcct opiniile difcrite;
4 sh ie prcgI百 ti pcntlLl a fOl‐ lllula si dcmonta judccttti

π「Frprノ
Galldirca critici neccsittt tinlp din lllai rnulte lllotivc.Inainte de a gandi la ccva nou,trcbuic
stt dcscopcrinl ccca cc credcm dcsprc acest ccva nou.Dcscoperirca propriilor gallduri prc―
supunc un fcl dc explorarc arheologictt a idcilot convingcrilor§ i cxpcricntclor antcrioarc
(PCarS011,HanSCn,Gordon,1979)Estc,dc ascmenea,nevoic dc tilllp pcntm a inccpc si cx
prilllilll accste ginduri in propriile noastre cuvinte§ i a auzi culll suni Conlunical・ ca gi1ldu―
rilor critice ia§ i ca tilllp Fttri comunicare nu aparc ocazia dc a auzi fccdbac](― ul cclorlalti,
carc pcrl■ litc§ Ic■ lirca idcilor si rcllectarca in continuarc.Pcntru a prol■ lova gindirca critici,
fll lcctii trCbuic si sc acordc suicicnt til■ p elcvilor pcntru a― si cxprinla idcilc si pcntrtl a
prinli tcdback constructiv Cand gandurile sunt vcrbalizatc intr o atmosira carc incurttca
zi collntlnicarca,idcilc sc fornlulcaz江 i sc clariictt mai binc
§
´
Pι ′″′rsrr″ ′′rr

Elcvii lnll gandesc↑ 1ltotdeauna liber ill lcgitura cu ideile illlportante pentru ei ′
ヽdesea ci
a5tcapti cal〕 rofesorul sl lc dca,,singullll rttspuns bun'' Elcvii carc gilldcsc critic,insi,dcz―
volti in 11lod activ ipotcze,al‐ allland idcilc§ i conccptclc in divcrse fcluri Ullclc clintrc accs―
tc colllbinatii sunt nlai productivc decat altclc,llnclc pot pttrea rczollabilC la lllccpllt si lnai
plllil〕 Valoroasc ulterior E)ill■ potriv江 ,unele co1lceptualizttri pot pttrca abcrantc la pril〕 la vc―
derc pcntltl a devclli intcrcsantc prin perft‐ ctionarc sau prin schilllbarca pcrspcctivci PcntlLl
ca accst tip dc galldire si sc dcsね 5oarc spontan,clc宙 lor trcbuie sユ li se DCrmiti si spcculc
ze,si crcczc,si airnlc divcrsc lucrllri,ic cう sunt evidente,ic ci par aberante Cind elevii
llllCICg cl accst compoltamo〕 t cstc acccptabil,sc angttcaZtt mai act市 in analiza c五 tic江
cand p.。 fcsorii pcrl■ ■it clcvilor sl dcvintt ganditori critici, trcbuic sl dca dovadtt dc
disccrninlant Cu altc cuvilltei ei trcbuic sl facl distillctia intre a acorda pcfl■ isiunea si a■
prca indulgcnti Acordand clcvilor pcrl■ lisiunea dc a spccula nu inseamn江 i acccptarca■ 11llli
§
COlllpOrta11lent supericial in galldirc Nu orice lucru incriti contemplat,iar elev五 trcbuic si
衝c l‐ csponsabili pclltl― u autellticitatca gandirii lor§ i trebuic si prinleascユ fccdback ollest
2へ stfcl,a dori ca cincva si gandcasctt critic prcsupunc acordarca perlllisiunii intr― un contcxt
caractcrizat dc incllrttarc si prOductivitate,↑ 1l care existtt un scop autentic pcntru spcculatii
DJッ ικう ″α

ねctt speculttii,Va apユ rea diversitatea de opin五 §
O dattt cc elevii se simt liberi sユ i idei.A,a
sc intamplユ intotdeauna cand sc abandoneaztt convingerea ctt cxisttt un singur rttspuns
corcct:vor apttrea atttca opinii cali elevi cxis● .A↑ ncerca stt limitezi cxprimarca opiniilor
ar insellma sう lilnitezi gandirea clevilor.Pcntru ca gandirea critictt sこ lnflorcasc江 ,trebuie
crcattt o atmosfcrtt in clasユ care stt le dea elevilor sigurania ctt SC a,teapttt de la ci si sc ac―
cepttt o gamtt largtt de opinii si idei.
Acolo unde lipsc,te… ln prOCesul de gttdire,i in、ア
江lare lipscstc§ i gttldirea
critic五 .IIIulli elCVi sunt pasivi,crezand ctt profcsorul sau rnanualul conline tOate cunostin―
lelC Si Ctt Ci nu trebuie decat s江 lc ttnvele・ Ei vttd cunostintclC Ca flind flxc,gata pentru a fi
tumate in capul elevilor care nu trcbuic dccat stt le reproductt apoi la comandtt pentru a
dcmonstra ctt au invttat・ Ace§ ti ele宙 nu se implic五 ↑
n gttldirea critictt decat dacl sunt im―
pulsionati Stt factt acest lucru si sこ investeasctt in prop五 a lor inv4arC.Abia atunci se vor
transforma inparte activtt aprocesului de inv4arc si f§ i Vor asuma responsabilitatca proprici
inVれ 五
ri.Abordttrile metodologice care fi implictt pe elevi in refleclii spCCulative,in impttr―
t五 §
irea idcilor§ i opin五 lor fi allgttcaz五 §
i fi activeaz五 .La orclc undc clevilor li se pennite s五
rttmantt pasivi,se constattt ctt gandirca criticユ lipsc§ tc din comportamentul acestora.

Иs″ ′zα ″ιααιrJlsc″ ″ι


A gandi liber poate fl riscant.Ideile pot s五 n moduri ciudatc,umoristicc,uncori
含 ↑
li vin五
contradictorii.Ideile,,tampite'',combinaliile aiu五 te,noliunile penibile sunt toate parte a
proccsului de gandirc.Profcsorii trcbuic s江 ―i linistcasctt pc clcvi,cxplicandu… le ctt aceste
lucruri fac parte,ln mod ircsc,din procesul de inv江 ,arc.Este de asemenea important stt sc
iniCleagtt foarte binc ctt ridiculizarca idcilor nu va fl tolcrat江 ,pcntru ctt aceasta sufoctt gan―
direa prin crearea unui sentilnent de risc pcrsonal cxcesiv.Gandirea se desね §
oartt cel lnai
bine intr― o atmosfe轟 liDSitt dc五 scuri,in care ideile sunt respectate si ele宙 i sunt motivati
sユ sc angttcZC activ m procesul de gandire.

Respι J
`″
Adcsca nu suntem siguri cc vor credc elc宙 i sau cum vor intcrprcta infollllaliile.se fac mari
eforturi pentru a lc controla§ i canaliza gandirea de parc五 ,fartt acest control,Inintile cOp五 lor
ar lua― o razna si ar producc haos.De fapt,sc intampltttocmai opusul.Cand clc宙 i mteleg C五
opin五 lc lor sunt apreciate,cand sunt convin§ i ctt profesorul respecttt ideile si convingerile
lo鳥 reaclia 10r tipictt este de a dclllonstra responsabilitate§ i griitt Sporit五 .Ei incep stt arate
mai mult respcct h`de prOpria lor gandire si iau proccsul dc mvユ larc,i consccintele
acestuia mult mai in scrios dac江 ,i profcsorul manifesttt respect.

θα″
レη′ ια
Este cscnlial Stt Comunic五 lm elevilor ctt opinia lor9 adictt prop五 a lor analiztt c五 ticユ ,arc valoarc.
Abia atunci vom reu§ is江 ―
i implicユ m in gttldirea critic五 .scOala,prin natura feedback― ului
pc care ll solicittt elevilor9 comunictt foarte mult in lcgttmra cu ceca ce cste apreciat.Cand
clcvilor li sc cere numai sau mai ales,sユ reproductt pur si silnplu ce li s― a predat in ziua
prcccdcnt五 ,fle oral,fle intr― un test scris,ci iniclCg rapid ctt ccl rnai important si rnai apreciat
lucru cstc invttiarea pe dc rost a idcilor altcuiva.Dactt nu asta doriln stt se inicleag江
,atunci
trebuie stt demonstrttm ceca cc apreciem,interaclonand in alt fcl cu cle宙 i§ i certtdu― le alt
fcl de feedback.

10
. Responsabilitatea elevilor pentru gflndirea criticl
Rcsponsabilitatca pcntru invatarc,l pcntrtl angttarea ln gandirea critictt revinc,ln ultirn沈
install,,elCVului.Atmosfera din clastt trcbuie stt lc pellllitt elc宙 lor stt gandeasctt critic,dar

ei sunt cei carc trebuic stt aclioncZe pentru a facc asta.inaintc de a actiona,ms五 ,ci trebuie
S江 ntCICagtt ce li sc cerc pentru a a」 unge Stt gandeasctt critic.

Existtt un numar dc atribute§ i comportamentc pe care le Fnanifesttt cei care gandesc cri―
tic§ i pe care ar trebui stt le promovttm si stt le incur巧 五
m la Clas五 .Acestca sunti

ια
ル crι ル″
intai,ci trebuie sユ 巧ungユ SI Creadtt ctt opiniilc lor au valoarc.Trebuie stt accepte ideca c江
ceca ce gandesc ei are valoare unic五 §i cste o contribttie la intelCgerea mai buntt a concep―
telor discutate.Fttrtt incredere in propria lor valoarc§ i demnitate,elcvii vor reiza stt sc
implice in gandirea critic五 .

ιααε″ッα
′ ″
Iン lρ icα

in al dOilea rand,Ⅳ Iihaly CSikszentmihalyi(1975)del■ Onstrcaztt ctt atunci cand clev五 sunt

lェュplicatl actlv in procesul de inv五 学re,la un nivel adecvat dc diflcultate,ci invattt cu pl五
cere,iar capacitatea lor de gandirc si mtclegCre estc mai marc.Ele宙 i autcntic implictti
巧ung Sこ ↑ nieleagtt ctt atunci cand investesc suflcicnttt energie in inv4arc si Se implictt in
mod acti、 Ъprocesul dcvinc plttcut§ i dtt na§ tere llnui sentilnent de lmplinirc.

Iη ar″ ∫rrι αJαιJあ ″


Acesta cste un comportament invttat,Carc neccsiぬ rcnllniarea la anumitc lucruri in favoa―
rca celorlalti.Pttrintii fi lnvaltt pc copii s五 ↑
n■parttt cu allii Ceca ce au,considcrand ctt accasta

i dc supravielVire important五 .Copiii ttung Stt accepte ideca nu


cste o deprindere social五 §
巧ung stt COnstatc avantttele intrinscci ale accs―
doar pentru ctt le― o cer pttrintii,Ci pentru c江
tui comportament.Cu alte cuvinte,ci iniCleg c江 ,renun!加 d la ceva,castigi altceva "Impttr―
i opinii poatc fl riscant五 .Ea presupunc a te ex―
tirea''Cu altii a prOpriilor convingeri,idci§
punc altora in calitatea ta de olln care inval五 ,Capabil deci stt clniti idei valoroase dar si s五
COllliti gre§ eli ulnilitoare.

∠∫ ttrθ α
ε″ι
irea idcilor presupune ctt clev五
in clasュ ,llnpttrt五 § ascult五 ,renuntand la a facejudecttti sau la

a―§i ilnpune propriul punct de vedcre.Ce prilnesc in schilnb cste intelepciunea colectivtt a
celorlalti Care,dacユ nu are alt merit,mttcar exprimtt ideile in alli tCrllleni§ i ofeぬ un contcxt
mai larg pentru propriile idci.De fapt,accst gcn de dialog cxtins lc permitc cle宙 lor s江 §
―i
reexamineze si s江 ―
§i§ lchiasctt propriile idei,sX le plascze in mozaicul de idei care se for―

meaztt injurul unui anumit subicct prin invttlare si expcrie可 五.

。intrebこ rile profesorului

Un instrLlmCnt putemic pentru promovarea sau,dimpotriv五 ,descurttarea gandir五 criticc ll

constituic interogarea profcsorului.Felul intrebttrilor pc carc lc punc profesorul detcrlllin江


atmosfera din clas五 , ce se apreciaztt in prilnul rand, ce inseaIIIn五 i,,gresit'', ce
,,corcct" §
11鳳 『詔雷胤鋼I晶 股l器鵬:1驚脚 Tlll非 認瞥
鷺棚
lectezc, stt speculezc, stt rcconstruiasc五 ―
§i imagineze, stt crceze sau stt cantttcascュ
, s五 un

m胤 :肥 認1棚 Ⅷ∫
∫鳳樫X鮮.1lWお 器麗
″l織 耽輩'謂
:「 ;鮮
fl ceva flx,ctt ideile sunt lnalcabile,cttlumea lor se compune din ediflcii de gandire omc_
nesti, ale cttror cttrttmizi sunt ediic五 lc persOnalc ale altOra,carc au privit prOblcmelc din
propriul lor punct de vederc.

・ Intrebttrile si valorile

Profesortll este un model putemic.Copi五 缶valtt de la inccputul cxperienici 10r§ c01arc s江


fle atenli la Ceca ce spune si facc inv五
!五 tOnll lor.Prin observaliC atent五 ,clevii fnvaltt Ce cste
considerat ilmportant,cc sc asteapttt dc la ci in v五 tOr si cc tipuri de infOrlnalii VOr trebui sI
aibtt in momentul evaluttrii.Cu alte cu宙 ntc,pe l`通 gtt transmiterca de inforlnatii si idci,
intrcbttrilc profcsOrului ttallsmit si ceca cc acesta apreciaztt la clevii stti(Steelc&Mcrcditll,
1991).Cu timpul,clevii ttung§ i Ci stt aprecicze acelca§ i lllcrtlri si stt hcercc s江 lc rcalizcze.
Studiile efcctuate ln SUA au demonstrat ctt peste 750/。 din intrcbttrile puse de profcsori
clevi10r sunt de un singur tip,si anume literale,deci care nu solicit五 ↑ n vreun fel prelucrarea
inforlnalii10r.Stud五 le lhcute↑ n S10vacia au scOs la ivealtt f010sirca chiar lnai pregnanttt a
aceluiasi tip dc intcrogare(pantt la 95%,duptt Zelina,1994;Zelina&5 Zelinova,1990;Ga―
vora,1990;Mares&Krivohlav勇 1989).IndifCrent dactt materia cste o stiinttt cxaCttt sa■ l
litcratur五 ,↑ ntrebttrile cu care sc cOnfrunttt cel lllai adesca elcv五 sunt cele la nivel literal,care
nu cer decat rttspunsuri de un cuvant sau o propozilie・ Excmplc dc astfel dc intrebttri sunt
ccle care le ccr elcvilor stt numcasctt un animal cu patru picioare,sau satLll fn Carc se petrecc
aCliunca povestirii pe care au citit― o m cla壺 ,sau tt spuntt ctti,Sau dc cc culoarc,sa■
lla cc
distant五 ,sau la ce dat五 .Cand se pun atat de inulte intrcbttri la nivel literal,nu e de lnirare
ctt clevii ttung stt aprecicze datcle mai mult decat Orice alttt fOrlntt de cunOstinte si Ctt SC
strttduiesc sl gandeasctt llllai ales la accst nivel.
cand datele exacte sunt cele mai aprcciatc, s¨ ar putea sユ nu rcu§ illl stt ne schimbttm
elev五 .O dattt cu crestcrea cno■ 111江 a V01umului dc infOrlnalii§ i CunOstinlC,idCca ctt elev五
ar putea vreodattt acumula dcstulc inforlnalii pentru a i st“ 加 i cu adevttrat pe o anumia
materic cste in cel mai bun caz dc natllrtt sttinducX Tn eroare.Mai mult,cuno§ tinICle fn sinc
nu au valoare prea llllare.Fttrtt capacitatea dc a sintetiza,rcintegra,si rcconstrlli infOrlnaliile
aSttl↑ ncat ele stt devintt utilizabile,practice si aplicabile,acestea sunt inutile.
In plus,lntrcbユ rilc puse la nivel literal nu necesittt nici intcgrarea idciloち nici rcflectiC,
nici conversalic・ PCntru a rttspunde la astfel de intrebttri nu e ncvOie dccat de o cunOa§
tcre
supcrficialtt a cOntinutului sa■l a unor cuvinte§ i expres五 din text.Ⅳ Iulli elevi§ i_au dezv01tat
capacitatea dc a― § i aminti infOrlnaliiね rtt a inlelcge weOdattt ideile centrale ale acestOra.Ei
suntin starc stt mcmorcze Йtt a i schimbati m vreun fcl de cxperienia lor de invttare・ Dac滋
inV五 !area e considerattt a produce schilnbttri perlnanente dc comportament,lllemorarea nu
poatc contribui dccat in foarte inicユ inlsurtt la invtttare.
つ4
Pentru ca ele宙 i stt reiccteze la info.1114iile nOi,i sl le integreze in randul cllno,tittelor
si convingerilor lor allte五 oare,trebuie ca ei sl se angtteZe ln conversalie,S江

,i exprillne
idcile cu propriile cuvinte,sこ ―
msuseasctt vocabularul nou.Abia atuncl pand vor st“ ani
,l
noile cunostinie Si nOul vocabular cu adevarat,noile expe五 enie VOr deveni invttare pe.1■ ■
a―

nena.Interogarea la n市 el literal nu le ofett ele宙 lor ocazia dc a conversa(Gavora,1990).


Ea le limiteazこ limbttul la ctteva expresii care,dc obicei,nu sunt originale.

・ Examinarea cadrului ERR


Eν θ ″ια

P五 ma fazttse nume,teノ ンZα θソο
`arJj.La orele la care se foloseste acest cadru,in etapa evo―
c灘 五 cle宙 lor li se ccre deseori stt factt brain,191・ 1・
ingsi Sこ alctttuiascこ liste cu ceca ce stiu
sau cred c五 §tiu,ca punct de plecare.Uneo五 brainstoll■ ling― ul sc facc individual,alteori↑ n
perechi§ i apoi cu intrcgul grup.Cineva sc五 e ideile grupului pe tabl五 ,acceptand toate ideile,
fle ctt sunt corecte,flc ctt nu.Profesorlll poate extrage unele idei de la elevi punand intrebttri
desprc anumite lucrun care nu au fost discutate,dar care sunt relevante in lectur五 .In aceast江
ctaptt este important ca pЮ fesoml壺 se ablintt de la a vorbi,mmお llra pOSibilului,Mshdu― i
pe elcvi stt v9rbeaSC江 ・Rolul profesorului este dc a indmma si extragc idcilc,precunl§ i dc
a― i asculta cu atenlie pe elevi.
In aceasぬ primtt faztt se realizeaztt mai mu■ e act市 it4i cognit市 e importante.Intai,ele_
宙i sunt implictti aCt市 in hcercarea de a― § i aminti ce stiu despre un anumit subiect.Aceasta
fi obligtt s五 ¨
§i examinczc propriile cunostinle si stt inceaptt stt se gandeascこ la subiectul pe
carc in curand ll vor examina in detaliu.Importanta aCestei implicを i initiale va deveni mai
claぬ o dattt cu descHerea celorlalte doutt faze.Oricum,lmportant este faptul c五 ,prin aceasa
activitatc inilial五
,Clevul stabile,te un punct de plecarc bazat pe cllnostinlele prOprii,la care
se pot adttuga altele noi.Acesta este esenlial,dat flind c五 o五 ce cuno,tinle care persisttt sunt
inielese m contextul a ceea ce este dtta cunOSCutゞ ↑叫 eles.理 fO・ ulaⅢ le prezentatQ塁 ぬ un
context stt Cele pe carc ele宙 i nu le pot corcla cu altele daa culosc''plnl"le 9are s,■ i`
foarte repede.
P16じ
醗1l de fnv五 lare eSte un proces de conectare a noului cu ceea ce este daa cunoscut.
Cci care inv叫 五1,i Clこ desc mtclegerea lucrllrilor noi pc indamentul oferit de cunostintele
si convingerile anterioare.Astfel,巧 utttldu_i pe ele宙 stt reconstmiasctt aceste cuno,tinte Si
convingeri anterioare,se poate clこ di un hndament solid,pe carc stt sc construiasctt mtele_
gerea pe te■ ■
1len lung a noilor infol.1.4五・In felul acesta se scot la lumintt nemielegerile,
coniz五 le,i erorile de cunoasterc care nu devin evidente Fartt exalninarea activtt a cuno,tin―

te10r Si COnvingerilor daa existente.


Al doilca scop al fazci de evocare cstc dc生 1■ ∝iy"po CC1 0are lllv∼ 江Inv4arCa este
un proces activ si nu unul pasiv Prea des se intamplこ ca elevii stt stea pasivi in clasこ ascul―
tttdu-l pe profesor gandind fn locul lo■ ln timp ce ei stau in bttnci luand notilc sau ViSand
cu och五 deschi§ i.
Pcntru ca lnlelegerea critic五 ,de durat江 ,sこ aib江 loc,elev五 trebuie implicali actiV in pro―
cesul de inv江 !are・ Prin implicarc activtt se intelege Ctt Clev五 devin con,tienti dC prOpria lor
ghdire si l,i folosesc limbttul prOpriu.Ei trebuie s五 ―
si exprime cunostinlele scriind si/sau
vorbind.in felul acesta,cllnostittele iecttuia slmt constientizate si este scoastt la supraね
`
13
"schema''precxistenttt in gandirea flccttnlia in legttttlrtt cu un anunlit subicct sau idcc.For―
muland accasa schemttin mod con§ tient,clclrLll pOate sa corclczc mai binc informatiilC nOi
cu ccca cc§ tia daa,deoarece contextul necesar pell七 u inielegere a devenit evident
Deoarcce durabilitatea intcleger五 depindc de procesul dc corclarc a infoΠ natiilor nOi cu
schcmelc preexistente, al trcilea scop al ctapei de cvocare este esential Prin intermediul
acestci ctape,se stabilesc intcrcsul§ i scopul pentru cxplorarea subiectului.Interesul§ i sco―

pul sunt cscntiale pentlu mentinerCa implicユ ril active a clcvului in invtttarc.Cand existtt tin
scop,lnvtttarea dCVine inult llllai eflcicnt江 .Exist沈 ,lns江 ,doutt feluri de scopuri:cel illllpus de
profcsor sau dc text§ i cel stabilit dc elev pentrtl sinc.Scbpurilc din aceasttt a doua catcgo―
rie sunt mult mai pute■ lice decat ccle impusc dc sursc extcmc,iar interesul e adesca ccl care
deteinintt scopul.Fユ rユ interes sustinut,rnotivalia pentrtl reconstrllirca schcmelol sau pentm
introducerca de noi informatii in aceste schcme este llllult dilninuat五

Rι αlizα ″
θαS′ 4S″ J“ J
A doua faztt a cadrului pcntrLl gandire si invユ lare este κα′
″α″αsθ 4szf7Zri Aceasta cste lilza

n care ccl carc invaltt Vinc in contact cu noile infoinalii Sau idei.Acest contact poatc lua
forma lectur五 unui tcxt(ca in CXCmplul nostrtl),aヤ iZiOnttii unui■ lm,a ascultttii unei cu―
vanari sau a cfcctu灘 五unui expcriment.Accasta cste§ i faza dc invユ t鉗 e in care profcsolLll
arc influcnta cca mai redustt asupra cle■ntllui,care trebuie s五 ―
§i men,intt implicarca activtt fn
invtttare in rl10d indcpendent.
Exisa stratcg五 de prcdare care pot i folosite pentrtl a― i ttuta pe elevi s五 ぬmantt impli―
Cati・S,rcina esentialtt a acestei a doua etape,realizarea sensului,cste,↑ n priFllul rand,dc a
mentine implicarea§ i Ⅲteresul stabilitc in faza de evocare.A doua sarcintt esenlial五 OSte de
a stlstine cfOrturilc clevilor in ino,itOrizarea proprici inlelegcri.Cci carc invaltt Sau citcsc in
mOd ёicicntf§ l mOnitOrizcaz嵐 ?nielegerca chd intalnesc informatii■ Oi・ in timpul lectur五 ,

cititorii buni vor revcni asupra pastte10r pe care nu le↑ nteleg.Cci carc asculttt o prclcgcrc
pun intrebtti sau noteaztt ccca ce nu inlelCg pentrtl a cerc lttlll■ lriri ulterior.Cci carc fnvat江
in lnod pasiv trec pur si silnplu pcste accste goluri fn intelCgcrc,fartt a sesiza conizia,ne―
intelegerea sa■ l onlisiunea.
cand elcvii f§ i lnonitorizcaz五 ↑
ntClegerea,ci sc implicttin introducerca noilor infЭ Inatii
in schelllclc de cunoastcre pe care lc posedユ daa.Ei coreleaz五 ln mod delibcrat noul cu ceca
ce le este cunoscut,constlLlind punli intre cunoscut si nou pentrtl a a」 ungC la o nouttintelc―
gere.
Se pot spunc multe dcsprc aceasttt faz五 §i desprc problemele lcgatc de sporirea impli―
cttr五 §i cicientizarea inlclegcrii.Convcrsalia trebuie sユ rttllllan五 ,totll§ i,la nivelul rcalizttrii
sensului.Se fncurttcaZtt Stabilirea dc scopuri,analiza criticユ ,analiza comparattt si sintcza.

Rげ7ι ね
ノθ
ε″θ
`′
A treiaね ztt a cadrului este/シ α資 J.Adcsea uitati in prcdare,ca este la fel dc impor―
tantユ ca§ i celclaltc.in accastユ ctapう elevii i§ i consolideaztt cunostilltele nOi§ i?§ i rcstrllct■l―
rcaztt activ schema pentl‐ u a includc in ea noi concepte.Accasta cstc faza in carc clcv五 lsi

insusesc cu adevlfat cu,o§ Aici are loc↑ nvttlarca durabilユ .Inv江 ,area inscal■ n五
tintele nOi・

schimbarc,inscamntt a dcvcni cumva di■ rit.Indifcrcnt dactt accasぬ diferenttt sC manifcst江


sub lorma unui alt mod dc a inte10ge,sau sub cca a ullui nou sct dc comportamcnte,sau a

14
unci convingcri 1loi,fllvtttarca CStC Caractcrizatう dc schil■ ■
barc,o schilnbarc autcntici si dll―
rabill Accasta schilllbarc sc pctrcce doar cand cci care invali sc inlplici activ in rcstructll―
rarca schclllclor lor pclltru a include in clc nolll
Accast江 ねzl ul‐ lllireste catcva lllcruri esenttalc lntai,se asteaptl ca elevii s5 inceapi si
exprilnc in propr五 lc lor cuvintc idcilc si infonllatiilc intalnite Acest lucltl este ncccsar
pcntru collstl■ lirca unor schcmc noi lnvユ tarca durabilこ i fntclCgcrca aprolilndati sunt pcr―
§
sonale.Nc alllintilll nlai bine ccca cc putcnl formula cu propriilc noastre cuvintc,↑ n contcx―
tlll nostr■ l pcrsonal
ilnlclcgerca cstc durabilユ calld infonnatiilC Sunt plasatc intr― lln cadl‐ ll contcxtual carc arc
sells Rcfol■ llllland ccca cc↑ ntclcgCnl cu vocabulaltll nostru,sc crccaztt un contcxt pcrsonal
care arc sclls
2へ l doilea scop al acestei fazc estc de a genera un schilllb de idei sinitos intrc clcvi,prin
carc si lc dczvoltttm vocabularlll si capacitatea dc cxprilnare,precunl§ isl lc cxpuncm di―
vcrsc schemc pe care ci si le analizezc in tilnp ce si le constl‐ lliesc Pc ale lor Penllltand
disculiilc in etapa dc rcncclie,elev五 sc confl■ lnttt cu o varietatc dc lnodclc de gandire Estc
un l■ lonlcnt al schilnbttrii§ i rcconceptualizユ r五 ln procesul dc invユ tare Expuncrca la lllul―
」plc moduri dc intcgrare a inbrmatii10r noi m acest momcnt arc ca cfcct construirea unor
sclnclllc l■ ai nCxibilc,carc pot i aplicatc nlai binc in practic江
cand sc aplica la clas江 ,cadrul lc ofcrtt profcsorilor un colltcxt in carc stt prczintc cxpc―
riCntCle dc invltarc si care li auti si― i indrullle pe clcvi in proccsul dc invユ tarc El oた ri
profcsorilor llI■ colitCXt in care acestia poti
l si activizczc gal.direa clevilor
2 sl stabilcascう scopuri pcntl‐ ll invtttare
3 si ofcrc lnatcrial bogat dc discutic
4 s江 ―
il■ otivczc pc clcvi pcntl‐ tl invユ lare

5 s江 ―
i illlplicc activ pc clcvi in procesul dc invtttarc
6. sl stinlulczc schinlbarea
7 si stil■ luleze rcllcctia
8 sI― i cxpulltt pc elevi la divcrsc pttrcri
9 si-lc■ lllte pc clcvi sユ ー
sl formuleze propriilc↑ ntrcbiri
10 slll]curaczc cxprimarca liber江
1l sl sc asigure cう clcvii prclucrcaztt inl)l‐ lllatia
12 stt facilitczc gindirca critic江
indrul]land invitarca,prOた so」 i dc宙 n mai mult dccat sursc dc inbrmat五 carc trebuic
l■ cnoorate Ei dcvin facilitatori ai invtttユ rii autcnticc dc cunostinte COntcxtualizate(卜 IcrCditll

si Steじ lc号 1995)pC Carc clcvii lc pot punc in practictt in viitor.Rolul profcsor■ llui s― a tra1ls―

liDri■ Dat'1l ccl dc partcllcr i1l procesul dc invユ tarC,proccs in care elevii trebuie sl sc ill■ plice
Cll(〕 inillte activi tti cLI SuiCicnti cncrgic pentru a putea producc schilnbirilc pcrsonalc cc―
「utc dc achizitiollared unor cu1lo§ tiniC durabilc.PIois()rii careお losesc un cadru pcntrll prc―
d[lrじ ギi invilal‐ C bazat pe ilnplicarea activtt a clcviior bcnciciazi dc cunostinicic,SChCl■ clc
si cicativitatca ttlillror elcvilo]‐ din clasi Toti elevii devill profesori iar clasa dcvil]c o co―
11ltillitatc tlc lllvit〔 主
rc scl・ 1()asi
くυ
Elev五 care parcurg acest cadru de invttare F§ i insusesc lln set dc comportamente dc
inV4are care Fi conduc la integrarea cu succes a infolll14ii10r noi m sistemul cuno,tinie10r
preexistente.
Este la fel de important stt ne amintinl ctt acest cadru estc atat un proces de predarc,cat
si un proces de invttare,Prin ul..lare,ele宙 i trebuie mvttlali tOt timpul la doutt n市 ele.■ e―
buic,binemleles,缶 Vttali COniinutul,adictt materia cursului.Dar trebuie inv44i si prOcesul
dc hv五 !are a COnlinutului.Cea maibunこ predare este cea transparent五 ,c`hd ele宙 i pot vedea
cum se des騒 §
oarう procesul de predare.in felul acesta ei pot ttvttla stt aplice procesul.

O Gandirea criticこ
,icadrul ERR
Cum se leaga atunci accst cadru dc predare sllnvttarc de gandirea c五 tic五 ?Asacum am ar五 ―
tat,gandirea cHtictt presupllnc abilitatea dc a mlelegC si de a renecta la ceca ce,tim§ i crc―
dem.Inainte ca acest lucru sl se poatttintampl五 ,elevii trebuie intai stt devintt con§ ticnli de
ceca ce stiu si mlelcg.Adesea,elevii nu reusesc sこ づi activeze cunostiniele anterioare,mot市
pentru care le vine greu stt rcflecteze la info.1..4五
le nOi si stt le ptttmndtt sensul.Nereusind
stt activeze cunostinlele ante五 oare,elev五 pot,de asemenea,ramttc cu idei conizc sau chiar
contradictoHi care sこ le inhibe mvttarea m COntinuare.Pentru a gttldi c五 tic,este esenlial ca
elev五 s五 可ungtt Stt stie ccca ce stiu.
Refleclia si analiza c五 tictt necesi● luarea m considerare cu atenlic,i Creat市 itate a
modalitttti10r in carc noile cuno,tinie pOt fl aplicatc celor prcexistcnte si acestea rnodiflcatc
pentru a face loc celor noi.Acesta este un proces activ El cere timp,atenlie,i intentie.De
obicci,nu are loc in inod spontan.Elevilor trebuic stt li se dea timp pentru a activa cunos¨
tiniele anterioare si a― si reconstrui schemele.Predarca care are ca scop dczvoltarca gandir五
implictt atat procese cognitive cat si metacognit市 e.Cele cOgnit市 e se refeぬ la fapml c五
elev五 trcbuie stt se gandcasctt la conlinut,adictt la idci si sensllri,la infollllalii Si Cuno,tinte
in gcncral.Cele metacognit市 c se refe轟 la faptul ctt ei trebuie stt sc gandcasca,1 la gandirea
lor.Gandit。 五i cHtici se intteab江 :

,,Cc crcd eu despre asta?"

"Cum se potHveste aceasttt infollllalie Cu ccea cc stiu cu?''


"Ce anume pot face m alt fel acum cmd delin aCCasa inf。 111la,iC?"
le inele de aceste idei?"
"Cum sunt afectate convinge五
Ganditor五 critici sunt gttditori act市 i,ang可 叫i,Care opereaztt sistcmatic,i rene対 v cu
cunostinlele pe carc le au pentru a se rcdcflni pe ci↑ n,isi§ i fclul ln care perccp lumea pc
mlsurtt cc cresc si inval五 .

GИハリ frOR〃 釧 π α sttTルИIPし嘔いrsuSCEPttBI」 DE И f7ル ИRPじL4,Vy


「卿 GE脇
MAr yGし 賀IPE cο ハ 五OR.

cand elev五 devin constienli de prOp五 ile lor procese lnctacognitive si se silnt stttpani pe
clc ci devin capabili sa inicleagtt inai bine idei si scheme noi,modalitttli nOi de a relaliona
info.1.14ille,i conceptele.Schemele lor dc宙 n mai flexibile,i mai pttin fragilc datori饉
constientizttrii spoHte a propriului lor sisteln de convingeri.Elev五 dcvin cepabili de a re¨
flecta mai bine la infol.1latia nouこ penm ctt au acces ,i control sporit asupra prop五 ei

16
gandiri.in fclul acesta,ci pot manipula mai binc infollllaliile nOi,pentru ctt au mai multユ
incrcdcre in capacitatea lor dc a integra cunostiniele nOi fntre cele antcrioare.Beneflciilc
sunt multiple.Elevii care st“ 加 esC bine procesul metacognitiv§ i gttdesc critic cad mai
greu宙 ctime manipulttilor sau presiunilor generate de capric五 de momcnt.in acela§ itimp,
ei sunt mai dcschisi la idcilc si influcniCIC nOi care pot fl incorporatc productiv Th schcmclc
lor de gandire.in sぬ rsit,ganditorii critici pot stt combine idei§ i infollllalii Cu mai mulぬ
usurintユ ,pentru ctt pomesc de la o baztt de cunostinte fallliliartt si evident五 .F五nd constienli
de cunostinlele 10t Ci Sunt rnai bine pregtttiti stt foloseascユ in mod creativ accasttt baz五
pentru a rczolva problemc,a forllllula opinii si a genera idci noi.

e Stiu/Vreau s五 ,tiu/am Fnvttlat

Cu grupuri mici sau cu intrcaga clas五 ,se trecc h re宙 sttt ceca ce ele宙 i stiu daa despre o
anumia temユ §
i apOi sc fo■ 1■ lulcaztt intrebtti la care se asteapttt gttsireaぬ spunsului in lcctie.
Pcntru a folosi aceasぬ metod江 ,cereli… le la inceput ele宙 lor stt foll.leZC pcrechi si stt facユ
o listtt cu tot cc stiu dcspre tema ce ulllleaztt a fl discutat五 .In acest timp,constnliti pC tabl江
tiu/Am mvalttt(ogle,1986),ca cel de mai
un tabel cu urm激 oarele coloanc:stiu/Vreau s江 §
OSi

STIU VREAU SA sTIU AM INVATAT


CE CREDEM CA sTIM? CE VREM SA sTIM? CE AM INVATAT?

Cereti apoi catorva percchi stt spuntt celorlalli ce au scris pe liste,i notali lucrurile cu
care toat五 lumca cste de acord in coloana din stttlga.Poate fl util sa gruptti infOrlnatiile pe
categor五 .

in cOntinuarc ttutati_i pe elcvi stt fo.1..uleze inttcbttri despre lucrurilc dc carc nu sunt
siguri.Aceste intreb江 H pot aparea in ul.1la dezacordului privind unele detalii sau pot fi pro―
duse de curiozitatea clevilor.Notati aCestc intrebtti fn coloana din mJ10C.
Cereti― lC apoi elevilor stt citeasctt textul.
Duptt lectura tcxttllui,reveni!i aSupra intrcbttilor pe care le― au fo.1.lulat inainte dc a citi
textul§ i pe care le― au trecut in coloana,,Vreau stt stiu''.Vedcti la care intrebtti s― au gttsit
Mspunsuri m text si treceli acCSte ttspunsuri↑ n coloana,,Am inv4at''。 in continuare,intrc―
bati― i pc elevi ce alte infollllalii au gttsit in tcxtt tn lcgaturこ cu carc nu au pus intrcbttri la
inceput§ i treceti― le§ i pe acestea in ultilna coloan五 .

intOarccli― Vtt apoi la intrebttilc care au rmasね ぬ Mspuns,i discutali Cu ele宙 i undc ar
putea cauta ci aceste informatii.
Mcria stt reflecam pulin la strategia Stiu/Vreau sl stiu/Am invtttat,la scopurile si
efectelc produse de
a)tabelul stiu/vreau s江 tiu/Am inv4at
§
b)brainstOrlning― ul ln perechi
C)liSta de idci trecuttt m prima c。 loan五

17
d)CatCgOrizarea accstor idci
C)fOrll■ ularea intrebttrilor pentl‐ Ll a dOua coloan江

⊃lCCturarca textului cu accste intrcbユ ri fn minte


g)COmplctarea coloanci a treia↑ n urlna lecttlrttr五 tcxtului
in inchcicrea lcctici clev五 revin la schcma S/1/‐ /1 si decid cc au invユ tat din lectie Unelc
dintre intrcbttrile lor s― ar putea stt rttman五 ぬrtt rttspuns si s― ar putca sh apartt intrebttri noi

in acest caz,intrebttrilc pot fl folositc ca punct de plccare pentrll invcstigatii ulterioarc.

O Prelegerea intensiflcat五

I“ rr4θ ″″ rι

Activitatca demonstrattt in continuare cste o altユ aplic4iC a cadrLllui Evocare/Realizarea
sensului/Re■ ectie,carc folose§ te metoda prclegerii.Prclegerea va fl insこ modiflcattt pcntl■ l
a stirllula pal‐ ticiparca,invユ tarea activ五 i gttdirca
§ criticユ .Rczllltatul estc PrelcECrea lnten―

siflcat五 (JOhnsOn,Johnson&Smith,1991).

Иθ rli1/1J′ αたα′rCg夕 ″′
θαrθ #I.
Profcsorul pregユ tcstc CICV五 pentnl activitatc,spunand ceva de fclul:′ 」
′ θg`7・θα θα θι
P/θ ′ ′r―

771θ αZ夕 ακ グθ夕a sc9ρ ttrJ.Prノ ν′csた sグ グθscrJc cル θ′


θ′ιθう′
夕′θ″Jθ J 71f′ Crな ′
9ヵ r Cθ ′
ν771わ れ
“ ン
ι例/7oθ α Jヽ 4θ )7ノ イ
タタ′ 92り θθめ′
αル gs′ θsグ (ζ,q『 フ
′οκzθ θ´′
(3ν αグ ζ
J4111,s′ てκル εακ 〃チzθ θ″θαrあ ρθ
Cθ ル771b ttS夕 ∫J.

昭 θrJJ να グ
Prブ 777α ′α/′ θ αρκ ′ c力 θた′ ″ κ Zα 771`α ttθ 力θ ∫jZν /77θ α
θ θθ″ αα z/7″ グ′
`scttθ ・
A4θ タタ ル αJ″θ ″θ α ttθ (フ θ,α ∫ グοrお グ グJsθ 夕′α″ 錫 ρθκ θカブグθJフ κ 例′ グ rlノ ル ε″ク 錫 α肩 ′

α′ar“ 湧 /Jヵ ブ θαSθ た め′


J“ θグ′ グ′θrガ α ル j働 ′ ク閉 ら,“ ′ rθ ル ε
“ `θ
″クrノ グ加 Ettr"α αタル S′ J刀
“ “ "―
`4θ ッタ α例メ,s′ 加 ″θJlrsc tt E夕 /(2β α.Cα ″

グタsθ tt Zν 773θ α A4θ クα ∫ι タルθ ノタε″例rJグ Jれ Z笏 777 θα 」

∫切″″αθθ s′ θルθ rν ″ブ2 Fα θθ ′
rJ θ′s力 α′ クcrar′ ′
θr ε ακ αν′ κεν′グθ′ αθ αソθ
s′ ′ s`∫ j ttν θパ錫
夕Jρ ″j/77 εθ4′ αε′グ″
夕r771θ αθθ′ θ777brJθ fイ 92.И ソθ″
η θε′ 7α グJSρ θz〃 Jθ ρα″夕 772ブ ην′
θ ''

Duptt patrll lllinute,doul sau trci perechi sunt invitatc stt spuntt clasci la ce s― a■l gandit
Profcsorul noteazユ aceste idei pe tあ h§ i apoi,cu ttutOrtll clasei,lc grLlpeaZtt in catcgoriil
plantc,animale,boli,tehnologic ln continuare,profcsorul spunc:′ リンbJ fκ ccρ θαε夕773ρ ″J″ 7α

ρα″ θgθ /J′ .L′ ブ


ρκ′ αングθ772´ ηa''
角θθθθ夕νθrbθ Sθ ,″ 4α J′ JS`θ ル ′

PrJrrJα ρα″′
θα′″ιJι gι rJJ

AMNTINDU― NE DE COLUMB
/11bα グθρ夕771∂ η α″
ル タ /77う ενグθ況ガzθ εJグθ717JJグ θα4J,′ ′
7・ sθ ホ Qρ θα′
νηεノν4グ θθs′ θαεν″7

θακαβθ
S′ /・ ri7“ rJ4g s― αsθ z′ ι
ηあ′ ∫J θθ′
θグ 9タ タノンタ カ″α ′θル JJ α タルε ηllr s夕 ∫ θグ ν θ

ルθ
ηブ
′lα ′
θ′θ “ 況“


ν ブ θ ′′
′ ′θ“
α′θ
η
ブグθ
のθκノθκ′ 例ηαグ ピα ′′
α.P′ α θ ′
θゞ′α ,θ α
77′4′ J∫ Jθ rJJθ ,_7θ J∫ Jわ g, ∫
772θ J―

α
νθθ刀″れクα ′α ″ θ α ― sη αrα ′
′ノθ θ
Js″θ
α でε θ滋 加θ″― ρ α4グ 錫 ο ごブ 加 θα rα ン sθ ″
ブ′
ガ,錫
4θ お 例た グθ αtt θ´4グ θ εθrα わ εακ ―′ ttr"′ ι CrJs′ rCθ ル

“ α θ傷′S′ scrむ ― `r―
771わ
夕r/Jlあ εν εブ β ψ 力

η Sθ ″刀JS″ 夕′Iη Sノ θ ναグθ/∫ Jα


i Sα βSα ′ タガ jη θグθ場あρガィJα ′
ηOtt εθι θ′Zr“ J″

`α `グ

18
勇′θ夕J“ ′
′θr θ夕綱 νηθ αで例∫ Sガ ヵ θtt αθθ′′/J“ θθκ′ αθちθttJα r力 θ″η2α ル sた θ/7
J′

た4′ グθαθθα∫ .Dlrra θθ “ θ4rブ α∫J777θ ―


∫′ J_α ヵ c例 ′ルSタ リ(フ is`q力 r(5k,ル 711わ α″グ αs ρθνθεノ加 α′ 7´

71:0″ ブ
αル771ガ `α “
Pν ′
θ万′
θεα
κα κθ
認′ 夕
′′r777 αθθ′ρν 4α グ θθ θ″α θあグ暉力θ ′αル κα ′たαちα 夕SCttJ/77わ α′ S′

r"′ グル′
καgα ′ν グ ′JJ.P′ α″θ
173θ ルρθεJη ακjη グ ′θ
ガ′
771θ′θ―α 窃げυ rj′ θν r9ρ θη〃θ /φ ′ α η ′θρθ
θακ′θε タ ルα νgrグ グ
scrグ θ
Jν ,′ わ 傷 ηグ′夕″η グレイθグ θtt θgθ η

θ/α ″ θ′αα 7rα .θ α″れ λρθ r夕 わ夕λ 1イ

み切 bα σlrJ ε例ノ braル ηg″ α窃“


力 ε ″ Sう グ JΨ α″う 錫 sθ 夕r"ν ″ θ ル α″αθ α εακ b∂ 清 タ ブα “ ′た
“ “ `た
θzノ ノル 7700graβ εθ,Sc力 J777わ ´4ノ ′
五夕/77θ α た θttθ ∫ノα夕 dlrs′ α θη ′ ο′νλ グθJα θθθηθ777′ α νttθ J″ /」

ρ´″瀕 ′ α b夕 θガめ /Jα θJ CJη θ∫たα″ρ夕たα ttθ 力″ 71Z bν θああ rノ α J″ ′ Jα η夕′ング ∫力2 Sα ν777′ ηθαで α

んグη
″ヵ ,α 力α ttθ ノ
ブタ″θ 2助クθ α ∫ グJ/ル 〃 ァタθα ″ 2■ α ル たα νソ
げ ιη
“J′ グ
′″Z夕 θαⅣb″ .

Fttrtt bν 〃わαεν′c例 ′ “
νκgα り
`zタ
E2κ フαttα ′′ αν夕′θ加グタs″ ′
θχ万′ “
θ,4Jθ ブθRθ ソθ―
′わrα ″∫ちρ θα′


lr′ Jθ J/7グ 例s′ rjα ′
う .

Jヽ イθζ α″グ錫 sθ れs,4ソ θs,ε ノ


ρν′ 刀θ∫たαr
θαブ αgttα νωι ν′s夕 ′ bα ヵ ″ νノ ′
θSα 夕ια釣 リノθ
77/7グ たんブ′ “
θ″′7rtt θαJ7シ αガθ′ αタル s′ ιθJ εαで αz力 ∫αθθsだ αη α′Jブ
`Jθ
j″ θtt Zν 777θ α」`4θ νど錫
ゴイ93g′ gs― αクαグ ′ α′r`ψ ブ
乙 s― αタン 況〃 ∫
J′
jS― αν力 」 ´4グ J′ .P/Jη
ψ f5∂ θ θ
′ψ ′
ο rα ′θ′ノ dψ α―
`ψ “
肩θ′Cα わ αグθttε ααル ∫′力 s虎 ル rttη ガル Gθ み切 χJε ∫Jα ηαz′αgjα ′ ρθεθαs′ α■χαsタ ー

ル′」 αルS`ρ ″ 加ノわ あrわ α′θ夕4Ψ θ α
4 εαでαν 滋夕 "υ
′ルχα sν ちグ α ′ソ α ε ノ′θθνttρ θηθJ― θ′ ν α scrタ
加α′/7`θ ∫ ノα r″ ′α夕α ′∂ c sa′ わ α′θりαtatグ θαθαsあ り 錫ε ´′θ′αρ7t3slrplrs ε
Jε グs277′ ノ
4`/J`ζ θ
ηθ
ブθ
/77グ 4ブ ′Zα わ′ αSノ θ `グ α ν′ Qζ θ ηノ
ttχθグθψ κ νθ 肩″α 夕 η
θ r αが ′θ ク 4α たθ αで′ ―
θα 例ヵε lrr 771α J“

ソノ
αα
′ α θ
ゞ α .C∂ θ′α ψ θα θ αクソθ ′グθ ρθ夕η″ン“ α θ
,グ α ′ θ ηあ′
J夕 rど JttjJ 4ブ sθ tt 4ノ 4“ gブ
ttη
ρル
傷″タ
プ′ “
α θαグ ´776.Eγα zr,グ θ sJgν ζε αガ .

Pθ dc α′
′夕ραrrθ , わο′
ノ′θρθθα″ θ―
lθ ′ ααασ夕sθ クθブCο J2770b∫ J α傷∫′ θρθ lr″ η7α ∫JJ saJ
`rsグ jη
力 κgノ
ρ湧 ´″ ルJ錫 ′ gθ 4θ rα rJJル 47“ αJ θ∂たναグθθθηJj.PYtrJα ″α力2sノ θブ〃′Ψ αttθ ′
α,グ
“ “χθ ′
ιζ Ю 錫″―
Cα`αrα ′
わθ,グ ιθ η ,α sθ を
ンタ′グθ′
αノン777う ′
αたグ ブ
θηグ ′
Jη α
∫J′ αρrα θ zθ 夕η
`773ガ
j釧 `ba∫ `Jθ
J/frι 7・ И ′グθ β御 αJ 5θ グ ガ ∫ち グιゞJCr′ οκ rノ
叩 θガ η夕 αク 。ル 刀sρ θ偲 ′
αИ θ″ブθブブ
“ `α `θ
グcA′lο rグ グθε∂′′
α ク″′αηノグ場θあεガ′ 所θrJα ′
夕J Cθ Jα b,sθ `θ
θκグθθあわθJJJθ α″クsθ ″θJρ“αがθ′

αν″ ″∂ 〃ルθ “r響 クノ
θノ
ン4θ ttψ κ κ θ α ∫′ “
錫θ ´′′αソ
κ θ αε∂κ グθ
S― ψ tt π ψ ″ α ην ′力 gs J′

S“ 」物 α ″ 夕η∫錫 力 綱 CS′ θw4′ 刀 感 z71ブ α,効 ノ6θ z



β99ク ル ″α 加 グな θηグ ル αブ
θブθrα グ α ル Zθ
“―
グ ttα
刀彦αめ ρθ″′ rク θ tt ρθ s′ θ夕 刀崚 r′ グJη θJ“ 傷′,sθ ″ググブんθαttα να″″ θ′θブルわ2θ βJ′ θグα′ ガ α―
θ″′


′οrα ′θ″J′ θr spα ′′ θ′′′ ηstrグ ∫J′ rα ηsη ιJsa θ 夕′ θηθrddc′ αttη ′
′ rjわ ′αα′′ 夕′ .

C御 夕κsι θθ ′′ κα J77′ θα αθθ∫ ″ι νθ4ブ 777θ κ′θ


, ′
4 Cα rα Jbθ , ε∂ηグ わ″∫ ηαゞJJ′ ηθ νSθ rガ sあ
`θ `ρ
131θ αr瀕 錫′ r llη rブ ′/77α ′αr“ αんぁ平フ αηJθ ′ ガα夕J″ροr′ α′772´ η″グιJlrθ ″ クグJん `ブ4ル JCα .И St々 ′αttε θ―
ρlr′ Sa sθ θθ″rzfrezθ θ αθιανθαS湧 グθν′
71ど ″2θ ∫′
θ4ブ ′
θα わ夕,lθ αsc′ ανブ αθ―
θぁρrθ θZr″ 7∫ J εα″

″ν′/71タ ルメーrα ∫′
α′α′Zν 771」 J NoJ `tr′

陛″ ダθ αrι αttsι JJf″ ″rJ′ θr


,力 21/″ /7fガ ′
θαrθ ′ θθ ´′θソα777′ 71Zf″ 。 例ブα
′′νご′α′ ブ
s′ ανθαsrrう dcプ グθJ.Zα θθ′
J― llε ″lrrJ ν―
αノ Jg′ 77グ ブ
ι ´″ノα′ ′′チε lrr′ ブ
s′ α ブ
ゞ θακ α ν _力 ∫′ θ″ブθηαたれ ρκ′ θgθ κ2 C`α ′たルε /ν rブ α′ J`ノ α″ 2" `


Иε rliソ Jrar″ α ″
′ α″θ#2
,,ιケ /77う ′ θα″ θα`garli`θ
ρ α/′ θα ρ θ
κ′ gθ rガ ∫ θθθιψググθ711な ″′ θε α″ 錫θ θ〃θα″ガρθ だθηα′ ブ′ θ αaχ ―
ρ′ θrα ′ θrlr/1/7 σθル771b tt ρθ κθ 乃ぁッ タЮgsグ レ
ヵ6ィ ブθ′ な″αε α力″7〃 θ′ρθθ α″ ∫′ ″ノθ″′ θανθ α
`θ `α

CrJ∫ 0わ r Cθ ′ 夕″め ∫′θ ακ みαν″lfrα ′S″ θ ガ′あゎたαsc夕 θ ″sν θθ


θ S ρ´″グ錫 Z夕 711θ αJヽ νガ" 4θ

Duptt trci lllinutc,profcsol‐ t11 le cere elevilor sl se oprcasctt din scris§ i― i invittt pe caliva
doritori sl― §i cxpriillc idcilc.

19
Apoi profesorul le cere elevilor sd asculte cu aten{ie urmltoarea pafte a prelegerii,
{indndu-gi in continuare listele la indemAnd.

Prelegerea continuii
Columb n-a.fost singurttl in vremea sa care sd creadii cii Pdmdntul e rcttund. Mulyi ottmerti.
cLr educatie din Europa acccptau aceastd idee. Dacd nu mai mult, observo,serd cel pttlin t:ir,
plecdncl din port, cordbiilor le dispdrea intdi carena Si apoi vergele, in tintp ce ln fntr.tu'cere
cn'dineu apariliei era inversii.
Vechii greci nu numai cd Stiau cd Pdmdntul e rotund, dar trnul clintre ei a chiur c'ulculut
circuntfbrinla pdmantulti cu o eroare de numai cdteva sute de kilometri. Dar uu lrtiit nru.lti
greci Si s-au./dc:ut ntulte calcule Si pdnd mult mai aproape de zilele noastre nintcrri tt.-Lt ut'LrL
cum sii ,slie care erau corecte Si pe care sd le creadd. Dupa cLtm se pa.re, ColLtmb u ale.s un
calcul gre;it, conform cdruia circumferinla Pdmdntului era de vreo 20.000 de nile, atlicit da
32.000 de km. Aceastd cifrd l-a determinat safacd ceea ce ar./i trebuit sdJie o cdldtorie fatald.
Columb a Luat in calcul aceastd circumferinld Si a socotit apoi ce latitucline ocupd ELt-
ropa continentalii. A stttdiat jurnalttl cdldtoriei in China al lui Marco Polo Si a incercat sci
calctrleze cat din latihtdine este outpatd deAsia. A adaugat 1.000 dentile, adicit. 1.600 knt
pantru ntarea Japoniei Si, cdnd a terminat adtrndrile Si scdderile, se convin,s'ese singLu'c'ci
Jttponia se afla la doar 2.000 de mile sau 3.200 km la vest de Spania. Iar China, a sor:otit
el in corttinuare, et'a la numai 1.000 de mile sau 1.600 knt mai departe. intr-adevdr, cdnd ct
plecat din Marea Insula Canard, unde se oprise pentrtt reparalii, scrio in jttrnolttl cle bot'cl
cd se arstepta la o cdldtorie de doudzeci Si una de zile Si cd a luat provizii pentru doudzeci
;i opt, ca sd oiba o marjd de siguranld. in realitate, Columb avea de .ttrdbatut cu 8.000 de
mile, deci cu 13.000 de km mai mult pe ocean decdt credea el. Dacd Lumea Noud n-ar fi
.fbst acolo trnde e Si nu le-ar Ji ieSit astfel in drum, oasele lui Columb Si ale oantenilor sdi
ar pluti incd pe apele oceanului planetar.
Coluntb se ghida nu doar dupd cunoStinle livreSti. Ca negustor de ldnd, facu.re c:tiltitorii
in strcl, de-a ltrngul coastei Africii, aiungdnd pdnd in Guineea. inspre nord, ajun.s'ese pdna
in Anglia ,ti poate chiar pdnd in IslanrJa. in Guineea, spunea el, intdlni.se marinari a.[r icani
care ii povesti.serii despre o Lume Noud de peste mare, ba chiar ii dddu,sera hdrli care .sti-i
at'ate drtrmul. in Islanda, se spune cd a auzit povestindu-se despre un tdrdm ciudat a.flat lcL
apus, de la oamenii care pescuiau pc ldngd Newfoundland Si care uneori pefi'eccttu rtrcti
rntrlt timp acolo. Nu existd insd probe clare cd ar fi aJlat despre Lumea Noud in vreunul tlin
ctceste moduri. Tot ce a scris in.furnalul de bord nu numai cd pare a spune cd nu gtiu ttitrtit'
dinainte despre un continent care a$tepta sd fie descoperit, ci, mui mult, cri refuza .s'd craadd
in existenla unui astfel de continent chiar dupd ce il descoperise.l
Smttent inclinali .sd credem cd aceste cdldtorii care alt precedat traversurea ocectnultLi
i-au./blosit in alt sen.t. Probabil a invdyat din ele cii, dacd navighezi destul de ntult din Spa-
nia spre. sud, intdlneSti nirtte vdnturi cctnstante care suflii spre vest. $i ca, dacd mergi destul
de departe cd.tre nord, intdlneSti alte ydnturi constante care bat .spre est. Avdnd aceste cer-
titudini, Columb a ridicat pdnzele celor trei cordbii Si si-a incredinlat viala, pe a sa ,si pe ,t
celor din echipajul ,sdu, vdntului care urma sd-l portrte. Desigur, a avttt dreptate ;i a des-
coperit rutele folosite de cordbiile care au mers Si au venit apoi din Lurnea Nouii in epoca
vaselor ctr pdnze.

20
S― ルη
α′ ″θ″α′チ
7θhp′ ι tt Cr,s′ 9/そ,r cθ ′
ι
ィ/71わ
/i′ SCSθ ″ ∫
′θ″″θ′
ri77a Fι rSgsc,ノ ′
θαα″ー .ゞ 7ピ
`/ε
″ `gν

7θ α,α ι
″θ/`′ θ力み r″ ι
′/1ι SCSθ ηJε ′
θグαガ εど
秒′αη グθ ソαs.J/i′ ″―α〆θν″4カ 7α ブ
′ ″ ピα κ 77ν ア
フ7′ ′
θJ
sα ′ごご 湧′ ぷ′ θrij, ηι ィ εο771α 7,ど αSC'7jc,ο ∂α′
`,Dα 夕71i711,c′ llα i 711α rg′ θ car θbα ″ ε a cν ソ as′ θ

σθ′ νノ 77b α ″ 7α ″ ど α ″ ′ α ε α ″ θ α α ソι″ル ピ ′ わ ′ ′


:``″ θ ε′7″ 9ブ ιγ/j7
_/bS′ :`″ cθ s′ b′ 7ノ r/77α 2`η ra ρ 7り

ノ :/″ /7α ′ι
′′ざ らιゞ σ ″ ′ ασ ″ι ′ θメ 7/7′ 7で α ′θθル ・ 夕わ′ ノ′
J′θr cθ 71ttθ z″ αlr clr/J,α ″
/7′
`″
7/7α rJ′ ∫ ″― ′αル・ι′ノ76で ′ ″
```ρ
″″ 7`イピ′αグ ル″ノα′
`、
θ ,ゞ Jピ ε ttψ げν
7´ ′
`′

ρακゞ こ/iα ソlrrρ Юb′ θ ″:θ ει ィCθ ル771わ ノ ″ρ″ ・′′,7α ピ ″′ ルο′́ た ,


θ ∫rc`ル llル 7`ピ αε ι ′″ θ α″ ノrα ′ θ′
l′ η′ θgど ′ ιィra clrグ ′ s′ θttrθ ′θβ 7で ι ″SC_ メ ノ 71Jε グ gc″ ′ピε θ ′crノ で ノ 7・

`だ
σ θ″ん′/・ ′ノ.yα ε ν′ 77,SC″`口 ′θル〕 プ ι ち″ α″θ77α 777`/7′ ′ 夕J Cο ′ z/″ 7わ ピ ″
lr′ αε 夕,グ αε

a gc乃 lρ ι ι′ε ′・cご ごご ん


`r/7α `グ
αι α/で ι ア
イSθ ノ′、 α ″ r湧 ″
5′7α ′ /77′ εど ′ν ″
,な θ /27ε 771α ρν θ ノ ″″θgr77プ r771θ グタ′αθ θ s′ αノ θαg′ ′ 2グ ′ θ 、ピ S'′


σ′ νグα′σ ル7〃 ″ α″θご ′ `ゞ
′,″ ″θθ αた 7η α′錫ε
77ι νr″ α′ θr,s″ θ 7で z」 θ ″αブ″:θ ′ ls η 7α ブ/71ν rr.ル

′θc,′ σ″ ・ ピzブ θ ′α `わ ブ″〕 θ



1//′ ηり
71S/71α ′ Gイ ρν ″″′ ルψ ルαル7た ″θρ″ ′711α α θ θs′ αrg,`ソ ″でわ /、 ∫ ″ z`′

力 7ど ん ∫ ピθ′ ソ
で θ′ α 乃ぁ り 'ノ ′
rtt r//ι ,ρ ″ θ77J′ ″″グθ ′ να′ θ ηrlr′ sα ′ α″ィ ′ιρ ″ g例 7α ″ ん c`′ ピソ
Jι /′ α 7ノ 7・

〃gα“″ ′
`ル `力 `で
ν ″ ,177′ ″
7・ ″7′ ″′

ν′ι 「 ″″ 7α ″ ノ″αァ ψ θ η ″ 777θ Rθ J7・
な θ グ gr/・ ′α ″ θ α ヵ ρ ∫′ ″ /777ノ ,ル 7 α εαα ノ ブ ″ ― :′

′7θ α`′ ピゴ コοσ′ ο777わ ″ ・ブごノイ92, `′ αr Cθ ′771わ αρ717′ ル2s c″ θ ′ν ιアzι ピsc θ′ ι′717Jノ ?″ ピρθr′ ノ́ ノ,7 ル 7
`イ
フ ス ピ ″ ′ど ′ ″ グル “ ・
のこra7 ρでσ sど ご θ わガ′ c crα 771ノ ′ ρrcα ノΨαr′ θ cF″ ′́ ′
`′
/7θ gノ ,θ rα 77砂 α ″ι /Z“ ′ 〆θ″ た 7ノ

`ι と ご ガば た ′′θ ″ :θ ′ α θα ι
″ソ θ グ θ α“′ν ′″ αソ だ″ η夕 ′ σθ ・
ノた ι′′η
`′

′ι″ α

づの'た fθ 4'ε S′ ″7・
_/♭ ,Cθ ,7わ
ρ″∫ ′7`″

ρだ″ι ′
′ ρζ
7′ /1r川 ∫ //7ピ Ⅳνピ ∫ た,ノ θ σ ブ ,ル ″″ α ″711θ /1fわ ″

7′ J,ノ θ
7´ rC7Z Sα ′ θブ ι
_α /″ gSθ ご θ ′
ルθ ′ 2c′ ピ 7・ r/′

カ7 σθ′′ フ どテノ ・´/7`′ ι′〃ι ィ ,ど α α


ェ `θ 消′ η α ピ θdar″ ε ′ Cip′ ′ α ′ν ざι ′
′ ιィメPz77/`ι ゞ ブー
z`r'71`′
`,1′ `″
s′ rd′ η7,′ 77″7´ 771′

αレ〃7`′ θ77α ′θε /71ァ ,9ル ′ ′∫ブαρ′ θcα r`,′ /7`」 ιイ ″βピεθ″ αbブ θ∫′α θι ィ
αθα″ ″εル7`′ σθ′ ι′″7わ θ′ て ′
θ′ 7α ′
`′

ヽ√
`′ `ι

でカピZgソ α
7`7.Saで 77rθ ア
CC力 享χ′ν/2″ 〃ピノピ Ar′ ル 『、ν′Sα ″ α 九勿 rた γ
,″ αι
φ αg′ α′″θ ι
ィ′7ル でε√ ― 」 ′
″α
″αrθ `ソ θ ご′
θ/θ 7グ ′ ′ .′ α″Sα ″αiVα 7,α /わ s′ ノθぬめ

"・

σι θαた αεピ θ θ,Cθ ′ν″わα/r9S′ ι イ


`′
″″αソ “ ∫ `ι

`′
.5′
なtlrθ ″″θ ″ソ ∂7,′ .Dι ψtt ε g α/ン σνrグ gノ 甲α″ ′c
Cθ α′″ ′ ι
イ″g″ σ ″′ルθ ・
「た ′ 7ソ ル
で/11gα sα ,C′ ακνゞ ブ′、5″ sc加 ′ θακa αcα ∫ ″ρ″ ブ″ただわ′ た /1/″ ′
ιι
″」

ノc′ α′
`″
′ ・αァ
θル
瀬 //7α /11r′ lrr/77″ ′ でι ′ 湧
づ′ ∫ θα あρθ′
ci/7′ ,で
`/′
″sfr′ αグc7グ gs`J′
.ゞ ブ
7α ′θcι イθ′ C'f′ ピι772'一
´ '7で `ノ

θα″θ 5J′ Oα ′
θ ピ、
ゞ′αα 0`r′ σι わ `Sθ ′
湧 ゞブνη αs′ ′αわρr′ 771ブ ′
Jア εακ /Jl″ S“ rθ ει
J α′,7´ θχ′
771α
″ピ
`κ `θ “
た″″lr〃 ′
′7θ α
・ `ノ

,グ ノ/11ι ゞ′た,′ :g′ ′


ιグ′
/で α ィ “

J/υ rlrCrfrc7α 力7sθ ″trrを rJ′ θr


Proた sorul ccrc acum clcvilor s江 ↑
si comparc lista continand calitユ ti alC lui Columb cu idcilc
pc carc lc― au auzit in prclcgere Doritorii pot i lttsali stt COmunice intrcgului gltlp inscnl―
nirilc lor

f∫ θι
ι′″θτι rrr′ ″″′
ι

Profcsorul punc aculll clasci o fntrcbarc la carc flccare umeazう sI IIspundi in scris in
urnl江 toarclc zece l■ lintltc:

,,Carc cstc aculll illlprcsia、 ア


oastri dcspre Columb?ノヘ 1五 cut luclllri cxtraordillarc― cstc
oarc llll crou?"
Acestc escuri pot i cititc cu vocc tare si discutatc.

linaliza lnetodelor
Vi illviぬ 皿 aCum Stt rc■ ectati asupra acestei expcricntc dC fnvュ tarc CC CtCtc arc o ascnle―
1]ea cxpcricnti aSupra indivizllor aflali↑ ntr― O SituatiC de invltare?Gandili_vi la calltitatea
dc info「 Inatii care pot i adunatc dc la clevi la inccputul activitilii fn ICgituri cu cfcctclc
cユ litoriei diln 1 492 Este surprinzユ tor cat de mllltc lucl‐ Llri stiu elcvii dilltr― o clasi cand
lLICreazl il]perechi si apoi in gl‐ llp
つ4
Este intcrcsant dc vizut fclul ill care clevil urlllircsc prclcgerea si cat isi a11li1ltcsc(lill
ca la sぬ Isit Cc rol arcね ptul ci sunt implicati in dCSiSurarca plclegcrii― plill co11lparatia
ilalpliciti intrc ccca ce stiau ci si ccca cc spuJle lDrclegcrea― si cllin illflllenteazi alce[lsti
illlplicare conccntrarea§ i proccsul dc fnvhlare al flecttruia?
CCrCti― lC Clcvilor si vorbcasci dcsprc cscul dc zece minutc Cutt li s― al〕 う
rut accstじ xcr―
Citiu dC SCrierc ca 11lodalitate dc lllsusirc a inforlnalii10r§ i problelllclor con,inutC ill Prclc―
gere?in ce il s_ar fl modiicat cxpcricnla 10r dactt nu li s― ar n cerut stt ldcijudccユ lilc prO
pusc dc subicctul cseului`7
Re■ cctati la tipurilc de activititi dC gandire pe carc lc― au dcsh§ urat elevii Dill gallla
largi a unor astil dc activititi― fomulare de ipoteze,remem orare,fntelegere dc conceptc,
C0111binarc dc idci pentru a dcsprindc sensuri noi,aplicarca unor conccptc la o ainul■ iti si―

tuatiC pcntru a bnnlulajudecユ ti― pC Carc lc― auね losit?


Vtt ill宙 tim acum si comparati Orelegerea intcnsiicati cu prclcgcrca tradi!iOnali Prc
zcntim maijos concluziilc cercetirii asupra nivclului dc conccntrarc a studcnli10r lll tilllpul
prclcgcrilor.2へ ccasttt ccrcctarc arattt clar ctt prclcgcrca traditiOnali cstc incicicllti sLlb aS―
pcctul relnCr五 inbl■ llalilor translllisci mai mult decat atat,marelc ci ncttuns COnsti tnね p―

cgピ ′
tul ctt nll ttuぬ clC宙 i/Studentii stt f010seasctt infol■ llaliilC pc carc lc rclin pで ノ でα′
,7た ―
'7,S′

/た α′
がdilllinucazi dczavantcalclc cclei tradilionale.Ea rczolvtt problellna llcatentiei― insta―
lati dc obicci dup江 15-20 de lninutc,problcma pasivititii Studentilor,a galldir五 dc ordin
inferior,tip dc gandirc stinlulat de obicci dc prclcgeri

Collcl■lzia cstc ci,dcsi p】 elegcrca intcnsiflcati dcterlllilli rcnuntarCa la pttlti dCdicatc
transllliterii dc cunostinle,ea este totu§ i lnai productivtt sub aspcctul utilizirii cunostinlc10r
de ctttrc clcvi

Cc spun ccrcetirilc dcsprc prclcgcrc ca instl‐ LlmCnt dc prcdarc?]Dupi culll arati nul■ c―

roase studii,prclegerea are doutt netaiunsuri mlorC:


(1)11l ll10d nOrlnal, auditoriul rctinc rClativ putin din ccca cc prclcgcrca inccarci si
transl■ liti Ull studiu cfcctuat pe participantii la O prclcgcrc dc cincizcci dc llli]lutc,carc viza
conccntrarea accstora,nllsurati cu ttutOl‐ lll informatii10r din prclcgcrc rcgisitc hl■ otitclc
studcntilor,a aritat ci studclllii au cOnsemnat 419/6 din continutul prezelntat ill prilllclc 1 5
linutc,25%din ccl prezelltat負 l primajumitatc dc ori§ i20%din伽 ltrcgul conlnut prczcn―
1■

tat in 50 dc nlinutc(J McLeish,citat in Pcllncr,1984).Intr― un alt studiu carc ul■ ■五cstc tot l´

atCnlia studcllti10r in tilnpul unci prclcgeri,glsinl ul■ ■ltoarca descricrel,,Zccc la s■ lti dill
cci prezcloli au inCeput si dca semne dc ncatcntiC in primclc 15 minutc Dupi 18 nlinutc,o
trcil■ lc dill a■ lditoriu
sc foia Dupi 35 de lllinute,nillleni llu nlai era atellti dllpi 45 dc llli―
nutc,loiala lisasc locul unui fcl de transh,iar dup江 47 dcl■linutc,unii donl■ eau si ccl lDLltin
tillul citca O vcrincarc lhcuti dup江 24 dc orc a aritat ci palticipalltii llu― Si al■ lintcau dccit
lucltlri ncsclllniiCativc§ i in gcneral grcsitc''(ヽ rcrncr si Dickinson,p90,citali dC BOnwcll
i Eison)
§
(2)Dc obicci,prclcgcrilc ccr palticipanllor Stt dcsh§ oarc dOar proccse dc gilldirc dc
ordin iniriori rccunoastcrc Si rcmcmorare A― ti aminti idci gcnialc nu c acclasi lucru cu a
avea itlci gclliale S― a collstatat ci prclcgcrilc llu sunt cu nll■ ic nlai bunc dccit disclltiilc
pclltru transnlitcrca de inforl1latii si CI Sunt considcrabil lnai p■ ltill Cncicllte dccat discll!iilc
in ccca cc privcstc inodiicarca atitudillilor sall incurttarca gandil´ 五criticc sall a rczolvttii
dc problctte(Costin,1972)
Prclcgcrile au,lotusi,catcva avantttci(1)POt fl lln in巧 10C Cflcicilt dc prczcntarc gcilc―
raltt a uJlci tel■ e,astfcl incat studcntii Stt poati aborda tcma rcspcctiv五 11l cullosti11li dC Cauzi
si cu mai multsucces Dc ascl■ cnca,(2)prclCgcrile sunt relativ eiciellte in transnlitcrca dc
infollllatii Cand nll cxisti suicicnte exenlplare dill tcxtclc scrisc pc o anull■ iti tcllli
つん
つ乙
ExPlicarea procedeului,,prelegerii intellsiicate''
Prclcgcrea illtcllsiicattt s― a dcsfhsurat dupi cunl urmcazユ :

J■ Jτ α′・
′どgα ″rθ α″θα]ソ θ r′ rJJ

⊂│!]ial‐ la illceputul orci,profcsorul di clasei o tcllltt dc luclLI CarC conccntrcazi atcintia clcvi―
lor asupra l■ tlterialului ce ul‐ lllcaztt a fl prczentat Profesorul url■ lreste dolli scopuri calld
ねcc accst lucl■ l:Sl― iね ci pe clcvi s江 づi trcaci in rcvistこ cunostintele anterioare reiritoarc
la stibicct si s江 ―
i faci si fornlulezc intrcbttri cttrora sユ lc caute rttspunsurilc pe parcursヒ 11
prclcgcrii Profcsorul poate da umlltoarclc sarclnl:
一poatc cel‐ c clasci si scric timp de cinci minutc(intOCmind,dc exelllplu,o listi dc idci),
pcntru a-1■ lcc iDC Clevi s_i trcaci in rcvisttt cuno§ tintclC anterioare desprc subicctul cc ur―
lncazi a n discutat:
――poatc pL11lC CleVilo■ o intrcbarc care stt fle discutattt in pcrcchi;
一 lc poatc da clcvilor o listi de terlllcni din prelcgerea pe care urlneazi s― o sustini,Ce_
ralldll_lc si giseasci,in doui sau trei lllillutc,posibilc conexiuni intrc tcrn■ cni.
11l lcctia dcn■ ollstrativtt lc― am ccrut elevilor stt prcgtttcasch listc de idei pe carc sユ lc
COnll)al‐ c cti ccCa CC Va colη lillc prclcgcrca.Listclc au avantaul ci incuralcazi rispullsurilc
sc tirtc、 i innediatc si,11l pllls,pot i u§ or comparatc cu illfornlaliilC din prclcgcrc

Prど ノ
′gピ J'ご αノィ・イ
r′ Jα ′
″ ′た rθ αsι「FSFr′ ″リ
Proた sorLll inCcpe “ “
oi prclcgcrca§
cllぅ `Rθ i vorbeste timp dc 10-15 minutc(nu lnai mult de 20 dc
lllinlltc)lntel‐ valul accsta dc timp nu este hotirat la flltamplarc:studiilc cictuatc asupra
clcvilor carc asclliti(DI)1・ CICgcrc arati ci atcntia scadc blLISC dup江 15-201■ linutc.

rヴたαr″ αルバθ ″クrゴ ルタr解 グ リ


'そ
Dupi “ “
prilllcl partc a 13relCgcrii,profcsol‐ Lll pOatc si― i lasc pc clcvi stt col■ parc idcilc notatc
`Jζ

pc lista lol‐ de la tllccpllt cu cele prezentate in prclcgcrc


Dtlci profcsolし ll tlr i dorit si aibi loc o dezbaterc sau ar fl dorit stt audi nlai l■ lulte
intcrprctiri↑ 1l accst lllolllCJ]t si nu doar o coninllare a predictii10r elevilor,ar i putut sllb―
′rノ 五夕
stitui cxcl citilllui dc vcriicarc a inscl■ llirilor o activitatc dc tipul G′ σc7″ f″ ρθ―
71″ 7´

1で c力 ′ /Cθ ′″‖77た α PCntrll accasta ar i pus o intrebarc dc」 pul:,,Cα ″ α:/ヵ S′ εθた ″7α ′ノ″ 7

θ ″ /θ z/cr′ ι
ピι ι
ィ″′ごα′
で ι ″
ピσι
″ノ ・…
θ α ′ηα ′′αα′ ι 湧ノ イ 927''
ノ /`7/1′ r7・`′ 7/7″ β 77ピ 771′
ψ zィ

`′ `ィ
'ど
″ αcr′ ν αrピ ノ″
И′ J′θgarfrθ α・
′ピ θCα ″

[ca,↑ 1l pcrcchi sau individual,clcvii sl― si activczc cullo5tintclc
Acし inl profcsorul cerc dill noし `gソ
antcriocll‐ c si si― si stabileasctt scopuri pcntl‐ Ll aSCultarca cclui dc― al doilca scglllcnt al
prclcgcrii

σθ77だ ′ ′ ″
rrα ′ια″rθ Jぐ g′ r〃 ヾJθ ″θ″″″ ・ ′グ εαrι αttsι ″″ ″r〃 θr
PIて )f3sorヒ [l colltinul prelcgerca'1l cユ “ carc ul■ ■
10-151■ i1lutc,dupこ lcazl o nouこ vcrificarc a
inscnlniri]()「 l elcvii tsi colllpclri aculll propriilc lor idei cu ideile prczcntatc in prclcgcl‐ c
Daci pro13sorlll dorcstc,vcrificarca inscnllllrilor poatc fl si de data accasta inlocuiti dc o

activitcttc dc til〕 ul G`'ノ 7ど ′
′ル ι εrα ″ ′
′ 〉:ノ フ
ご7で ε′
ケ/Cθ 777ι 7′ εα′
′ ′
`′

;II壼礼 1写
『 ‖ 倶 』 詔 留 ゴh晰 .江 pC dC宙 壺 Кhczch m試 JJ pκ zc■ 漬 m pК
icgcrc Accst cxercitiu poatC imbrica divcrsc bl■ ■
■c Proisoflll poatc:

―si ccari clcvilor stt rispulldユ la o intrcbarc cu nlai lliulte rispu1lsuri posibilc carc si
涵c rcic、 ア
al111]〕 cntrll prillcipalele problclllc ptlsc dc prclcgcrc;
つ乙
つ0
― stt ccartt elevilor stt scrie un,,csθ クグθzι θθηZブ ん例 ",in care stt discutc o problclll江

ridicaa de prelegere(ca in excmplul nostrtl);
―stt ccartt elcvilor stt scric un,,θ sθ lrノ θθJη εJ η れ θ'L in carc sl prczinte pc scurt un
zブ zr′


lucnl pe carc l― au invユ tat in tilllpul orei si sl scric o intrebare pe care o lnai au inctt in lcg江
turtt cu subiectul prelegcrii.(PrOfCSOrlll strange aceste escuri si intrcbう ri;elc constituie cx―

cclentc punctc dc plccarc pentl‐ L10ra urmtttoarc si Ofeぬ inforlllat五 prctiOase dcspre cum§ i
cat dc binc a fost↑ nleleS materialul dc ctttrc elevi).
zj′ ガ れわ″ αρrブ η″― ρrcた″αZご θ
θg」 ψνηθで,θ ′ JΨ 夕ηθκαεtt θ∫″αた―
Dθ ∫ ρθ
ρ^可esθ ″′
′ 777α ″

gJθ rα ακα
ルακ,′ θη′
″θ72α ε α′ グタεθ 777ブ θαθ′
η′ θ ″
ッ〃ο′θlf77θ ∫ θα77′ θ′
加rθ ′ ′θακ グcfρ κ
θグθαρν刀 ′119わ ″/」 ∫ ′グθ
∫;η θノび ケra g′ θソ′ θ4加 εタル ,θ εαzJJ 7701J7`4rフ ′
クηιr″ ブ
`夕
s夕 わたα ′ lsa′ θ 諄フ
`ン
`錫
αl17α たrJα ル ′ρ θzθ ttα ′ α tt ααJν J′α α G∂ ηグJ′ J/Z傷 6rα ″ 錫 ′θで C力 ;/Cο 711御 肩 Cα rブ ノθ
α グJsθ ク′ ,´


,力 θιρθSjわ JJグ /8ノ 7θ θ′

α′ブοり ∫J,加 ル α′
“ “

O Ganditi/Lucralittn perechi/Colllunicati
Elevilor li sc dtt o intrcbarc din icctia de Zi,la carc trebuie sユ sc gandcascュ individual(si li
se poatc ccre si si conscmncze in scris lcactia prOprie la accasta).Apoi formeazi percchi
spunsurilc,pe url■ 江cato3ra percchili se cerc sユ imp江 ■江casctt intregii clasc
§
si― si conlpartt rユ
rezultatelc delibcririlor lor.Sptlncti Clasci cう va urrlla o activitatc in carc li sc va ccrc si dis―
cute sillguri o anula■ ittt problcm江 .Aceasta trebuie stt ie ceva intcresant,de cxcmplu salariile
profcsorilor,valoarea cxplorttrilor spatialC Sau inc江 lzirea globului Cereli― le sl sc gandeasc江
individual la problel■ ■
五,timp de cateva lllinutc,duptt carc sl― i gttseasctt un paltener cu carc
§
s江 ―
si confluntc ideilc Activitatca nu trebuie stt dureze decat cateva ininute.
Accasta estc o act市 itatc de invユ tare prin colaborarc care sc desね § oartt rcpedc si carc
consttt in accea ci elcvii sunt pusi stt reflccteze la un tcxt,bcneflciind in acclasi tinlp dc
n timpul unci
晰utOllll unui colcg in follllularea ideilor.Ea se poate facc de mai multc ori↑
lccturi sall prclcgcri Profesorul prcgitestc dinainte o intrcbare,dc obicci una cu mail■ lultc

rttspunsuri posibile si le cerc elevilor sユ rttspundtt individual,pc scurt§ iin scris Apoi,elev五
i unul altuia rttspunsurile si incercand stt foΠ nulezc un rispuns
lucrcazl ln pcrechi,citindu― §
comun care sl lncorporcze ideile amandurora.in sttrsit,profesorlll punc catcva pcrcchi,↑ n
fllnclie dc til■lpul pc carc ll arc la dispozitie,Stt rezume in trcizeci de secunde discutiilc pe
care lc― au purtat

O Scrierea liber五

Elcvii scriu libcr despre ccca ce stiu,sillllt sau ar vrea sl§ tie desprc o tcmttinaintc de a i]1-
cepc lcclia COnsacrati acelci temc.
Le puteln cere clevilor sl scric in cinci lllinutc,fartt oprire,tot ce le trcce prin lllintc lll
legttturtt cu un anulllit sllbicct Cand tilnpul expir江 (§ i e bine stt sc anuntC Ctt au trccut cinci
lllinutc§ icユ mai au un nlinut pentrLl a↑ nCheia,pentr■ l ctt adesea idcile bune vin cand csti
presat de tilnp),le putelll ccre stt citeasctt cu voce tare unui partcncr ceca ce au scris
in mOmentul accsta,cxisa mai multe posibilitユ li PutCm invita perechile sl comunice
idcilc intrcg五 clasc,ca in brainstorlning― ul de gr■lp sau le puten■ ccre elevilor stt subliniczc,
in ceca cc au scris,lucrurilc de care sunt cel rnai pulin siguri§ i stt flc atcnti cand citcsc,pcn―
tl‐ Ll a Vedca dacl lcctura alLInCl lulllintt asupra inccrtitudinilo■ lor.

24
OTEXT: ⅣIarco Polo,aventurierul
in 1298,un aventurier vcnctian,pe nume Marco Polo a scris o cartc Lscinanttt desprc c江 1江 ―
toriile sale in Orientul lndepュ rtat.Oameniii¨ a■l citit relaarilc carc vorbca■ l despre bogttiile
Orientului si au inccput stt caute cu infrigllrarc ctti pe lnare ctttrc China,Japonia§ i lnd五 le
dc Est.Chiar§ i Columb,cu doutt sute de ani rnai tttziu,consulta adesca cxemplarlll sユ u din
,,Cartea lui Scr NIIarco Polo''.
in vremea lui Marco Polo,cartea a fost copiattt de man五 § i tradusttin mai multe limbi.
Duptt introducerea tipamlui,Tn 1440,cartca a circulat si rnai rnult.Ⅳ Iulli Crcdeau cl e de
fapt o fabultt sau o cxagerare grosolan五 .Cal市 a mvttlali,lnS五 ,au fost con宙 n§ i ctt Marco
scriscsc adcvttrul,asa ctt au rttspandit pOVestirilc lui desprc locuri indep油 威ate si popoarc nc―
cunoscute.Astユ zi geogra■ i recunosc ctt accasttt carte cstc de o acuratete uillnitoarc.
Marco Polo s― a nttscut in orasul― republiめ 恥 nelia m 1254.印 江1§ i llnchii stti erau nc―
gustori care cユ 1江toreau in locuri fndepttrtatc pentru a facc negol.In 1269,tat五 1 lui ⅣIarco,
Nicolo,§ i unchiul s加 ,Maffco,s― au mtOrs la Venelia duptt O absenitt de mai multi ani・ Nego―

lc― a cerut sl se intoarctt cu inv五 ●tOri si misionari pcntru poporul sh.A§ a ctt au pornit din
"HOr Ti dusese panHn catllay(China).Hanul Kublai,marcle impttat mongol al Chinei,
nou la druln in 1271,luandu_l cu ci,dc accasttt dat江 ,i pe NIlarco.
E)inヽ そnelia,Ci au navigat panttla Acrc,in Palestina.Acolo li s― au alttturat doi cttlugttri
misionari care voiau s五 巧ungttin china.Tclnandu_sc,lnsユ ,de c五 1激 oria grca pc care o aveau
inね ●,CCi dOiぬ lugttri au renunlat curand duptt aceca§ is― au↑ ntors hapoi.Ceitrei membri
ai familiei Polo au ttaversat descrturile din Persia(Iran)§ i Afganistan.Au urcat pe in五 lli―

mile Munti10r Pamiち ,,acoperi§ ul lumii",coborand in Orasele negustoresti Kashgar(Shui)


§i■ brkand(SOChe).Au traversat pustietatea Desertului Gobi si,la inceputuHui 1275,au so―
sitla curtea Hanului Kublai,la Cambaluc(Peking).La vrcmea aceca,Ⅳ [arco avca 21 dc ani.

La cuiea Marelui Han


ⅣIarco a devenit repedc favoritul hanului K■ lblai.Tilnp de trei ani a guvemat ora§ ul Yang―
choⅥЪun ora§ de pcste 250.000 de locuitori.A fost triinis↑ n IInisiuni?n locuri indepttrtatc:
in lndochina,Tibct,Yllnnan si Bi.1.lania.ヽ4arco Polo s¨ a intors din aceste tinuturi cu lntllte
istorisiri despre oamenii de acolo§ i despre viata lo■
Familia Polo s― a lmbogttlit in Cathay.Dup五 o vrcmc,lns五 ,au mceput stt se tcamtt cこ
unii curteni invidiosi?i vor nilnici la rnoartea hanului,asa cユ au cerut voie stt sc intoarctt la
VCnCtia.Hanul i― a rehzat.La catva tiinp,a sosit un sol al hanului persan,care― i ccrca ha―
nului ICtlblai o tan灘 江prinleStt rnongol江 de solic.Ⅳ larcO si rudelc sale i― au spus hanului c五
priniesa ar trebui pttzittt Tn c五 1江 toria sa de bttbati Cu expericnitt si ral■ g inalt,adttugand cュ
aceasttt c五 1五 toric le― ar pennite§ i stt factt llnult― dorita vizitこ laヽ そnelia.Panュ la.11■ ■
1江 ,hanul

a acceptat cu grcu.
Pentru cttl‐ Lltele comcrciale care rnergeau pe uscat prezentau pericol din cauza talharilor

si a dusmanilor hanului,s¨ a construit o■ oth rnarc pentru o c五 1五 torie pe ap五 .In 1292,flota
a pornit,purtandu_i pe cei trei venetieni,pe prinlcS江 §i600 de nobili din Cathay.Au navigat
spre sud,pc langtt lndochina§ i1/1alaczia,cユ trc Sumatra.Aici au fost obligati s五 ―
§i intrerupユ
cユ 1五 toria pcntru mai rnulte luni.

Corttb五 lc au luat― o apoi sprc apus,trecand prin Ccylon§ i lndia§ i atingand coasta Afri―
cii dc Est.C五 lXtoria a fost plintt de pcFiC01e si,din cei 600 de nobili,doar 18 au trユ it pan五
la sosirea in Pcrsia Marco§ i ai sユ i au scゎ at Cu binc,la fel ca§ i prinlcsa・ Cand ceitrei mem―
bri ai tthlllilici Polo au aJunS din nou↑ nヽそnelia,trecuser五 24 de ani de la plccarca lo■ Pie―
trele prcliOase pe carc lc― au adus cu ci din Catllay au uilnit intregul ora§ .
つ4


Mai tarziu,Marco a ttunS C“ itanul unci corあ 五care a fOst capturatt de fortele Ora§ ului
rival,Gcnova,iar Marco a fost anlncatintr― o fnchisoare gellovezユ .Acolo 5i― a scris cl cartea,
Cu ttutOl‐ Lll unui alt prizonicr.Genovezii l― m eliberat m 1299,cand s_a mtors la vcnelia§ i
s― a apucat de come■ .Numele lui apare in ttalcle cu4ii din vrcmea aceca,mentionatin mul―
tc proccsc pcntl‐ tl poscsiuni si bani.S― a cttsttorit si a avut trei fcte.A murit in jurul anului
1323.

26
・ TEXTI Ploaia acidユ

calld sc ard colllbuStibili fosili,cul■ l ar i cirbunele,benzina sald pctrolul,sc clllit OXizi dc


Sultt CarbOn si azot in atl■ loSft・ rtt Accsti oxizi se combinl cu umczcala din acr si brmcaz5
[tcid sullbl・ ic,acid carbonic si acid azotic.Cand ploui sau ningc,acesti acizi ttung pC pi―
nlant sub forl■ la a ccca cc nulllilll ploaie acid江
In sccolul XX,aciditatca acrului si ploaia acidtt au auns sl ic rccunoscutc ca o amcnin―
tarC Capitalこ la adrcsa calit江 !ii mCdilllui Cca mai mare partc a accstei aciditユ ti eStC produsう
in ttrile industrializatc din cmistra nordicii SUA,Canada,Japonia§ i lllloritatCa● 」10「
dill Europa dc Est§ i dcや Iest
Efcctclc ploii acide pot fl dcvastatoare pentlu lllultc fonne dc via,ユ ,inclusiv pcntru
oal■ clli Acestc eicte sullt insttlllai vizibilc in lacuri,ratlri§ i parallri§ i la nivelul vcgctaliei
Aciditatca apcl omoartt practic orice brmtt dc via,La:nceputul anilor`90,zcci dc mii de
lacuri crau dcla distmsc dc ploaia acidtt Cclc mai gravc problcme au cxistat in Norvegia,
Sucdia§ i Canada
2へ mcni]1larea rcprezcntath dc ploaia acidtt nu c lilllitati dc granitCIC geogralicc, cici
vallturilc transI)orti SubstantclC poluante pc tot globul De exemplu,cercetirile conflrillau
faptlll ci poluarca proveniti dc la ccntralcle clcctricc carc func,ionCaztt cu cttrbuni in cclltrLII
si vcstul SLJ2へ crall cauza principalう a marilor probleme lcgatc de ploaia acidtt in cstul Ca―
nadci§ i nord― CStul SLJノ ヘ.Efectclc distructive ale plo五 acidc nu sc lilniteaztt la mcdiul natu―
ral Structuri dc piatrl,nlctal sau cilncnt au fost§ i clc afectate sau chiar distruse Unclc din―
trc lllarilc nlonumcntc alc lunlli,catcdralclc Europei sau Colisseulll― ul din Roma,prczint江
SClllne de detcriorarc datorattt ploii acidc
031■ cnii de itiint五 おloSesc ccca ce se chcamtt factorul pH pentm a mttsura aciditatea
sall alcalilnitatca solutiilor licllidc.Pc o scartt dc la 0 1a 14,O rcprczinti ccl nlai ridicat nivcl
de aciditatc.iar 14 ccl nlai ridicat l]ivcl dc bazicitate sau alcalinitatc ()soluliC dC aptt dis―
tilati care nu contine niCi acizi llici bazc,aFe pI― 1 7 sau ncutrll.Dacユ nivelul p「 [― ului in apa
dc ploaic scadc sub 5,5,ploaia cstc collsiderati acid江 .Ploile din estul SUノ ヘ si din Europa
au adesca un pH intre 4,5 si 4,0.
Desi costurile echipamentc10r alltipoluantc ca arzユ toare,flltre sau instalatii dC Spttlare
sunt mari,costurilc stichciunilor cauzate mediului si宙 etii omene§ ti se estimcaztt a■ § i mai
mari,pcntni ctt clc pot i ireversibilc.Chiar dacユ ↑
n prczent se iau misuri dc prevenirc,pall江
la 500_000 dc lacuri din Arncrica dc Nord§ i pcstc l18 nlilioanc metri cubi de copaci din
Europa se vor distrugc,probabil,inainte dc sfarsitul secolului XX din cauza plo五 acidc

27
UNITATEA II: iXVAIIREA ACTIVA $I GANDIREA CRITICA
APLICATE LA TEXTE NARATIVE
Etapele cadrului
E 1. Evocarea (discufia premergdtoare)
I. Care este subiectul? (identificafi-l)
2. Ce gtifi deja despre el? (scriefi pe tabld)
3. Ce agteptafi, vreli qi/sau trebuie sd aflali despre el? (scriefi pe tabld)
4. De ce trebuie sd aflafi aceste lucruri?

R 2. Realizarea sensului
Se face de cdtre elev pe misurd ce caut[ informafii care s5-i confirme anti-
cipdrile.

R 3. Reflecfia (discufia ulterioard)


1. Ce afi aflat? (rdspunsuri cAt mai extinse)
2- Punefi intreblri pentru a extrage informalii importante care nu au fost
menlionate in etapa de evocare.
3. Careac[ie la rdspunsurile 1or, intrebafi: ,,De ce credefi asta?,,

Reincepefi ciclul. Cu alte cuvinte


Evocarea (pentru urm[torul segment de confinut)
Ce altceva credefi cd, veli afla?
Ce n-a!i aflat inc[ din ceea ce afi vrea sd gti{i?
De ce este important acest lucru?
De ce credefi asta?
(Amplificafi disculia qi ad[ugafi informa{ii ra cele deja scrise pe tabld.)

. Organizatortl verbal
Prima activitate legati de lectura povestirii este discutia despre autor qi contextul in care a
scris. Aceasta este o activitate de evocare. Scopul sdu este dL a-i stimula pe elevi.

. Termeni dafi in avans


PREDICTIE PE BAZA ANOR TERMENI DATI
Explicafi-le elevilor cd le veli cere si citeasc
care locuiesc pe {[rmul mlrii, in nordul indep
patru termeni. Intii, fiecare elev va trebui s6-
care le-o sttgercazd acegti patru termeni. Cu al
gtiind aceqti patru termeni? Iatd, qi termenii:
clsitorie. Dafi-le elevilortrei minute pentru gdndire. Pentru elevii mai mici, poate fi util s6
ardtati gi desene reprezentdnd aceqti termeni.

29
Duptt trci nlinute, treceli la pasLll ull■ 1ltor. Rugati― i Stt sc intoarci sprc persoalla dc
alituri si si― ispunl la cc s― au gandit.Imprcuni ccreti― le Sユ 巧ungi la forinularca in fczulllat
a povestii pc care sc asteapti sユ o audi 2へ nlintiti― lc Stt lucrezc rcpcde,pcntru ci nu au la
dispozitic dCCat cinci lninutc pcntnl accasti activitatc.
PunCti dOui perechi dc clevi s江 ― § i prezinte versiunile in fata claSei si apoi cereli― lC Ca lll
tilllpul lccturii si nc atenti la ascminirilc§ i dcoscbirilc dintre povcstca lor si cca pc carc o
vor cltl.

0/1ctivitate dirlattt de lectur五


,i13alldire
Z43」 ZDZ PREDICrIILOR
Explicati― lC aculll clcvilor ci vor citi povcstca in perechi§ i ci sc vor opri in a1lunlitc locuri
pelltru a facc predicI五 i a lc vcriflca Ccrcti-lC Sa cOnstrlliasci in caictc un tabel ca ccl dc
§
lnal」 os:

TABELUIフ PREDICTIILOR
PARTEA I
Ce crezi cd se va intAmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a int6mplat?

PARTEA Ⅱ―
a

Ce crezi c[ se va intimpla? Ce dovezi ai? Ce s-a intimplat?

PARTEA ⅡI― a

Ce crezi cd se va intdmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a intAmplat?

Cdnd ajung la prima oprire, perechile se opresc din citit gi timp de un minut prezic cc
se va intAmpla in continuare. Apoi iqi noteazd, prediclia in spaliul din prirna coloanii, sub in-
trebarea ,,Ce crezi cd se va intAmpla?" corespunzdtoare pdrlii I a povegtii. Li se va cere , clc
aselnenea. sI noteze dovezile pe care le-au gdsit in prima parle gi pe care se bazezrzi pre-
dic{ia 1or. in continuare vor citi pdnd la urmdtorul punct de oprire, vor revedea preclictiiie
l7cute inainte gi vor completa coloana a treia. Procedeul se va repeta pentnr urmdtoarclc
doud pdrli.
Povestea intitulate ,,Ivan gi pielea de focd" se gisegte la sfdrgitul unit5lii.
Actrvitatea dirijatd de lecturi gi gindire presupune fragmentarea unui text pentru ca
elevii sa poatd prezrce ce se va intdmpla in continuare intr-o povestire sau ce va urma intr-
un text informativ; si se gindeascd la contextul povestirii, la plasarea acliunii in tirnp gi

30
spatiu ;i la alte lucruri asemindtoare. Activitatea arc un caracter general, unnAnd ca alte
activitdtr de evocare rnai specifice s[ fie introduse in timpul lecturii povestirii.

. Jurnalul cu dubl[ intrare


O alti tehnici fblositd este cea a.jurnalttlLri cu dubld intrare. Pentru a face un asemenea
jun-ral, elevii trebuie sd imparti o pagin[ in dou[, trdg6nd pe mrjloc o linie verticalS. i, pa.-
tea stdngd li se va cere sd noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat in mod
deosebit pentru cd le-a amrntit de o experien![ personaii, pentru cd i-a surprins, pentru ci
nu sunt de acord cu autorul, sau penttu cI o consider[ relevantd pentru sttlul sau tehnica
autorului. in partea dreapti li se r,,a cere s[ comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a
fEcut si se gAndeasci? Ce intrebare au in leg[turd cu acel fragment'7 Ce i-a ficut sd-l note-
ze'/ La ce i-a fEcut sd se gAndeascd? De ce i-a intrigat? Pe mdsura ce citesc, elevir se opresc
din lectur[ gi noteazi in jumal. Unii profesori cer un num[r minim de fragmente cotnentate,
in fur.rctie de dimensiuuile textului.
Drrpd ce elevii au reaTtz,at lectura textului, jurnalul poate fi util in faza de reflectie, dacd
profesorul revine la text, cerandu-le elevilor sd spuni ce comentarii au licut in legiturd cu
pasaje diverse, $i prof-esorul ar trebui sd fi flcut comentarii, pentru a atrage atenfia asupra
unor pirti dirT text pe care tine neapdrat s5 le discute cu elevii.
Jurnalttl cu dublii intrare este o metodd prin care cititorii stabilesc o legituri strAnsf,
intre text qi propria ior curiozitate qi experien!5. Acest jurnal este deosebit de util in situatii
in care elevii au de citit texte mai lungi, in afara clasei.

. Diagrama Venn
O ,,diagraml Venn" este fonnatl din doui cercuri mari care se suprapun pa(ial. Ea poate fi
folositi pentru a ardta asem[ndrile gi diferenlele intre doui idei sau concepte. Sd ne ima-
gindm, de exernplu, ci elevii compard expedilia lui Columb cu cea a lui Marco Polo.
Diagrama Venn ne permite sd evidenfiem diferenlele dintre cele doud expedilii, aritAnd in
acelaqi timp elementele pe care le-au avut in comun.
Profesoml poate cere elevilor sd construiasci o asemenea diagrami completAnd in
perechi doar cAte un cerc, care sd se refere Ia unul din cei doi exploratori. Apoi elevii se pot
grupa cAte patru pentru a-gi compara cercurile, completind impreuni zona de intersectie a
cercurilor cu elementele comune celor dou[ expedilii.

COLUMB

Diagrama Venn

31
. Cvintetul (Cinquain)
Capacitatea de a rezuma inlormaliiie, de a surprinde complexitatea rdeilor, sentirneute-
lor 5i convingerilor in cdteva cuvinte este o deprindere importanti. Ea necesiti o ret'lectie
addncd bazald pe inlelegerea nuantatd a sensurilor. Un cvintet este o poezie care necesiti
sintetizarea informafiei qi materialelor in exprim[ri concise care descriu sau exprimd ret'lec-
1ii asupra subiectului.
Tennenul de cinquain vine de la cuvAntul franluzesc pentru cinci. Un cinquain este,
deci, o poezie de cinci versuri. Cdnd introduce{i cvintetul ia clasd, prezentafi mai intAi regu-
lile de scriere a acestei poezii, apoi oferili citeva mostre. Cereli apoi grupului s5-qi scrie
propliiie lor poezii de cinci versuri. La inceput, unora li se va pirea ereu. Este bine. de aceea,
s[ se lucreze in perechi. Da]i-le un subiect pentru poezii ;i cinci pAn[ ia ;apte rninute si le
scrie. Varianta inifial[ trebuie sd fie individuald, dupi care flecare pereche va retine din celc
doud poezii ceea ce le place rnai mult qi vor rescrie un cvintet final. Aceasta stimuleazir
disculia despre motivele pentru care au scris ce au scris, permilAnd continuarea gi adAncirea
reflectiei critice asupra subiectului.

. Eseul de cinci minute


Acesta se folosegte la sfArgitul orei, pentru a-i ajuta pe elevi s5-;r adune ideile legate de
tema lecliei qt pentru a-i da profesorului o idee mai clarb despre ceea ce s-a intAnrplat, in
plan intelectual, in acea ord. Acest eseu le cere elevilor doud lucruri: si scrie un lucru pe
care l-au invdlat din lec{ia respectivd gi sd fbrmuleze o intrebare pe care o mai au ir-r legatr-rra
cu aceasta.
Profesorul strdnge eseurile de indatd ce elevii le-au ten-ninat de scris si le foloseste
pentru a-qi pianifica la aceeagi clasa lectia unndtoare.
つJ
う乙
・ TEXT:Ivan si pielea de foc五

Pc toati coasta dc nord a ScotiCi,Crivttt■ ll§ uiertt in noplilc intunccoase si in zilcle ccnu§ ii,

iar valurile sc izbesc dc stancile ncgre Dar vara marca se linistestc si zilclc se lungesc,a§ a
ci la vrcnlca solstitiului dc vartt nu sc mai face deloc lloapte cu adevttrat.Povcstea incepc
ill cea lnai lungユ zi a anului:cra ziua dc Sanzicnc,aproapc de lniczul noplii IVal]Ivanson,
lJn copil dc nici sapte ani,umbla printrc stancile dc pe tttm,Cttutand scoici§ i ce mai aducea■ l

valurile pe plaユ Dcodattt auzi un cantec ciudat,i,cand sc uittt fnね !ユ ,i Se pttl‐ ll cl vcdc o
darュ dc fllm icsind dintr― o cripttturtt a unei stanci carc adttpostca o pestcrtt allattt nu dcpartc
dc accl loc.Dar picioarclc lui erau prca slabe ca s五 -l poaltc pestc bolovani iar cand mama
lui tl strig五 ,se intoarsc la clsula 10r.
Sapte ani trecuri pantt cand lvan ttunsc din nou in accl 10c,chiar la llliczul nOptii,in
noaptca dc Sanzicnc. E)in nou i se pttru ctt audc un cantec ciudat§ i din nou vttzu fllinul
icsind din pcstcri Nu§ tiu dc ce nu s― a dus stt vadユ de unde vinc de asttt dat五 _Mai lllult ca
sigur ctt ccva ll chema dc indati inapoi la clsula pttrintcasc江 .

Mai trccuri sapte ani Tat江 1 lui fmbtttranisc acum pcscuind in apa rece si SIrattt a nl江 rii

si p5rintii SC mutasertt la ora§ ,1ユ sandu_i clsula lui lVan.Ivan trttia ac01o singur― singurel,
avand doar tipctelc pttslrilor dc pe lttrm SI― i tintt de urat.
cand vcni din nou noaptea dc Sanziene,Ivan isi anlinti de cantec si dc fllm.La lniczul
nOplii, SC apropic de pcstcr江 . Auzi acelasi cantec ciudat,cu arlllonii nepttmantcsc dc fnl―
lnoase V℃ nind mai aproapc,auzi paraitul focului si_i vttzu nttcttrilc reflectandu_se in stanci.
Si aC010,la gura pc§ terii,gttsi o grimadtt de piei frumOase dc focユ
Ivan alesc cca mai fhlmoasユ picle.incct,cu gr巧 五,O SCoase din grttmad江 § i pleci acasユ
cu ca O incuie intr― un cuttir de lemn pe care― l ilnpinse sub pat,iar cheia O pusc pe o cure―
lu§ 五dc piele pe care o avea legattt la gat.Apoi se culc五 .

Dimineata luユ pitura de pc pat§ i se intOarsc la pcstertt Acolo gユ si O imeic tanir江 ,

trist五 § i ttumoas江 ,care dardaia§ i incerca sユ ー


§i acopere goliciunca cu bratele si cu pttrul ci
ccl lung.O inveli cu ptttura lui si o conduse la clsuta lui.
Se pui江 fl■ lmos cu fclncia si cu tirnpul se indrttgostirl unul de ce11lalt.ハ 【
、urtt un flu.
Trei ani mai tarziu,mai avurtt unul lvan era fcricit dar o vedca adcsca pc solia lui privind
lung ctttrc marc,cu ochi rnari 5i tristi.Nu― i spuse niciodattt cc era in cuね rlll ccl lnarc dc
lcl■ n§ i li intcrzise s五 -l dcschid江 .

11l Ajunul Crttciunului,Ivan f,i prcgttti familia de mers la bisericユ .Nevasta,insユ ,spuse
cユ sc sillltc rttu,a§ a ctt lvan mersc doar cu bttictii.
Dupユ Iniczul noptii,Cand sc intorccau de la biseric五 ,vttzurtt u§ a casei deschisi.inttuntrtl
gisirtt cuね rlll de lcmn,deschis§ i el,cu chcia inctt in incuictoarc― chcia pc carc lvan uitasc
sl o ia cu cl in graba pregtttirilor pentrtl biscric五 .Ncvasta nu cra nicttieri
Sc spunc ctt uncori,cand bttielii rnergeau pe l五
・11lul mttr五 ,o
foctt fnlmoas五 ,cu ochi lllari
si tristi inota in drcptullor in larg si se rnai spunc ctt uneori,cand lvan pescuia,aceea§ i fiDc江
fl‐ umOasi si trista lllana pC§ tii in plasele lui.Poatc cユ cra sotia lui.Nu stiu.Ce stiu cstc c江
Ivan n― a mai vttzut― o niciodatl pc lumea accasta.

33
。TEXT:Rぬ ufttctttorul

ノ 77′ 077 Ccん θν

lnね tajudecltol‐ Lllui de instruclie Stユ ull mllJic mic de stat,numai pielc si os,in rtlba§ ctt dc

Panztt groasi si nidragi peticiti Obrazullui nユ pttdit dc pcri§ i ciuruit dc vIIsat,och五 ce abia
i sc vid sub spranccnclc stufoase,pleostitc,cxprillltt un soi de asprilnc posacI Pc cap arc
o claie incalcitュ dc pttr,care li dtt aertll unui pこ ianjcn infllriat.E dcscull
―Dcnis Grigoriev!-lncepc judccitoml de instructic、 Ⅵ nO mai aproapc si rispllndc la
intrebttrilc mclc.In ziua dc sapte iulic,paznicul de cale fcratI Ivan Semionovノ ヽkinfov,trc―
cand dil.ineala pC linic,ill drcptul vcrstci 141,tc― a glsit desul‐ tlband o piulittt din cclc cu
carc sunt ixatc sinelc dc traverse Uitc piulila・ …Din pricina ci te― a si arestat Recunosti?
/ゝ
sa a fost?
― Cc stt ic?
ヘ§
―ノ as― au intalnplat lucl‐ urile,cum le dcclartt Akinfov?
―Aptti da
―Billc,dar_piulita asta,cc voiai s五 ねci cu ca?
― Cc stt ic?
―Ia lnai lasi pc,,cc stt fle''§ i rttspunde la intrebare:pcntni cc dcsulLlbai piulita?
― Dc― aia,ctt daci n― avcam nevoie dc ca,n― o de§ urtlbam,spune cu glas rう gu§ it Dcnis,
uitandu_sc chiora§ fn tavan
― Si Ce nevOie ai avut de piulitう ,a§ a,dcodat五 ?
―Cunl,ce nevoie?Ptti noi lc punclll grcutate la unditこ .…

―Carc s,noi''?
一Noi,cei din sat.… Adici mtticii din Klimovka.
-2へ sculti,omulc,Inie stt nu― llliね ci pe prostllllや brbcstc pe slcaul Cc_i povcstea asta
cu grcutatca?N― are rost stt spui lllinciunil
一 N― aila mintit de Cand m_a iacut mama,asa cl n― o stt mi apuc stt mint tocmai acum,
l100■ ■五iC Dcnis clipind din ochi.Ptti spuncti Si dumneavoastrう ,lnttltirnCa vOastr江 ,se poatc
ねri gl‐ cutate?Daci agユ li un pC§ ti§ or viu sau o Tamtt de carligul undilci,Cunl vrcti Stt Se duc江
la ttndぬ ぬ grcutate?Auzi cl mint.¨ ,zambcstc cl disprcluitOr Doar n― are pcsti§ oml江 la pe
dracu'h cl,si prindtt pestclc cel marc,dactt rimane laね la apeil Bibanul,stiuca§ i mihaltul
stau la ttnd Dacl lllomeala plutcste deasupra,apoi cine s― o apuce?Doar vreun avat,§ i ttla
ararcori.… La noiin rau nu_s avali.… C五 10r le place in ape mai↑ ntinsc
― Si de Ce imi vorbcsti tu mie acllma dc avati?
―Ptti dumncavoastぬ m― ali illtrcbatl La noi si boicrii tot asa pcscuicsc Nici llicar un
col〕 il l]us― ar apuca si pcscuiasc江 ねItt grcutatc.Fircstc,unul care habar n― are s― ar ducc la
pcscuit si f】 ri greutatc Ctt prostul tot prost rttmane
―Prin urlllare,spui ctt ai dcsurubat piulita pentl‐ Ll a faCe din ca o greutatc?
―Aptti cuml Doar nu ca sttjoc ar§ ice cu ca!
―Dar pcntru grcutate putcai sユ ici o bucattt de plumb,un glontc… un cui.…

35
―Plumb nu gttsc§ ti pe toate cttrttrile;trebuie s江 -l cumperiラ iar Cuiele nu― s bune pentru
asta Nici ctt se poatc ccva mai potrivit decat o piulilユ・ ・E grea§ i are gaur江
・ .

―Iar faci pe prostul!Parctt te― a lovit careva cu lcuca sau ai cttzut in capl Nu intelegi ce
urll■ ari putea stt aibtt accasttt de§ urtlbare,nユtt廿 五
ule?]Dactt paznicul nu ar i fost cu och五 ?n
patl‐ Ll,ar i putut deraia un trcn,ar i murit oamenil si numaitu i― ai■ omoratl
―Fcreasctt Sぬ ntul,In江 llimea voastr江 l De ces五 ―i omor?Doar nu suntem pttgani sau
rユ uttctttoril Slavtt Dollllllului,am trttit o宙 attt de Om§ i nu numai ctt n― am omorat pe nimeni,
dar nici nu m― am gandit vreodattt la asa ceva.… Izbユ ve,te― m五 i miluic§ te― m江 ,Maicユ
§ Pre―

cist江 .… Se poatc una ca asta!


―Tu de ce crezi ctt se produc accidentele de cale ferat江 ?Se desurubeaztt douユ ー
trei piu―

litC― i gata accidentull


§
Denis zambeste zenemitor si sc uia cu ochi mgustali,neincreztttori,la judectttoml de
lnstl‐ llctle.

一〇are?!De cali ani tot dc§ urubcazユ satul piulile§ i ferit― a Sttntul stt se■ intamplat
ceva,iar dumneavoastr江 li tot dati ZOr cu dcraicrca.… §
i cun■ ctt a§ fl vrLlt Stt omor oamcni.…

Dac― a§ fl scos o§ inl sau,stt zicelln,a§ fl pus o bamtt de_a curll■ ezisul linici,ci,atunci poatc
cl s― ar fl rttstumat trenul,dar a§ a.… Ptiu1 0 piulit五 !

―Dar intelege,olllulC,Ctt piulilclC prind§ inele de traversel


―Asta o stiln§ i noi.… ctt dc― aia nu le dcsurubttnl pe toate.… Inai§ i lls滋 ■l din elc.… O fa―
cenl§ i noi cu socoteal五 .… priccpcn■ §
i noi cate ceva.
Denis casc江 § if§ i facc scllllmul crtlcii peste gur五 .

―Anul trecut un tren a dcraiat chiar prin locurile acestea,spunejudcctttonll de instruc―


tie.Acum↑ nleleg CC a fOst.…
―Cc stt fle?
―Spun ctt acum intCICg dc cc a fost accidentul anul trecut.Da,da,acum inieleg!
―Ptti de accca sunteti dumneavoastrtt cu cartc,ca sユ lc inlCICgcti pe tOatc,bincね ctttori¨

lor.¨ A stiut Dumnezcu cui stt dea minte.A§ a ctt dumneavoastrtt ali sijudecat cum§ i ce,nu
ca paznicul care,dch,c tot mttic,n― are millte,te inh吋 江§
i te taraie duptt el… Fiindcユ dac五 ―
i

mttiC,are§ i minte tot de mttiC.¨ Mai inscmnali aC010 in hartii,Inttllimea voastr五 ,ctt mi― a
tras§ i doi pullllli pestc gur沈 §
i unul in piept.
_cand s_a llcut pcrchezitie la tine,s― agユ sit incユ o piulit江 ・…]Din cc loc ai dc§urubat― o
pe accca§ i in ce flllpraurarc?
一ヽbrbiti de piulila care Cra sub lttdita cea rO§ ic?
一Nu stiu unde o lincai,dar stiu cユ a fost glsit嵐 1が tine.Cand ai de§ urLlbat― o?
一N― am dc§ ulubat― o cu,lni― a dat― o lgnaska,bttiatul lui Selnion― Strambul.ゃ brbesc dc
aia de sub lユ dil江 ,Cう pe aia din curtc,din sanie,aln desurLlbat― o cu Mitrofan.
―Carc Mitrofan?
一Mitroin Petrov.… N― ati auzit de el?Face nttvoade si le vinde boierilor.Lui fi trebuie
l■ ultc piulile,nu glum江 .ヽ ζ
reo
zece bucユ li de flecare navod.…
一Ascultユ .… 2へ rticol■ 11 1081 din Codul pcnal spune c注 ,pentru orictte deteriorare a linici
ferate,ね ptuia cu premeditare si care poate stt primttduiaSCtt Circulalia trCnurilor pc respcc―
tiva linic,vinovatul carc a stiut ctt drept urlnare a faptei sale se va producc un accident.… Iar
tu ai§ tiutl Recunoa§ tel Cici nu se putea stt nu§ t五 la ce ducc aceasttt desurLlbare.… Vinovatul
este condalllllat la lnuncl silnic江 .

36
― Sigutt dullllleavoas廿 五cunoa§ tcti lnai bine.¨ Noi suntelll oalncni nc§ tiutori.… Cc pri―
cepcllll noi?
―Priccpi totllll Atat ctt minti Si te prcね ci cl nu priccpi.
―Dc cc sX mint?Intrcbali fn Sat dactt nu mユ credeli・ …Numai oblc無 lSe prinde arュ greu_
tate la undil江 ,§ i Chiar si pesti§ Orii cei lnai lnici,bunユ oartt porcu§ orul,nu se lastt ademcniti
dactt n― ai grcutate la undit五 .

― Si dC avat nu mai spui nimic?zambe§ te in ba」 ocurユ judectttorul de instrLICtie.


―ハⅣat nu sc prea afltt pc la noi...]Dactt la§ i undita drept deasupra apei,cu un fluture pc
carlig,pOti prindc un cleall,dar asta rar dc tot.
-2へ cum lastt vorba.…
Se a§ teme tttcerea.Denis sc llllutttlllllereu de pe un picior pe altul,se uitttla lnasa cu pos―

』 tav verde si clipestc des,ca§ iCum in fa,a lui n… ar fl postaⅥ ci ar strttluci sOarele.Judecltonll
de instrLICliC SCrie repedc.
―Pot sl plec?intreabtt Denis duptt un tilnp dc tttcere.
一Nu.Sunt silit stt te pun sub paz江 § i stt te trilnit la inchisOare.
Dcnis deschidc ochii rnari§ i,ridicandu― si sprancenelc stufOasc,priveste intrebtttor spre
maglstrat.
―Adicl cum la inchisoare?N¨ am vreme,In江 1limea vOastr江 ,ctttrcbuic stt mtt duc la targ;
am de luat dc la]Egor trci rublc pentru grttsilne...
―Taci din gur五 ,ctt lllユ ↑
mpiedici stt scriu.
―La?nchisoare?Dactt a§ ■ねcut ccva,mai mlcleg,dar a§ a.¨ din scnin.… pentrll ce?Nici
n¨ am f■lrat,nici nu ln… anl bユ tLlt Cu niineni.… Iar dacユ aveli VreO bttnuialユ pcntru rこ 1■ 江ita aia
§
dc dare,apoi sl nu crcdeli ce spune prilnarul...Intrcbali-l pe dOmll■ ll rnembru pcrlllancnt al
zemstvci.¨ cユ prilnartll,ca stt vOrbiln drept,nu stiC de frica sflntei crtlci.
―Ti― am mai spus stttacil
― Ptti,cu tac..,bolboroscste]Dcnis.Da'vezi ctt priinanll a― ncurcat sOcotelilc… POt si
jur pe cc am maiscump.Suntem trci frali:Kuzma Grigoricち adicitclea,Egor Grigoriev§ i

cu,Denis Grigoriev.
一Nu pot stt scriu din pricina tal.… Hci,Semionl strigttjudectttOrtll de instmctic.Luati-1!
―Suntem trei frati,mOrmttic Denis,fn timp ce doijandarmi zdraveni llinsfactt si fl scOt
din camcr五 .Un iate nu― i vinovat de cc facユ ialalli.… Dactt Kuzma nu pl江 testc,inscallanl s江
rttspundtt Denis.… Halal judccatユ !A murit rttposatul nostl‐ tl boier,gcneralul,flc_i`rana
u§ oar滋 ,ci altfcl vtt arttta cl vou江 ,judecユ torilor.… Judecata trebuic acuttt cu priccperc,cu so―
cotea11,nll a§ a Poatc sユ puntt sl tc bat江 § i cu nuielc,da's五 tii pcntlLI CC,S五 t五 C江 ―
§ §i pe buJll
drcptate…

Sνgθ s′ ガρθη″タフκ 滅解でαρθνθS′ ルJプ リ



′Rグ %の θ夕′
θrν ″
    1

Иθθαs力 ′θνθs′ Jκ ρκ たαZ″ ′αル ′οSブ κ αs″ α′



省 J′ 7θ r′ θκr77夕 a/7α αで αθ″θJ θブ ′
ブ′θrタ ル ブ .

Pθ αに わし α∫ θηθα,Sグ ル ル ′ οSノ カ ρθη″笏 グおεィ ブ J bttα 姥 ′θノ れνθS′ ′ “


gα ″α εθ 夕4a sα 夕 εαで
`“
″ J7ル gα zガ κ αアα凌 赤 θ夕″ ∫ノθθル滋 ′ ″θた力ηブ θブル グおενrノ θ.Dα εああ ″ ブ∫グー ′“ ′
力 οSttJρ θ4`″ タ
グJSθ イ Jあ βfrr`′
`θ′錫θqρ θθック′ あ′θαで ′ θ錫 ′κ b″ rブ「

37
l) Cine este,,rdfficdtorul"?
2) De ce a mdrturisit Denis la sftrSit cd nu qi-a pldtit impozitul'l
3) De ce rdde judecdtorul de Denis cu intrebarea despre avali?

Discufia poate fi polarizati, transformindu-se intr-o dezbttere privind vinovS.fia sau


nevinovilia lui Denis, care poate lua fonna unui proces, cu argumente aduse de ap[rare qi
acuzare.

38
UNIT_4TEA III:INVATAREA PRIN COLABORARE

O Abilitttli neCesare pentru munca m grup

Profesorii nu pot lllliza pe noroc,spcrand cユ elevii vor avea abilitttlile neCesare munc五 in
gl‐up§ i c1 lc vorね losi fntotdeauna pcntru ca mvttlarea prin coopcrare stt se des通 § oare bine.
Si,dat flind ctt unul dintrc scopurile pentnl care fi puncln pe elevi stt lucrcze in gr■ lp cste
s五 ―i fnvユ !五 lll SI l■lcreze productiv cu all五 ,timpul investit dezvoltandu¨ lc abilitユ
tilC de cola―
borare este un tilnp pctl‐ ccut cu fo■ los.

O Predarea abilitこ
tilor de cOoperare
l.Explicati-lC elcvilor de cc estc importanttt coopcrarea in§ coal江 §
i in vial五
2.Explicali― le iecare abilitate pe care doriti s五 §O i― fom■ czc§ iaぬ tali-lC Cum§ i cand s江
o foloscasc五 .

3.U皿 油 rili― i si ascultali― i pc elevi cand lucreazユ in grupuri si luati¨ vtt nOtite deSpre cul■
foloscsc una sau alta dintrc abilitユ ti.

4.Discutali cu elevii desprc deprinderilc lor§ i mdcmnali― i stt SC gandeasctt la modul ln


carc o allunlittt abilitatc a lor a collt五 buit la succcsul gl■ lpului si cum pot s五 § o dcarolte
i―

5.Dali― le Clevilor mai multe ocazii s卜 ,i cxerseze accste abiliati,pantt cand o vor face
in lllod natural(dupユ Baloche,1998).

O Lectura rn perechi/rezumatulttn perechi

2へ ccasta cstc o strategic elaborattt de Don Dansereau si dc colcgii stti de la Universitatca


Crc§ tinh din Texas.Accasttt strategic dc lecturtt in colaborare cste deoscbit de utiltt pentru
textcle dense Adesea se dovede5tc dc mare ttutOr la diferite discipline,cttd materialul care
trebuie citit este complicat sau incユ rcat de inforllllatii.

Demonstratie:
1)Articolul βう″ノ
αノ J,de Robert I.Macey va i folosit pentru a demonstra aceasぬ
4J醐 ノ
strategic.Inainte de a citi al‐ ticol■11,cereti― le elCVilor stt fo.11lcze percchi.Ei ullllleaztt s江
lucrcze cu acelasi partener pe tot parcursul lcctlel.

2)Explicati perechilor ctt vor citi articolul缶 ltr― o lnanicrtt mai neobisnuit五 .Explicati― le C江 ,
la sね r§ itul lccliCi,VOr trebui stt cunoasctt intregul conlinut al articolului dar c江 ,ln accast江
ctap五 ,sc vor COnCentra doar pe un singur fragmcnt.Apoi puncli perechilc stt numerc pan江
la patrll.Explicali cユ articolul este fmp五 ■it in patru pユ 4i§ i Ctt flccare percchc va prinli
paltea care corespundc numttrLllui lor.

39
3)Pasul uml江 tor cste cel mai important si trebuic,ln consecintユ ,eXplicat cu mare atentie・
Spuneti― le Ctt iecare membru al perechii va trebui sttjoace doutt roluri distincte.Isi vor
asuma intai un r。 1§ i apoi,pc parcursul lccturii,pe celユ lalt.
a)Primul r01 este ccl de,,rapo■ or".Misiunea rapo■ orului este sユ citcascこ fl・ agmen―
tul cu atentie si stt fle prcgtttit sユ rezfumc ccca cc se spune m el.Dup】 cc i§ i citcstc■ ag―
mcntul,raportorul li va spune partenerLIlui, ,despre cc a fost vorba
in fragment.
b)Al doilea rol este cel al,,interlocutorului''一 roHa fel de important ca si al rapor―
torlllui.si interlocutorul cite§ te fragmentul§ i apoi ll asculぬ cu atentic pC rapoltor Cand
accsta§ i― a tenninat rezumatul,intcrlocutonll ti punc orice intrebユ ri care pot clariflca conti―
nutul fragmentului citit sau prin care se pot cxtrage lnai multc inforlnatil lntrebュ rile vor i
de tipul:Dar in legtttllra cu.¨ ?,lti aminte§ ti.… ?,S― a spus ceva despre.… ?

Aveti gr巧 嵐Ca tOattt lumea sHnteleag江 ねarte bine ce are de 2cut inainte de a merge mai
departc.

4)Ultimul pas mainte dc inceperea lecturii poatc pこ rea u§ or coniz.Fiecare persoantt din
pcrcche va juca ambele roluri.Articolul va i,dcci,lmpX4it de dOutt ori.Prima impttrlire
este in cele patl‐ u secliuni corespunztttoare numerelor perechilor,flecare pereche urmand s江
prilneascユ sec,iunea corespunztttoare ca numユ r.Aceastこ sectiune,la randul ei,va fl ilnpttr―

tiぬ in dOu五 .Accasta se face pentru ca,Tn primajumtttate a secliunii,unul din partencri s江
fle raportorul§ i cel五 lalt intcrlocutorul iat in a doua partc,invcrs,

5)Duptt ce flecare pereche si― a prinlit seciiunea§ ia hot:廿 at ce r。 l vajuca flccare din cci doi
in prima jumtttatc,pcrechile sullt gata de lectuぬ .Atrageti… le atentia cx li se va cere s五
spunttintregului grup despre ce a fost vorba in sectiunea lor,ic五 ,prin urmare,trebuie
s― o lnteleagtt fOarte bine.

6)Spuneti… lC perechilor s五 ―
§i gttscascユ un loc in saltt unde sユ poattt lucra comod(la O lllasI,

pcjos,lntr― un coll).Reamintiti― le ctt sunt mulli cititOri si raportori,deci conversaiia va tre_


bui stt sc desね oarc cu voce scttzuttt pentru a nu se crea zgomot prea mare in incttpcrc§
§ i

apoi spuneti… le s江 lnceap五 .

Procesul va dura la inceput lnai rnult,pantt cand clcvii se vor obisnui cu rolurile Dati―
lc suflcient timp tuturor elevilor pentru a putea s五 ¨
§i terlnine sarcina.

7)PrczCntarea in fata intrcgii clasc poate lua foll.le Variatc.O mctodtt carc poatc i foarte
binc asociattt cu lectura si rczumatclc in perechi este cea a prganizttrii graflcc.Accasta este
o modalitate excelenttt de rezumare a ideilor dintr― un text.In cazul articolului despre inillll五 ,

organizarea graflctt este foarte potrivittt cu continutul,Elevilor li se pot da folii de retro―


proiector§ i carioca pentru a― si rezuma ideile.Indemntti― iSユ fle creativittn reprezenarile 10r
graflce.

8)Duptt cc iecare percchc§ i― aね cut rczumatul pc folia dc rctroproicctot cCrcti― lC Sユ vin江

la retroproiector si s五 § l prezintc pe scctiuni― incepand cu prilna sectiunC a articolului.


i…

Ambii parteneri trcbuic stt iasl in fal五 ,chiar dactt numai unul singur prezint五 .

9)Duptt flccarc prczentare,aplaudati・

40
Analiza lecturii si rezumatuluittn perechi
Stratcgia accasta are mai multc avallttte.Primul cstc c五 ,atllnci cand elc宙 i se confmnttt cu
un text diflcil,doui capete sunt adesea inai bune decat unul singur.Lucrand in pCrechi,cle―
vii pot sユ ー
§i punユ IninlilC laolalttt pentnl a iniclcgC tCXtul,pot lttmuri luclllrile neclare,1§ i

pot folosi deprinderile lingvistice pcntru a rczuma,a cxprillla puncte dc vederc independen―
te si a construi sensuri lnai cuprinztttoare.
Al doilea avanttt cSte accla cl rolurile realizeaztt doutt lucmri:
1)Ii fac pe elevi stt se concentreze asupra conlinutului§ i sI IImantt concentrati pe tOt
parcursul lcctur五 unui text diflcil.
2)Ofertt OCazia imediatユ de a revcni si de a reflecta asupra tcxtului,pemitandu_le,ln
acelasi timp,sユ ー
§i forlnuleze ideile in propr五 le lor cuvinte.
Pcntru a crca imprcuntt rczumatul texttllui,pcrcchilc trebuic sl aibtt un dialog dcsprc
COntinutul citit si stt exprime,pc scult,conlinutul fragmcntlllui lor Accastう strategie lc im―
pune elcvilor stt fle atenti la text,sl se asculte unii pe alt五 cu atentiC§ i Si poartc rttspundcrca
comuni pentltl predarea§ i invユ larCa
care arc loc.Deoarece mai multe percchi citesc acela§ i
fragmcnt din text,cand arc loc discutia cu intrcgul grllp,clev五 aud conlinutul prezentat in
mai multeお luri,ceea ce le oferユ ocazia de a-1 lntelegC mai bine,accsta iind cxpus fn mod
repctat.Mai mult,prin disculia cu intregul gnlp profcsortll poate urlntti felul ln carc s― a in―

tCICS COntinutul§ i poatc corccta neintelegerilc sau confuz五 le.

O Ⅳ Iozaiclll(I)

Intai impttrtiti Clasa fn grupuri dc patrLl eleVi.Este bine ca llllcmbr五 grLlpurilor stt flc tot
timpul altii.Duptt aceea,puneli― i pc cle宙 sl numere panュ la patrLl,aStfel mcat iccare s五
aibtt ull numttr dc la l la 4.
In continuare,folosili articolul de la sぬ r§ itul uniぬ !ii(Carc poate i§ i distribuit pc foi
separatc).
E)isclltati pe scult titlul articolului§ i subiectul pc care ll va trata.Explicati apOi Ctt pen―
tru accasti or江 ,sarcilla clcvilor este stt intCICagh articolul.Las童 ヽ
r§ itul orci,flecare pcrsoan五
va trebui stt i intelCS intrcgul articol.Acesta,lns五 ,va i prcdat de colcg五 de grLlp,pc frag―
mcnte.
Atragcti atenlia ctt articolul cste fmp江 4it in patru p江 4i.TOli Cei Cu numttlul l vor primi
prilna partc Nulnirlll doi va prilni a doua parte si a§ a llllai departe.Cand acest lucコ ■s― a fn―
teleS,tOti Cei cu numttl‐ l11 l sc aduntt mtr_un gmp,toli cei Cu numttl‐ L11 2 in alt grtlp etc.Dac五
clasa este foarte numeroas江 ,s― ar putea stt fle ncvoie sユ faceli dOua gltlpuri de numttrl11 1
Este bine ca aceste gl‐ llpuri rnici stt fle dc lllaxilnunl patrll pcrsoane.Cu o clastt foaltc lllare,
se poatc l江 sa jumtttatc dc clastt stt lucrczc la altceva,in timp ce ccalaltユ jumitatc lucreaz五
duptt IIletoda lllozaicului.
Explicali ci gmpurile formate din cei cu numerele l,2,3§ i4se vor numi dc acum
gl‐ tlpuri dc cxpcrti.Sarcina lor cstc sユ invetC binc rnaterialul prczentat in sccliunca din arti―
col carc lc rcvine lor Ei trcbuic s― o citcascI§ is― o discute intre ci pentrLl a O intelege binc.
Apoi trebuie stt hotttrasctt modul ln carc o pOt preda,pcntru ctt urll■ caztt sl se intoarctt la
grllpul lor originar pcntrLl a preda aceasttt partc cclorlalli・ Este impo■ ant ca flccare inembru
al grllpului de experti Stt intclcagtt Ctt cl cstc responsabil dc predarea acclci portiuni a tcxtu―

41
lui celorialli membri ai grupului inilial. Strategiile de predare gi materialele folosite rdman
la latitudinea grupului de experfi. Cerefi-le apoi elevilor s[ se adune ?n grupuriie de exper{i
gi si inceapa lucrul. Vor avea nevoie de destul de mult timp pentr-Lr a parcurge fiagmentr.rl
lor din articol, pentru a discuta gi eiabora strategii de predare.
Dupa ce grupurile de experli gi-au incheiat lucrul, fiecare individ se intoarce la gn-rpr-ll
sdu inilial qi predi celorlalli conlinutul pregdtrt.
Atrage{i atenfia, din nou, cd este important ca fiecare individ din grup si stipAneascii
con{inutul tuturor sec{iunilor articolului. E bine sd noteze orice intrebdri sau nelimuriri au
in legdturd cu oricare dintre fragmentele articolului qi sd ceari clarific[ri expertului in acea
sec{iune. Dacd rimdn, in continuare. neldmurili, pot adresa intretrarea intlegului grr"ip de ex-
perti in acea secliune. Daci persisti dubiile, atunci problema va trebui cercetatd in conti-
nuare.
Este foarte important ca prof'esorul sd monitorizeze predarea, pentru a fi sigur ci infor-
ma{ia se transmite corect gi ci pbate servi ca punct de plecare pentru diverse intrebiri. Dacd
grupurile de experli se impotmolesc, profesorul poate si le ajute pentru a se asigura ci
acestea in{eleg corect gi pot transmite mai departe informaliile.

. Scheme mozaic
Structurile cooperati',,e rnozaic (e.g. Johnson, Johnson & Holubec, 1993; I(agan, 1997)
se caracterizeazd" prin faptul ci, intr-un grup cooperatit, fiecare dintre colegi devine expert
in anumite aspecte ale subiectului studiat. De exemplu, daci un grllp cooperativ studiazi
subiectul ,,Cultura japonezd", unul dintre membri poate deveni experl in ,,valori tradiliona-
1e", altul expert in ,.structuri guvernamentale," iar al treilea expert in ,,probleme actuale".
Dupi dobAndirea cunogtinlelor ,,de expert" in domeniul atribuit, fiecare dintre colegi, pe
rdnd, ii invafd pe ceilalli. Scopul grupului cooperativ este ca fiecare membru sd stdp6neasci
toate aspectele subiectului general.
inainte de prezentarea qi predarea in fala grupului cooperativ, elevii se adund in grupu-
rile expert, compuse din indivizi din diferite grupuri cooperative care au primit acelaqi sub-
domeniu (de exemplu, doi elevi din grupuri diferite care studiazl,,probleme actuale" se vor
intilni ca partenen expe(i in subdomeniul lor). impreun5, partenerii expe(i studiazd sub-
domeniul gi discuti metode eficiente de a preda informaliile cele mai importante la intoar-
cerea fiecdruia in grupul siu cooperativ. Dupa ce predarea gi verificarea se desfEgoard in
grupurile cooperative, se evalueazd, stdpdnirea individuali a subiectului (de exemplu, elevii
rdspund la intrebdri adresate intregii clase, dau examene scrise sau deseneazi individual
,,h64i ale conceptelor"). Diagrama de mai jos ilustreazd schema procesului mozaic.

Grupuri cooperative
(distribuirea materialelor)
Grupuri expert
(invdlare qi preg[tire)
Grupuri cooperative
(predare gi verificare)

42
O Variatiuni pe terlla mozaiculuil

Grupllrile cooperative
se intalncsc si■ ccarc lllcmbru plil■ c§ tC altceva dc invtttat
Perechile de pregtttire
sc fntalncsc si elevii carc au acelasi subdomcnill cltesc si se prcgtttesc illlprcuni
Pel・ echile de repetitie
se formeaztt pentru rcpctitii§ i de■ ■itivarea prezcntttrilor dc subdomeniu si pcntru schilllb
suplimentar de idei
Grupurile cooperative
sc rcllltaincsc§ i mel■ br五 i§ i prezinti pc rand subdomeniul in fata grtlpului
「ivclul cunostintelor Se cvalueaztt prin discut五 flnale cu toati clasa,↑ ntrebiri,exalllell

individ■ lal,prczcntiri lll fala clasci etc.

OR/1ozaicul de baz五

Pasul l:Formati grupurile cooperative,i dati― le lnaterialul de lucru


ln cadl‐ lll iccttl‐ lli grup cooperativ mcmbrilor li se va da un alt material pe carc s江 -1 lnvele
§i sl-l prezintc cclorlalti(de excmplu,primul primeste prima pagina,al doilca pagina a doua
ctc)

Pasu1 2:Grupurile de experti studiaz五 ,i,,i pregtttesc prezentttrile


Grupurilc de cxpe■ i SC fOmeaztt din elevii care au de pregtttit acela§ i matcrial(tOti Cei Cu
pagina l,toli cci Cu pagina 2 ctc).EXpe4五 matcrialul ilnpreun江 ,in grLl―
Citesc si studiazう
purilc lo鳥 gandesc modalitttli cflCiente dc predarc a lnatcrialului§ i rnodalitユ
ti dc a Veriflca
intelCgcrca inaterialului dc catre coleg五 din grupul cooperativ.

Pasu1 3:Elevii se intorc lll grupurile cooperative pentru a preda,i a veriflca


Fiecarc clev sc intoarcc in grupul sttu.Ficcare lllcmbl‐ Ll al aCestui gnlp l§ i va prczenta,pe
rand,materialul in fata Ce10rlalti ObiCctivul echipei este ca toli membrii sユ invcte tot ma_
tcrialul prczcntat

Pasu1 4:Rttspunderea individual五 §i de grup


Grupurile sunt responsabilc dc fnsu§ irca intregului matcrial de cltre toti lnembrii.Elcvilor
li sc poatc ccrc stt dcmollstrczc cl au invユ tat in mai multc feluri(de exemplu,printr― un tcst,
prin rispunsuri oralc la intrcbttri,printr― o prezentarc a lllatcrialului predat de colegi).

0 1ν lozaicul(II)

Accasti lcctie demonstrativi prezinti O tehnictt fOarte rlspandittt de inv江 !are prin cOo―
pcrarc:variatiunea stratcgici dc predarc,,mozaic''(SlaVin,1990)Ditrentaぬ dC mOzai_
│五
cul prczcntat anterior cste cl acti宙 tatca aceasta cste mai indeaproapc dirttat江 .

I Adaptat din: .lohnson, D.W., Johnson. R.T., & Holubec, E.J. (1990),
Cooperare ln sala de clasa. Edna, MN: lnteraction Book Company

43
DEMONSTRATIE
l)Pregttirea scenci:
Explicati ctt Se va des● sura o activitate de mvこ larc prin colaborare numia,,Ⅳ lozaic Ⅱ
''.

Subicctul lectici Va fi porumbul.Fiecare va trebui stt invele toattt leclia,dar flecare va deve―
ni cxpcrt↑ n una din partile lcctiei,pe care o va preda celorlalti.

2)Grupati― i pc elc宙 ln grupuri,,cas五''de patrll― cinci mcmbri.

3)Lcctura textului:
Distribuiti eXemplare din tcxtul,,Porumbul''tuturor elc宙 lor.Distribuiti,dC asemcnca,ic―
cttrui membru al ttpului o alttt fl§ 五de expert,astfel incat rnaximum doutt persoane dintr― un
grup sユ aibtt accca§ 五.Aceste fl,c au pe ele intrebう ri care ghideaztt lcctura tcxtului de
i fl§

ctttre cxpcrt.Fi§ elc sunt diferite pentru c五 ,mai tttziu,flecare pcrsoantt va trebui s江 i ttlltc
pe ceilalii lnembri ai grupului,,cas五 "stt invele acele lucrllri din text care apar pc fl§ a sa.
D4i― le tuturor 20 de minute pentru a cititextul,,Porumbul".Toatttlumea cite§ te textul ilategral,
acordand instt atentic Sporittt p江 4ilor in care se aflこ rttspunsurile la intrebttrilc de pc isa
individual五 .Dactt unii terlnintt rnai repede,pot sこ ―
si notezc rttspunsurilc la acestc↑ ntrcbttri.

4) Studiul textului in grupuri dc expc4i:


Pregtttiti patru mese scparatc pentru celc patru grupuri de cxpe4i.Dactt un grup c mai mare
de sase,lmpユ rtiti-1 ln douユ .Stabilili un mOderator al disculii10r pentrll iecare grup.Rc―
allllintiti― le regulile:
a) TOattt lumea particip江 .Nilneninudolllbttriisauasupraacccacelisecercsttfacこ
b)Grupul cade dc acord asupra sensuluii
inainte de a rttspunde.
c)cand nu li se pare clar ceca ce s― a spus,reforlnllleaztt in propriile cuvinte pcntru a
i siguriぬ au mtcles.
d)TOattt lumea se ocuptt de acelasi lucru.
¨
Grupurile de cxpe■ i VOr avca douttzeci dc rninutc la dispozilie pcntru a discuta intreb五
rile§ i pentru a stabili rttspunsllrilc.Probabil au identiflcat dtta 10Curile din tcxt undc sc afl五
rttspunsurile,acum trebuind s江 ¨ ,i notezc rttspunsurile pe care grupul lc follllulCaZ五 .

Profesorul circultt printre grupuri ca stt le ttute sX Se cOnccntteze pe sarcina de lucru,i


s五 le dea eventuale l五 muriri.

5) Expe4五 predau textul grupurilor,,cas五 '':

Cttd s― a inchciat timpul de studiu,cereli Clevilor sこ se intoarcこ la gmpurile,,cas五 ''.Aici


■ccare va prezenta,in apro対 mat市 cinci minute,cc a inv4atin grupul dc expe■ i・ Sarcina
cxpcrlului nu cste doar cea de a,,raporta",ci si cea de a pune intrebこ ri§ i de a rttspunde la

ntrebttri,pantt este sigur ctt toat五 lumea a invttlat partea sa de tcxt.

6)Evaluarca proccsului:
Cereti flecttei pcrsoanc stt scric cu cc a contribuit la discutic§ i Cum ar fl putut stt sc
desね §oare mai bine activitatea.

Ft§ ααι響 ′r′ #I


l.Cunl au adaptat oamenii porumbul nevoilor lor?
2.De cat timp f01osesc oamenii porumbul pentru scopurile lor?
3.Un五 oamcni suslin Ctt Cste contrar fl五 i,deci rttu stt interveniin in ordinea naturii.Folosind
ccea cc stiti despre porumb,constnlili o argumcntalie prO sau contra acestci afl111latii・

44
αル a′ ι″″
ユ∫
1.Care sunt doutt dintre cele rnai importante utilizttri ale porullllbului?
2.Cc anumc face ca porumbul stt ic atat dc utilin ataca ptti ale lumii?
3.Ce§ ansc sunt ca oamcnii stt dcscoperc o alttt planttt ale cttrci utiliz五 H stt flc la fel de nu¨
meroasc ca cele ale porumbului?

η ι″お
αル ι
ユ∫
l Care sunt avantttele hib五 dizttrii porumbului?Care sunt pericolele?
2.Numiti§ i descric,i tOate tehnologiile folosite pelltru a exploata la maximum porumbul.
3.Cine proflttt mai lnult dc pc urlna ponllnbuluii cei care ll cultivtt sau cci care ll pre―
lucreaz五 ?De ce?
Fj∫ α″ιのりι″ #イ
1.Dcsc五 cti o boabtt de porumb.
2.Nunlili un produs sau o utilizare pentru flecare componenttt a boabei.
3.Cc tehnologli sunt necesare pentru a putea prelucra flecare din accste p油 嗜i?

。Unul st五 ,trei circulう

1.in gl‐ upuri,elev五 lucreaztt mtai la o problemtt care se poatc materializa intr― un produs§ i
care,pe cat pOsibil,poate fl abordattt in difcrite feluri.
2.in grupurile mici,cle宙 inum狂 五dc la l la 4.
3.Grtlpurilc sunt,i ele numerotate.
4.La serlllllalul profesonllui,elevii se rotesc:numerele l se rotcsc panこ la grupul urlnatoL
numerele doi panttla al doilea grup,numercle trei pantt la al treilea grup.1ヾ umttrul patrll
ぬmanc pe loc.(Not五 :e bine stt facem iecare rotttie pe rand).
5.Elevii care au rttmas,,acas五 ''cxplictt vizitatorilor cc a lucrat grupul.
6.ヽZizitatorii pun intrebttri si↑ §
iiau notile pentru a putea raporta grupului inilial ce au vュ zut.
Fiecare vizitator facc un comcntariu in lcgaturtt cu ccca cc i s― a prezentat§ i lnullumeste
gazdel.
7.Elev五 sc Tntorc in grupllrile cas五 .A.)Elcvul carc a stat acastt rapo■ ca蕊 comentariilc pc
care le― au Ricut vizitatorii.B.)CCilalli eleVi Spun pe rand cc au vttzut in gmpurile pe care
le― au vizitat,sublin五 nd asemttnttrile si difcrenlele cu propriul produs.C.)Elevii discut五
cum§ i― ar putca fmbuntttttli prOdusul.

. Turul galeriei
f. in grupuride trei sau patru, elevii htcreazd intAi la o problemd care se poate materializa
intr-un produs (o diagram[, de exemplu), pe cAt posibil pret6ndu-se la aborddri variate.
2. Produsele sunt expuse pe perefii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin c1as5, pentru a examina gi a discuta
fiecare produs. igi iau notile gi pot face comentarii pe hirtiile expuse.
4. Dupd turul galeriei, grupurile igi reexamineazd. propriile produse prin comparalie cu
celelalte gi citesc comentariile flcute pe produsul 1or.
И号
くυ
・ Roluri Fn envtttarea prin cooperare
in interiOml iecユ rtli grup,rolurile pe care le joactt ele宙 i pot i oHentatc spre sarcina dc
luc」 u sau spre lnentinerea gl■ lpului sau spre ambele.Pcntl‐ LI Ctt Clcvii trcbuie stt sc dcprind江
cu ambele categoriiラ uncori profesoful poate distribui roluri spcciice,ca celc dc maijos
Elevilor li se atrage atcnlia aSupra rolurilor izolate pelltrtl a― i face con§ ticnti de necesitatea
■ecttllli rol Rctineti instt Ctt clevii trcbuie sユ schimbe rolurile la iccarc activitatc pcntm c江
scopul este sユ lc poat五 ↑
ndcplini pc toatc siinultan.

Veriflcatorul vcriflctt dacl toatユ lumea intelege cc se lucreazう


Iscoada cautl infbrlnatiile nCCesare la alte grupuri sau,ocazional,la profcsor
Cronometrul are grlJa ca grllpul stt sc concentreze pe sarcina l ca lucrlll stt se
§
desisoarc in lilllitele dc timp stabilite.
Asculttttorul activ rcpettt sau refolnuleaztt cc au spus allii
lnterogatorul cxtrage idci de la toti melllabr五 grupului.
Rezumatorul tragc concluziile in urma discutii10r din gnlp?na§ aた 1 lncat sユ aibl scns.

lncurttatOrul feliciぬ ,巧 utl,incuraCaztt iccare membru al grupului.


Responsabilul cu materialele distribuie si adunユ Inaterialelc nccesare gmplllui.
Cititorlll cite5tc materialele scrise pentru grup.

Duptt caz,se pot inventa roluri aditiOnalc.De cxcmplu,poatc exista un raportor, a


cttrui lllisiunc ar consta in expunerca concluz五 lor grupului↑ n fata intregii clasc,un revolu―
tiOnar,carc sユ sugcreze o altcmat市 江la solulia gl■ lpului si asa mai dcparte.

. Strategii de invS{are prin cooperare


Existd multe strategii care promoveazd in.r[Iarea prin cooperare gi care sunt, in acela;i tinrp.
fbarte r-rgol de orchestrat. Ele sunt excelente pentru a-i obignr-ri pe elevi sh [ucreze in perechi
qi in grupuri mici.

・ Predictiile Fn perechi
Acestea pot fl folosite la diverse materii. in exemplul urmdtor, strategia este 1'olositi la o
lec{ie de literaturi pentru copii mici, in care se va citi o povestire rntitulatd Di.reord, pe lirr-
ntul mdrii, un migcitor roman pentru copii de Francis Temple. intrebafi-i pe elevi daci a
citit cineva povestirea. Dacd cineva rdspunde afirmatir,, spuneli-i si nu parlicipe in aceasti
etapd. Puneli-i apoi sd hcreze in perechi, cu o foaie de hArtie gi un creion. Apoi anun{ali:
..Ascttltali cu atenliel Am sd vd ciau o listd de cuvinte care se ref erd lu persona.f e, la loctLl
L.rnde se petrece acliunea Si la acliurtea propriu-zisd. Dupd r:e auzili li,sta, clisctrtcrli c'u pcrr'-
tenertLl Si incercali sd vd irnagina[i impreund despre ce va ji vorba lrac:eli cdtevct prediclii."
Citili apoi urmdtoarea listd: Pattlie, curaj. Haiti, Karyl, ntare, libcrtote, cosit, Macoute,s,
teroare, victlci.

46
Dati-lC Cinci minutc pentl‐ ll discul五 si pCntrLl aゴ i nota prcdictiile,ca stt si le poattt aminti
mai tarziu,cand sc va citi tcxtu1 2ヽ ceasttt activitate predictivl poatc fl fhcuta o singurtt datう ,

la fnceput,sau poate■ 1・ cpctattt in decursul lccturii,pemilandu_lc elevilor sユ ー


§i lnodiflce
prcdictiilC pe lnttsurtt cc citcsc.

・ Rezumati― Lucrati↑n perechi一 Comunicati


Cereti― lC elcvilor si sc gandeasctt putin la tcxtul dcsprc inirntt pe care l― au citit.Sarcina
lor cstc s滋 1l rezume in doui sau trei fl‐ aze.Cand terlnin五 ,trebuic stt se intoarctt sprc parte―
ncrul lor,s江 ―§ i citeasctt ullul altuia rezumatul,sl discutc ascmttnユ rile si dcOscbirile dintre
rezumatelc lor sau sIね ci un rezumat comun.Acordali― le dOuュ _廿 ci minute pentnl flecare
partc a activitttlii.
Explicati cユ aCeasti silllpltt activitatc↑ n perechi estc o cxtcnsic a celci precedente,i
poatc fl folositう duptt ascultarea unei prezedユ ri,dup五 lcctura unui tcxt sau duptt discutarea
unel tcl■ lc.

O Formulati― Comunicati― Ascultati― Creati

Accasttt tehnici este tot o activitate in carc paltenerii forlnuleazttintai rttspunsuri indivi―
duale,apoi le com■ lnici paltellerului,1l ascultX pc acesta§ i,fn flnal,crecaz五 ,lmprcuntt cu
partcncrul,un rttsp■lns sau o perspectivtt nou盗 ,ca urlnare a disculii10r.MctOda cste foalle
rュ spandit五 §i poate a、 ca lnultiplc utilizttri,lndemnandu_i pe clcvi sユ facユ un cfolt dc gan―
dire.

動θ夕″ sθ ι メ
″´4グ グノ /“ ゞ
σνフ
ィθ,θ θ
/`ア 4θ θκ″αノ
てフ j4夕
ρθθsα κ ,`′ (3θ ブθ夕∫εη ,チ)7ι ″ θνちαθθ
∫′θ
`′

θか jθ ・メ
Jグ θ 錫 ソあ′αrθ ρノ ノ
7('θ (27フ θrα ″ 力 θらな η夕JCSθ βθ ι′
ινJε γ κ ′ αbθ ″ακ .Pθ
α″α グθ εο′ as例 ―
″″ε θθ ′
θ νガ″ν れ gsガ ′ι′ピ Zθ ルθ θ
(7・乃″θρθ ″″ αrθ Zθ ′ ναsα κJガ αノθ θ呼 lα のαθ θ
s′ θ 翻

S′ c―

たィ βθグ ル′ θSノ ′
θρθ ″ル α力ε ガブ ″ J″θ rα θブッηθ
α σα ″ノ gΨ “γルノ
r′ 7′
′ tt .

力α′ θαθω′ θた σ ′ノ θ
/7/7′rβ ttε ′
νSθ グθs劫 ′ルク ∫ θ r∫ J虎 %η θル 錫ρ″グακ.Jθ ρθ′ ′η′ ー

cα ′
θ′ α′ θαたグJsc″ ′ ′ σ
′ノ lJ′ θttrグ θ ′θ
ν ′θ
′r θθ
″Jα ル αルθ ″αtt εο′
αbθ rα κ錫′
οα′θθ ′
ηθ′θ
cα ″rll′ ν′グθga刀 グJrc`′ ザ
′j`'ど

47
O TEXT:Btttaia inilllii
din,,Cilculalia''in Fiziologia omului
Rθ わθ″′工 Mac(7
4ィ ブ И θθS′ α″′Jθ θ′αル
″ ィブ S′ S夕 わゅ ガィ 」
′ρ θ″ rν α Sθ ″ Jscη 初/J′ θrグ θ〃 θttS′ ″α″θJ Nlr gs`θ
ηθθθSα r Sガ 〃 旅η Ю グ例εィ j αsψ ′ θ´ηグ ″ ル ′ αSa.Pα 夕zθ ′
θS″ J′ α θ′ θ sθ ρ θ′ ブ
グθ″ ′ θα θ″α′ ,

ρ θ4′r夕 θα グ J′ θr s瀕 ′
θ′ θ θあ r cθ ρ αr`θ αα tt j`ノ
θ ′

(SeCtiunea l― partea A)
(1)Ca Oricc mu§ chi,inima pottc fl stimulaぬ pcntl‐ Ll a COnduce potcnliale de actiunc.in
ll■ ultc scnsuri,ca sc comporttt ca lln l■ uschi scheletic,dar cxisttt unclc cxceplii.MusChii
scheletici sc contracttt numai dacう prilnesc tln stimul exterior.In lnod norlllal,stimulul estc
ull impuls ncrvos care lncrge panl la mu§ chi.Cu inilna nu sc intampltt a§ a;ca pare sl ic
capabili sl sc excite sil■ gurtt Chiar daci ttticm toti nenrii care cOnduc la inirll江 ,ca va con―
tinua si bati ヱ ヽceasta capacitatc dc autoexcitare este caractcristictt tuturor tesuturilor inilllii

(2)Dacl scoatclll inillla unui animal cu sangc recc(dc exemplu,o broasc五 ),O punem
intr o farhric si o acoperim cu solutie Ringcr,inima continutt si bat江 ― de§ i cste complet
scparattt dc colp Daciぬicm inima b bucユ li,aCestea vor continua si elc si bat江 .Unelc bat
insttlllai rcpcdc dccat altclc.Cclc din partea superioarh a inimii(atriul)bat lllai repedc dccat
cclc din partca intrioari(ve1ltriculul).

(SeCtiunea l― partea B)
(3)Nu stim care cstc cauza acestui ritm cu carc cstc inzcstraぬ inima.Intr― o inimi nor―
mal江 ,diverselc pttrti nu bat in ritmuri difcritc§ i independente Accasta pentrLI C五 ,in inimiぅ
existtt un sistcⅡ ]de collducerc cxcclcnt.Prilllul fragmcnt dc lcsut Care sc cxcith genercaz江

ln potcntial de actiune Care estc transl■ is rapid tuturor pユ 4i10r っexcitand intregul tc―
iniln五
sut Ca rczultat,sc coordoncaztt intreaga bitaic a inim五 ,aceasta pompand cu b■ こmaXim江
i trimi,nd Sangelc cu putere in artere
§
(4)In afan deね ptlll ci are o paic drcapth§ i o parte stang江 ,inima este subimpttrtittt in
doua incttpcri一 atriul§ i vcntriculul.Cand cstc↑ n repaus,atriul scrveste ca dcpozit pelltru
sangele care se intoarce din venc ctttrc inilll五 .Cand inilna inccpe sl batユ ,atriul estc prillllll
carc se contract江 .Dc§ i prin aceasta cl ulnple ventriculul cu sange,r。 lul sttu↑ n pomparca
sangelui este lllinor.Dupl o clip江 ,sc cOntracttt ventriculele,trilnitand sangelc in artere ヽ石
ell―

triculclc sunt principalclc rcsponsabile cu pomparea sangclui.Cel drcpt pompeaztt sangC in


plilllani,iar cel stang↑ n restul colpului

(SeCtiunea 2-Partea A)
Curgerea intr… un singur sens
(5)Cand mu§ ch五 inirnii sc contractユ ,dc cc oarc nu cstc trilllis sangclc fnapoi in vcnc,
a§ a cun■ cstc trilnis inainte,in artere?si cand inilna se relaxeaz五 ,de ce nu curgc sangele in
ea din al‐ tcrc si vcnc?

i ctt putem umttri curgerea sangClui in§ i din


(6)Imaginati― Vi Cユ inima c trallsparcnt五 §
inimユ .Intai vedem inima in rcpaos si observttm valvclc dintre atriu§ i vcntricul(atriO_
ventriculare)din Cele doutt p五 4i ale inillliio Sangele le apasユ dc sus. Sub valv江 ,prcsiunca

49
cste foarte mic江 ,pentl‐ ll ctt inilna este relaxatユ .Accasta inseamntt ctt prcsiunca sangelui de
dcasupra deschide valvelc si umple ventriculelc.

(SeCtiunea 2-partea B)
(7)Acum muschii din pcretelc inimii incep stt pompeze,contractandu_sc si trimitand
sangele ill vcntriculc Acesta este rnomelltul ln care nc― aln a§ tcpta ca sangclc s,curgtt ina―
poi in vcnelc prin care a intrat,dar,pe mttsurtt cc urmttriln activitatca inilnii,obscrvttlll c五
se intampltt ceva cu valvcle Presiunea de sub ele este acun■ mult lnai lllarc dccat cca dc
dcasupra lor,ccca cc le impinge una ctttre alta pantt cand sc inchid de tot ln fclul acesta,
sangelc nu poate rcintra in atr五 ,asa ctt cste fmpins in altere.Intrarca in altere este pttziti dc
altc valve,plasate intre ventricule§ i artcrele lor Cand inilna cra in rcpaus,acestc valve crau
inchisc Prcsiunca din artere cra lnai lnarc dccat cca din ventricule,ccca ce tinea Valvelc
tnchisc si↑ mpicdica sallgele stt reintre din artcre fn ventricule Este de observat cユ acestc

valvc nu atamtt fn intcrionll ventriculclor ca§ i cele atrio― velltriculare,ci sunt indrcptatc in
sus,ctttre artere.Cand inilna face llli§ carea de pompare,presiunca ridicattt a sangelui din
vcntriculc lmpingc valvele care pttzesc intrarea in aierc si lc obligユ sl se dcschidtt SangCle
curge acunl prin valvele dcschise,pentrLI Ctt prcsiunea din interiorlll ventriculului estc lllai
mare decat cca din arterc.De necare datユ cand sc inchid§ i se deschid,valvele scot un anu―
lllit sunct.Dach ascultati cu atentiC Culn vtt bate inilna,vcti auZi dOul sunetc distincte Pri―
mul corespunde inchiderii valvelor atrio― ventriculare,iar al doilca inchidcrii valvelor dintrc
ventriculc§ i arterc.Cand valvcle nu inctioncaZtt bine,sunctlll se modiflctt De cxemplll,
dactt valva dintrc ventriculul stang§ i aorti nu f■lnctioneaztt bine,al doilea sunet va fl§ uic―
rtttor

(SeCtiunea 3-partea A)
Volulllul activ al inillii
la
(8)Cantitatca dc sangC pOmpattt dc inilnl nu cste constant江 。Cand nc odihnilll,inil■
noastrtt pompeaztt dcstul sange pCntru a umplc patl■ lrczervoare dc automobilln iccare orう
Dar sl lncercttm stt im mai exacli Cand ne odihnim,inima noastrtt bate cam de 70 dc ori
pe lllinut La flecarc btttaic, iccare palte a inilnii pompcaztt aproxilnativ 70 1111 sallge
Cantitatca dc sangc pOmpat in iccarc rllinut va■ ,deci,dc 70 1111 pc btttaic X 70 bユ ttti pc

lninut,adic1 4900 1111 pe rninut.

(9)Cantitatca dc sangc pompattt de iecarc ptttc a inimii in iccare minut sc numcste


volumul activ alinilnii Cand suntcm in activitate,voltlmul activ al inirll五 sc lllodiictt Daci
ねcem ebrt izic marc,cl poate aiunge pantt la 25 de litri pe minut lar cand se antrcneazi
un atlet profesionist,cilra poate atinge 40 de litri pe lllinut.

(SeCtiunea 3-partea B)
vegctativ
(10)や blumul activ al inilllii cste controlat partial dc nervii sistellnului nervos′
lmpulsurile translllisc inilnii prin nc3rii silnpatici au tendinta dc a facc sう crcasci volul■ l■ ll

activ al inimii prin cre§ tcrea atat a iccventci btttttilor inimii cat si a intensitttii 10r.Impul―
surilc transmise prin ncⅣ 五parasimpatici au tcndinta dё a descrcstc volumul activ al illil■ lii
scttzand frccventa btttii10r inilllii.

50
(SeCtiunea 4-partea A)
Circlllatia coronarian五
(11)Sangele carc icsc din inimtt intrtt in aolttt pentl‐ ll a trccc apoi prin difcritcle ottanc
ale col‐ pului lnilna fnsi§ i este unul din acestc organe,ai cttrci pcreti gro§ i trcbuic alimentali

cu sange proaspttt Accasta sc realizcaztt prin il■ tcrlnediul circulatici coronariene Arterele
cofonaricne porncsc dc la baza aortei si trilllit sangele fnapoi↑ n pcrclii iniln五 ヱ
ヘcestc vasc
sc ramlllctt in artcrc mai rnici§ i in capilarele care sc afl五 ln interiorul rnu§ chiului inillliil in
inal,sangele este trilnis in atriul dfept,ln prilnul rand printr― o ventt lllarc nulllittt sinusul
coronarlan.

(12)Cand unul dintre vasele coronarienc sc astup江 ,porliunca din inillltt descrvittt dc
accl vas cste lisattt fhr江 oxigcn§ i sursc dc cncrgic si nu sc lnai contractl.Accasta sc nul■ es―
te atac dc acord.Cand este afectattt o portiune mare din inimユ ゥaccasta nu va mai pompa
destul sange pentlll ca ofganismul sl s■ lpraviciuiaSC五・Ocluziile coronaricne ca■ lzeaztt apro―
ximativ 309/6 din totalul dcceselor.

(SeCtiunea 4-partea B)
(13)OcluZia cOronariantt este adesca rczllltattll unci boli numia ateroscleroz五 ,in care
substantc grase cu un conlinut ridicat dc colesterol se depozitcazユ pe pcrctii arterelor in
stadHlc avansatc alc atcrosclcrozei,substaniclc grasc sc amestectt cu un teSut flbros si cu
compusi de calciu,astfcl incat peretii vaSe10r dc宙 n mai rigizi;aceasta se numeste atcrosclc―
10Z五 (intュ rirea a■ erelor).

(14)Daci depozitele de grlsilllc strttbat icsutul care cttptu§ cste un Vas de sangc,in accl
loc clc nDlll.caztt o suprafaltt undC Sangele se poatc inchega.Vasul sc poate astfcl ocluziona
in locul■ lndc s¨ a inchcgat sangele sau chcagul se poate desprinde si poate infllnda un alt
vas Dactt ocluzia coronariantt cstc scvcr五 ,ca poate cauza moartea.Dar dacユ ゥin accidcnt,
estc il■ plicat doar un vas dc sange llaic,inilllla sl江 bcste dar f§ i poatc rcveniぅ in tilnp,pe mi―
suri ce sc?mbuntttttlcSC ICgttturile cu vase vccine,care↑ §i vor spori apoltul dc sangc_
O TEXT:Porumbulsau mこ laiul:la ce folosesc?

″ε CS′ θ″たθ′″ναjら s′ わψみ″r錫 ∫


′ θブ ν″Jル 7α J″ 7た ″―
ノιαルc9,c,g′ ″ ブ ソ
′切ηグθソ
7で ″、
`′
s,a

ψ α″ 湧ル ″″ lrpθ ″
′′の
7′

Oal■ cn五 nu pot cidea de acord asupra dellulllir五 sale Pcntlll oanlcni estc o sursユ de hrani
cu valoa]c llutritivtt rcdusl si totu§ i,accasttt planttt cstc cscntiali pcntl■ l alilllcntatia popll―
laliCi globului si cstc,adcsca,あ artc proitabiltt pcntl‐ LI CCi Carc o cultivユ Cum sc llltamph
accstc lucl‐ llri?
Planta are diversc dcnunliri Dcnulllirca§ tiintiictt CSte,,Zea mays''.Ccca cc sc nul■ lc§ te

,,porumb''in SUA,Canada si Australia sc numc§ tc in Afl・ ica de Sud,,Illcalis''in Anglia,


acclasi cuvant se refcri la grau,iar i1l scotia§ i IIlanda la ovttz

Pentru oameni sau pentru anilnale?


PCntl‐ L10aincni,porulllbul cste mai putin impOrtant ca alimcnt dccat cstc pCntru animalc
ヽζaloarca sa protcillici este de slabtt calitatc§ i cstc lipsit complet dc niacin江 ,una din vita―
millclc B esenlale pCntm oameni Oamenii care consumi porLlmb Ca aliment dc bazttrisch
si sc imbolniveascl dc boli callzatc de dcflcitul dc niacini,cunl ar fl pelagra.Porumbul nu
poatc i folosit pcntl■l a sc face painc dospiti din cl dcsi,in 2ヽ mcrica Latin江 ,sc foloseste
lllult pcntru aluatllri din carc sc coc apoi lipiilc nul■ litc tollilla.

2へ nilllalele,insl,o dllc foartc bine daci se hrincsc cu porumb,motiv pcntru care accasta
si cstc hrana cea lnai rispanditュ pentrLI Vite,porci,gttini,ba chiar§ i pclltru un五 pcsti dill
crescitorii Ccca ce cultivI,in mod obisnuit,fcmicrii este varietatca infcrioari a porunlbll―
lit porunlb dc camp,portlmb care nu cstc comcstibil La flecarc 100 de banitc dc
luii nul■

boabc oblinutC,た rlnlie面 i pistrcazi cam 90 fn silozuri,ca hrani pcntrll aninlJc Llた lul
accsta,o lllarc partc din producla dC pOrumb de pe glob nu calunge niciodati pc piata de
ccrcalc
Pc langi faptlll ci c folosit ca hrani pcntrLl animalc, porulllbul arc o varietatc foartc
lllal e deヽ ltrebuintiri,atat in illteriorul cat§ iin aね ra lantului tro■ c.II]Alllerica dc Nord si
dc Sud(spre dCOSCbire dc Ellropa si Asia,ullde porunlbul l]u prea estc colnstlnlat dc
oamcni),din pOrul■ lb seぬ ccぬ in江 ,lllallcare pentru micul daull si terci dill boabelc intl‐ egi
dc porulllb Tot din accstc boabc sc facc alcool si、 vhisI(y.

Ce este Fntr¨ o boabi de porumb?


O boabtt dc porunlb cstc inlbricat江 ↑
ntr― o co巧 ユibroastt nunlitl tiralc.In intcriorul ti]■ lei
sc giseste gerl]lenul din care sc dczvolt江 1loua planth lnjurul gcrnlellullli sunt rczcl‐ vcle cli11
carc accsta sc hrincstc si care contillC,in principal=allnidon Cand boaba gcrlllincazl,ca↑ si
itl l]rana dill accst alllidon pan江 ↑
l]lll ol■ cntul Cand face rttdicilli si fi‐ ul〕 ze pelltrll a― si cxtl‐ agc
l]「 ana din pillna]lt si acr
Pc langtt ap江 , aproxilllativ 80 0。 din conlinutul unci boabe de portlmb estc a11lido]〕
(hidrali dc CarbOn).Cam 10%estc glutcn(prOteinl),Carc sc glseste llltr un strat sublirC,
illlediat sub cotti Ccぬ manc cste grユ simc(4,5%),■ bぬ (3,5%)§ i mincrale(2%)Cci Carc
sc ocupi cu prclucrarca porumbului pcntlll a― l valoriflca sub forllli dc alimente au rcusit si
foloscasci toatc accste colllpollentc difcritc alc porumbului fn scopuri foalte difcritc

53
Porumbul cstc inttcinat umcd,adictt boabelc sunt tinutc in rccipicnte cll aptt pcntl‐ Ll a i
inmuiatc,iar apa cstc folosittt in prclccsclc de scparare a gcrlllcnilo鳥 81utellului §
i al■ lido―

nului.

ⅣIultiplele ttntrebuintttri ale porulllbului


Din gcnncnul dc portlmb se cxtragc ulei bttt,care sc poate apoi raina Ulciul dc porumb
are multe intrcbuin`ri,Ca alimcnt pentru oameni§ i animale§ i in industric Duptt cc sc ex―
i care apoi
tragc uleiul din gcrlneni,Ittmanc o substanttt de cOnsistentl tarc,care se lllacinユ §
cstc folosittt ca fur劉 .

UrllltttolLll prOdus care sc separtt este glutenul,din care sc obtine o prOtciiltt nurl■ ittt zci―
nユ E)in accasta se facc o ibra sintetic五 .Zeina cstc,dc asemcnca,folosit江 ↑ n industria lacu―
rilor,lnasclor plasticc,co10rantilor textili§ i ccmelurilor de tipar
Produsul inal al mttcinatului umed este amidonul Acesta are multe intrebuinttti in
bucltttrie,↑ ll industria alimentar江iln spユltttorii.Fabricilc dc hanie folosesc l■ lai lllult anli―
§
don decat orice altl industric,pentl‐ tl a il■ tttri haiia,a_i ul■ ■
ple porii si a― i nctezi suprafata
Pc locul doi sc alltt industria tcxtilユ ,carc foloseste alllidonul pentrll a umplc porii irclor dc
bull■ bac§ i ai celor sinteticc.
O cantitatc imenstt dc amidon e transformattt in siropuri(glucOz江 ),zaharuri si dextln江 ,

prin tratal■ lcnt chilnic Accstca,la rね dul lor,au nenumttratc intrcbuinthri in buctttttric si ill
divcrse procese industriale.Panユ § i apa in care s■ lnt inllluiate boabelc cstc importa1lttt Li―
sattt stt sc evapore pan江 巧ungC la cOnsistcnta unui lichid vascos,ca cstc■ )losittt ca hrani
pQntru l■ ■
ucegaiul care producc pcllicilina§ i pcntrll altc llledicamente.
i sunt folosi!i Ca hrantt pentrll vite Ei sunt,dc ascnlenea〕
Cocenii dc porulllb se lnacin五 §
intrebuintati pentru pulberi de lustrtlit,izolatii Si pentru sablare.Furftlrolul,un lichid ulcios
cxtras din cocen五 dc pol‐ llmb,intr江 ↑
n compozitia flbre10r sintcticc,a lnedicamentelor§ i sol―

Venti10r.Coccn五 unor§ titllcii,cultiVati intenliOnat in accst scop,sunt transfol■ llali in pipc


h/1ilioanc de tollc dc pillusi se transformtt intr― un substitllt dc cauciuc,nul■ lit rnaizolitぅ
care sc folose§ tc in cantitユ li lllari la fabricarea hartici§ i a pllcilor dc ibri.Pal■ 1§ i gazelc
rczultate prin inllentarea portlmbului sunt hlosite pcntrll a obtinc alC001 metilic.Etallolul,
un alt produs sccundar al ponll■ bului,este folosit drcpt coll■ bustibil pcntru lllotoare

De unde vine porumbul?


POl‐ Lll■ bul cstc o planttt carc ii punc in incurcttturtt pc botanisti pcntrtl cう nu rcuscSC Sl-1
giscascl strttmosii s江 lbatici lndienii amcricani cultivau porumb. Dar i pc vrelllea lui
§
Columb,polLllnbul nu crcstca Singutt ca o plantユ s1lbatictt sau ca un descendent reccnt al
llnei plante sllbaticc.Punctul cel lllai slab al accstci plantc cstc felul ln care lsi producc si―
manta.In varflll tulpin五 ,porumbul arc un panicul telninal,fol‐ ll■ at din multc ttrc,carc pr()―
ducc polen.Planta mai are§ i stiuleli cu■ lamcntc,numitc mユ tase,care primesc polcnul Dar
stiulctii sunt cOmplct in■ lsurati in fl‐ unzc,iar capetele ilamentelor ies la suprafaltt dOar la
varf]De accca,llltttasea nu poate prirni polen mult decat dactt planta arc multi vcCini,cuin
se intanlpll intr― o cultur五 .Botani§ tii cred cユ acestc plantc ar supraviclui fOartc greu in starc
sユ lbatictt ln Lul■ lca Veche,porLllllbul se pare ctt nu era cll■ oscut Nu s― a gisit nici o dovadi
arhcologicユ a cxistcntCi Salc Nici Biblia,nici vrco altう scricrc antici sau vrco fonni de arti
vcche nu lacc referin,la pol‐ llmb.

54
In Lumea Nou江 ,lns江 ,toatc tipurile principalc de pol‐ L111lb rccunoscutc asthzi dc spccia―
listi existau daa,i era■ l cultivate cand au ttunS ac。 lo primii exploratori.Strttmosul sttlbatic
al pol‐ Llmbului a venit,probabil,din elllisfera vestic五
Un五 botanisti cred ctt planta ar putea proveni din,,teosintc'',o iarbl sユ lbaticl cc crcste
n Mcxic§ i(]uatemala.メ、
↑ lth teoric cstc ctt ca ar fl apil‐ Llt inヱ ヘmerica de Sud,dintr― o planti
cu pttsttti,dar nu s― agユ sit nicう icri o astfel dc varictate de porLlmb S江 lbatic

Cum s― a obtinut porumbul hibrid


ln 1905,Gcorgc H Shul15i Edward M.East au inccput sユ dezvoltc noi varietttti dC porumbラ
punand p01Cnul de la un soi b■ ln pe llltttasca altuia.Procestll acesta a avut ca rczultat asa―
numitul porLlmb hibrid.Duptt primul rttzboi mondial,Hcnry Aヽ ulacc(carC a devenit sc―
crctar dc stat in lllinisterul agricultllr五 in 1930)§ i Lester Pflster au inccput expcricntele de
hibridizarc si fn 1 926 polenizarea hibridユ era dela la indcl■ ■
ana oricui
Plantelc hiし ridc sunt rcmarcabile ln lllod obi§ nuit,ele au o ln江 1lilllC dC 1 8-20 dc pi―
cioare;unclc ttung panュ la 28 dc picioare.Maiimpo■ ant este ctt lc― au adus cultivatorilor
de pOILlmb lllilioane de dolari
lnainte de a avea porumb hibrid,un acru de porumb li dう dca feⅡnierului in medic 30
de banilc dc bOabe.Dar ban五 obtinuti prill Vanzarea a 25 dc banite trebuiau cheltuiti pC Cul_
tivarca acclui ac■ l,ceea ce inscmna ci profltul era doar dc cinci banitC POrumbul hibrid a
ridicat productia mcdie la pcstc 95 de banile la aCrll,iar in unclc state din SU2へ ,chiar la
pcstc 130 dc banilc la aclLl.
Ccl carc hibridizeaztt plantclc produce semintc hibride intai prin incruci§ arca,lntre elc,
a scminielor dC la acccasi varictatc.Accasta ixeaztt calittttilc dCZirabilc in sttman,Apoi
acopcrtt stiulctii plalltelor sclcctatc pentru a nu lisa polcnul puiat dc vant sュ sc aseze pc
lllitasc Ⅳlcti tarziu,ia polcn dc la o planti silllmpr江 § tie lDc lnitasca acelciasi plante Dup江
ceね cc accst lucRl de l■ ■ ai multc ori cu mai lllultc generatii din flecarc soi,incepc sl lc
incrucisczc la polcll de la o planttt care arc un anulnit soi,pc care dorcstc s江 -1 0btin江 § i il

ill■ pri§ tic Pc mtttasca unci plante de alt soi Produsul incrtlci§ at,sall hibridul,arc calitユ
tile
alllbilor pttrinli

Urineaztt apoi incl‐ LICi§ arca dubl江 Experil■ lcntatortll punc polen de la un hibrid pc un
hibrid provcllit din altc douユ soiuri.S11■ anta rezultath din aceasta incrucisarc produce lln
porulllb provenit din patrtl soiuri,care este vandut fcl.llicrilor pcntru a n semぅ nat Boabele
rczllltatc din accasta recolt滋 ,ins江 ,ntl pot i folositc ca slmanl滋 in anul urmitor,pcntrLI Ch
acest porumb hibrid nu sc PcTctucaztt de la sinc Fcrlllicrii trebuic,dcci,stt cumpcre sユ man―
nOui↑ n flccare an.Utilizarca pe scari largtt a pommbului hibrid amcninl滋 reZCrvclc de
porumb polcnizat in ll■ od natural.Picrdcrca acestora ar lilnita posibilitユ
“ tile dC imbuntttユ tire
a soiurilor hibride si ar fmpicdica dezvoltarca altor soillri noi. Pentru a pttstra varictユ tile
onginalc dc pommb,guvcmul SUA stochcaztt scminic in bttnci dc pol‐ llmb _
Unde§ i cunl creste porumbul
Porumbul crcste oriunde solul estc potrivitラ unde nu-1巧 unge inghctul in nOplilc rCCi si undc
capttttt destultt cユ ldurtt dc la soare in perioada in care se mat■ lrizcaztt in anOtimpul cald,cl
are,dc ascl■ lcnca,ncvoie dc umczealtt suicienttt in sol.
くJ
くリ
Aceste condilii exist[ in multe regiuni din America de Nord, Centrald qi de Sud, in jurul
Mediteranei, in India gi in Africa de Sud. Cele mai mari produc[toare de porumb sunt SUA,
China gi Brazilia, urmate de Mexic, Argentina, Fran\a, Ungaria qi Italia.
Porumbul se hr[negte, in mare misur[, cu resturile de plante din sol. Produc]ia este mai
mare cAnd terenul este insdmAnlat cu plante diferite intr-un ciclu de trei ani. in primul an se
cultiv[ o legumd, ca lucema sau trifoiul, care imbog[fegte solul cu amoniu qi humus. in al
doilea an se planteazd porumb, eare cregte foarte bine pe aceste alimente preferate de el. in
al treilea an se planteazd cereale cu boabe mici qi ciclul se reia cu o legumi, in anul urm[tor.
Porumbul este atacat de peste 350 de insecte ddundtoare. Cele mai distrug[toare sunt
viermele gtiuletelui de porumb qi viermele r[ddcinii de porumb. Duqmani costisitori sunt qi
ciupercile, de exemplu mdlura sau diversele ciuperci care cavzeazd,ptirezirea. ln majorita-
tea cazurilor, insecticidele sunt prea scumpe pentru a h practice. Ca urmare, fermierii folo-
sesc metode de proteclie mai ieftine, cum ar fi cultura ctratd gi rotafia culturilor. Cultura cu-
rat[ inseamnd c[ toate pdr]ile plantei sunt recoltate sau distruse. Fermierii grryulii fie dau
foc mirigtii, fie o sap6. Aceasta curdld terenul de ddundtorii care tr6iesc la suprafald p[mAn-
tului. Rotafia culturilor ii distruge pe cei care se hr[nesc cu porumb, lipsindu-i de hrand unul
sau doi ani.

Varietllile de porumb cunoscute


Indienii americani aveau multe feluri de porumb, iar in prezent se cunosc peste o mie de
varietdli. Cel mai mic este porumbul numit degetul auriu, care cregte pindla o indllime de
aproximativ 46 cm. Unele varietdli aunumai opt giruri de boabe, altele ajung pdnd,la48.
Culorile vaiazd, de la alb, la diverse nuanfe de galben, roqu gi albastru.

56
UNIT_ATEA IV:TEHNICI DE REDACTARE

O Atelierul de scriere

PREGÅ TITI CINCI SUBIECTE


ζ
ヽa fl nevoie stt vtt pregtttili in prCalabil patru sau cinci temc desprc subiccte care sunt antre―
7s.ln acest moment.Aw‐ cli grtta Ca acestc temc sh ie
nantc§ i prezinぬ importantユ pentl■ld■
legate de natura uman江 ,care sユ descric evcnilncnte si sentilnente pe carc probabil lc aveti
in comun cu elevii dvs

PREZENTATI SUBIECTELE
incepcti prin a scric cele cinci subiccte pc o coaltt dc hartie sau pc o folic de retroproiector
Explicati― le Cユ urlncaztt stt scrie(↑ mprCuntt ctl dvs.)luCrttri sctlrtc despre telllc care prezintユ
importall,pentrll dvs.V― ali gandit la accste tcme ca■ ind posibilc,si ali dOri stt vtt aiute sユ
alegeti una despre ctte sユ scricti

ELEVⅡ VA INTERVIEVEAZA PE DVS.


CerCti Stt iti inteⅣ iCVat dcsprc iecarc temユ cu ttlltOrul llllor mtrebttri,ca dc cxemplu:,,Ce
vtt intcrcseazユ cel rnai lllult in legttturtt cu acest subicct?''

,,Povesti!i― ne detalii despre''


,,De cc ati ales acest subiect?''
Rttspundeli-lC la intrebttri,si pe mttsurtt ce faceti accst lucru,arttta!i― le dc cc un anumit
subiect vtt intcrcscazう lnai lll■ llt dCCat altcle;poate din cauza prospctilllll五 ltli,caractcrului

sttu vioi,a subtilitユ !五 lui,sau poatc datoriti amploril lui.(Opriti― Vtt Sユ lc explicati cl subiec_

tcle care sunt prea abstlacte,prea ambitiOase sau desprc care nu aveti infOrlllatii Suiciente
ar i binc sh ic lユ sate pcntltl o ala zi.)

ELEVII ENUⅣ IER_A SUBIECTE


Acum ccreti― lC Stt factt acclasi lucm:s江 ?ntocmeasc江 o listtt dc patm sau cinci subiectc carc
prezintl illlportalll五 pcntlll ei,dcspre care ar dori stt scric un text scurt.

ELEVII SE INTERVIEVEAZA RECIPROC DESPRE SUBIECTELE LOR


Duptt ce toat'lumca a pctrccut patlll― cinci minutc intocmindu― §
i o list江 ,rugati elCVii si sc
grllpezc in pcrechi§ is江 1§ i arate listele partenerlllui.Apoi partenerii se vor intervieva intrc
ci,lntocmai cum v― au inter宙 evat pe dvs.,astfel lncat iecare sユ ie ttutat Sユ ー
si identiicc
subicctul carc pare stt intercscze cel lnai lllult pe altii Si pe autor.

58
CONSTRUITI UN CIORCHINE
Construiti un ciOrchine de detalii desprc subiectul ales.Treceli subiectul dvs.Tn centrtl
intr― in cerc,apoi fnscrie,i Subgrupe de subiccte ca§ i cunl ar fl satelitii subiectului princi―
pal,si adttugati Subgrupc la flecarc dintrc clc.

ELEVⅡ VA INTERVIEVEAZA IN LEGATURA CU CIORCHINELE DVS.


Invitati cleVii Sa vtt puntt intrebttri legate de detaliile pe care le¨ ati treCut§ i rnodul in care
cle se grtlpeaz五 .Pe scurt,puncti― 巧utc Stt V五 ,,identiflcali''povestca.insclllnati Clar
i Stt V五

pe ciorchinc acca parte desprc care veli sCrie.

ELEVH CONSTRUIESC CIORCHINE sI SE INTERVIEVEAZA uCIPROC


Acum invitali― i pe elevi stt se gandeasctt la subicctele lor si stt construiasc五 i ci ciorchine.
§
D■lp五 aptc sau opt minute rugtti― i sI Se Opreasc五 §
§ i sl sc intcrvicveze pentru,,aづ i identiica
pove§ tile".S― ar putea ca ci sユ fl enumeratllllai lnulte detalii dccat pot fl incluse intr¨ o lucrare
sctlrt五 ;dcci,duptt discutarea detaliilor cu un partenct propuncli― lC Sユ ¨
§i rnarcheze si ci pttr―

tile rnai importante si llnai cocrente ale ciorchinelor lor.

TOATA LUMEA SCRIE


Explicali― le Ctt toti veli SCrie schile care pot fl schilnbate inainte de a fl artttate si altora
Lucml ccl mai important este ca cle宙 is五 ―
§i punttidci19 pe ha■ ie.Rccomandali― le stt scric

i轟 oprire sauね a stt sc intoarca pc tot parcursul intcrvalului a10cat(aprO対 mat市 20 minu¨
te)。 Nu uitati stt le spuneli sユ SCrie pe flecare al doilea rttd.si dVS.Scrieli fFlc la rctroproicc―
tott fle pe o coaltt dc haltic llllare.

ARATATI― LE O LUCRARE CARE COMUNICA CEVA DAR CARE POATE FIIⅣ IBU‐
NATATITA INTR― O OARECAM MASURA
S― ar putea stt fle ncvoie sユ pregatiti accSt lucru dinaintc,instt este nevoie stt aveti o lucrare
care comunictt idci reale,dar care arc ceva ce poate i lmbun灘 ユ
lit prin re宙 zuire,cum ar i
limbttul prCa simplu care,,spune"mai dcgrabtt dec飢 ,,arat五 ''ccva,Expllneli luCrarea(ie
pc hartie,fic cu ttutorul retroproicctorului)§ i rllgtti elev五 stt vtt sp‐ 通in primul rand ce le
placc despre ca,§ i apoi sユ v五 巧ute s五 o lmbun灘 五
lili pentru a comunica acel gand mai clar
Probabil ctt ci vtt vor atragc atcnlia asupra limbttului prca silnplu,si atllnci putcli Cerc
voluntari care stt propuntt cuvintc llnai ilustrativc pentru flccarc parte slab五 .

Trebuie sl le atragelll atentia clevilor asupra diferenlci dintre colncntariilc pozitivc,


construct市 e,care nc ttutI Stt nc↑ mbunattttim SCrisul§ i comcntariile negat市 e,care ne des―
ctlracaz江 .CoⅡ lcntariile pozitivc prcsupun sublinicrca p五 4i10r care ne― au plttcut― ccle mai
bine dcscriSe,cele mai vii,mai surprinztttoare― §
i speciiCarea cllitttti10r l。 ■Ele mai prc―
supun fntrebユ ri despre partile cOnizc sau ambigue,dcspre care am dori rnai llnulte infor―
matii.Dc ascmenea,trebuie stt sublinicm ideea de,,proprietate'',adictt faptul ctt rttspunderea
ultima pentrtl produsul scris re宙 nc autorllluio Ceilalli l§ i exprimtt p狂 9rile,care sullt
valo■ oase pentru sc五 itoち dar decizia de a schilnba ceva o ia intotdcauna acesta din urlll五 .

59
ELEVH iSI cITESC LUCRARILE PARTENERILOR PENTRU A FI COMENTATE sI
CRITICATE.
Rugati― iS五 1,i citcasctt pe rand lucrarile,si stt comenteze priina dattt sensul lucrttr五 ,apoi s五
spuntt ce anume le― a phcut h lucrare.Mai tttziu,vor putea vedea dactt exisa pttti carc pot
i clariicate sau reliefate mai bine,tot asa cum v― au aJutat pe dvs,壺 vtt imbun激 4i11 lucra_
rea.Autor五 trebuie sこ includtt orice adこ ugiri sau clariflcttri pe haЁ ia pC Care este scris江 lu―

crarea pe rmdurile libere hsate m acest scop.(AltematiⅥ autoHi pot fol...a grupuri de patru
in accasttt etap江 ,cu scopul de a― ,i povesti ce le¨ a plttcut in lucrarea celuilalt,si pentru a se

可uta reciproc s江 ,ilmbun激 五leasctt lucrを ilc).

SCRIETI VARIANTE PRELUCRATE ALE LUCRARILOR DVS.


Acunl toattt lumea scrie din■ ou timp de cca.cincisprezece lninute,pentru a crea o nou五
versiune inai buntt decat prirna,speranl,folosind ideile si sugestiile pHInite.

口UL LA PERETE"
"CITI「
inainte ca clevii s卜 ,i citeasctt lucrarea tt fata claSei,cereli― le ca iecare s― o citeasctt cuね ta
la perete,cu voce tare,ascultandu_i sonoritatea,i schiinband cuvintele carc nu suntt bine
sau renuniand la cele care pot fl olnise.

RUGATI VOLUNTARI SÅ ¨sl cITEASCÅ LUCRAREA DIN,,SCAUNUL AUTO―


RULUI"
i va citi lucrarca in fata
Desemn4i un sCaun m,,mjlocul scenei"de unde un volllntar↑ §
intregului〔 興lp.Amintili-lc CC10■ atti ctt duptt ce au ascultat textul,vor i rugati Stt mentio―
neze un aspect care le― a plこ cut in lucrare,§ i de asemenea,flecare va pune o intrebare adre―
sattt autorlllui.in acest mOd faceti cunOSCute mtregului grup patru sau cinci lucrtti.

Cunn s― au predat aspectele procesului scrierii

##Profcsorul a scⅣ it drept inodcl,abordand scrisul ca pe o lndclctnicire de atclicr,


asemttnatoare cu pictatul sau ol五 ritul.

##Subiectele au rezultat din intcrcsele si expericnlele tuturOra,si nu din teme impusc.


##Rostul intrcgului exercitiu a fOSt Stt colnllnicc llnlli auditoriu real un lucru care ll
intercsa pe scr五 tor.
##Elevii s― au ttutat htre ci壺 づi colnunice mesttcle intr― un mod mai elegant,iar lucr五 ―
rile nu au fost predatc profesorului spre a fl corectate.

Aspectelc esettialC ale llnui atelicr de scriere sunt:timpul,sim,l prOprieatii§ i demOn―


stratia.

TimDul:Sedinlele de scriere ar trebui incluse m orar la intervale regulatc astfel lncat elc宙 i ヽ
s五 §
tie cこ vor avea posibilitatca stt sc五 e,壺 ic ttutali la scris,isl f,i poat五 lmpt績 ぁi ideile
cu ceilalti clevi.

:Elevilor ar trcbui sttli se oferc sansa de a― ,i alegc singuri subiectcle,sau


cel pttin modul de abordare a subiectului.in discttiile menite s江 可ute ele宙 is五 1§ ifmblm五 ―

60
titCaSCi SCrisul,sil■ ltul prOprictilii 10r asupra lucrttrii trcbuie rcspectat,1lsandu_le libcl‐ tatca
dc a alcgc sfatul pc carc dorcsc si_l urlllezc

≧ 型 鯉 並 4旦 :SC面 sul,compuncrca,dupl cum am maispus,cstc o"indclctnicire dc atclicr",


ctl acccnt pc proccsul creatiCi PrOfcsOrul trcbuie stt demonstrezc flecare ctapユ a proccsului
astfel incat clcvii s江 tic cunl se procedeaz江
§ .

Ateliertll a dcmonstrat dc asemcnca maOritatea ctapelor proccsului scricriii trcccrea in


revist江 ,schilarea,disculiile,rcvizuirca(dar nu§ i redactarea sau corcctura)§ i publicarca
Unmtttoarele punctc vor fl lllai binc l通 cute dactt le dcmonstrali in cOntcxtul unci lucrttri
pe carc dvs.o planiicati,SChilali,diSCutati Si revizuiti・

Treccrca in revistユ
Trccerea in rcvisttt este proccsul de adunare a inforlllatiCi si dc cOlcctare a gandul‐ iloI Cer_
cctiln idcile de care dispuncm lll legiturtt cu subiectul,si inccpelll stt plalliflcinl un llood de
a lc scrie.Existう numeroasc stratcgii disponibile care pot sl ii invctC pc clcvi si 15i trcac江
11l rcvista idcilc inaintc dc a lc scric.
l lntcrviul cste o tehnictt dc trecerc in revisti care nccesittt ull palteller Fie ci scr五 to「 ul

daa si― a gl‐ llpat ideilc sau nu,deseori ttuti daCh un alt elcv fi pune scriitorultli illtl‐ c―
b嵐 」 retritoarc la subicct,cum ar icc un rcportcr,cu scopul dc a■ iuta scriitorul
sI― si identiice pOvcstea I]lcvul va punc intrebttri dc gcnuli ,,Dc cc ai alcs accst
subicct?'' ,,Cc tc intercscaztt ccl mai nlult in lcgttturtt cu accasti tel■ 五?" ElcvLll Va
punc intrebttri rcfcritoarc la dctalii,lucruri la care scriitol‐ lll poatc llu s― a gandit ci ar
putca intcrcsa cititorii
2 11lcOputurl altcrnatlvQ Dactt descricm o cxcursic cu cortul,cste important si stil1l dc
unde inccpe povcstireal dc la impachctatul carc prcccdc cxcursia, dc la sOsirca la
locul dc cal■ lpillg sau dc la lllomentul cand ratonii au vcnit§ i nc― au mancat llrantl?
Scriitorii tincri pot avca grcutili in a se dccide dc undc sユ inccapI O povcstirc, si
drcpt ullllarc profcsorii pot s江 lc rccolnandc sh scrie trci inccputuri diferitc,carc por―
ncsc povcstirca lll ll10d diferit Apoi clcv五 cantttresc iecarc inccpu― poatc discutind
flccare varianti cu un pallcner― inaintc de a sc decidc cunl sttinceapユ
3 Colaborttri Cand introducenl un nou lnod dc scricrc― sl zicenl o poczie sau un basl■ l
―cca l■ ai bun益 1■ Odalitatc s_ar putea sl ic s5 1i ruginl pe elcvi sl cOnlpun江 o lllcrarc
inlprcuni inainte dc a↑ nccpc sユ scric flccarc singur.Accasta inctodi cste foarte potri―
/ia pcntru cci mici ProisOrul poatc cOntribui dc ascmenca(contribulia sa pOatc si

巧ute la ghidarea lucririi intr― o dircclie pozitiv江 ).Dactt clcv五 au dincultュ
li la inccput,
proた sorullc poate oセ ri niste variante:Unde sc intalllpltt actiullCa povcstii?Estc intr―
un oras lllarc sau flltr― un sat?Cine va fFl pcrsonttul principal1 0 tti● sau un]1lagician
bitran?o iti● BinC Atunci cinc o pOate dcscric?si Carc estc problcma accstci
fctitc?
4 Scrierea liberttinscamni doar inceputul scrierii― de obicei pcntru O perioadこ dc tilllp
ix江 ,fhri rccitirea a ceca ce s― a scris si Jbrtt a schilnba pttreri sau a ne concentra pe
convcntii ldCCa,cum o explicユ Pcter Elbow(1978),estC CI ideilc nc vin in timp cc
scricm Dc fapt,in tilnp cc scriclll descori nc suΨ rindelll punand pc hartic idci nc―
astcptatc Daci scricrca libcri cstc folositi in ctapa trecerii ↑
n rcvisti, putem s― o

61
folosiln pcntru a ne inventaria ideile↑ n legttturtt cu un anullnit subicct一 apoi putcm
scric o versiunc noutt carc exploatcaztt celc mai bunc idci care au apttrut in tilnpul
scrierii libere.
5.Ccrcetarea subicctului.Elevii pot scrie lucrtti sau povestiri dcspre cxperiと ntc perSO―

nale inventate poatc.E)ar cand dcscriu"lumca de acolo''ar putea i necesartt gttsirea


unor inforllfLalii in lCgユ ttlrこ cu subiectul.Ei se pot infoHna citind despre subiect Sau
pot intenricva cxpc“ i in lllaterie.Sau pot urlnari cu atentic fenOmenul si pot aduna
detalii prelioase・
6.0■ ganizarca graicユ (ciOrchinele,tabclul■ diagrama Venn,harta conceptelor)le
ofertt elcvilor o modalitate de cxpuncre si organizare a ideilor.
CIノ θ力Jれ θ′
θ′ θeste o tehnictt de increderc carc poatc fl utilizattt in ctapa trccer五 in

re宙 sttt a idcilor.intr¨ un cerc in mJlocul unci foi scriem un cuv`ht sau doutt cal‐ csユ de■

ncasctt subiectul.Apoi,pe mttsurtt cc ne gandim la,,ramuri''ale acclui subicct,lc trccelln in
ccrcuri rnai lnici pe lateral,lcgate de subicctul principal prin linii.Apoi aceste subiectc―
ramurtt pot avca subiccte― Un subicct poatc avea numeroasc ramuri, o ramur五
,,llnl五 dit江 "・

numeroasc lnl五 dite,si Curand,pOmind dc la o idee,vom umplc o pagintt cu ganduri legate


dc acel subicct.
zabι ′
笏′r cste un instrLlmCnt graflc dc comparare a doutt aspccte ale unui concept.
Un elev de liceu ctte sc pregttte§ te Stt SCric un escu despre educatia rl■ lllticultura11,in care
stt cxprilne o pozi!ic prO Sau contra,poate lnai intai stt fac五 o listtt a asociat五 10r pozitive sau
negat市 c carc li vin in minte,ca in excmplul dc maijos:

Conotalii pozitrve Conotalii negative


MAndrrc etnici Lipsa de loialitate fa1:i clc majoritate

Dittgt.uno f,/enn un instrunrent de compararc a douir lucruri cal'c itLl trnsiitLtri


este
clistincic, dar 5i trisituri comune. De exemplu, dac[ clevii se prcgitesc si scrie clcspre E-uipt
;i Malaezia, pot constnri o diagramd Venn (doui cercuri tnari care sc itrtersectcazi) pctltrrt
a nota apoi asemindrile 9i deosebirile dintre cele doud ![ri, asernduirile urmintl sri lic trc-
cule in zona de irttet'seclic.

Schitarea
Sc|itarea este procesul de transpunere pe hArtie a ideilor. Va fi nevoie si ii iuctLt'a-1iitr pe
elevi sd se gAndeascd la redactare ca proces care incepe cu schilarea. Iati ni;te tnoduri de a
face acest lucru:
1. Marcati hAr-tia cu antetul ,,schiti", sau folosili hdrtie de birou reciclat5: ambele rnodali-
t[ti lasd de infeles cii versiunile lucrdrilor nu sunt finale.
2. Atrageli aten{ia elevilor sd scrie pe fiecare al doilea rAnd. Acest lucru le permite sir
adauge material ulterior.
3. Ardtali-le elevilor cum sd lbloseasca sdgeli, carate qi po(iuni alipite pentru a indica pe
versiunea pe care lucreazd cum va trebui rescris[ lucrarea. Fdrd a li se arhta, ei tlu r-ot-
;ti cum sd faci insemnirt relevante pe lucrare gi cum sd foloseasci materialul pentnt a
procluce varianta finald.

62
4.AInintili― le elcvilor stt nu acordc atenlie ln accst stadiu ortograflei sau caligraflci.
Un avanttt mare al elabor灘 五mai multor versiuni― schi● este Cユ ne putem conccntra
doar asupra ideilor acunl,si rnai apoi putem stt rcveniln asupra forlnci§ i acuratelei.
E nevoic stt explicttnl aceste lucruri elevi10t iar rnodul ln care tratttm stadiile initiale
sau flnale ale lucrarilor lor trebuie stt fle consccvent cu acestc explicalii・

Revlzulrca

Duptt ce lucrarca cstc sc五 sユ in fo.11la de schi`,putem sこ inccpem stt O fmbuntttttlim・ Ele宙 i
vor fi ttuttti S五 ?§ i revad五 lucrarea duptt ceも i impttrt五 §
esc idcile colegilor§ i profesortllui,
carc vor spunc cc lc place in lcgこ turtt cu lucrarea si probabil vor punc intrebttri pcntru a¨ i

巧uta pC CICVi sl sc concentrezc asupra punctelor tari ale lucrttrii si asupra modalitユ li10r de
fmbunttt五 ,ire a lucrttr五 .Ul.11江 toarele mtrebttri sunt deseori adresate elevilo■ Dllptt un timp,
ei l§ i vor adresa reciproc accste intrebttri.
##La Ce se refcrtt in principal lucrarca?
##Totul in lucrare se refertt la tcma princlpal五 ?
##Existtt vreun loc unde e nevoie sttlnai adaugi infollllalii?
##POli Stt Ollllili anullnitc cuvinte ca sこ scoli lnai Clar↑ n evidenl五 punctcle principale?
##Cuvintelc pe carc le¨ ai folosit dcscriu(m dctaliu)sau pOVCStesc(gCneralittti Vagi)?
##Ti― ai Organizat lucrarea astfel ttcat stt conduci cititorul dc la un punct la altul↑ ntr― o

ordine logic五 ?
##Introducerea↑ ti este clar江 ?
##Concluziile pe care le― ai tras sunt convingtttoarc si relevantc?

BincTntclcS,SCr五 torii tincri nu stiu cxact cc ihseamntt aceste intrcbttri si nici nu isi vor
pune↑ ntrebttri dc acest gen referitoare la propHile lor lucrttri.Deci profesorului fi revin dou五
sarcini:prima este stt predca niste mini― leclii(leClii SCurte)pentru a cOn,tientiza scriitor五
tincri de importanla aceStOr pa,i sprc o lucrare bun五 .A doua sarcintt estc organizarca unor
scr五 dc§ edinie m cadrul cttora iecarui scriitor i se vor punc astfel de mtrebtti de ctttre
auditoriu,,i chiar sc五 itorul la randul sttu va putca stt adreseze acestc fntrebttri altor scriitori,
a」 ungand astfel s江 1,l puntt el lnsu,l accste intrebttri pantt la urln五 .

Redactarea sau corectura

O dattt cc o lucrarc a fost schilat五 §


i revizuit五 ,cste prcgこ tittt pentru a fl corectat五 .Binc―
inieles,cOrectura va fl lttsattt la u■ 111五 pentru cこ paragrafe lntregi sau chiar pagini pot fl
scoase sau adaugate in stadiul dc revizuire.Elevii trcbuie inv酎 吋i stt f§ i Corecteze lucrttrilc.
Aici se vizcazユ trei aspecte:
##griia cleVului ca lucrarea stt ie corcct五 ;

##obscⅣ area greselilor;


##cum trebuie corectate grcselile.
O atittldine rcsponsabilユ a clevilor faltt de ceca cc scriu se dczvolttt cel mai cflcicnt prin
publicarea lucrttrilor Elcvii vor acorda atenlie Sporittt acuratelei o dattt ce f§ i dau seama c五
ceea ce scriu nu cste pentru a obline O nOt五 ,ci ctt lucrarea lor va fljudecattt de allii Care nu
vor putea urlnari idcca din lucrarc dactt ea va fi plintt dc gre§ eli de ortografle,gramatictt sau
nu va i scrisl citet.

63
Dupd ce profesorul i-a invd{at pe elevi si fie aten{i la diferite gregeli pe care le pot fhce
q;i la modul in care le pot corecta, pasul unnitor va fi ca elevii si-qi corcctezc proprirlc
lucrdri. Se recomandd ca profesorii si ofere elevilor o listi cu posibiie -qregeii. pentnr r-i
ghida in corectarea lucririlor. Fiecare punct din aceastd listd a greqelilor trebuie ir-rtroclus cu
gr4d, explicat gi exersat inainte de a-i ldsa pe elevi sd o foloseascd sir-rguri. in cursul anuhri
pot fi introduse mai multe liste de acest gen, pe mdsurd ce se adaugh noi puncte de corectut
la repertoriul de greqeli deja existent al elevilor.
O dati ce se introduce lista, elevii ar trebui si exerseze folosirea ei cu un partener pentt't-t
a-gi corecta lucrdrile reciproc inainte de a-gi propune sd foloseascd lista singuri. Elevii pot fi
numiti s[ facd parte din diferite comisii de corectori pentru a examina lucririle altora: una
pentru a corecta gregeli de gramaticd, alta pentm ortografie, alta pentru punctualie.
Rostul acestei activitdfi este sd ii mobilizeze pe elevi sd invele sd corecteze in public ;i
in mod congtient, astfel incAt pdnd la unnd sI li se formeze deprinderea de a fblosi telrnicile
de corectare, gi si poat[ fblosi aceste instrumente cu ugurinfd gi in mod automaL.

PubUcarea
Pr-rblicarea este stadiul final al procesului scrierii, gi intr-o mare misuri publicarea este
rnotorul intregii acliuni. latd citeva tehnici de utilizat in publicare:
l. Citirea lucririi din scaunul autorului. Un obiectiv imporlant al oricimi efbrt de publicare
este ca elevul si se a;eze in fa{a colegilor pc un scaun special, scaunul autoruini, rezen'at
ailume pentru acest scop. Scaunul autorului trebuie sd fie plasat in col1ul cititorilor, unde
ceilalli elevi pot s[ stea contbrtabil in jur, fEri sd le fie distrasd atentia, gi si se concen-
trczc asupra lucririi care se citeSte.
2. Dac[ {inem cont de cAteva idei cilduzitoare. acest mod cie a schimba inipresii va fl foarte
fi'uctuos. Elevii vor trebui si exerseze cititul lr-rcldrii inaintc de a fl ascultati de _rrr-up. (Un
mod atractiv de a face acest lucru este sd ,,citeasci cu fala la perete" inainte de a citi in
f ata intre-eului grup. )

3. Publicarea ci4ilor. Nu tot cc va scric un eiev se va publica, ceea ce este nonlal sI fic er;a
Nlultc lucrari nu ajung nic[ieli. $i nici nu este timp si se treaci cu fiecare lucnre plin
toatc etapele care conduc la publicare. Dar ocazional pentru unele lucrdri lbarte reu;itc
scrise de elevi, publicarea lor reprezinti incununarea etbrturilor lor de a scrie.
4. Cirtile pr-rblicate ar trebui expuse cu rn0ndrie, crtite gi discutate in clasd, iar apoi rncluse
in bibliotcca clasei. Pot fi depuse qi la biblioteca gcolii, sau ele se pot schimba intre clase.
Elevii mai mari scriu cu plicere cdrli pentru elevii mai mici, iar daci ei merg in acele
clase;i iqi crtesc propriile opcre, vor fi foafie rnindri de realizarea 1or.
5. Carfile pot fi publicate ca manuscrise individuale, sau ca o colec{ic de lucriri ale unor
elevi dintr-o clasi scrise pc- aceeagr tem[: o carte de glume, poveqti de iarn5, povcgti dc-
spre animale indrdgite, votume de poezii gi altele. Reviste ale difcritelor clase sunt o alti
modalitate de publicare. Aceste reviste sunt mijloace care ii incurajeazi pe elevi s:i prac-
tice scrisul sub rnulte fonne: noutdli, articole sportive, recenzii de filnre sau de carte. pir-
reri exprimate in articole, sfaturi. articole cuprinzAnd sugestii. Revistele literare alc clasc-
lor pot include povegti. poezii, cuvinte incrucigate . Ziarele q;i reviste le literare pot ti
clistribrLite in gcoali sau chiar vAndute in caftrer.

64
UNITATEAヽ た PROIECTARE sI EVALUARE

. Plan de Iecfie pentru dezvoltarea g6ndirii critice


Procesul planiflclrii a fost imptttit fn trci etapc:ル αJ′ たグθαttc(η θたげJα /Zθ りJα ρψ rル _
zな う/D叩 こ′
θげ′
θ

ル α滋″ ル αttcη ιルcrjα ."

Mθ π 〃 四И′
De cc cstc valoroastt aceasttt lcctie?
Cum se leagtt ca de ceca ce am predat dtta§ i de ceca ce voi preda mai dcpartc?
Ce ocaz五 de exersare a gandirii critice ofcrtt accasttt lectie?

θBECTIレ πLE′
Ce cuno§ tinle si sCInniflcttii VOr fl cxploratc sau transmisc?Ce vOr putea facc clcv五 cu
acestca?

σθハリfπ PREИ ZИ B」 り 『′
Ce trebuie s五 §tic si tt poaぬ facc un clcv daa pentru a putca mvtta acCas● leclic?

E〃 ZしИttE′
Ce dovezi vor exista ctt elcvul a invttlat lCClia?

朋 S研∬ り yttMGEMENT磁 卿″ 比 倣
Culll vor fl gcstionatc resursclc§ i timpul pentru diverselc activitttti?

Z`9″ α ″r″ ‐
′″ zlis夕 .“

Eレ リ α ttF′
Cum vor fl condusl elevii ctttrc f01..lularca unor mtreb五 五 §
l scOpurl pentru mvalarc?cum
VOr ttunge s五 ¨§i exanlinezc cunostinielC anterioare?

硼 二IZZ靱 珈 υzじ
・・
Cum va fl exp10rat conlinutul dc cttre elevi?Cum l§ i vor monitoriza ci intelegerca acestui
continut?

65
REFLEσ IE′
Cum vor 「
utiliza cle宙 i sensul lectici?Cum vor i mdrum4i Stt Caute inforln4ii suplimcntarc,
i rczolvtti pentru neclariぬ tile Mmase?
Ittspunsuri la intrebttile care mai c対 st五 §

ハ石 RE′
La …
ce concluz五 ar trcbui stt se ttungtt p加 江la sぬ r,ituHectici?in ce mttsurtt cste de dorit sユ

se rezolve problemele ridicate?

D叩 滋″cFJa..

EX7EハSД
『f
Cc alte lucruri pot fl invttiate ponlind de la aceasttt lectic?Ce ar trcbui stt factt clev五 o dat五

cc s― a terlninat lectia?

・ Evaluarea procesului de'nvtttare


A evalua presupune a gttsi dovezi ctt elev五 au invtttat:

A ceva din continutul lCCtiei;


B.stt utilizcze in rnod adecvat anumite procese de gandire si invttlare・

1.Ce proccsc de gandire astcptユ msユ desね § oartt binc?


oare clcvii?Cum voln,ti ctt le desね §
2.Cc stratcgii de invtttare si ce procese de grup nc a§ teptam s五 obscrvam la clevi?De unde
tilll ctt le folosesc in mod adecvat?
§

intOtdcauna au e対 stat multc mot市 e pentrll care profesorii au cvaluat insusirea cunos―
tiniC10r dc ctttrc elevi§ i de celc lnai rnultc ori rnotivele evaluttrii sunt legate de cei care pri―
mcsc rczultatclc evaluttr五 .La un anulnit nivel,guvcrnelc si rninisterclc cducatiCi Cer dovezi
ctt investit五 le§ i politicilc lor in domeniul cducatiCi dau rczultate.La alt nivel,dircctor五 de
scoli cer dovezi cttTn scoala lor se inval五 ・Pttrintii dOresc s五 tie despre copi五 lor cユ trec,ta―
§
tie cat de bine lnerge clasa ca intreg§
chcta.Profesorii vor s江 § i flecare elev in parte.Elevii
insi§ i doresc sユ afle ve§ tilc bune§ i pe cele rele dcsprc rcalizttrilc lor comparativ cu ale colc―
gilor,ca s江 tic can■ sprc cc fel dc viitor par sユ
§ sc indreptc.
in m9d traditional,accst,,public"al evaluttrilor a fost multtmit Cu teζ tttrile care dttdeau
rezultate cuantificabile.Elcvii sunt tcstali pentru ccea cc stiu.Puncl巧 cle Oblinute la aceste
tcste sunt considerate indicatori satisね ctttori pentru ce si cat sc inval江 .

Pe mttsuぬ ce profesorii fnccp sユ incurttcZC Tnv五 iarea mai act市 江§ i gandirea critictt in
orele lo鳥 ci descoperユ totusi cユ trebuie stt trateze evaluarea in manicre noi.
#in prilllul rand,nu cste u§ or stt testezi si sユ llllttso五 cc stiu elevii atunci cand ei sc
confrunttt cu problemc la care nu cxisttt un rttspuns unic.

#in al dOilca rand,cand profesorul pune acccnt pe activitatea elevilor de gttsire a inle―
lcsului,ceca cc sc poate veriflca duptt leclic SC dOVedcstc llllai putin important decat ceca cc

66
sc pctrecc ill tilllpul lcctiCi― ↑
n til■lpul ullci invcstigatii rCalc Profcsorii a■ l ncvoic dc o
lnctodi pcntru ullllirirca§ i aprecicrca D■ OCCSC10r dc gandire si dc modclarc alc clcvilor lllai
dcgrabi decat de ulla care cvalucazう doar=ezultatul.

#in al trcilea rand,proisorii t§ i dau seama ci clc宙 i trcbuic s江 1§ i asumc rispundcrca


pcntru fclul in care invali― daCi C Sユ devini pcrsoanc carc invalう tOatュ viata― ,trebLliC Sう
dcvintt partcneri in proccsul de evaluarci trebuic s江 -5i asumc rttspundcrca pclltrll fclul in
carc intelcg CC anulllc c binc sh stic si cun■ pot s― o faci;trcbuic stt pcrccaptt clar rcalizirilc
lor si ncvoilc lor dc dczvoltare:§ i lllai trebuic sl ne capabili stt fhctt planuri dc lmbunititirc
a activitit五 lor

#in al patrulca randぅ totusi,acestc prcocupttri pcntnl o noutt cvaluarc cocxistl cu tradi―
へ dici gLIVCrnele,dircctor五 ,pttriniii,prOfCSorii tti insisi clcvii vor
tiOnala clllturtt a tcstclor 契
dori totu§ i si stic ce loc ocupi un clcv in clasユ fattt dc ccilalti Noile formc dc cvaluarc dc―
scrise lllai jos nu inlocuicsc in↑ ntregil■ lc tcstcle traditionalc.

Estc binc si lle galldinl la nlodalititile dC CValuare,nainte dc a prcda lcctia O lllare


parte din evaluare poatc avecl loc in tinlpul lcctici,nu dOar la sfarsitul ci,culll sc face↑ 1111■ od
traditional
intrcbュ rilc pc carc nilc pll]]cl■ l Cand evaluttlll vizeazi doutt aspcctc Profcsor五 vor sl sc
asigure ci clcvii au invユ tat matCrialul prcdat Dar ci vor,dc ascl■lcnca,stt stic daci elevii tln―
Valtt Si gandeasci si sh invctc

O Folosirea descriptorilor de pcrformantこ

D′scr″ ′
θ″″
`セ
′`曖)rJff α″″
Poate ctt ccl lnai silllplu l■ od dc a facc din clcvi partcncri fn proccsul dc cvalllarc cstc
sI― iね ci stt ic consticnli dc cC inscamnう lucl‐ lll binc icut Aceasta,la randul ci,sc rcalizca
zi ccl lllai u§ or facand cxplicite critcriilc de notare.In lcct五 le care promoveazi gandirca cri―
tici profesol‐ lll trebuic adcsca si dea notc unor lucrttri si rczultatc carc nu sullt pur factllalc

(adiCi nu sc pot pur si simplu nulllユ ra rlspunsurile,,corcctc''pcntl‐ ll a da o noti)In aSCnlc_


nctl cazllri o abofdarc utili cstc cca a dcscriptorilor dc perfomlant江 ,aflrl■ at五 CXplicitc asu―
pra condi,ii10r pc care trcbuic s5 1e↑ 1ldcplincasctt o lucrarc pcntl‐ ll a lllcrita o l]oti nlarc,
1■ 巧10CiC Sau lllicI

67
BIBLIOCRAFIE

Anderson, R.C., Hiebert, E.H., Scott, J.A., & Wilkinson, I.A.G. (i985). Becoming a notion
of reaclers: The report of the commission on reading. Srashington, DC: National Insti-
tute of Education.

Baloche, L. (1998). The cooperative classroom.IJpper Saddle River, NJ: Prentice-Hall.

Bonwell, C.C., & Eison, J.A. (1991). Active learning; Creating excitement in the classroont
(ASHE-ERIC Higher Education Report No.1). Washington, DC: The George
washington University, School of Education and Human Development.

Costin, F. (1972). Lecturing versus otirer methods of teaching: A review of research . Briti.sh
Journal oJ'Educational Technolog!-. j, 4-30.
Csikszentmihalyi, M (1975). Beyond boredom and anxiety. San Francisco, CA: Jossey-
Bass.

Elbor.r,, P. (1982). writing without teachers. New York: oxford university press.
Cavora, P. (1990). Teacher's questions. Scientia Paeclagogica Experimentalis, XXLjl,2.
Johnson, D.W., Johnson, R.T., & Smith, K.A. (1991). Cooperative learning; Inu.easing
college faculty instructional productivily. Washington, DC: ERIC.

Johnson, D., .Iohnsotr, R., & Holubec, E. (1993). Circles oJ' learning cooperatiort in the
class room. Edina, MN: Interaction.

I(agan, S. (1992). Cooperative learning. San Juan Capistrano, CA: Kagan Cooperative
Learning.

& I(rivohlavy, J. (1989). Socialni a pedago-eicka komunikace ve skole. Statni


\'fatres, J.,
Pedagogicke Nakladatelstvi, Praha, Czechoslovakia.

\leredith, K.S., & Steele, J.L. (1995). Corn or maize: What good is it? Reading and reason-
ing beyond the primary grades. Boston, MA: Allyn & Bacon.

Ogle, D. (1986). K-W-L: A teaching model that develops active reading of expository text.
The Reading Teacher, 39,564-570

Palincsar, A.S., & Brown, A.L. (1989). Instruction for self-regulated reading. in L.B.
Resnick & L.E. Klopfer (Eds.), Toward the thinking curriculum; Curuent cognitive re-
search (pp. 19-39). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum
Development.

69
Pearson, P.D., Hansen, J., & Gordon, C. (1979). The effects of background knowledge on
young children's comprehension of explicit and implicit information. Journal ol Read-
ing Behavior, 11 , 201-209.
Penner, J.H. (1984). Why many college teachers cannot lechte. Springfield, lL: Charles Cl.

Thomas.

Resnick, L.B. (1987). Learning in school and out. Educational Reseorcher, l6(6), l3-20.

Roth, I(.J. (1990). Developing mear:ringful conceptual understanding rn science. in B.F.


.Iones & L.Idol (Eds.), Dimen,cions of-thinking and cognitive instruction (pp. 139-175).
Hillsdale, NJ: Erlbaum.

Slavin, R., Madden, N., Stevens, R., & Hannigan, M. (1990). Cooperative learning: Models
for 3 R's. Educational leadership, 47 (4), 22-28.
VeLner, C.,& Dicl<inson, G. (1967). The lecture: An analysis andrevieu,of research. Aclult
Educotion, 17, 85-l00.

Zehna, M. (1994). Strategie a metody rozvoja osobnosti dietata.1R1S, Bratislava, Slovakia.

Zehna, M., & Zelinova, M. (1990). Rozvoj tvorivosti deity a Maltese. Slrnenslce Pedttgo-
gir:ke lVo klad atelslvo, Bratislava, Slovakia.

70
CUPRINS

INTRODUCERE.… ……………………………………………………………………………………・
・…………・

UNITATEA r: CAXOTREA CRTTTCA 5r CaOnUL ........... .........7

EVOCARE I RF.ALIZAREA SE.NSULUI / REFLECTIE ..,.......... .................1


Explozia informalionald ........... ...........1
Predarea pentru dezvoltarea gAndirii critice ..........1
Ce este gAndirea criticS? ...................... 8
Crearea cadrului necesar g6ndirii critice ............... 8
Responsabilitatea elevilor pentru gdndirea critici ................. I I
intrebdrile profesorului ............... ....... I I
intrebdrile gi valorile ........ 12
Examinarea cadrului ERR ........ ..... 13
Gdndirea criticd gi cadrul ERR ......... ................... 16

Prelegereaintensificatd............... .. .18
Gindili / Lucra{i in perechi / Comunicati .............. ...............24
Scrierea liberd ..................24
TEXT: Marco Polo, aventurierul . ...25
TEXT: Ploaia acidd ....... ....................27

LINITATEA TT: 1XVAIAREA ACTIVA $I GANDIREA CRITICA


APLICATE LA TEXTE NARATIVE .......... .. .. . .. .29
Organizatorulverbal ...29
Tenneni dali in avans . ..29
Activitate dirijata de lecturd ;i gdndire ............... 30
Jurnalul cu dubli intrare ..... .......... 31
Diagrama Venn ........ ........ 31
Cvrntetul (Cinquain) ........32
Eseul de cinci minute ......32
TEXT: Ivan qi pielea de focd ............. 33
TEXT: RdufEcdtorul ............... ........... 35

LNITATEA ttt: IXVAIAREA PRIN COLABORARE . . . . . ............... . .. 39


Abilitel necesare pentru munca in grup ............. 39
Predarea abilitdlilor de cooperare ............. ........... 39
Lectura in perechi/ rezumatul in perechi ............. 39

71
Mozaicul (I) ............ .........41
Scheme mozaic ................42
Varialiuni pe tema mozaicului ........... 43
Mozaicul debazd .................. ............. 43
Mozaicul (II) ........... .........43
Unul std, trei circuli ........45
Turul galeriei ................... 45
Roluri in invilarea prin cooperare ..... 46
Strategii de invdlare prin cooperare .......... ..........46
Predicliile in perechi ........ 46
Rezumati - Lucrali in perechi - Comunicali ............ ............47
Formulali - Comunicafi - Asculta[i - Crea\i ............... ......... 47
TEXT: Bdtaia inimii ........49
TEXT: Porumbul sau m51aiu1: la ce folosesc? .... 53

LTNITATEA IV: TEHNICI DE REDACTARE ........... ................. 58


Atelierul de scriere .......... 58

UNITA|EA V: PROIECTARE $I EVALUARE ........... .............. 65


Plan de leclie pentru dezvoltarea gindirii critice .................. 65
Evaluarea procesului de inv[fare ....... 66
Folosirea descriptorilor de performanf[ .............. 61

72
af rnreA^l T.

1:Ittt,I・

照 く
勁 リ
■尋幸ィ
=轟 二‖t
絆 #争

LECTURA sI SCRIEREA
PENTRU DEZVOLTAREA
GANDIRII CRITICE

VOLUⅣ IUL II

Jeannie L. Steele, Kurtis S. Meredith,


Charles Temple
UNITATEA I:APLICATⅡ ALE CADRULUI EVOCARE/
REALIZAREA SENSULU1/REFLECTIE

O SistelDllul SINELG

Duptt brainstolllling¨ ul axat pe cunostiniclc 10r despre subiectul textului,elevilor li se cerc


壺marcheze textul,mscIIImand pasttele care cOni■ ■
■ ccca
1五 ce daa,tiau(マ )sau cOntrazic
ceca cc credeau c五 ,tiu(―),paSttele Care ofertt idei noi,nea§ tcptate(+),si pasttcle in leg五 ―
tuぬ cu carc au intrebtti(?).
Instruili¨ i pe elcvi↑ n fclul ull..こ tor,,in timpunectur五 ,va trebui stt faceti catcva lucrllri.
Pc mttsuM ce citili,faceli ni§ te scIIme pe marginca articolului.Sellmele vor i precum
urlncaza:
,,マ "Puneti un,,マ "pe margine dactt ceva din ce 4i Ciat confl...Й ceca ce stitti Sau
credc4i cユ §tili・

,「 "Puneli un,〆 'daC五 O anumitこ info.1..吋 iC pe care ati Citit¨ o contrazicc sau difer五
de ceea cc stitti sau credeati C五 §
titi.

iC pe carc 4i intalnit¨ 。este nou江


"+"Pllncli lm,,+''pc marginc dacX o infollll吋
pentru dvs.
,,?"Pllneli lln,,?''pc marginc dactt gこ sili infO・ 1..4i care vi se par confuze sau dac五
dO五 li Stt Stiti mai mult despre un allulnit lucru."
Astfel,pc masurtt ce citcsc,ele宙 i vor pllnc pe margine patru semne difc五 te in hnctie
de cuno,tin!clc si intelegerca lo■ Nu c nevoic sこ lnscllmeze flccare rmd sau flecare idec
prezenta伍 ,ci stt foloscasctt selllmele astfel mctt stt fle relevante pentru reaclia lor la infor―
mttiile prczentatc in gcneral.S¨ ar putea stt fle nevoie dectt dc llnul sau douこ scIIme pcntru
iecare paragrat sau mai multe,sau mai pttinc.
Cttd au terlninat dc citit,faceti o SCurttt pauztt pentru a reflecta la textul lccturat.Reve―
nili la lista cu lucrllrile pc care elevii le,tiau sau credeau ctt le stiu.Ce cuno,tinte s¨ au cOn…
flrlnat?Ce convingeri au fost inflrlnatc?Duptt cc v-4i uitat la list五 ,rcvcniti la articol§ i in―

dclllmtti¨ i pc clevi stt se uite la insellmttile pe carc lc¨ auねcut.Acestca ar trebui stt scrveas¨
ctt drept refcrinle conVenabilc pentru info.1.1吋 iile care confl.1.通 sau inf111.通 cunostinlelC 10r
antcrioare.De ascmenea,ar trebui stt vtt indice orice infollllal五 Sau idei noi sau conizc
despre care elevii ar dori stt afle mai lnult.
E対 sa strategii de predarc care pot i folosite pentru a― i ttuta pe elc宙 壺五mantt impli―
cati.SINELG edte o metodtt de monitoHzare a mlclcger五 (Vaughan si Estes,1986).Numト
rul de semne pe care le vor face cleviiin clastt va depinde dc vttsta si maturitatca lor.Pentru
clcvii din clascle p五 rnarc se recomandtt folosirea a cel llnult douこ selrllme.Vこ sugcrttn■ fblo―
sirca sclllmului,,?",,,asta stiu",si"?"sau,9 ''pentru,,asta nu stianl''.Semnele pe carc le fac
clcv五 variaz五 ,de asemenca,ln inclie dc scopul lecturii si de expcricnia pe care O au in
folosirca sistcmului dc adnotarc.

3
SINELG este un instrLllnent util pentru cユ lc perll■ ite elevilor s江 ―
§i urlllttreasc五 ↑
n rllod

activ intelegerea a ceca ce citesc.Toti cititOrii cunosc fcnomenul care constユ in ter[linarea

lcctllrii unci paginiね 轟 a― ti aminti nici mユ car llll lucrtl din ceca ce tocmai ai citit Estc cel
mai bun cxemplu dc lecturtt fartt inlclcgere,fartt in■ plicarc cognitivtt activtt in proccsul dc
lccttlr五 i dc abscniユ a ll10nitorizttrii inlclegerii Prea adesca elevii abordeaztt lectura sau altc
§
cxpericntc dC invユtare Cu acccasi lipstt dc implicare cognitiv五 . Stadiul rcalizttrii sensul■ li

cste csential in procesul de↑ nv五 !are dar sansa de a↑ nvユ la pOate trece pe langtt noi dactt nu
suntem in■ plicali tn acest proces.
Sarcina cscnlialtt a acestei a doua ctape,rcalizarca sensului,cste,in prillllul rand,dc a
mentinc implicarea§ i interesul stabilite in faza dc evocare.A doua sarcintt cscntialtt CSte dc
a SuStinc efo■ urilc elevilor in lnonitorizarea proprici intelcgCri.Cci care invユ ta sau Citesc in
mod eicient f§ i monitorizeaztt propria mtelcgere cand intalnesc inforll■ 4五 nOi.in timpul
lectur五 ,cititorii buni vor revcni asupra pasttelor pe care nu le inteleg.Cei care ascultl o
prelegerc pun intrcbユ ri sau notcaztt ceca cc nu inieleg pentl‐ u a cere lamuriri ulterior.Cei
care inva● Tn mOd pas市 trcc pur,i simplu pcste accste gol■ lri in↑ ntelegere,ね ぬa sesiza

confuzia,neinielegerca sau omisi■ lnca.


in plus,cand elcv五 1§ i lnonitorizcaztt propria intelCgere,ci sc implictt in introducerea
noilor infom■ alii in schemele de cunoa§ tcre pc care le posedtt daa Ei coreleaztt in mod
delibcrat noul cu ccea ce le este cunoscut.Ei constrtliesc punli intre cunoscut§ i nou pentru
a aiunge la O nou五 ↑
nielegere.
Sc pot spunc multe despre accasttt faz五 i dcspre problemcle legatc de sporirea impli―
§
cttrii si maxillllizarea iniCICger五 .Conversalia trCbuic sユ rユ man江 ,totu§ i,la nivclul realizttrii

scnsului.Sc incuraCaztt stabilirea dc scopuri,analiza critic嵐 ,analiza comparat江 § i sintcza

A trciaね ztt a cadrului estc faza rcneclici・ Adesca uitatユ ↑


n prcdare,ca cste la fel dc im―

poltanttt ca§ i celclalte.in accasttt ctaptt elcv五 i§ i consolideazユ cuno§ tintclC nOi si l§ i restlLIC―

turcaztt activ schema pcntnl a includc ln ea noi concepte.Accasta cste faza in carc clev五 ↑
§i

insu§ esc cu adevttat cunostinlclc nOi・ Aici are loc invtttarea durabil江 .invttlarCa inscamn江
schimbarc,lnscamntt a dcveni cumva diferit.Indifcrent dactt accastユ ditren,se manifestI
sub lorma unui alt mod de a Tntelegc,sau sub cca a untli nou set de compoltamentc,sau a
unei convingeri noi,inv酎 冨ea CSte caracterizattt de schimbarc,o schimbare autcntic江 §
i du―

rabiltt Accasttt schimbare se pctrecc doar cand cci carc invattt SC implictt activ in restmctu―
rarea schcmelor lor pentrtl a includc in elc noul.
Aceasttt etaptt a fost parcurs江 ?ntai prin revi2nlirea listei↑ ntocllllitC inaintc de lcctur江
pcntltl a vedea ce cunostinte au fOst conf111.late Sau inflrlnate.Apoi s― aね cut un tabel pcntm
a rcprezcnta graflc diversele semne fhcute in tilnpul lecturii cu inctoda SINELG.AL unmat
o discutie in grup pentl‐ ll a dccide dactt e nevoie dc infollllal五 Suplimentarc.Prin accste acti―
Vitユ ti,CititorLll i fOst obligat stt revadtt textul si sユ rcllectczc asupra conlinutului.
Faza de rcicclic umttrcste catcva lucl‐ uri escnlialc・ intai,sc a§ teapttt ca elevii stt incca―
ptt stt cxprilne in proprille lor cuvinte ideile si inforlllatiile intalnite.Acest lucrll estc necesar
pentru constl‐ Llirea unor scheme noi.InvttarCa durabih§ i inielCgcrea aproindattt sunt pcr―
sonalc.Nc allnintim mai bine ccea ce putem forlnula cu propriile noastre cuvinte,ln con―
tcxtul■ ostrLl pcrSonal.
inlelegerea este durabild cind informaliile sunt plasate intr-un cadru contextual care are
sens (Pearson gi Fielding,l99l). Reformuldnd ceea ce inlelegem cu vocabularul nostru per-
sonal, se creeazd un context personal care are sens.
Ai doilea scop al acestei faze este de a genera un schimb de idei sdnitos intre elevi, prin
care sd le dezvoltdm vocabularul gi capacitatea de exprimare, precum gi s[ le expunem di-
verse scheme pe care ei sd le analizeze in timp ce gi le construiesc pe ale lor. Antrenali in
disculii in etapa de reflecfie, elevii se confrunti cu o varietate de modele de gAndire. Este
un moment al schimbdrii gi reconceptuahzdrii in procesul de invdlare. Expunerea elevilor
la multiple moduri de integrare a informaliilor noi in acest moment are ca efect constntirea
unor scheme mai flexibile, care pot fi aplicate mai bine in practic[.
Cele patru semne folosite pentru insemnarea pe marginea textului oferit spre lecturd pot
constitui coloanele unui tabel, elevii reugind o mai bund monitorrzare a inlelegerii textului
gi o contexttalizare a inv[![rii.

. Ghidurile de studiu
Ghidurile ii ajuta pe elevi in investigaliile lor gi atunci cdnd profesorul nu este prezent (de
exemplu cind citesc independent un text cerut pentru qcoald). Observali ca fiqa ortenteazd
atenlia elevilor in timpul lecturii asupra anumitor idei din text. in scopul dezvoltdrii gdndirii
critice, ghidurile de studiu igi sporesc eficienfa atunci cAnd:
1) ajuta elevii si urmireascd anumite modele de gindire sau idei subtile pe care
probabil nu le-ar fi sesizat altfel; ele nu inlocuiesc, insi, lectura atent[ a textului;
2) invit[ la efectuarea unor operalii de gAndire criticd sau de ordin superior,
3) sunt folosite ca punct de pornire pentru disculii sau pentru o temd scris[ gi nu ca
scop in sine.

Iatd un exemplu de ghid de studiu pentru un articol despre porumb. Elevii primesc
aceastd figi inainte de a citi textul, ca si ii ghideze in procesul de constituire a sensului.

Ghid de studiu pentru textul ,,Originea Si utilizdrile porumbului"


l. Cum au adaptat oamenii porumbul propriilor lor trebuinle?
2. De ciit timp folosesc oamenii porumbul pentru propriile lor nevoi?

3. Llnii stts:rin cd nu este normal, deci cd este greSit ca oamenii sd ,,se amestece"
in ordinea naturii. Folosind cunoStinlele pe care le aveli despre porumb, gasili
argumente in favoarea sau impotriva acestei afirmalii.

intrebdrile au fost inten{ionat formulate in aqa fel incit rispunsurile la ele sI fie rdspAn-
dite in diverse pd\i ale textului. Observafi, de asemenea, cd a treia intrebare le cere cittto-
rilor si desfdgoare operalii de gAndire de ordin superior, folosind ideile pe care au fost in-
dnrmali si ie relin[ prin intermediul primelor doui intrebdri.
・ Procedeul recttutttr五
/1anzO,1969)
(■

Accst procedcu cste util atunci cand elev五 all nevoie de aJlltOr in lectura unui text in carc
trebuic stt gttscasctt inforll■ alii・ Cu accst proccdcu,doi clevi citesc un text,oprindu― sc dupI
iecare paragraf§ i punandll_§ i rcciproc intrcbttri despre ce au citit.De exemplu,duptt lectllra
individualtt a prilnului paragraf din textul desprc Marco Polo,profesol‐ l11 li punc lui David
cateva intrebttri desprc ideile principale,Tntrcbttri care stt tintcasctt dincolo de nivelul dc
supraね ●.intreab五 ,de excmplu,ce importanttt ar putca avea un anumit dctaliu din paragra―
flll rcspect市 pentrtl desFasurarea ultcrioarユ a evcnimentelor.(ProfesOrlll incearcl nu doar si
il factt pe David stt gandcasc江 ,ci si sユ ↑
i arate ce fcl dc intrebttri ar putca cl punc cand ii vine
randul.)David rispundc la inicbttri;apoi estc randul lui stt punこ intrebttri profcsorlllui desprc
accla§ i paragraf Profesorul rttspundc si,duph cc au evidentiat in felul acesta infon■ atille
din acel paragrat Citesc mai depttte.Duptt ce s― a citit umtttorlll paragrat David este cel carc
pune prirllul intrcbttri si profcsol‐ Lll eStc al doilea.Lcctura textului continutt in fclul accsta.
Dupi ce profesorul prczinttt activitateajucand r。 lul panenerului dc dialog,el pune clasa
stt dcsi§ oare accasttt activitate in pcrechi.
P′ όεθグθll′ 7´ θθ″例′
グrJブ poate i folosit§ iJ■ ontal.(〕 lasa citcstc unul Sau doutt paragrafc,
apoi clev五 sc oprcsc,inchid c五 ■ile si pun profesonllui lntrebttri.in cOntinuare rolurilc sunt
invcrsate si profesol‐ lll interoghcaztt clasa,avand gr」 五Stt folllluleZe nu doar intrebttri cu un
singur rttspulls corect,ci si intrebttri care activcaztt conccptc sau sc referユ la implicatiilC
unui evcnilnent sauね pt.Duptt cateva schilnburi dc intrebttri de acest fcl,profesorul poatc
si― i intrcbe pe clcvi cum va continua tcxtul§ isユ lc ccartt s江 ―
§i justiflcc predictia(、 ζ
aCCa§ i
Vacca,1996).
Proccdeul rccttutttrii poatc fl folosit§ i cu clasa impユ 4itttin glLlpuri dc trci pcrsoanc carc
lsi pun pe rand intrcbttri§ i rttspund la ele.

・ C)iorchinele

Ciorchinclc cste o lllctOdtt de brainstorllling nclineartt El poatc fl folosit atat in faza de evo―
care cat§ i in faza de retlcctiC El este utilizat pentl‐ ll a stimula gandirca?nainte dc a studia
mai temcinic un anumit subicct.Mai poatc i folosit ca m葛 loc de a rczuma ccea ce s― a stu―

diat,ca rnodalitatc de a constl‐ lli asocialii nOi,Sau de a rcprezenta noi scnsuri Este o activi―
tatc de scricrc carc poate scnZi drept instrument eicicnt in dezvoltarca dcprinderilor dc
scriereラ mai ales la cei carc sunt recalcittan,i la scris.Estc,倉 ns江 ,inaintc dc toatc,o stratcgic
de gisire a c江 五de acces la propr五 le cunostinte,intclegeri sau convillgeri legatc de o anullle
teml_Fiind o activitate de scricrc,Inai servc§ te si la a― l infoma pc scriitor desprc a1lulllitc
CunOStinte Sau cOnexiuni pe care acesta nu era con§ tient c益 lc are in lnillte

Etapelc rcalizユ rii unui ciorchinc sunt silnple si u§ or dc relinuti


l Scricti un Cuvant sau o propozitie― nuclcu in m巧 locul unei pagini sau tablc
2 inccpcti s,SCricti cu宙 1lte sau sintagme carc v五 宙n in mintc lcgate de tema rcs―
pectiv五
3.Pc l■ lsurユ ce scrieti aCeste cuvintc,incepcti Stt trageti linii intre ideile carc se
leagtt in vreun iel
4.Scrieti atatea idci cate vtt vin in inintc pantt expirtt tilnpul sau nu lllai avcli niCi O
alttt idce

6
Reguli
Existd cdteva reguli debazd care trebuie respectate:
1. Scrieli tot ce v[ trece prin minte. Nu facefi judecdli in 1eg6tura cu gdndurile care
vd vin, notali-le doar Pe hArtie.
2. Nu vd preocupali de ortografie, punctua{ie sau alte reguli ale textului scris.
3. Nu v[ oprifi din scris pdnd, n-a trecut destul timp, astfel incflt s[ poatd ieqi la
lumin[ toate ideile. Dacd ideile refiyd sd vin[, zdbovili asupra hflrtiei qi pin[ la
urm6 vor aPdtea.
4.Ldsali s[ apar[ cdt mai multe conexiuni. Nu limitafi nici numdrul ideilor, nici
fluxul conexiunilor.
Aga cum at ardtat Steele gi Steele (1991), ciorchinele este o strategie flexibil[. Poate fi
realizatindividual sau ca activitate de grup. Folosit in grup, el poate servi ca gi cadru pentru
ideile grupului, ceea ce le oferd elevilor ocazia de a afla asocia{iile gi rela}iile stabilite de
ceilalfi. Fie c[ e:utllizat individual, fie c[ e:utllizat in grup, e important sd relinem trei re-
guli: a) s[ nu ne oprim din scris in timpul care ni se acordd; b) s[ nu facem judecdli despre
ceea ce gAndim gi c) sd nu ne intereseze forma a ceea ce scriem. Am descoperit c[ ciorchi-
nele ficut individual e o patzd"binevenitd din brainstorming-ul de grup pentru c[ este rapid
gi le permite tuturor elevilor, nu doar celor care sunt tot timpul cu m6na sus, s[ se implice
activ in procesul de gAndire. Experienfa ne-a invdfat, insd, cd, dacdprocedeul se aplicd indi-
vidual, subiectul trebuie sd fie familiar elevilor, care nu mai pot culege informafii de la
membrii grupului. Dup[ expirarea timpului, ciorchinii individuali pot fi comunicafi perechii
sau grupului.

O Ghid de anticipalie

7ン カ Jε J α′′θrrrα rliッ ι′ικヵ r″ ′′αρα″ιιツ θcα rι



ActivittttilC din aceasttt etaptt sunt rnenite stt readucユ in mintea clevilor cunostintC anterioare
¨i stabilcasctt scopuri pcn¨
legate de o anumiti temユ ,stt lc stameasctt intcresul si stt ti facl s江 §
tlLl illVcstigatia pC Carc urmcaztt stt o realizcze.

■ rrrrι ″z εJ7θ Jθ
Profcsoml poatc alegc patl‐ tl sau cinci tcrllleni cheic dintr― un text,pc care sI― i scrie pc tablユ .

Ele、 7ii,ln pcrechi,au cinci lllinute la dispozi!ic pentru a dccide,prin brainstol‐ lning,cc rela―

tie pOate exista intre accsti terl■ eni,cunl vor fl pu§ i↑ n relttiC― CrOnologic,sau pentrtl a ex―
plica un proccs stiinliflC Ctc ―in tcxtul pc carc urllleaztt s江 -l citeasc五 .Cand pc.cchilc au
巧unS la O cOncluzic privind relatia dintrc terlllcni,profcsorlll lc cere stt citeasctt textul cu
atCntiC,pcntru a vedca dactt terlllenii apar aici in relatia pc Care au anticipat― o ci

srrrわ ′
JJ″ ιαs“ ωJ“ J′ ι″ FFθ 皮ガθ″
θソ J「

`ε “
Ca activitatc pcntlu intreaga clasう

,profesorul poatc scrie,pc bucttti scparate dc hartie,cinci
sau§ ase cvcnilllcnte individualc,sau etapc dintr― o lnl江 ntuirC de tipul cauz江 ― cfcct Accstca
se amcstec江 ,apoi cativa clevi trag cate una§ i flc o arattt clasei,flc profcsol‐ ulle cxpune pc
tabltt Clasci i sc ccre sユ stabilcasctt ordinea evcnirnentclor.Pc rand,elev五 sunt invitati s江
iasユ la tabl江 i stt aseze un evenilnent acolo undc considertt c江
§ li este locul Cand clasa a c江 ―

7
zut lllai mult sau llnai putin de acOrd asupra ordinii,profesorul ccre stt fle citit textul pentru
a vcdea dactt evcnil■ entele apar§ i aici↑n aceea,i succesiune.

Scrierθ α:ib′ ″

Lc putelln cere elevilor stt sc五 c in cinci llninute,Fara oprire,tot ce le trece prin ininte in leg五 ―
turtt cu un anumit subicct.Cttd timpul cxpir江 (si C binc tt sc anuntc d au trccut cinci min■ l―
te si c五 lnai au un lninut pentru a incheia,pentm ctt adesea ideile bune vin cand e§ ti presat
de timp),le putem cere tt citeasぬ tare unui partener ceca ce au scris.
in mOmentul accsta,e対 stこ mai multc posibiliぬ li・ Putem in宙ta perechile stt comunicc
ideile intregii clase,ca in brα J4s′ θrttJη g― 傷′グθg月物9 sau le putenl cere elevilor stt subliniczc,
m ccca ce au scris,lucrurile de care sunt cel mal p可 ln slgurl,l stt ie ate■ l cttd Citesc,pen―
tru a vcdea dacこ lectura arunctt luIInintt asupra incertitudinilor lo■
Multe dintre strateg五 le folosite in etapele de θνοcα Zθ ,i“ θ
αlセα θαsθ η∫ν′
夕J sunt rnenite
M culmineze in etapa dcげ Jθ J.

O Tehnici pentru etapa de refleclie

ルr″ ιガ θ Jc,rθ ッ花″ ″



Elcv五
`力
cttrora li s― au dat tcrmcni― chcic inainte de lecturtt si cttora li s― a ccrut s江 ï punユ in
relalie,pot acum stt fle pusi stt desc五 e relttia Care exis● lntre acc§ ti tC■ ■
.lcni in text.Potte
fl util,isこ li se cearこ sl factt un,,ciorchine"cu acesti te....eni.

StabiJ,“ α ル″ガιツι″i“ θ 洗ガθろハθ ン独μ ガ


… “ “
Ele宙 i au primit c∼ 市a tC・ 1..cni sau cttcva evenimente si li s― a cerut stt prczictt ordinea in
carc accstea vor apttea in lectuぬ (ln廿 ―
O Succesiulle cauzalこ sau cronologiぬ ).Acum li sc
poate cere stt refactt succesiunea confollll textului,iar perechile de lucru pot fl rugate s五
explice clasei de ce ei au preferat o anumittt ordine.

C力 ″″rliraル s″″″,″ 力 z″ ″
Dactt un ghid de studiu a fost bine conceput,cl lncepc prin a le cere elcvilor stt adune
inforllnalii din difcritc p4i ale textului.Acestea trcbuic rcvttzute,pentru c五 ,foartc probabil,
clevii au retinut info...latii diferite.De asemenea,ghidul le cere clc宙 lor s五 ―
§i forlneze o pユ ー
rere sau sl construiasctt o argumentttie,m care pllnctele de vederc vor i diferite.si aceStea
mcrittt rcvttzute,pentru c五 ,de obicci,dau na,tere unor disculii fOarte v五 .

Jレ r″ αJ″ J`″ グ″bJ″ ′


″″rarc,rι ッグz″ ′
Duptt ce ele宙 i au realizat lectura textului,jumalul poate■ util ln faza de rcfleclie,dactt pro―
fesorul revine la text,cerandu… le clevilor sl spuntt ce comentarii au ittcut in lcgttturtt cu pa―
Stte d市 erse.si prOfesOrul ar trcbui s五 五 金 cut comentar五 ,pcntru a atragc atcnlia asupra
unor pa“ i din text pc care line nCapttrat sこ le discutc cu elev五 .

G´ ″″″ Z″ ヴ 錫 ′ιr′ 磁ノGθ ″″ たα′


J
`詢
Accasta cstc o act市 itate de lnv五 !arc“
prin colaborare carc sc des2,oartt rcpcde§ i care const江
in aceca ctt clcv五 sunt pusi stt reflectcze la un text,beneflc五 nd in acela§ i tilnp de ttutOrtll
unlli coleg in for11lularea idcilor Ea se poatc facc de inai multe ori in tilnpul■ lnci lccturi sau
prclcgcri Profcsorul pregitc§ tc dinaintc o fntrcbare,de obicei una cu mai lllulte rttspunsuri
posibilc si lc cerc clevilor si rttspundユ individual,pe scurt§ i↑ n scris Apoi,clcvii lucreaz江
ヽl pcrechi,ci」 ndu― §
i unul altuia rttspulsurile si incercand sユ fomnulczc un rユ spuns comun
care si tlloorporczc ideilc alnandurOra.In sttrsit,profcsorlll punc catcva pCrcchi,catc fi pCr_
rezume in treizeci dc secunde disculiile pe care le― au purtat
mitc til■ lpul,si

O Analiza trttsttturilor semantice

Accaζ ta cste o altl metodtt de activare si dczvoltarc a cunostinte10r anterioare Estc o meto―
di util江 lnai alcs cand clev五 § tiu puline luCnlri desprc subicctul ce urllleaztt a fl studiat
Escnta aCCStei strategii consttt in compararea trttsttturilor subiectului nou si mai putin cunOS―
cut cu trishturile altor doutt subicctc lllai bine cunoscute.
Profcsorul pregtttcste dinainte un tabcl carc stt ghidczc accastユ activitate,tabcl pe carc
ilね cc pe o folic de retroproicctor sau pc tabl江 。in co10alla din stanga sunt trecute dcnumirile
cclor trei subiccte,iar capetcle de tabcl sunt仕 うsttturile pe baza cユ rora se facc comparatia
Ca acti宙 tate preliminar江 (lnね Za de cvocarc),cle宙 i discuttt celc doutt subicctc familia―
re lor si sugereaztt notatii adecvate pentru flecarc subiect in dreptul flecttrei trttsttturi seman―
tiCC(+pCntrLl,,da'',一 pcntru,,nu'',?pcntru,,nu sunt sigur'').Apoi,inainte dc lcctur江 ,inainte
dc prelcgere sau inainte dc a invユ ta in vreun fcl desprc noul subiect,elev五 folosesc accste
scmnc pentrll a compara acest nou subicct cu celc cunoscute.Profesonll insisttt ca clev五 si
faci prcdictii chiar dactt nu sunt siguri de rispuns.Duptt aceca, clcv五 exploreaztt lloul
subicct prin lccturtt sau in alt fcl(ctapa dC realizare a scnsului),iar apoi discuぬ aspectclc
asilllilatc
Ca activitatc de rencctie,clevii revin asupra tabelului initial§ i COnflrllltt notatiilC Ricutc

sau le l■ odiic江

Analiza n"dsdturilor semantice : Balena


Trdicate Se migcd / MdnAncI Tip de animal /
in apa / pe uscat zboard linaatd came / pegte pcAte / mamifcr
fuge plante pasdre

Chmila + + + +

Vllltllrul + + + +

Balena + 十 ?十 ? ???

Analiza scmantictt fLInCtiOneaztt foaic binc la lectiilC Care nu folosesc tcxte,mai ales la
stiinte si matematic五 .

Dupユ au amintit cc§ tiau dinainte dcspre temX,au stabilit lucl‐ llrilc de carc
cc clevii si―
sunt siguri si cclc de care nu sunt atat de siguri,au pus intrcbこ ri si§ i― au stabilit scopuri
pentru invdlare, ei sunt gata pentru faza wmdtoare, cea de realizare a sensului. Pentru
aceast[ faz[ exist[, de asemenea, mai multe strategii de lucru.
Vd reamintim sI atrageli tot timpul atenfia elevilor asupra etapei cadrului in care ne
afldm: evocare, realizarea sensului sau refleclie. Elevii sunt adesea derutali de prea multe
activit[fi noi qi e bine sd le amintim unde anume in ciclul invdfdrii pot s[ le foloseascd qi
care dintre ele pot fi substituite altora.

10
OTEXT:Poluarea atllllosferei

カ カ″二 動 θ″αs∫ J Pα ″ JJ∠ JJa″

Eforturile icute pentru a ttmbunttt4i nivelul dc trai al oamcnilor prin controlul asupra natu―
rii si crearea de produsc noi au avut ca rezultat si poluarea sau contalninarea lnediului in…
COtturtttOr.O marc parte din act ap江 ,i pttmmt estc acuIIn pa4ia1 0廿 計 ia de deseuri chimi―
cc.Unele locuri au devenit de nelocuit.Poluarea↑ i expune pc locuitor五 planctci unor noi
riscuri de lmbolnttvirc.Multe spcc五 de plante§ i anilnale sunt pc cale de dispa五 tie Sau au
chiar dispttrut.Ca urlnare a acestor fenomcne,statele au dat legi rncnite stt lilnitczc sau s五
reductt amcnintarea pe care o rcprezintこ poluarea mcdiului.Stt nc ocupam acunl de poluttca
atmosferei.
FuncliOnarea fab五 cilor,i transporlllnle depind de cantitttli uriase de combustibil:in
lume se consumtt miliardc dc tone de cttbune,i petrol↑ n flecare an.Cand accsti combusti¨
bili ard,ci introduc in atmosfeぬ hm§ i alte deseuri mai pttin宙 Zibile.Dcsi vtttul§ i ploaia

mpr五 §
tie din cand in cand hrnul fhcut de uzinc si automobilc,cfectul cumulativ al poluttrii
atmosferei reprezillttt un grav pcricol pentrll oameni si rnediu.
in multc 10curi,fumul provcnit de la fabrici§ i ma§ ini sc combintt cu ccata,fOrlnttd asa¨
numitul,,smog''(cc4a industriah).De secole,Londra se confrunttt cu pe五 colul smog― ului,
recunoscut de mula vreme ca pOtettiah Cauztt a mo4ii,mai ales pcntru persoanele in varst五
si pcntru ccle cu afccliuni rcspirato五 i.Poluarea atl■ osfcrci londonczc a inccput prin folosi―
rea pe scartt largう a combustibililor pentru inc五 lzire.
Lumea a devenit cu adevttat constienttt de poluarea atmosferei pe lajumttatea accstui
secol.Inilial,ca a fost asociattt cu zona ora§ ului Los Angeles din Califonlia,SUA.Bazinul
Los Angclcs estc incotturat aprOape m intregime dc mtmli↑ nalli・ Acrul care coboartt de pe
acesti munii Se inc五 lzeste,forlnttd un strat cald care se五 dictt deasupra celui lnai rece pro―
venit dinspre Occanul Paciflc.Acest fcnomen arc ca rezultat o inversare a tcmpcratur五 ,

stratul de aer rcce,mai greu,■ man`md la suprafala solului.Substaniele poluantc rallll`h§ i

elc tot acolo.E)in cauza felului in care circultt aenll ln Bazinul Los Angclcs,aenll poluat se
lnisctt pur si silnplu dintr― o partc a bazinului↑ n cealalt五 .

Oamenii dc stii可 五au ttunS la concluzia ctttoate ora§ ele cu o popu14ic de pestc 50.000
de locuitori au atmosfera poluattt intr¨ o oarccare mttsur五 .Arderea gunoaiclor↑ n gropi dc
gunoi deschise polueaztt atlllosfera.Alte sllrse de poluare sunt emisiile de bioxid de sulf§ i

de alte gaze toxice de ctttrc centralele clectrice carc mclioneaztt pc baztt de cttrbunc bogat
in sulf sau pe bazこ dc petrol.Boilcrele industriale din fabrici trimit,i clc cantitttli lnari dc
im in atmosfe轟 .Proccsul de fabricare a olelului si al maselor plasticc genereaztt cantit4i
mari de fum carc conline praf metalic sau particule microscopicc din substanic chimiCe
complexc,uneori chiar inortale.
insこ cauza mttortt a p01uttr五 atmosferei este motorul cu arderc intcmtt al automobilclor.
Bcnzina nu arde niciodaぬ complet h motorul unei ma§ ini,duptt cum cttbunele nu arde
niciodattt complet ln fumalul unui combinat siderurgic.O dattt eliberate in atmosfcr五 ,pro―
dusclc de ardere incomplct五 一particule de matcric(hningine,cenu§ 江§ i alte solidc),hidrO¨
carburi nearse,rnonoxid de carbon,bioxid de sult diVersi o対 zi dc azot,ozon si plumb一
sufeぬ o serie dc reaclii Chimice in preze■ a lumin五 solarc.Rczultatul este pacla deasl ca―
racteristictt smog― ului. Smog― ul poatc avea o culoarc maronie cand conlinc COncentratii
mari dc bioxid dc azot,sau albastlll― cenu§ ic cand coniinc Cantitttli lnari de ozon.Indiferent
dc culoarc,cxpuncrca prelungitユ va avca ca rezultat distrtlgcrea lesutului pullllonar.
Costurile polu激 五atmosferei sunt enorme.Asocialia Ftiziologilor Americani plascaz江
bioxidul dc sulf pe locul al treilea?n randul agenti10r carc cauzcazユ afecliuni pull■ onare,
duptt fllmatul activ si pasiv.Factor五 poluanli din atmosfertt au dus,de ascmenea,la crc§ te―
rea incidentei astinului,bron§ itelor si emflzemelor pull■ onare,acestea din urmtt flind o boa―
1江 care afecteaztt foa■ e grav alveolele pulmonare.
La m巧 loCul anilor'70,oamenii au devenit consticnti de fenOmcnul numit ploaic acid江 .

cand enlis五 le de bioxid de sulf dc la ccntralele electrice sc combintt cu particulele dc ap江


din atmosfer五 ,cad pe pttmant sub forlnユ dc ploaie sau zttpadtt acidtt Aciditatca sau bazici―
tatca lichidclor,inclusiv a ploii sau zttpez五 ,sc mOsoartt cu o scartt numittt scara pH Elabo―
rattt in 1909 de biochilnistul dancz S.P.L Sorcnscn,scara pH se folosc§ te pentlll a descric
concentratia atOmilor de hidrogen cu sarcinう electrictt intr― o soluliC apoastt Un pH de 7,0
inscamntt ctt solulia cSte neutr五 .Pcste 7,0,lnseallma cユ cste bazic五 ,iar sub 7,0-cユ este
acidtt Apa dc ploaic normaltt are un pH dc 5,5.Centrtll Nalional dC Ccrcctare a Atmostrei
a inregistrat irluni in■ ord― esill Statclor Unite cu un pH de 2,1-aciditatea sucului de
lttmaie sau a oletului.In Canada,Scandinavia sau SUzヽ ,ploaia acidtt cste rcsponsabiltt de
moartca a nlii dc lacuri§ i parauri.Acestea au absorbit atata p10aic acidl incat nu mai sunt
capabile sユ intrelintt algele,planctonul§ i rnulte altc forll■ e de viattt acvatictt cc constituie
hrantt pentl‐ u pe§ ti.Ploaiaacidtt distrtlge,de asenlenea,cl五 diri§ i rnonumente.Oamcnii de
tiinttt sunt↑ ngriiorali de mOaltca a ln五 dc copaci din pこ durilc Europei,Canadci si Statelor
§
Unitc,Inoaltc cal‐ c ar putea fl,i ca cauzattt de ploaia acid五 .

O alttt forllltt de poluare nou江 ,dar la fcl de fngrJortttOarc,este cea provenitう de la sub―
stalltclc numitc clo■ o― ■uoro― carburi sau CFC.Accstca sunt folositc pentrtl difcrite scopuri
industrialc,dc la fabricarea solvcnli10r necesari cur職 五 rii Chip― urilor computcrclot la gazele
de refrigerare utilizate de aparatele de acr conditiOnat sau de lttzile frigoriflcc.CFC― urilc sc
combintt cu alte molecule din straturile supcrioare ale atlnosfcrei si apoi, legandu¨ sc dc
moleculele de ozon,transfolnユ §
i distrtlg astfel stratLll prOtcctOr de ozon.Rczultatul cstc o
scttdere drastictt a cantittttii de OZOn din stratosfer五 .

La nivelul solului,ozonul este periculos pentrtl plttmani,dar in straturilc superioarc alc


atmosferei cl inctioncaZtt Ca ull scut dc apttrare impotr市 a radialii10r ultra宙 olete alc soarc―
lui Dactt stratlll protector de ozon sc subliaZtt prea tttc sau disparc,cxpullerca la radiat五
ultraviolete va distl‐ tlge recoltele,i va cauza rttspandirea cpidemii10ち a cancerului de picle
si alte dezastre.In 1987,pcstc 20 de statc au semnat un acord privind lilnitarea producer五
CFC― urilor§ i luarea unor rllユ suri care stt ducX in flnal la elilninarea lor total五 .

Poluarea atinosferci a fost tinta unora dintrc cele inai complicate legi elaboratc vreoda―
t五,cu cfectc de perspectivtt ln 1970,Congresul SUA a dat catcva lcgi lnenitc stt stttvileascI
poluarea atmosferei si sユ impuntt anumitc standarde de calitate a acrLllui Duptt caliva ani,
altc lcgi au intcrzis folosirea plumbului ca aditiv fn bcnzinユ .I)in 1975 nivelul plumbuluiin
sttgc a scttzut in randlll pOpulaliei americallc.Alte mう suri pentrLI COmbatcrca plo五 acidc
sunt dezbtttute in pcnnanenl江 in Amcrica dc Nord§ i Europa.
Desi eliberarea dc substanle tOXiCC in atmosfertt cstc interzisa prin lege↑ n ma」 oritatea
●ri10鳥 S― au mai mtamplat accidente care au a、 ut adesca consecinIC tragice.in 1984,in Bho―
pal,in lndia,o uzintt carc fabrica pesticidc a cliberat in atinosfera un gaz toxic care,↑ n catc_
va ore,a cauzat rnoanea a peste 2.000 de oamcni.
う乙
UNITATEA II: LECTURA ACTIVA $I GANDIREA CRITICA
APLICATN iX TEXTELE NARATIVE

O Investigatia comun五

Uncori existttin tcxt problcmc interesantc si impoltantc pc care se poatc ca clcvii si nu le


obscrve.Dc accca multi prOisori foloscsc metoda investigalici COmunc,ccl putin OCazio―
nal,pcntlLI Ctt au constatat ctt fi facc pe elevi sユ dcvini rnai soflsticati in ObServatii Si COmcn―
tarll

lnvestigatia cOmun江 (PICCha,1992)cste O metOdtt carc a fost promovattt dc pcstc trei―


zcci de ani de Fundatia Marilor Cユ 4i din ChiCago,cu scopul dc a― i face pe clcvi stt discute
mai in profllnzilnc problcmele ridicatc de text.Elemcntele lnctodci pot fl folosite fmpreun江 ,

lntr― o discutic prOfllndユ si indelungatl,sau separat,ca pう ●i alC unui repeltoriu de stratcg五

dc prcdarc
O discutic baZattt pc investigalia COmuntt ccrc ca clev五 stt fl citit textul§ i stt fle suicicnt

dcね miliarizati cu Cl Proisoml trcbuie stt prcgttteasc江 ↑


n avans patlll― sa§ e錫 ′
たわar′ ノ
η′gr_

ρ αα′
7・ ′νθpe carc si le foloseasctt in discutie
Ora incepc cu scricrca pc tabltt dc cltre profcsor a unei intrcbttri la carc clev五 trebuic
si sc gandcasctt inainte dc a rttspundc cu voce tarc,flccale elev trcbuic s江 ―
§i scrie pe hartic
rispllnsul(ccca Ce are cfcctul de a incctini proccsul,invitandu_i pC elevi stt se gandeasci
bincl in plus,flccare elev va avea astfel ccva de spus).ProfesOrul cerc unui clcv sl rispulld江
§i apoi altui clcv El poate pune intrebttri de continuare,prin carc elev五 sunt invitati si Caute
argumentc pelltn】 rttspunsul lol in text sau sユ ■ lrlnユ reascユ implicatiilC ail■ llatii10r pc Carc

le au icut.in acclasi timp,profesoml incuraCaztt discutiilC Si dczbatcrilc intre elevi,intrc―


balldu_1,de cxcmplu,pc clcvul Z:,,ElcvLll X a Spus asta;elcvul Y a spus asta Tu cu carc
dintrc ci csti dc acord?''Pc scult,mctoda este aplicatユ cu succcs cand clcvii discuti tcxtlll
in prolllnzilne,dar indrcptandu― si argul■ lentelc§ i comentariilc unii citrc altii,si nu citrc
proた sor P′ て ηνカソタ 4ノ θ ′α錫′ ″ら αで,η 夕ε αJ′ θグηた′ νηrあ ψ夕 η
∫εαノJ″ ″σ θ″ θcr sα ι′
2ル sθ rノ

″εθrcc/∫ ブη′ ε′7111`釣 θ
rJ″1′ 9p′ /7JJ′ 4′ rグ ε ρθ わ′θ772α グ
7´2_ わ グ
`garν “ `lf`ど
Pe lnttsuri cc fiecarc clcv face un comcntariu,prOfesorul l§ i ia notile pe o harttt a sllii,
adictt o pagintt cu toate numele elevilor pe ea,flecarc nume avand un spaliu dedCSubt Sco―
pul accstei httrli estc dc a-1巧 uta pC prOfesor stt rctintt ce a spus iccare si cillc a participat
la disculic,↑ n asa fel incat sュ _i pOattt activa si pe cci carc au tttcut panユ atunci,preculn si s江
problcm五 ,ca sユ insistc s江 oblintt altc col■ ■
rczullle cc s― a spus ill lcgユ turtt cu o anunlitユ cntarii

sau o concillzic inaintc dc a trece la dczbaterea unci alte problcmc. Completarea accstci
l]江 rti a sう lii contribuic§ i ca la incctinirca ritinului disclltiei si la scntimcntul dc rcspollsabi―
litatc al clcvilor pcntFll CClc spuse,datorat fraptului ctt profesorul notcaz江 ,deci considcrtt illl―
portantc,comentariilc lor
つD
Cheia rcusitci unci disculii bazate pe investigatia COmuntt estc intrebarca intelprctativ江
C)astfel dc fntrcbarc cstc o intrebare rcal江 :ca se rcfcrttla o problcmtt care invittt cu adevlrat
la lectura textlllui.Estc o intrebare real五 §i datorittt faptului ctt nu are un singur rispuns
corect,adicユ poatc avca cel pulin dOutt rttspunsuri acccptabile.in s髭 ir§ it,ca ii indeamntt pe
elevi stt gandcascttlnai in promnzilne in legユ turtt cu textul§ i lllai pulin SI VOrbeasctt despre
propria lor cxpcricntユ .

PROBLEJИ E(a4RE NEcERrfИ ИIEArttE DEθ sEBEAノ ムriソE「 ODA NVESⅣ G/4■m
「しり
Cθル ヽリ

E)iscut五 lc baZate pc investigalia cOmuntt pot fl invitalii autcntice la a gandi critic E)isculiilc
vor fl intercsantc dactt profesonll are o atitudine deschis江 i cstc sincer dornic sユ incuraJeZe
§
investigalia clcvilor.Ele vor i chiar inai interesantc pc inlsurtt ce clcv五 sc obi§ nuiesc cu
procedeul§ i ttung Sa aibtt incrcdcrc in invitaliilc Carc li se fac si gandeasc江 ↑
n profllnzillle
o anulllittt problcmユ
1)ALlegeti un text care dtt nastere la intrebttri realeo Existtt llllultc texte binc scrisc
carc nu sc prctcaztt fnsi la folosirea llletodci invcstigatici cOmunc pcntrtl ctt in inalul lor nu
rttmanc nici un■ listcr ncdczlcgat.Cclc lnai bune texte sunt cclc care ne fac stt lllcditim la
sensurile lor§ i la intcntiile autOrLllui si carc pot■ interpretatc in mai multe fcluri.Basmelc
populare sunt foarte potri宙 tc pcntrll ctt putem oricand sユ dezbatem mcsaullor sau scnsul
ilnaginilor pc care ni le ofcr滋
2)Rezistati tentatiei de a ttunge la cOncluzii prestabilite.Este mai binc sttincepcm
discutia irtt a spcra ctt clc宙 i vor ttungc la anumite concluzii,ci si vcnim cu problelllc
dcsprc carc anl vrea intr― adevttr sう aflttnl pttrerca clcvilor― ca§ i culll nc― alll a§ tcpta de la ei
sl spunう lucruriinieleptC la carc noi nu ne― anl gandit.§ i e foartc posibil si sc intalnple accst
lucru.
3)Rezistati tentatiei de a lmpttrtこ ,i elevilor propria intelepciuneo Noi,proisorii,
avem lnulte ocaz五 de a spunc ce gandiln;dar dactt nc exprimttm ideile in discutia baZattt pc
invcstigatia cOmun江 ,ccea ce spuncn■ noi va i receptat drept,,corect''.Aceasta insealnni c滉
tOli Ceilalli"greSesc'',i sc pierde tocmai spiritul investigatici libere.
4)ⅣIentineti diSCutia cOncentrattt pe text.Elevii vor facc foarte u,or asocialii Carc sc
indcpユ rtcaztt de text dactt intrcbarea nu ancorcaztt disculia dC la bun inceput in text si dac江
profesoltll nu le rcalllintc§ te din cand in cand stt se conccntrcze asupra accsttlia,prin intrc―
bttri de fclul:,,Culll se leagtt ccca ce ai aimat dc tcxtul nostru?''
5)Nu↑ ncercati SI respectali cu strictete modelulinvestigaliei cOmune dacl ciasa e
mai mare de douttzeci de ele宙 .Dacl clasa c mai numeroas江 ,trebuic gisite alte mコ loacc
pentru a ne asigura ci toata lumea participtt la discutie.()mctOdtt recomandattt estc cca a
retclci de discutii.

・ Investigatia comunこ modincat五


Investigalia comund este, in mod normal, o strategie dirijatd de profesor, in care se pun c0te-
va intrebdri interpretative, cu mai multe rdspunsuri posibile, care sd fie discutate gi dezb[-
tute de elevi. Oplional, dup[ cdteva demonstrafii flcute de profesor, pregdtirea intreb[rilor

14
gi conducerea discufiei pot fidate in seama unor grupuri mici de elevi, care citesc povestirea
inaintea celorlalli gi pregdtesc trei sau patru intrebdri pentru a le adresa clasei.

. Refeaua de discu{ii gi dezbaterea


Urmitoareaparte a lecfiei poate fr organizatd,pebazametodei numite ,,Releaua de discufii".
Pentru aceasta, faceli pe tabld urm[toarea schemS:

RETEAUA DE DISCUTII

DA Ar trebui guvernul si ia NU
mlsuri speciale pentru a
proteja copiii de
intoxicarea cu plumb?

CerCti-lC Clevilor ca,↑ n perechi,sユ factt o rctea ca CCa de pe tabl江 .in urll■ tttoarele cinci
nlinute,cereti― le si sc gandcascl la intrebarea: ,,Ar trebui guvernul sユ ia lnttsuri specialc
pentru a protaa copiii de intoxicarca cu plumb?''in 10c sttle cereti pur Si Silnplu si rlspundi
la intrcbarc,spuncti― le stt enulnerc cateva l■ otive pcntl‐ ll care aCcstc lnlsuri ar trcbui luatc
(ln C010ana DA),§ i catCVa motivc pentru care nu ar trebui luatc(ln c010ana NU)Dupi ce
au lost cnumcrate argumentelc pro§ i contra§ i trecutc in cele doutt coloane,cereti fiCCttrei
pcrechi si discute cu o altl pcrcche si s江 ―
§i cxpullう iccarc argumcntclc,adユ ugand la listcle

propr五 idci sugcratc de partcncr五 dc discutie

O Dezbaterea
cand toatc grtlpurile de patru au tcnninat de discutat,cercti― le elevilor sl se galldeasci cc
crcd ci dc fapt dcspre aceasti problelll江 .Apoi invitati― i pc cci care crcd ctt guvernul α″


″θわll,si ia lllisuri stt se mutc in paltea stangi a clasciっ iar pe cci care cred c江 ″ αr r7´ θわι ′


.Ncdcci,五 pot fl invitati Stt treactt in fllndul silii
stt ia lnisuri si treacl ln partca dreaptユ
Dcoarecc indivizii pot avea motive diferitc pentru carc s― au alttturat unuia sau altuia
dintre grupuri,pcntru inccputtrebuie sユ li se dea sapte― opt rnintltc ca si discutc accste rnoti―
ve si si stabilcasci argllmcntele cclc lllai putcnlicc in favoarea pozitici 10r
2へ culll inccpe dczbatcl‐ ca propriu― zis江 .Ccreti unui elev din iccare grup stt fomulczc
pOZitia grupului sttu,cxprimand cateva argumente carc s― o sprttine Duptt aceea,mcmbr五
celor doui gl‐ Llpuri(sau trei,dacユ sunt si nedccisi)urlllCaztt stt fle invitati si cOntrazici argu―
mcntele cclollalti si sユ glscasctt alte argumente in sprJinul propriei pireri.
Stabiliti o lilllittt dc tilllp pcntlLl ieCarc luare de pozitie Luati lllISuri pentl‐ LI Ca iCcare
si participe lntroduceti§ i ulll■ ttriti SI SC rcspecte urllltttoarele doutt rcguli de bazユ :

〃 Fた Cα ″ρθだθαηα′ たわν ′ jθ
θακ ル Ψ夕s ttα J″ θグθαブs`力 Ψ νβグθ
asα め sa rθ r〃 Jη θι ′
2り 乃 ′
θソガ′
″θわ夕Jθ sa νθrゎ ∫ θαρθ′ ′′たθ s.

Dc asemcnea,indcmnati―
“ i pe cci care au fost convinsi dc argumentele ccluilalt grup sユ
treaci de cealaltt parte a sttlii.PcntrLl a― i Stimula stt factt acest lucl‐ u,e bine stt trcccti dVS
dintr― o partc lll alta o dattt sau de doutt ori
くυ
Duptt zece sau douttsprezece lllinutc de dezbatcre,cercli flecttnli grLlp stt dcsclllnczc pc
cineva care stt fol‐ llluleZe concluzia grLlpului.
Rctcaua de disculii(Alvcr.llann,1991)face partc dintr― o clastt de strategii care bloscsc
organizarea graicユ pentrLl a OrChestra o lcctie complcx五 ,al cttrei rezultat este participarca
flccttrui elcv la discutic.Este recomandattt pentrtl gmpuri mai mari dc cincisprezecc clevi
Pcntnュ reteaua de discutii c neVOie stt prcgtttili o intrcbare binar江 (una la carc sc poatc
rispundc afll‐ lllatiV§ i negativ)Carc stt se referc la problellla csenlialtt pusう dc tcxt Ccrcti― lc
apoi cic宙 lor sl scric intrcbarea pc mllocul paginii caicmlui si apoi,in stanga stt insirc argu―
mentele care suslin rttspunsul aflrllDativ,iar in dreapta pe cclc care sustin rttspunsul negativ
2へ ctivitatca inccpc cu discutarea argumcntelor in pcrcchi si cu nOtarca a patl■ 1-ci1lci
argulnente in favoarea ambelor rttspunsuri.
Duptt cc§ i― auね cut listclc,iccare pcrcche incepc stt discutc cu o alti pcrcche,colllpa―
randu_§ i argumentelc Apoi reiau toatc argllmentele pro§ i contra§ i pot ttunge la o conclu―
zie ヱ
ヘceasttt concluzic poate i comunicattt clasci fle oral,fle in scris,pc un postcr cxpus
pentnl a i citi dc ceilalti.In lCCtia demOnstrativtt nu anl ccrllt elcvilor si tragtt o concluzie,
ci alll inceput o dezbatcrc.

DJscrrrα ″
θα″ιzbα ′
θ″ zι

Stt nc amintilll intai pasii din aceasti activitate§ isユ inccrcinl si vcdelll carc au fost cfcctele
flecttrui elemcnt:

a)inaintc dc dezbatcrc s― a colnplctat tabelul rclclei de discutii;


b)CICVii S― au grllpat in fllnctic dC punctt11 lor de vcdcrc,aducalld argumente in spl・ i―

jinul acestuia si contra― argulnentc pcntru punctul de vcdcre opusi


C)li S― a dattimp s江 ―si revadi argumentelc;
d)au fOSt invitati S江 ―§i schimbc pozilia iZiCttin sali dactt au bst convin§ i de argu―
mcntclc pi4五 〇pusc;
e)iCCarc palte a follllulat O concluzie

Rctcaua de discutii are lllarelc avanta Cユ clevii lucrcaztt intai fn percchi,apoi in grupuri
dc patm§ i,in sぬ r§ it,cu jumitatc clas江 .Dczbaterea carc fi urmcaztt fi pune pc clcvi sl sc
contrazici un五 pe altii Si apoi s江 _§ i formuleze in scris ratiOnalllentclc Toti ace§ ti pasi soli―
citi participarc maxilni si cfort dc gandire maxilll din partea elcvilor Dc aselncnca,ci trc―
buic s五 ―
si sustini pozitia cu VOCC tare,fnccrcand sユ _i convingi pc advcrsari(pe carc pot si― i

"mistc"Jn sCnsul propriu al cuvantului,cu argulllentclc lor).


Iattt din nou pas五 :dupこ cc clevii,carc au lucrat Fn perechi si fn gI‐ llpuri dc patru,au
idcntiicat mai multc argumcnte m spr」 inul pOZitii10r difCrite care pot i adoptate in lcgituri
cu problema ridicattt in tcxt si au ttuns la O COncluzic,li sc poatc cere sユ dczbati problema
in continuare.
Tuturor cclor care au dat un rispuns af1111lativ la intrcbare li s― a ccl‐ llt sl trcactt fntr― o
partc a sllii si cclor carc au rttspuns negativ stt treacユ in ccalalttt pallc.Daci au fost clcvi
ncdeci§ i,accstia au putut sta langtt perctele din spate Li s― au dat apoi 8--10 1ninutc si―
si
trcactt in rcvisth argumentclc.Apoi uneia dintre pttli i S― a cerllt sl i§ i cxprimc punctul dc
vedcrc.Ceilalli au bst invitati sユ ー
i COntrazic五 .Activitatea a continuat cu argumcllte si contra―
argumente,respcctandu_se unlltttoarele instrtlctlunl:

16
1) Grupurile trebuie incurajate sd lase pe fiecare membru al grupului sd vorbeasc[.
2) Trebuie insistat ca adversarii sd fie ascultali cu atenfie ?nainte ca cel[lalt grup sd-qi
exprime punctul de vedere. Dacd e nevoie, putefi insista ca afrmalia precedentd sd fie refor-
mulati de urm[torul vorbitor inainte ca acesta sd exprime o idee proprie.
3) Oricine este convins de argumentele p6(ii opuse poate sd-gi schimbe locul in sal[,
trecflnd de partea cealaltd.
4)Dacd dezbaterea continud mai mult de 15 minute, elevii pot s[ se opreasc[ qi sd no-
teze pe hdrtie argumentele care li s-au p6rut cele mai convingdtoare. Aceasta e o idee bund
mai ales dacl ulterior li se va cere s[ scrie un eseu argumentativ (Brophy, 1996).
5) in incheiere, un elev din fiecare echipi trebuie sI rezume pozilia grupului sdu.
6) Opfional, dup[ terminarea dezbaterii, profesorul poate relua argumentele oferite de
ambele pd\i, atrdgind atenlia asupra ideilor principale gi asupra logicii lor. Justificarea
acestui pas const[ in dorinfa de a scoate in evidenld ideile bune exprimate de elevi qi consi-
derate importante de profesor.

intr-o dezbatere informal[ ca aceasta, profesorul trebuie sd decid[ cAt de structuratd


doreqte s[ fie dezbaterea qi cdt de mult trebuie sd intervin[ el pentru a menline discufia la
obiect. intreb[rile profesorului sunt necesare. Ele trebuie si aib[ scopul de:
1) a clarifica sensul (,,in ce sens? Poli da un exemplu?")
2) a cerc probe sau sprijin pentru o afirmalie, dar nu intr-o manier[ inchizitoriali (,,Cum
aqa? De ce?")
3) a cdntdri relevanla ideilor exprimate (,,Cum se potriveqte asta cu ceea ce a spus A.?
Deci eqti de acord cu ea?")
4) a-i indemna pe elevi sd sublinieze idei care sunt relevante (,,Te gdndegti la...?")
5) a incerca s[-i facd pe elevi sd vorbeascd unii cu a[ii qi s[ se asculte cu atenfie
(,,Nu-mi spune mie - pe V. trebuie s6-1 convingi.")
6) a incuraja atmosfera de investigalie in colaborare cu ceilal1i gi nu pe cea de
competi{ie.

. LasI-mi mie ultimul cuYAnt /


Aceasta este o altd activitate care ajutd reflec{ia ce urmeazd,lecttxli. Ea oferd un cadru pen-
tru discutarea, in clas[, a unui text, fie el literar sau gtiinlific. Aceastd strategie este deosebit
de util[ pentru a-i face pe elevii mai tdculi gi mai refinufi sd participe la discufie. Etapele
strategiei trebuie explicate dup[ cum lurmeazd'.
1. Cdnd citesc un text, elevilor li se cere sd g[seasc[ unul sau mai multe citate pe care
le considerd deosebit de interesante sau demne de a fi comentate.
2. Elevul scrie citatul pe o bucatd de hirtie, menfiondnd neapdrat qi pagina unde se afl[
in text.
3. Pe verso, elevul scrie un comentariu al citatului. El poate sd nu fie de acord cu ideea
exprimat[, poate s-o dezvolte etc.
4. Elevii iqi aduc foile cu citatele la ord qi profesorul cere unuia dintre ei sd-qi citeasc[
citatul cu voce tare. (E bine ca elevul sd spund tuturor unde anume in text se afld cita-
tul, pentru catoatd lumea si-l poat[ urm[ri.)

17

肌ぶtttfm甘鵬ギ需群鶴鍬 環盤器でし
鋸!潔 i指 :
caustice sau neserioase.Acum poate si profesorul stt comellteze citatul.
6.Pcntru a incheia disculiile despre citat,profesoru1 1l pune pe elevul care l¨ a ales
s五 ―
si citcasctt prop五 ile comcntarii cu voce tare,duptt care nu mai urlncazこ nici un fcl
de discut五 .Elevul care a ales citatlll are ultimul cuvttt.(AtettiC,dOmnilor profesoril
Uncori vtt va i foartc grcu stt vtt ablineli de la o intervenle inal五 ,dar lineli minte,
asta este lmpot五 va rcgulilorjocului!)

0 1ntrebttrile profesorului

ho“ θ″力 li4″″ gα ″ガαル JBわ θ ααη ″カ ル Sα ル rs


“ “
Al doilea n市 cl al lec,iei implictt interogarea folosia m scopul dezvoltmi gttldirii criticc.
Accasta insealllllltt ctt intrebttrile vor servi la aprecierea criticこ a textului.Cele folosite aici
sunt idcntiflcate duptt tipul lor in cadrul leclici.Elc li pun pe elevi stt sc implice m activiぬ ti

dc cercetare,intcrpretand info.1.1吋 五,Sintetizttld idei,analizand inf。 11114ii,reconstruind sau


traducand imagini,evaluand sau aplicand ipOtczele lor la povestire pe mttsurtt ce o citesc.
Aceste intrcb江 五 sllnt deHvate duptt adaptarcaね cuta dc Sanders(1969)taxOnOmiei intcro―
garii a lui Bloom.Accasta reprezinttt doar un lnod de a vedea↑ ntrebttrile.Existtt lnulte alte
posibilitttli de a COnceptualiza tipurile de intrebttri.Estc important stt intelegeln ctt fntreb五 ―
rile sunt un m可 loc dC dCClan,are a diferitor felllri de g`流 dire la diferitc n市 elc dc so■ sticare.
Pentru Sanders,divcrscle tipuri de lntrebttri fo...lcaztt o ierarhic,in care Tntrebttrilc care
solicittt doar mcmoria(litcralc)reprezinttt treapta inferioar五 ,cea mai pulin SOiSticat五 ,El
consider五 ?ntrcbttrilc cvaluativc ca aflandu_se la cel lnai inalt nivel de gandire.s_ar putca,
ms五 ,stt ie mai util stt gandim m tc.1.lcni mai pttin icrarhici.Dupttcum am spus,toatc fclu¨
rile de intreb五 五sunt importantc pcntru cこ toatc duc la divcrsc IInoduri dc a gandi,la utiliza―
rea unei game largi dc cadre conccptuale,procese de gandire ,i expcrienle de invttlarc.
E,poatc,mai util stt vedcm intcrogarca ca o cntitatc circular五 ,ln carc flccarc tip dc intrebarc
declanscaztt O gamtt intreagtt de procese de gandirc; accstea ne pellllit accesul la diferitc
perspect市 e care,la randul lo鳥 contribuie la mielegerea mai nuanlat五 §i mai proftlndtt a
tcxtului.Cu toate acestea,scopul instruir五 in,coaltt ar trebui stt fle cel de a… l face pe clev
stt treacユ dc la gandirea de nivel infe五 orla cea de nivel supe五 o■ In felul acesta clev五 可ung
s五 づi foloseasctt idcilc,i cllno,tinicle・ Cttd mtrebttile,i gandireaぬ mtt la nivel litcral
(n市 Clul mcmoriei),cunOstittele ele宙 10r se ascamttnこ cu infollll叫 iile dintr― o enciclopcdie
care sttt prttilittt pc un raft.

O Interogarea multiprocesualこ

ル ″ιル″rlira JlirFrα ル sllnt cele care cer info.1.laJi eXacte.De obicei,ele nu necesia decat me_
morarea rttspunsllrilot iar eleⅥ ■ tie,pe te■ ■
l nu trebuic dectt s五 § en scurt,info.11laliilC Speci―
1■

flce care au fost prezentate pentru a rttspunde bine la aceste intreb江 d.in lnOd Obisnuit,rこ s―
punsllnle la intrcbttrilc litcrale se gttsesc in text.Ele nu― i cer elevului decat stt recite ceva cc
a fost dtta spus.contribttia tt este negl巧 abil五 .

18
Se crcde,adesca,ctt elevii carc invati cel mai bine sunt cei cttrora le plac ccl mai l■ lult
intrcblrilc litcralc.Un五 cerccttttori au constatat,lnsl,cユ ,deoarcce rttspunsurilc la accstc
intrcbiri sunt ie corccte,ic incorccte,multi elevi foarte buni le considertt celc lnai preten―
liOaSC Si ll■ ai amcnintう tOarc

ん ″θb湧 ″〃ι″ι′ ″α Ψ ιrι lc cer clc宙 lor sユ transfomac informalilc.O astil dc intrebarc
メ “ ““ ↑i imagincze situatia,SCCna sau evenillllcntul desprc care invat江
]c va ccre,dc excmplu,sう §
i si dcscrie cc vttd intrebttrilc de traduccre ti indeamnユ
§ pe elc宙 sl restmctllreze sau si
transformc inbrmatiile in imagini diferite Elc宙 i care ttspund la astfcl de intrcbユ ri vor dcs―
cl^ie illlagillca pc carc o vttd sau sunetclc pe care lc aud in tilnpul lccturii.Cc li se ccrc si
lilcユ cstc,dcね pt,sl triiasci mintal o cxpcrienti senZOrialぃ i apOi Stt foloscasctt lilllbttul

pcntru a transmitc cxpcricnla 10r altora Accsta estc daa un proces activ si crcat市 ,care↑ 1

angttCazュ pc clcv

I「 ″θb″ ″ θJrrrθ ち
J′ αrliッ ιlc
prι ′ ccr elcvilor sう dcscopcrc conexiunile dintrc idci,faptc,dcinit五
sau valori Elcvultrebuic stt sc gandcasc江 ↑
n cc fcl anumite idei sau concepte sc lcagtt pentrLl
a avca scns Eltrcbuie sttinteleagこ conexiunile dintre idci si sl construiasctt divcrse contcx―
tc pcntru acestc idci.O intrebare dc intcttretare cste,dc cxemplu:,,De cc crcdcti CI CrOina
a asteptat pantt s_a intors acastt tatユ l ei?"sau,,Care crcdeti ci CSte inotivul pcntru carc cveni―
mcntul tragic s― a intamplatin accst momcnt?''Astfcl de intrcbユ ri stimuleazi speculatii inte_
rcsantc.Sandcrs considcrtt c壺 ↑ ntrcbttrilc de intclpretarc sunt escntiale in gandirea la nivcl
supcrior si lnulli altii(` こ
aughn§ i Estes,1985)cred Cl lnielCgerea cstc,ln fond,intcrpretarc

frr・ ιb″ ″
JJι rJPricα rliッ ιle Ofertt elcvilo■ ocazia dc a rezolva probleme sau dc a duce mai
= I「
departc diversc probleme dc logicX sau ralionamentc intalnite in lectura sau in expericntele
lor dc invtttare.

I「 frr・ b″ ″ι
ι α
J′J7α rli″ sunt cclc care ridicこ problcme dc gcnul:,,Este acest cvcnilllnent cxpli―

catin mod adecvat?"sau,,Exisユ alte rcactii Sau↑ mpraurttri care cxplictt lucrtlrile mai binc
sau inai raliOnal?''Elevul poate s五 づi puntt intrebユ ri despre llnotivele llnui persontt sau des_
pre planul dc cercetare al unui expcrilnentator sau poate sユ puntt sub scmnul intrcbttr五 vali―
ditatea ratiOnamentului pc care se bazeazう ?ncheierea povestirii.

14rr・ θbガ ″
JJι sJ“ ricι il■ plicユ rezolvarca de probleme in mod creati、 ちpe baza unci gandiri


originale.Dactt intrebttrilc aplicative fi pun pe clevi stt rezolve problemc bazate pc inforllla―

tii pC Care ei le detin daa,intrcbttrile sintetice le pel■



it stt factt uz de toatc culllostintCle si

experienicle 10r pentl‐ u a rezolva o problcmttin mod crcativ intrcbttrile sintctice le cer clevi―
lol sユ creczc scenar五 altcmativc.Iattt catcva excmple de astfel de intrebttri:,,Ce crcdeti c江
ar i puttlt facc accstc douユ personac pentm a c宙 ta suspiciunilc?"sau,,Cum am putca pr市 i

fmpraurttrile date in asa■ 1 lncat sュ e宙 ぬm problemele pe carc le avem acum?"

frr″ b″ ″ιι
ι ″ ッαJ″ α θlc cer clcvilor stt factt judccユ li de gcnul bunた 加,corect/gresit,ln
rliッ

f■ lnctic dc Standardele dcflnite dc ci in§ i§ i.Aceste intrebttri presupun ctt elevul inlelege fap―

tele cu cttc s― a intalnit si lc intcgreazユ intr― ull sistcrl■ personal dc convingcri,pe baza cttl‐ llia
poate facejudecれ Este o integrare§ i o lntelegere complex五 ,care personalizcaztt procesul
i・

dc invユ tare Si ti dtt clevului posibilitatea dc a¨ §


i insusi cu adevttrat noile idei si conceptc
intrebttrile cvaluative ti p■ ln pe elcvi sttjudccc calitatca infollllalii10r sau propr五 le lor colll―

19
portamentc prin prisma nOi10r informat五 (Cum ar i nespttlarea dinti10r Seara― in lumina a
ceca cc au invtttat desprc follllarea cariilor dentare).Li se poate cere sttjudece compOrta―
mcntul unui personaj dintr¨ O povcstire,si spuntt dactt a procedat bine sau rttu sau dactt a fost
cinstit sau nu cu alte personttc.
Ccl rnai important lucm cste sl recunoastellll cc se intamplュ pe mlsurtt ce intrcbttrile
evolucaztt dincolo dc n市 elul celor literale,si anume faptul cユ cle宙 i fncep sl sc implicc
activ in constrllirca sensurilor.I〕 i dezvolttt aceste sensuri fblosindu― i propr五 le cuvintc si
§
ノ eXprCsii bazate pc cxperientCle 10r dc↑ nvtttare,carc sunt unice.E)ialogul carc se]■
′ a§ te in
urllla accstor intrebiri fi expunc in continuare pc clevi unei game largi dc idei si■ l■ Or cxpri―
mttri dilbrite, care lirgesc vocabulal‐ l11 lntregii clasc, dezvoltandu_lc cadl‐ Lll COnceptual si
capacitatea dc a articula idei nOi§ i crcative
Dcpi§ ind llivelul dc intcrogare litcral,profesor五 demonstreaztt ci pun prct pc gandirca
elc宙 lor Acestia,Ia randul lor,dcvin con§ tienli ci acumularea de infol‐
atii CSte dOar un fcl
ll■

dc invtttarC§ i Cl,penti■ l ca accste infonnatii Stt Capcte valoare,cle trcbuie integrate,anali―


zate si folositc pentlll un anumit scop.De asemenea,elc宙 i aung stt fntC]eagi ctt ceca cc
conteaztt nu sunt doar cunostintele dC pe pagina tipユ rit江 §
i nici cele formulate in ctlvintc de
profcsor,ci c江 §
i ccca ce cstc in lllintea 10r are valoare.Ei ttung Sttinleleagi ci cunostintelC
sunt scnsurile pe carc accasta le― a construit integrand ideile si conccptelc noi intre cclc pc
carc lc avea dinainte
Un alt luclll important de rccunoscut este faptul ca clc宙 i de Oricc varsta pOtね ceね ●
intcrOgttrii la orice nivcl dintrc cele identiflcate dc Sandcrs Mulli prOfcsori cred ctt unclc
tipuri dc intrebiri nu sunt potrivite dccat pcntru elcvii lllai lllari si cu o gandirc lnai soisti―
cattt Lucl‐ Llrile nu stau,ins五 ,asa Aceste fntrebユ ri nu reprezinttt O secvcnttt de dczvOltare
Numai rttspllnsurilc copii10r rcflectユ caractcristici ale varstei copiii dc gridini:I Sau de
gill11laziu vor rttspundc la orice tip de intrebarc dintre cele descrise.Rttspunsurile 10r vor
diferi↑ n complexitatc,dar iccarc dintrc ei,la nivelul slu dc dezv01tare,c capabil si rispun―
di adccvat tuturor tipurilor dc intrcbttri.Dc fapt,copili de tOate varstcle isi pun unii altora
astfcl de intrebttri in ll10d curent in viata dc zi cu zi ⅣIai rnult,ei sunt dOrnici si puntt intre‐
bユ ri si stt rlspundtt in clastt pur si silllplu nu li se dau suicicntc Ocaz五 sI O facユ .

Taxonolllia lui Bloonl adaptattt dc Sandcrs estc un posibil mod de a vedca illtcrogarca
si gandirea,dar nu singulLll Existttlllulte modcle care ne ttutユ Stt rc■ ectalln la proccscle dc
gandire.un altlllodcl ne propunc stt avcm in vedere patm tipuri de↑ ntelCgerc care se produc
atunci cand suntenl cxpusi la continuturi noi.Cele patru tipuri sunti
l J/7`θ ′
Cggrθ αg′ θわα′
a,。 f。 1111江 a inielCgcrii gcncralc,carc nc ofcrユ O inlelCgerc gene―
rali a unei tcme sau a unui continut.
2.I力 rθ ′
鱈 θ
α,7虎 ち ρrarα ″ソ ど,carc este asemttntttoarc cu nivelul interpretativ al lui B100Jn
`″

ヘcest tip dc inlelCgerc are loc atunci cand cel care invaltt este capabil si discute illl―
plicatiilc,Stt dcscoperc rclaliile§ i stt factt legttturi intrc idci sau inbrmatii din dOmc―
nii carc,aparcnt,nu au nilnic in comun.
3 ル′ 38θ αρθ″ 71θ Sθ 77α ′
グ,care descric un proces de intelegCre prin care cunostiniCIC nOi
`′
sc leagtt de expericnta pCrsOnal五 § i de scnsurilc anterior cOnstl‐ llite
4 1η rθ ′cgθ ″
θαθ″ ブ′
Jcど ,carc fi dtt celui care invttla pOSibilitatca dc a sc distanta dC COnti_

nut,de a― l analiza,de a― i stabili va10area relativ五 ,cOrectitudinca,utilitatca si semni―


flCalia in lulllina a ccea cc subicctul lnv江 ,五 r五 §tiC,crcde§ i fnlelegC daa

20
Este posibil stt punem intrebttri care s江 ï indrume pe elevi ttspre aceste tipllri de iniele―
gcre.Cclc patru tipllri difcぬ ,binchtcleS,Ca n市 el de soisticare si complc対 tatc,mcrg`hd
de la general spre critic,dar flccarc tip li ccre elevului stt acliOneze pe baza noii inforllnatii,
stt plasczc cuno,tintcle intr― un context care stt aibtt scns si stt factt acest lucru in inod deli¨
berat.
Important este ca clcv五 s五 ―
§i vadこ prop五 a inv五 !arc ca un flux continuu de idei,infor―
Lal五 §i experienle・ invtttarea nu se produce niciodattt ca act izolat.Ea are intotdeaunaぬ d五 ―
cini in experietta de vi吋 五si in CunOstiniele ante五 oare ale celui care inv叫 江.De aceea,lntre¨
bttrile pe care le punenl elevilor trebuic stt faciliteze realizarea conexiunilor intre ceca ce ci
stiu,lnieleg,crcd,i simt daa si ceea ce invat五 .Aceasta msearmЙ ctt trebuie stt flm atenti
nu doar la cottinutul lcclici,Ci Si la intreaga gamtt dc intelesuri pe care elevii nostri le con―
struiesc pe baza experienici 10r dc inv4are.cand predttm,dcci,trcbuic s五 ―
ittuth pe clcvi
stt stabileasctt leg江如ri si sensu五 ,atat in interioruHectiei,intre elementele ei,cat si ttn exte―
riorul ei,indemnandu― i stt compare aceasttt experienttt de invttiarC Cu altele pe care lc― au
avut.ln cazul povcstirii prczentate ca exemplu,trcbuic s五 lc ccrcm stt sc opreasctt asupra
temelor si stt stabileasctt corelalii cu altC tcmc din alte povestiri sau din propria experieni五
i sX spuntt cum lc cste influeniattt gandirca dc experieniele anteHoare.
§

Dお ガJ
`″
Estc ilnportant s五 observttln cateva principii de predare in acest proces.Intai,ctt unul din
tipurile dc gandire incurttate este anticiparea.Pe parcursul povcsti五 i clevilor li s¨ a ccrtlt s江

se gttdcasctt la ce credeau ctt sc va mtampla m continuarc.Fenomenul anticipttii este un


i mtelegerea.Anticiparea spore§ tc intere―
factor important,care afectcaztt gandirea c五 tic沈 §
sul,i ll obligtt pe cititor stt cxallllinczc ccCa CC dtta§ tie si ceea ce nu stie,五 dicand astfel ni―
velul de consticntizare a cunostinlelor・ PrOccsul dc anticipare ll a」 uta pc cititor s五 ―
§i stabi―

i gandire.Stabilirea scopului a fost dircct lcgattt dc?nlelcgCre.


lcasctt un scop pentru lccturこ §
Duptt unii a■ltori, stabilirca scopului si aflarea rttspunsului la intrebttrile puse reprezillt江
?nSヽ i deflnilia mtelegerii(Steele&Steele,1991).Astfel,allticiparea,fom■ ularea de ipoteze
sullt factori escttiali pcntru inlelegere.Este important s五 obscrvttm ctt nu conteaztt dac五
anticipatiile sunt corectc.Ccca cc contcaztt este ca cititorLll Sttlc fac五 ,缶 ccpand astfel proce―
sul dc cttutare a rttspunsuriloち de validare sau invalidarc a ipotezelor forlnulate Al doilea
principiu pentru indrunlarca cxpe五 enle10r de invttarc ctttrc opcratiilC dc gttdirc de nivel
superior m maniera descristt aici este ctt trebuie sユ existe un plan coerent dupユ care stt flc
dircctionatユ gandirea clevilor.Estc important,mai ales cttd profesorii sunt la?nccput,sユ
facユ un plan pentru lectura unui text astfel incat stt le pCll.littt clcvilor sl sc implicc fn
divcrsc procese dc gandire.Planul,lns五 ,trebuie folosit doar ca ghid,cttci profesor五 trebuic,
de asemenca,stt ullllezc cursul impus disctlliCi de ctttre clasI,modiflcand la nevoic intrcb江 ―
rile缶 1■ mctie de rttspllnsurile elevilor.Cand citim o povestire cu elevii,Ш ■Йrim in lin五
marl planul de lectie,dar l五 sttm ideilc elevilor stt ne c五 1五 uzeasctt inspre discutarea lucrurilor
care prezinttt interes deosebit pcntru ci.In general,discu!ia ll Va face pe profesor stt punユ
mai multc intrebttri decat,i¨ a planiflcat.Nu trebuie stt uitユ nl,ins五 ,de?ntrebttri ca:"Ce cre―
deii Cユ SC Va fntampla in continuare?","Ce credeti dcSprc.… ?",,,Cc pttrcre aveli despre per―
SOnttul acesta/acliunea aceasta?'',,ハ bi CC ati face in cOntinuare?''Nu uitali stt puneli↑ ntre―

bttri care au lnai lllulte rttspunsuri posibilc si nu doar un rttspuns corect.


う乙
inctt un lucrtl important in lcgtturtt cu↑ ntrebttile este urlnttort11.Deoarece profesorlll
este cel carc punc intrcbttrilc,clcv五 au tcndinla de a― i rttspunde dircct profesorului.Pe cl il
privcsc,pe el ll asculttt cu atenlie,ln timp ce pe colegi fi asculttt lnai pulin.Dactt doriln s五
avenl un dialog realln clas五 ,atunci trebuie sttrnodiflcttm accst model de intcractiunc.Collll―
portamentul profcsorLllui Spriiintt in marc mttsurtt accst modcl.Prin urlnarc,o schimbare in
comportamentul profesorului va ttuta la schimbarea modelului de interactiune.
P五 rnul comportament care trebuie schilnbat la profesor este cel dc comentator al orei.
cand elev五 vorbesc,profcsorii se simt obligtti Stt rttspulld五 .Rezultatul este un model de
conversttie Care arattt cam asa:mtai vorbeste profesorul,apoi elevul A,apoi profesorlll,
apoi clcvul B, apoi profesorul, apoi.¨ Atata vreme cat profesorul practictt acest modcl,
clcv五 nu vor vorbi niciodattt un五 cu allii,flecare elev purtand un dialog cu profesort11.Ⅳ Iai.イ
eicientt estc discttia intre ele宙 ,moderattt de profcsor.ヽ 乞vorbi deci elevul A,apoi elev電 1
B,apoi elevul C.Profesonll poate interveni,desigur2 ca unul din participantii la diSCulic,
dar nu ca flgura central五 .

Al doilea comportamcnt pe care ll practictt profesor五 si care suslinc mOdelul interacti―


un五 centratc pc profesor este cel al evaluatomlui instantaneu.Acest comportamcnt sc ob―
servtt cttd,dc iccarc dattt cttd un clcv vorbcste,profesorul face ojudccattt in lcgtttura cu
raspunsul acestlia.Nu rareori auzillll profeso五 i rttspunzand,,Da,a§ a cstc","Nu,nu e bine'ち
,,Posibil"etc.Alte lucrllri pe care le poate spune profesorul sunt:,,Cine rnai vrea stt adauge
ceva?"sau,,Altii cC pttrerc au?''.Scopul acestor din urlnユ comentar五 cstc stt dilninucze ca―
ractenll evaluativ al contextului,pentru a le da elevilor libcrtatca de a― §i exprilna ideile.
cand planiflcユ m o astfel de leclie,eSte dc ascmcnca important sl stabilim locurilc undc
fntrerupem lcctura§ i punem intrebttri.Chiar dactt opririlc par flre§ ti,e nevoie dc exercitiu
pcntru a identifica aceste locurio Nu c atat dc u,or culln pare si punctelc dc oprire trebuie
selectatc cu grl」 a pentnl a le perlnite elevilor stt rcflectcze asupra tcxtului sl stt anticlpeze ce
se va intampla fn continuare.ヽ bm reveni la acest aspect.

■η 7″ Jル αダ響 ″″
O problemtt importanttt de care trcbuic stt tinCm scama c`hd↑ i interogttm pc clc宙 cstc cca
f︲ヽ

a,,timpului dc astcptare".Accsta sc rcfcrtt la pe五 oada de timp in carc profesorul asteapt五


inainte dc a punc O alt五 ↑ntrcbareぅ sau de a trece la un alt clewЪ sau de a rttspunde retoric la
intrcbarc.S¨ au Jttcut numeroasc studii pc accasttt tem五 ,care nu vor fl insユ trccute in revist五
aiCi(Steele&Meredith, 1991).Elc arattt ctt existtt o relalie directtt fntrc durata asteptirii
profesorului si nivclul dc gandirc al clcvilor.Dc obicci,profcsorii asteapttt fn medie doar o
secund五 .Studiile arattt c五 ,dactt durata asteptttrii creste la trei secunde,§ i nivelul de gandire
cre§ te sclllllliicativ.Estc cscnlial,dCCi,ca profcsorii sX¨ si modiflcc comportalncntul dc intc―
rogare pentru a le lttsa destul timp elevilor pentru rXspunsuri.Bunul silnl ne spune c五 ,dacユ
sc pun intrcbttri care stimulcaztt gandirca,clev五 au nevoie de tiinp pcntru a se gandi.
In smr§ it,cand prOfesorii fncep o interogarc lnulti¨ procesual五 ,c important ca toti cleVii
stt fle incurttali Stt participe.Pentru a realiza acest lucru,profesorii trebuie s五 一
i in宙 te sl rtts―

pund五 §i pc cci lnai tilnizi,nolninalizandu_i,si uneori stt ignorc elev五 care vor sユ rispund五
la flccarc intrebare.Ⅳ Iulli elevi nu rttspund de bunttvoic pcntru ctt intrebttrile sunt dc obicci
evaluative(intrebttri de testare,cu rttspunsllri corecte sau gresite)si nu sunt parte a discur―
sului.Cand profcsor五 rcnuntX la intrcbttrilc cvaluativc si rccurg la intrebttri care stilnuleaz江
つ乙
つ4
g6ndirea gi invifarea critic[, elevii sunt mult mai dispugi sd se implice in disculie. Pe m5-
surd ce se obignuiesc cu disculiile adevirate, in care toate ideile sunt respectate 9i conside-
rate importante gi in care nu existd un singur r[spuns corect, ei vor fi tot mai dornici s[-gi
exprime gandurile gi sd asculte ideile altoru. Cdnd elevii ajung la acest nivel de interacliune
in c1as6, ghidarea disculiei in aga fel incit sI fie cupringi toli membrii grupului devine mai
uqoar[ pentru profesor qi mai fireascd pentru elevi'

:Bezultate ale utiliz[rii cadrului ERR


Cadrul ERR este un mijloc excelent de a indruma lectura unui text, fie el literar ori qtiinfific,
,la toate clasele, indiferent de virsta elevilor. De fapt, cu cdt texful este mai complex, cu atdt
procesul este mai util. intrebdrile cu rdspunsuri multiple care ghideazdlectura elevuiui pot
structura un material complicat, fumizAnd un cadru care s[ geneteze sensul. Fiind insd
intrebdri cu mai multe rdspunsuri posibile, structura pe care ele o oferd nu inhibd analiza
critic[, ci invitd la specula]ii 9i anticipdri. indrumarea lecturii/inv[![rii cu ajutorul cadrului
ERR permite realizarea urmdtoarelor obiective ale instruirii:

- ie permite elevilor sd stabileascd un scop pentru lectur[;


- rnenfine implicarea activl in lectur[;
- genereazd discufii productive;
- ii incuraj eazd pe elevi sd-gi creeze gi s[-gi punl propriile intrebflri;
- ii ajutl pe elevi s[-gi exprime opiniile proprii;
- menfine motivafia pentru lecturi a elevilor;
- creeazd o atmosfera in care pirerile sunt respectate;
- stimuleazd empatia elevilor fa!6 de personaje;
- creeazd un cadru propice reflec(iei asupra valorilor;
- servegte drept stimul pentru schimbare;
- stimuleazl implicarea critici a elevilor;
- faciliteazd gflndirea critici la diferite nivele.

つ,


O TEXT:Ⅳ IultumeSC,tanti
Zα ″gs′ θ/1」 げνgttcs

Efa o fclncic marc,cu o posettt lnarc,in carc crau dc toatc,chiar numai un ciocan si llistc
cuic lipscau Poscta avea o curea lungユ cu care o purta atamattt de umttr.Era cam ullspre―
zccc noaptea,era intuneric,§ i ca lllergea dc una singuri,cand un bttiat s― a repezit din spatc
si― a― nccrcat si― i smulgtt poscta Curcaua s― a rllpt de cum a tras de ea,dar grcutatea bttiatului
i a posctei,flnpreunユ , 6rau prea mari si el§
§ i― a pierdut echilibrul ln loc s― o ia la goanl
inapoi,cum plttnuia,bユ iatul a cttzut pe trotuar,pe spatc,cu picioarclc in sus.Femeia doar
s― a intors§ ii― a tras un§ ut in sezutul lui lmbrlcat in bl■ icttcanS.Apoi s― a aplccat,1-a ridicat
dc gulcr,il― a scutllrat panユ au inceput s五 ―
i cl江 ntttnc diIコ tii.

i dユ ー
― Ridictt po§ cta, bttiete, § lni― o, spuse ea duptt accca lncユ ー
1,inca Strans, dar se
aplcca cat sぅ _Hasc sl aiungttla po§ ea§ is_。 ridice.Apoi spusc:
一 Nu li― i」 usine?
― Ba da,tanti,rlspunse bttiatul din stransoare.
― Dc cc― ai vrut s― o iei?intrcbtt fcmcia.
一N― alll vmt,rttspunsc bttiatul.
―Ⅳlincinosulcl spusc ca.
Dcla trCCitOrii fntorccau capul sl privcascl iar cativa Jc§ i Opriscri
―Dac江 -li dau dmmul,o ici la fllg五 ?intrcbtt fcmcia
―Da,tanJ,spuse bttiatlll
―Atllnci nu― ti dau dlllmul,spusc femeia Nu― i didlЛ (lTunlul
―Tanti,vtt rog sl l■ l ieltati,00pti bliatul
―Ihil E§ ti lllurdar pcね ttt Tare mi bate gandul si tξ sPIi Ctl Nu― i nilneni la tinc acasI
sl tc pulll sl tc spcli?
一 Nll,tanti,spusc bttiatlll
-2へ tllnci te speli azi,zise fel■leia cca lnarc,ponlind pc slr′ lCli si trigand l‐ jiatul dllpi ca
Arita ca llnul de paispc― cinspc ani,slab 5i dcsirat,cu tcl、 1ぃ l si blugi
―Al trcbui si n bliatul nlcu,spuse fel■ eia Te― a§ illv:il[〕 ビu CC― i bine si cc― i riu /iclil■

l■ .icar atita pot si lici si tc spil pcね !江 Ti― C fOamc?


一Nll,tanti,spusc bttiatul tarat dc imcic A、 vrea l〕 l]rJ■ l=il■ J dati drul lul.
―Eu nl― alll lcg[tt dc tinc acolo la coll?,11ltrcbう fcl■ eia
一N11,tantl
― Dai tu te― ai legat de lnine,spuse imeia Dacユ 11 11lCilipui ca scaPi repedc;te l]scli
cand oi tcrlllina cll ti]lel domnulc,os-0 1ii nlintc pe doalnlla lLuella Batc卜 Washingtoll Joncs
Bう iatulut i sc unlplllscぬ ta dC transpiratic゛ i fllCepu sl se slnuccascユ Doalllttla]OnCs sc
opri,1l trasc spreじ aぅ ii si-ltragi f]1 lllllgじ i strdz五
'l pri1lsc
cand ttllnsC la uia ci,fi cll bratul
trasc'lo江 inillrui gatului
untru,printr¨ si colltil■
=pal]i intr_o camcrl lllare l■ obilati
lln coridol・
ca o garsonicrこ Aprinsc llllnina§ il益 si ll§ a deschisI B江 :attll il p■ rea auzi pc ccilalti 10Catari
vofbind,i razalld in cclclaltc calllere ale cl員 di「 ii si altC u、 i clnu descllise,asa cこ 5tiu ci ntl
erau singuri Fetneia fnci-1linea dc gat,in llli110Cul calmerci
―Cul■l tc cllcainユ ?intlcbi ca
―Rogcr,rispunseと )江 iatul
つ乙
てリ
i spal五 ―
― Asa,Roger Du― te la chiuvetユ § te pe fat五 ,Spuse fcmcia,dupユ carc fi dttdu
drumul― in sttr§ it.Rogcr privi u§ a,privi ferneia,privi iar usa,apoi se duse la chiuvet五 .

―Lastt apa sl curgtt panユ vine cald五 ,spuse ca.Uite un prosop curat.
―ⅣItt duci la inchisoarc?intrebtt bttiatul aplecandu_se dcasupra chiuvetei.
一Nu cuねla aia murdar江 ,a,a nu te duc nicttieri,zise fcmcia.Inccrc si eu stt viu acas嵐 ,

stt gtttesc ceva de mancarc si tu te repezi s五 ―


Ini iei po§ ctal POate ctt nici tu n― ai lnancat de

dnl糧
電 il:現:ど 1鮨 11撫 罵 悧 b激 耐
―Atunci mancユ m.cred cれ 0■ fOame― sau
i¨ li― o■ fOSt― dactt ai mcercat s江 ―
mi smulgi
po§ eta.
一ヽbialm nistc adidasi alba§ tri,spuse bttiatul.
― Ptti binc,da'nu trcbuia sユ ー lni ici po§ eta ca s江 ―
li iCi adidasi alba§ 廿i,spuse doamna
Luclla Bates Washington Jones.Puteai sユ ー lni ccrl.

― Poftillll?
Cu apa picurandu― i pe fal五 ,bttiatl1l o privi.Urlntt o tttcerc lung五 .O tttcere foarte l■ lng江 .

Duptt cc se§ tersc pe faltt nu stiu ce stt mai facユ .Se mai§ terse O dat江 ,lntrebandu_se cc― osユ

ul‐ ll■ eze U§ a cra deschis五 .Putca s五 ncerce s― o§ tcarg嵐 ,stt hgtt pe corido■ Putca stt fug五 ,sI
ig江 ,sユ fllg江 !

Fcmcia incユ sttttea pc canapea.Dup五 o vreme zlsc:


i voiam lucruri pe carc nu le puteam avca.
― Si Cu am fOst tanttrtt odat江 §
Urmtt o alttt pauztt lung五 .Gura bttiatul se deschise.Apoi se― nflorユ ラfartt s江 tic de ce sc
§
lnioara Fclllcla adttug五 :

-lhT!Ai crezut c― o stt zic,,dar'',nu¨ ia§ a?Ai cremt c― o stt zic,,dar cu n… am mratp。 § e¨

tclc oamcnilor''.Ei binc,nu asta voiam stt zic.Pauzユ .Tttcerc.ハ LIn 2cut si cu nistc lucrtlri
pe carc n― a,vrea stt ti le pOVestesc,n― a§ vrea s五 ï spun nicilui Dumnczeuラ dactt n― ar§ ti daa
TOti Oamenii au ceva― n comun.A,a ctt Staijos olcac益 ,ph江 ―ti fac ccva sl mttnanci.Ai putea
sl te dai cu piaptttnulう la prin cap,s― arttti lnai prezentabil
intr_un c01l al camerei ascuns de un paravan se gttscau un frigider§ i― un aragaz.Doallllla
i sc duse dincolo de paravan.Nu sc uitう
Jones sc ridic江 § dc loc inapoi,sl vadtt dactt bttiat■ ll
i pttzca po§
o ia la f■ lg江 ,nici nu― § eta,pc care o l五 sasc pe canapea Dar bttiatul sc trase in
C01lul Cel llllai depttrtat de posct江 ,unde se gandea el ctt femcia o s江 -l poattt vedea u,or,Cu
coada ochiului,dactt voiao Nu― i venea sユ crcadtt ctt femeia avea fncredere Tn cl si tare voia
aculll ca ea sl aibtt incrcdere in el.
-2へveti nevOie dc ccva de la rnagazin一 intrebう el一 poate niste laptc sau ceva?
一 Mie nu― llli trebuic― zisc femeia一 numai dac五 ẗi trebuie tic.ヽ biallll stt fac cacao cu
laptclc ttsta praf
―E perfect,spuse bttiatul
Ea puse la Tnc五 lzit fasole cu sunCtt din■ igidet Jttcu doutt cesti de cacao§ i pllse lnasa
Femcia nu-1 lntrebtt pe bttiat unde locuicste,desprc falnilia lui,sau dcspre altc lucmri care
l― ar fl icut stt ro§ casc江・In loc dc astaラ mancar五 ,ca_i povcsti dcspre sl司 ba ci,↑ n salonul dc
cosmetictt al unlli hotel carc se¨ nchidea tttziu,cum era lllllnca acolo§ i ctlllll Veneau tot fclul
de femci,blondc,roscatc si spaniolc.Dupユ aceia↑ i aiejumtttate din prttitura ci,una foarte
icftinユ .

-lνlai lllう nanc江 ,flule,zise ca.

26
\
Cdnd terminard de mAncat, ea'se ridicd gi spuse:
- Poftim, line zece dolari gi cumpdrd-fi adidagi albagtri. $i data viitoare nu mai face gre-
qala sd te legi de geanta mea sau a oricui - pentru cd incdlldrile dobdndite pe c[i necurate
or sd te arddlapicioare. Acum trebuie s[ mi odihnesc. Dar, de-aci-nco1o, fiule, sper si fii
copil de treabd.
il conduse pe hol pindlauqa din fald",pe care o deschise.
- Noapte bun6! Fii copil de treabd, b[iete, zise ea, uit6ndu-se in strad[ in timp ce el
cobora treptele.
Bdiatul ar fi vrut sd-i spun[ altceva decAt,,Mulqumesc, Tanti!" doamnei Luella Bates
Washington Jones, dar, degi buzele i se migcard nu putu sd spun[ nici mdcar atAt. CAnd
ajunse in stradd se uitd inapoi la femeia cea mare din uqd. Apoi ea inchise uga.

27
・ TEXT:Cat putea de bine

Dθ 4α ′
グノbη θ
s

Vttduvtt btttr鍋 江innebunittt de foame,ai intrat oloag五 ,

cu och五 tai dc ind de lartt Strttlucitori si hi,こ tori,cu vocea


nclinand intre un scancct,i un ras sublire si s江 lbatic.

Tc― am vttzut asczandu¨ te pe inarginea scaunului,ghemuindu― te

cand asistenta socialtt ti¨ a tttiat brusc explicaliile,

peticele tale dc rcspcct de sine,cu intrcbttrile ci scurtc.

Teribil zambctul tttu cand ai fbst intrebattt de avere,

aCtiuni,cOntu五 bancare,proprietユ ti,

privirea ta cand ti s_a amintit ctt asigurarca de vialユ li¨


a incetat.

Ea nu voia sこ creadtt ctt trttiesti ctt poli de bine

din ban五 pulini§ i nesiguri t五 llllisi de flicele tale

i ctt
§ nu pltttesti chi五 c unui proprictar btttran si cumsecade.

Ti― a luat groaza dc moartc drcpt hcomie

si posibiltt fraud江 ,tc― a rchzat,tc¨ a trilllllis

duptt dovczi scrisc de la flicclc din alt stat.

Sc五 sorile lor cu grc,cli dc o■ ogra■ c au sosit duptt trei s“ 伍mtti,


■§
a ta mcdicaltt a fost trimistt dar rctumatこ curand,

anulattt de Ministcnll Sttnttttttii Publice.

Nu― i vina niinttnui,s¨ au respectat rcgulilc,

moartea ta cra destul dc probabiltt oricunl,dar totusi

cu te vこ d ridicandu¨ te§ i plecand tremurand,cu inilna leapttn五

btttand de fЛ ric zadamic五 ,de mandric sufocatこ .

29
Sugestii pentru predarea poeziei ,,Cdt putea de bine"
Aceastd poezie meritd sd fie recititd. Cereli-le elevilor s-o citeascd Si sd-Si noteze comen-
tariile in jurnalul dublu. Puneli-i apoi sd Si le citeasca unii altora in perechi Si apoi in.fala
intregii clase.
Pentru o disculie bazati pe investigatia comund, puteli pune clasei urmdtoarett intre-
bare: ,,Cat putea cine de bine"?
Pentru a organiza o dezbatere, se poate pune aceastd intrebare: ,,Cine credeli cd ponr'-
ta rdspunderea pentru ceea ce s-a intdmplat? " Ldsali-i sd dezbatd aceastd problemd in pe-
rechi, apoi-faceli o listd cu sugestiile lor (printre acestea veli gdsi probabil rnenlionate:.fb-
meia insdsi, asistenta sociald, familiafemeii, povestitorul, noi, cititorii).
Cerefi-le sti ridice mdna pentru cei care cred ei cd poartd rdspunderea" Apoi trirttiteyi-i
in pdrti diferite ale siilii, in.funclie de pozilia pe care o adoptd. Da{i-le cinci minule sd-,ri
pregdteascii argumentele Si ctpoi conduceli dezbaterea in maniera descrisd anteriot'.

30
UNITATEA IⅡ :INVATAREA PRIN C00PERARE
invdlarea prin cooperare are loc atunci cind elevii ltcreazd impreun[, uneori in perechi,
alteori in grupuri mici, pentru a rezolva una gi aceeaqi prob1em6, pentru a explora o teml
noud sau a crea idei noi, combinafii noi sau chiar inovalii autentice.

. Caracteristicile lecf,ei
S-a ajuns la concluzia c[ lec,tiile bazate pe invdfarea prin cooperare au cdteva caracteristici
generale. Printre acestea menfion[m:
* interdependenf a pozitivd;
*r[spunderea individual[;
*caracterul eterogen al membrilor gi grupurilor;
*conducerea in comun;
*predarea directd a deprinderilor sociale;
*rolul de observator al profesorului care, ins[, poate interveni c6nd e nevoie;
*munca in grup eficient[.

. Rezultatele invlflrii prin colaborare


Se crede, de asemenea, cdrez-trltatele inv[![rii sunt mai bune atunci cdnd invdlarea se desfl-
goard prin cooperare. Johnson gi Johnson (1989) ii definesc rezultatele astfel:
1. Performanle superioare gi capacitate de relinere sporitd;
2. Rafionamente de ordin superior mai frecvente, infelegere mai aprofundat[ qi gdn-
dire critic[;
3. Concentrare mai bun6 asupra invd![rii gi comportament indisciplinat mai redus;
4. Motivalie sporiti pentru performanf[ gi motivafie intrinsec[ pentru invdfare;
5. Capacitate sporitd de a vedea o situalie gi din perspectiva celuilalt;
6. Relafii mai bune, mai tolerante cu colegii, indiferent de etnie, sex, capacit[fi inte-
lectuale, clasd sociald sau handicapuri ftzice;
7. Slnltate psihologicd sporitd, adaptare, senzalie de bine;
8. incredere in sine bazatdpe acceptarea de sine;
9. Competen(e sociale sporite;
10. Atitudine pozitiv[ fa{d de materiile de studiu, de invlf[turd gi gcoal[;
11. Atitudine pozitivd fa![ de profesori, directori gi alte persoane din gcoal[.

. Elemente de bazd, ale inviflrii prin colaborare


Interdep endenga po zitivd
Elevii rcalizeazd, cd au nevoie unii de a[ii pentru a duce la bun sfhrgit sarcina grupului (,,ori
ne scufunddm, ori inotlm impreund"). Profesorii pot strucfura aceastd interdependenfl
pozitivd stabilind scopuri comune (,,invafi gi vezi sI invefe to{i cei din grup"), recompense

31
comunc(dactttOti membr五 grupului rcalizeazユ ull anumit lucl‐ ll,iccare va primi o boni■ ―
Ca,iC),resursc comunc(o coalユ dC ha■ ie pentl‐ u intregul grtlp sall iccare mcmbru detinC O
parte din infollnalii),r01uri distribuitc(cel Care rezum五 ,cel care fi↑ ncurtteaZtt pe ceilalliラ
ccl carc formuleaz五 ぬspunsul).

14`ι ″
αcrli″ θαJlirι θ
Elev五 sc

a」 ■
`″
ltユ un五 pc allii Sユ fnvele,incurttandu_se si lmpttrtぁ induづ i ideile.Ei cxplic沈
ccca cc stiu celorlalti,diSCu伍 ,se mvaltt unii pe altii・ ProfesorLll arattcaztt gnlpurilc↑na§ a
fcl lncat ele宙 i sl stea unii langtt ali五 §iSユ diScutc flccarc aspect al temci pc cttc O au de
rezolvat.

RttΨ グι″ια′ Jliフ J″ ″αJ″


“ “ “
Se evalucaztt frccvcnt pcrfoinanla flecttnli elev§ i rczultatul i se comunich atat lui cat,i gru_
pului.Profesortll poate scoatc in cvidentユ rユ Spunderea individualユ alegand,pentnl test,elev五
din doi in doi sau alegand,la intamplarc,un lnembl‐ ll al grtlpului pentrLl a da lln rttspuns.

Depr′ ″″θ ″′Jr7`′ ψ ιrsθ αJθ ゞJ″ ιgrη ヮ″2J`



Gl‐ llpurile nu pot exista§ i nici nu pot ilncliona CflCiellt daci clcv五 nu au si nu folosesc
allulllitc deprinderi socialc absolut ncccsare.Elevii trebuie↑ nvtttali acestc dcprinderi la fel
cum sunt invitati orice altceva Elc includ conducerea,luarea deciz五 lo■ clttdirea increder五 ,

comunicarca,managcmcntul conflictelor.

Pr・ θθθsα rθ gr″ ρ


Glllpurile au nevoie de anumitc momcnte pentrtl a discuta cat de bine si¨
'“
au atinS SCOpurilc
i pentl‐ ll a mentine relatii CiCiente de munc五 ↑
§ ntre membr五 lor.Profesorii crecaztt conditiile
nccesarc accstci proccslri prin sarcini ca:(a)enumCrati Cel pulin trCi actiuni ale mcmbrilor
care au condus la succcsul grupului sau(b)enumCrati Cel plllin o aCliune care ar putca spori
succesul gl‐ llpului mainc.Protsorlll monitorizcaz江 ,m perllllancn,,lnvtttarea gl‐ Llpurilor§ i

le dtt feedback,lor§ i fntregii clase,desprc cum l■ lcreazユ .

O Principii cttlttuzitoare
cand lucぬ m in acest fel cu clc宙 i,trcbuie stt relinem catcva luclllri.Elc au fost fomulatc
tot de Donna Ogle(1992):
l Copi五 vor ttungc SI gttldcasctt mai bine numai dacttli sc ofeぬ ocazii numeroasc de
a exersa llletodele de gandirc carc lc sunt prezentate.
2.Trebuie stt ne concentrim pc catcva strategii de gandire carc sunt foanc utilc§ iu§ or
de transferat de la un domcniu la altul,astfcl lncat clcv五 stt le poattt folosi fn lllod
rcgulat.

・ Predarea reciproc五
Sc§ tie prea bine cユ predarea este cca lnai buntt lnodalitate de a invat五・PrOcedeul unn五 lor,
ca,i ccl precedent,a fost claborat pentru a le pcrlllitc t■ lturor participanlilor Sa experimcn―
teze rolul profesol‐ tllui,Chl五 uzindu― i pc ccilalli printr― un text.Procedeul este foaltc potrivit
mai ales pentrtl un text inforllllativ
つ0
う乙
Pκ あκα″θ グ(BrOWn ct al.,1984)sc faCe in grupuri de patru p狙 五la§ aptc
″Юθ padi―
口 

cipanli.Toli partiCipa叫 五au CXemplare din acclasi text§ i joactt pc rttd rolul profesorului,
︲ 、

parcurgand urlntttor五 cinci pasi(dupI Cc au citit,de obicei individual,un paragrao:


1)reZumtt ccca ce s― a citit


2)pun o mtrcbare desprc tcxt,la care ceilalti trCbuie s五 五spllnd江 ;

3)clariid lucrurile neclare pentru ceilatti;


4)preziC despre ce va fl vorba in paFagrail u.1.1五 to鳥

5)le cer Ce10rlalti membri ai grupului sa citcasctt fragmentul ull■ ■


五tor,i precizeaz五
care este acesta.

Ca cxemplu,stt presupunen■ ctt profcsorul lmpreuntt cu cinci elevi citesc textul,,Polua¨


rea acrului''(vcZi V01umulI).La inceput,profesorul anunl江 Ctt Va conduce disculiile pentru
prilnlll paragra■ Elcvii trebuic nu doar stt fle atenti la paragraf§ i stt participe la discutii,Ci

s五 i obscrve cu atcniic Cum cOnduce profesonll disculia,pentru ctt flecare dintre ci va avca
§
rolul dc moderator pentru unul din paragrafclc u.1.latoare.Profesorul a prcgatit un tabel cu
cei cinci pasi care trcbuie ullllali duptt lectura flecarui paragra■ Tabelul le cste dat elevilo鳥
pentrll ca accstia stt poattt ullll五 ri rnai bine felul ln care profesorul conduce discutia.
Profesorul a stabilit dinainte ctt acest text e dc preferat sl se parcurgtt pc paragrafe
(Rolul lui cste s五
-1 lmparttt Tn fragmente care sユ poatX■ discutate in 5-7 minute.El poatc
alege fragmente mailungi sau mai scurtc,Tn詢阻clie de dCnsitttea inforln4ionaltt a textului).
TOti elev五 citesc primul paragrai Cand tcrlninX,profesorul rczumtt paragra■ 1l citit,§ i apoi
pune o lntrebarc.intrebarca trebuie forlnulattt cu gr」 五
,pCntru c五 ,pe langtt faptul ctt vizeazユ
cxtragcrca idcilor de elevi,ca trcbuic stt le si exempliflcc llnodul ln care sc pun intrebttrilc.
intrebarea sc poate rcfcri la o problemtt complicat五 ,de care tcxtul sc ocuptt m mod explicit,
sau la o chcstiune pe care textul o implictt doar9 sau poatc stt le ceartt elevilor stt compare o
aflrlnatie din tcxt cu propr五 le lor idei.
in cOntinuare― desi adesea aceasa ctaptt are loc simultall cu etapa prezentattt anterior― ,

profesorul incearctt stt clariflcc aspccte ale fragmentului rmase neclare pentru clevi.Acest
lucru se poate face scoland in evidenitt dCZacOrduri sau contradict五 in Ceca cc au spus elcv五
i poate cxpune propriul punct dc
i invitandu_i stt lc clariflcc,tot asa Cum profesorul↑ §
§
vedere.
Duptt accca profcsorul face o prcdictic dcSpre ccca cc va spune textul in continuare.
Dactt tilnpul↑ i pcrmite,poate ccrc si elevilor sユ factt prediclii・ Apoi stabilcste care este frag―

mentul urlntttor carc trebuie citit.


Duptt cc se cite§ tc fragmentul urlntttor,dactt e prima datX cand se incearctt aceasttt acti―
vitate cu clcvii,profcsorLll Va Conduce din■ ou disculia,pcntru ca clcvii sX intCICagtt carc
sunt pa§ ii dc urlnat.Profcsorul face tot timpul refcriri la tabelul pe care ele宙 i ll au inね !う ,

pentru a lc rcaminti dc ctapcle discttici・ Dactt clcv五 nu inieleg accstc ctapc acum,cl va trc―
bui sユ intcrvintt lnai tarziu,ceca ce va afecta autonolnia§ i fncrederea clevilor.
inainte dc a se citi al trcilea pas巧 ,prOfesorul?i cere elevului din stanga lui stt conduc五
urlntttoarca discutic・ Acesta,la randul sttu,va prcda stafeta celui din stanga pentrtl urlnato―
rul paragrat si asa mai departc.

33
。Dezbaterea acadellllic五

Accasta cste o act市 itate de mvttare prin cOlaborare ascmttnユ toare cu harta discutiilor.Ea sc
desi§ oartt in felul u.1.1江 tor.
Clasei i se prezinttt un subiect controversat.Prezentarea poate lua forlna unci lecturi,a
unui studiu dc caz etc.In continuare,profesorul pune o↑ ntrebare binar五 ,dc cxcmplu:,,Ar
trebui guvcl■ ul stt ia mttsuri specialc pcntrtl aprotaa cctttlcn五 de toxinele din lllediul incon―
jurtttor?''

Elcv五 se grupeaztt apoi catc patl‐ Ll.In flecare gnlp,o pereche adopttt pozitia,,prO'',iar
cealalttt pereche pozi!ia,,COntra".Urllleaztt apoi o discutiC intrc perechi,al cユ rei scop este
ca elevii stt cnumere argumente in spr」 inul iCCttrci pozilii din cclc dou五 .

Dup江 §
apte sau opt rninute,Inembrii pcrechii,,pro''se despart,■ ccarc forllland o nouュ
perechc cu un alt elcv carc a sustinut pozilia ,,prO" pentlu a― si compara argumentele.
i cu perechile,,contra''.
Acela,i lucru sc intalllplュ §
Duptt cinci minute,perechile iniliale se reunesc,1§ icomp蹟 滋insellllllこ rilc§ i↑ n alte cinci
lllinute↑ i completeazユ lista de argumentc.In continuarc,pcrcchile din gl■
§ lpllrile initiale de
patl‐ tl inccp sl dezbattt cu adevttrat problema Cel llllai bine cste ca iecare partc sl lnccap五
prin a―§i formula cltt pozitia,Oferind apoi argumente.LIsali dezbatcrca sユ continuc timp
dc 8-1 0 1ninute.La sI遺 § it■ll acesttli interval,invitali reprezentanli ai Ce10r doutt punctc dc

vedcrc s江 -5i cxprilnc concluz五 le Optional,puteli s滋 le dali cateva lllinute in carc sl sc


gandcascttla ceca cc cred ei cu adevttrat despre problem江 isユ discute acest lucru in grupul
§
lor sau lc putcli cere sュ scrie liber timp dc zecc lnillutc dcsprc pozilia 10r adevttrat江

O ⅣIetoda colturilor

Accasttt stratcgic cuprinde mai mulli pasi,Un五 dinttc ace§ tia presupun munctt individual江 ,

all五 munctt in grup.


Primul pas constX fn prezentarea temei si a unor inforlllalii generale.Acestea scⅣ esc
ca introducere in cadrul etapei de evocare.Este clar c五 ,pentl‐ u a aplica cu succes aceast江
stratcgic,clevii trebuic sユ §tic catc ccva dcsprc tcma discutatX,astfel↑ ncat s江 _,i pOattt for―
mula o opinie in cunostin!ユ de Cauzュ § i dc la bun inccput.Accasta nu inscamn江 ,ins江 ,c五
trebuic stt fle experli↑ n dOmcniu inainte de a― § i forlna o pttrere(pasul dOi),In rCalitatcラ
pttrerilc noastre se bazcaztt adcsca pc factori care nu sunt in legaturtt directtt cu problema in
cauz江 §i ttungem sユ dcscopcrim acei factori abia cttd ni sc cclc stt ne mot市 ユ m pttrerea.
Pasul trei prcsupunc lnunca individualtt a clcvilot pcntrtl a¨ §
i cxprirlla pozilia prOpric.
Aceasta mseamntt ctt iccare cicv trcbuie stt ia o atitlldine inainte de a― ia■lzi pe ccilalli.
Chiar dactt pentru unii cstc grcu,aceasa pa■ e a procesului cste fottte importanti stim c五
anSele dc a nc implica in procesul de invttlarc Stlnt mult inai mari§ i
§ calitatea invtttユ rii lllult
mai buntt cand am i■ ■
izat ccva pc una din ideile care se discuttt Accst pas poate i vttzut ca
intcgrat in llna din cclc doutt ctapc alc cacinllui,ln illctie de fCllll ctlm privirll strategia:
dactt o privin■ ln ansamblu sau dactt nc uitttm doar la accst pas.E)in perspectiva strategici
globale,"collurile"sunt o activitatc de refleclic・ Pasul acesta,luat singuL se integreazユ in
ctapa de cvocare,pentlu ctt strategia va pcll■ lite rnult rnai rnulte disctll五 i deZbatcri,urmate
§
dc re■ ectic,p`h五 la smr§ ittll act市 ialii

34
Pasul patru cste o colllpOnenttt escntialtt a strategiei,ce presupune ca clevii sユ adopte
flzic o pozilie clar江 ン
ヘceasta cste o aill■ larc publictt a gandir五 1。 r,care ti obligtt la o RDrlllu―

larc mai catcgoricl a p■ lnctului lor de vederc.Accst pas subliniaztt faptul ctt iccarc arc o
ヽ opinic si ctt accste opinii contcaz五
Pasii cinci,,ase si sapte pot i vttzuti ca linand de ctapa realizユ rii scnsului.2へ cum elevii
asculttt pう rerilc colegilor§ i cantttresc sensurile care sc constrLliCSC in legttturtt cu problcma
discutaぬ Acum este impo■ ant stt monitorizlm conversatia,astfcl incat sユ sc audi multc
voci si din toate grupurile.
Pasul opt cste esenlial El le ofertt elevilor posibilitatea dc a― § i schilllba punctul de
vcdcre si dc a o face in public.Dactt vlcn■ s五 ―i facelll pe clcvi si gandeascュ critic,atunci ei
trebuic sl inleleagう ci gandirea tc poate duce la concluz五 diJbrite si cユ a― ti SChilnba pう rerea
cste un rczultat fllcsc al prOccsului dc gandire autelltic.Acest pas lc cerc clcvilo二 dc asclnc―
nca,s江 ―si alticulczc ideilc cu claritatc,pentrLl a le putca comunica cclo■ lalti.Estc important
si avcm pttrerin dar acestea sunt§ i lllai valoroasc atunci cand lc putclll impttrt五 §i altora in
asa■ l↑ ncat stt ie intcleSe.
Rezumarca pozitici Si argumcntelor gl■ lpului§ i apoi rcdactarca unor lucriri scrisc indi―
vidualc,asa cun■ cerc pasul nou五 ,cste o activitatc de refleclie・ Atat activitatca dc grup,cat
si cca individuali subliniazう fapttll ci elev五 sunt,in cele din urm江 ,responsabili dc opin五 lc
si collvingcrilc lor propr五 ,pe care trebuic sユ § i le poattt sustine.Binefnteles cユ pttrerilc lor
pot sl sc intemeiczc pc gandurile si fntelepciunca altora da鳥 ↑n flnal,ci trebuie sユ poatユ s江
i le exprillle fn propriilc lor cuvinte.
§

O Linia valoric五

Estc un excrcitiu de CXprilnarc a opin五 lor§ i de investigaliC independent江 .Ea cuprindc ur―
nlitor五 pa§ i:
1.Profesorul pune o intrebare la carc rユ spunsurile pot fl gradate.
2.Elev五 sc galldesc la rlspuns singuri si pot s江 §i-l noteze pe o hartic.
3.Elcv五 se aliniaztt apoi, alegandu_§ i o pozilic carc rellcctう punctl11 lor de vcdere
Pentl‐ ll a face acest lucnl,trebuic stt discutc cu alli cleVi rttspunsul la intrebarc
4 Elevii pot continua sユ discutc rう spunsul cu vecin五 din stanga si din dreapta lo■
5 0ptional,dupユ ce s― a constituit liniai ca sc poate indoi la Π巧loc,pCntrtl ca clcv五 cu
vedcri divcrgente stt poattt sta dc vorba

・ Recenzia prin rotatie


Estc un cxcrcitiu cC prcsupune llli§ carea prin clas五 ,presupunand urllltttoarele activitili:
1 6-8 intrcbttri sunt scrise pe coli de haltie separate care sc atamtt pe pereti.
2 Fiecarc intrebare revine unui gltlp de 3-4 elevi.Acc§ tia sc duc la coala cu intrebarea
rcspcctiv江 ,discuttt intrcbarca tilnp dc cinci lninutc§ i apoi scriu rttspunsul
3_La scmnalul profesorlllui,gmpurilc sc mutユ la coala url■ 江toare,citesc intrebarea si
rttspunsul carc a fost scris de grLlpul precedent§ if§ i adaugtt propr五 le comentarii
4 Profesorul dtt din nou semnalul dc rotire repetand procesul,daci c posibil,panl cand
gmpurilc revin la intrebarca initialユ ・
つ0
くυ


・ Echipe― jocuri― turniruri
Aceasa tcllllic五 (Slavin,1986)presupunc hvttlarea prin cooperare si apoi aplicttca indivi―
dualtt a celor invtttatC mtr_unjoc competitiv.Mai exact,se forlneaz五 ,,cchipe― cas五 "eteroge―
nC(adiCtt grupuri cu abilittti mixtC),Care invttl sau rccapitulcaztt ccca cc s― a invttat・ Apoi,
indi宙 zii se lllut五 ↑
n echipe de tumeu omogcnc(adiCX grtlpwi cu abilit五 !i egale)pcntrLl a SC
intrece fn廿 ―
un joc bazat pc cclc inv五 late・ In mOd obi§ nuit,jocul consttt in a rこ spunde la
↑ntrebttri Pentnl flccarc rttspuns corect,flecare individ ca§ tigtt un punct.Duptt turneu,ic―
care clev sc↑ntoarcc in cchipa― castt cu un anunlit scor.Echipa insumcaztt accstc scol‐ Llri si


§i calculeaztt punctttul,iar apoi sc stabilesc echipele castigxtoarc.
Pe langtt faptul ctt lc ofertt elc宙 lor ocazia de aづ i exersa dcp五 nderile de mvLare in cola―
borare,lnctoda dtt posibilitatea forlnttrii§ i cxcrsユ rii unor dep五 nderi socialc,printrc care
spo■ i宙 tatea.inainte de a↑ ncepe tumirurilc,discutati cu CIC宙 i cc mscamntt spiritul sportiⅥ
cerandu… le stt dca cxemplc concrcte.Accst fapt va creste probabilitatea ca clevii stt sc ia la
intrecerc intr― un llllod prictenesc.

Exemplu de instrucliuni pentru Echipe-Jocuri-Turniruri


1" Aiegeli un nume pentru echipd (3 jucdtori).
2.. in echipa voastrd cooperativd, invdlali sau recapitulali . Timp_"
3. Treceti in echipele de turnir (cdte trei).
4. Fiecare echipd de tumir primeqte:
Un plic cu intreb[ri
O fi5a pentrx punctaj
Roluri: Cel care intreabi - citeqte intrebdrile;
Cei care rdspunde - rdspunde la intrebdri;
Cel care consemneazd-marcheazdpunctele pentru rdspunsnrile corecte pe tiqa
de punctaj.
IVotii: Rolurile gr materialele se schimba dupa fiecare tur6. Fiecare individ rispunde la
un num[r egal de intrebSri (de exemplu zece).
5. intoarceli-v[ in echipele-casd cu scorul personal.
6. Calculali scorul echipei insumdnd scorurile individuale" Treceti totalul pe figa cu
scorul echipei-casa gi dali-o apoi profesorului.
7. Se anunld echipele cAqtigitoare.

36
E chip e-Jocuri-Turniruri

Figa cu scorul total al echipei-casi

Numele echipei:

1 Nume Scor

lrlume Scor

Nume Scor

Scor total al echipei:

(Echipeie-casd folosesc acest spaliu pentru a-"si


■︰′

calcula scorul total al echipei dupi participarea


la turnir.)

37
Figa cu punctajul individual

Numele

lnstrucfiwti.' marcafi cu X rdspunsurile corecte qi cu Y rdsp-'rnsurile incorecte .

2
3.

4.

_h

8.

9.

10.

: total rdspunsuri corecte

38
Este mai u§ or sl se foloscasc五 五§
e de puncttt indi宙 duale m timpul tllmirului.Fiecare
elcv vine cu fl§ a personaltt la concurs.Duptt tumit flccare f§ i duce fl§ a complCtattt inapoi,
la echipa― cas五 .

O Masa rotund五 /cercul

Masa rotund五 (Kagan,1990)eSte O tchnicユ de mv4arc prin colaborare care presupllne


trccerca,din inan五 ↑
n lnttn江 ,a unei coli dc ha“ ie si a unui crcion,in cadrul unui grup■ lic.
De exemplu,un membru al grupului noteaztt o idcc pc hartie si o dtt apoi vccinului sttu din
stanga.Accsta sc五 c,i cl o idee si dtt coala§ i creionul urlntttorlllui.Mctoda arc si o variant五
in care flecare individ are un creion dc alttt culoare,i numai cOala este cea trccuttt din inanユ
in man五 .Aceasttt a doua variantユ prczinttt avantaJul ctt fi obliga pc toll elevii stt contribuic,
in IIlod egal sit tn plust ti dtt profcsorului posibilitatca stt identiflcc cont五 butia flecttnlia.

Cercul(Kagan,1990)CStC fo■ 11la Orah a mesei rotunde.Fiecare mcmbru al grupului contri―


buic cu o idee la disculie,in l■ od sistematic,de la drcapta la stttga.


・ Interviul ttn trei trepte

Aceasta este o tehnictt de inv4arc prin colaborare(Kagan,1990),h Care partene五 i sc inter―


vieveaztt reciproc,in lcgttturtt cu un anumit subicct.De exemplu,11ltr― un grup de trei,clcvul
A ll intervieveaztt pe B,iar C inrcgistreaz五 ,m scHs,aspectclc principale ale disculici・ Dup五
iccare inteⅣ iu rolu五 le se schimb五 ,pe...■ il`hdu… li¨ se tuturor membrilor stt ic Mspundtt la

ntrebttri.
Intr― un grup de patru,ccle trei trepte pot fl llnntttoarelc:A ll intervicveaztt pe B,C pe
D§ i apoi roluHlc se schilnbtt in cadnll flecttnli〔 ダup,u.111加 d ca,in flnal,ln plpul de patru
flecare individ stt rezullllc rttspunsul partenerului.
Interviul ln trei trepte poate fi inclus in o五 cc tip de leclie,iar continutul sttu poate stt se
refere la orice subicct.iSc poatc folosi,de excmplu,urlntttoarea structur五 :

・ pentru a anticipa conlinutul care u■ lcaztt stt se discutc:"Cc aspecte lcgatc de accast五
1■

problelntt ali do五 Stt discutali?''Sau,,Ce stili dtta dcspre aceasttt teln五 ?''
O pentru a↑ Inp激 五i din experienta persOnaltt sau pentru a exprima opinii:,,Carc sunt
§
eten?Enumerali trCi。 ''sau,,Dac五
calitttlile pe care le prettili Cel mai mult la lln p五
V― ali putea intoarcc fn viitOr'undc v¨ 叫i ducc?Cc epoctt ali alege?Cc schilnbttri
socialc ati facc?"
・ pentru a re2mma ceca ce s― a predat tt leclie:,,Cc ali mai vrca stt afltti in cOntinuarea
leCtiei de asazi?"sau,,Care vi s¨ a pttrut cea mai semniflcat市 五idcc din lccliC si de
ce?"sau,,Cc veli face pcntru a aplica ceea ce 4i mVttlat azi?"
・ penm a veriica tema:,,Care au fost punctele chcie din lectura pc care ali avut¨ O de
prcgtttit?"sau"Care a fost cea mai interesanttt parte a temci― sau cea mai diflcil五 ?"
・ pentru a discuta diverse concepte:,,Culln se preocuptt farnilia voastrtt de problemele
mediului?''sau,,Cum ali rcz01Vat problcma dc matcmatic五 ?''sau,,Care estc ipoteza
sau prediclia vOastr五 ↑n acest moment?"

39
O Controversa acadellllic五

1.Profesorul pregttte,te pentru disculie una sau mai multe aimlalii care pot da nastere cel
pttin la dOutt pllncte de vcdcrc difcrite.
2. Elevii sunt distribuili in grupuri de patru.
3. in interiOrul grupuriloち flecttrei pcrcchi i sc dtt un punct de vedcre pe care trebuie
s五 -l apere.
4.Ficcare perccheね ce o listtt dc argumente in spriiinul aCestui punct de vcdere.
5. Perechilc se despart temporar pentru a fonna alte perechi,cu colcgi carc suslin aCela§ i

punct de vederc si l,i colllunica unii altora argumentele gttsitc.


6. Elev五 revin in perechilc iniliale§ if§ i fblllluleazこ pozilia urlnattt de argumente:,,Susti¨
ncm c江 ...っ pcntru ctt X,MZ."
7. Ficcarc pereche fsi prczinttt in felul acesta pozilia,↑ n tiinp ce percchea ccalalttt ascult五

§
i ia notite.
8. Ccle doutt percchi dczbat apoi problema.
9. (6ン ′
Jθ 4α のPCrcChi10r li se poate spune stt schimbc pozil五 le intrc ele,i stt reia pa§ i de
la 4 1a 8.
lo.in sttrsit,elevii nu mai ap激 五nici un punct dc vcdcrc,ci mcearctt stt aiullgtt la consens,
in lulllina celo■ lnai bunc argumente care au fost aduse fn discutie.

S“ srJ“ ′
″α′θ Jι J′ あ α
わ′κι
イ′ rFJJ
Pentru accasttt activitate trcbuic urlnali toli pa§ 五 activitこ lii prccedcntc prczcntati la cOntrO_
vcrsa acadcmic五 ,mai pulin ultimul.Duptt ce grupul a sclcctat cinci sau sasc argumente in
Spriiinul punctului sttu de vedere,o parte foll.luleaz江 nね la cCICilaltc accstc argumcntc,2轟

instt aづ i forlnula pozilia.Elevii din cchlalt grup discuta ctteva minute si forlnuleaztt o pozi―

tiC Carcの ρκ ZJれ ″ ′24θ 勧 ′グθソθル κ α′θιル ブ


′αル gr"rを 力 sル θり ∫プの 政 ra αζ多 θ4′ θ

錫 ¥フ ″夕 れν′αεθs勧 ノρ夕んε′グινθル 713.
Acelasi grup l§ i expune apoi argumentele in spr」 inul prop五 ului punct de vedere iar
grtlpul advers forlllulcaztt acest punct de vedcrc si aducc argumentc suplimentare,dup五 o
discutie dc catcva lllinute.
Ulllleazこ apoi dezbatcrca propriu― zis五 ,flecare grup suslinand punctul dc vcdcre inilial
al adversarilo■
Dup五 10-15 111inutc de dczbatere,flecare grup trcbuic stt fo..■ lulczc o conCluZie,care
consttt m rcairlnarea poziliei grupului,insoutttde celemai putemicc argmcntc carc s― all adus.

Cθ θッιパα ″S″ ″ グ
“ `θ ``お
Aceasa stratcgic,ca si cca prezentattt mai sus,cste menia s五 _i ttute pe ele宙 s五 ―
`″
§i pregト
teasc江 § is五 ―
§i prezinte argumentele,precum sis江 ―,i asculte cu atenliC COleg五 .Se recomandユ
ca accasttt stratcgie stt fle incercat,la inceput pc o tcmtt care nu Fi implictt afectiv pe elevi,
prezentattt insユ ↑
ntr― un mod atracti、 Ъprin intc11.lcdiul unei povestiri sau al unui studiu dc

caz,dc excmplu.
Duptt cc se prezintユ tema,se forllnuleaz五 ↑
ntrcbarca binar五 §
i clasa estc impttnitttin dou五
grupuri,flccarc adoptand un punct de vedere diferit.
ヽ4atcrialul dat de profcsor se citeste apoi de ctttre elevi↑ n pcrcchi,flccare pereche pre―
gatind o listtt de argumcntc ln spriiinul punctului lor de vcdcre.Pcrcchilc pot apoi sユ ー §i dis―

cute listele cu ceilalti ele宙 dinjumttatea lor de clas五 .

40
In continuare,Incmbr五 unuia din ccle doutt grupuri lsi prezinttt argumelltele.Celttlalt
: gl‐ up poatc pune intrebttri dc clariflcare in accasttt etap五 ,fartt a contrazice instt argumentcle
l preZentate Al doilea grup?§ i prezilltX apoi argumentele m acelea§ i cOndilii.
Elev五 se reintalnesc apOi?n gnlpurile illitiale si discuttt argumcntele par!五 adverse,
hotttrand ctte sunt cclc lnai putcrllice cinci.
Apoi cele doutt grLlpuri prezintユ pe rand listele lor cu cele cinci argumente ale ce10rlalli.
I)in nou se pot punc doar fntrebttri de clariflcare.
Discutia estc mai dep[耐 c deschistt pcntrll mtreaga clas江 ,clc宙 i rcluand attumcntcle
care li s― au pht celc lnai puternicc de o partc sau de cealalt五 .Profesorul le poate nota pe
tabl益 ,discutand cu elev五 dc ce un argument sau altul este putcrllic sau nu.
In cele din urlnこ ,clev五 pot fl invitali stt decidtt care cstc cu adcvこ rat punctul lor dc
vedcrc pcrsonal§ isユ ー
l exprilnc in scris,lmprcuntt cu argumentelc lor.Accastユ compunerc
poate avea strLICtura:

1.Fonnularca punctului de vederc


2 Argumente in sprttinul accstuia
3 Concluzic(ln care sc arattt de ce punctul de vederc respcctiv estc sprゴ init de argu―
mentele date)

. Gflndi{i / lucra{i in perechi / lucra{i cflte patru


1. Profesorul pune o intrebare sau d[ o problemS.
2. Fiecare elev se gdndeqte singur la rdspuns.
3. Elevii formeazd. perechi, fiecare vine cu solulia proprie qi discut[ in continuare pro-
blema.
4. Perechile se aldturd altor perechi pentru a discuta solufia.

. Mai multe capete la un loc


1. Elevii formeazd" grupuri de trei sau patru.
2. in grupurile mici, se numdrd de la 1 la 3 sau 4.
3. Profesorul pune o intrebare sau dd o problem5.
4. Elevii se gAndesc singuri la solulie.
5. Elevii discutd apoi problema in grup.
6. Profesorul spune apoi un numlr qi toli elevii care au acel num[r raporteazd, clasei ce
s-a discutat in grupul lor.

. Creioanele Ia mijloc
CAnd elevii incep s[-qi expund ideile in grupul tipic de invdfare prin colaborare (3_7 mem-
bri), fiecare elev igi semnaleazd, contribufia punflndu-gi creionul pe masd. Odatd ce un elev
gi-a expus punctul de vedere (adicd a luat cuvAntul o datd), el nu mai are dreptul si
vorbeascd p6nd cdnd toate creioanele se afl6 pe masd, semn cd fiecare a avut prilejul s[
vorbeasc[ o datd.
Este important sd le amintim elevilor ca tofi membrii grupului sunt egali qi nimeni nu
are voie s[ domine.

41
Profesorul poate alege un creion gi poate intreba in ce a constat contribufia posesorului
acelui creion la disculia care s-a desfrgurat.

. Comer,tul cu probleme
1. Profesorul line o prelegere sau dd de citit un text (trebuie folosite activitdti de evo-
care adecvate).
2. Elevii sunt dispuqi in perechi formate la tntflmplare.
3. Perechile identific[ patru sau cinci idei principale in prelegere sau in text.
4. Perechile se al[tur[ apoi altor perechi pentru a discuta ideile principale gi a clarifica
anumite lucruri.
5. Fiecare pereche scrie apoi un set de intrebdri sau o problem[ pe care trmeazd s-o re-
zolv e cealalt[ pereche.
6. Cele doud perechi se aduni din nou qi igi pun intrebdri una alteia sau igi dau una alteia
problemele pentru ale rezolva.
7 . Cei patru elevi concluzioneazd ce au invdfat din exercifiu.

. Mflna oarbi
1. Profesorul imparte materialul care trebuie studiat tn mai multe p[r,ti. Fiec[rui elev
din fiecare grup i se dI o parte din text sau eventual, dou[.
2. Fiecare elev parcurge materialul pdn[ ajunge sd se familiaizeze cu el suficient de
bine ca s[ il poatd prezenta colegilor.
3. Elevii din fiecare grup lucreazd impreund pentru a determina care este ordinea
fragmentelor in textul original.
4. Elevii igi descriu fragmentele gi igi pun intrebdri dar nu au voie sd se uite la p[r,tile
celorlal1i.
5. Dup[ ce materialul a fost organizat, elevii discut[ dac[ secvenla este logicd, incearcd
sd rezolve problema, sesizeazd. implicafiile etc. Ei pot rearanja fragmentele dac[, in
timp ce lucreazd cu texful, ajung la concluzia cd e necesar.
6. Elevii reflecteazd,la strategia pe care au folosit-o pentru a organiza materialul. Cine
ce a fIcut? Ce plan au folosit? Ce indicii au folosit?

. Exerci,tii care presupun mi$carea prin clasl


Amestecarea
l. in grupuri mici, elevii numdra de la 1 la 3 sau 4.
2. Profesorul pune o intrebare sau dd o problemi.
3. Elevii discutd problema in grupurile casd.
4. Toli elevii cu numdrul 1 se duc apoi Ia masa urmdtoare gi expun solufia gisitd in
grupul cas[.
5. Elevii revin in grupurile cas6.
6. Profesorul pune o altd intrebare sau d[ o alt6 problem[.
7. in grupurile casd, elevii o discut6.
8. Elevii se rotesc din nou, dar acum cei cu numdrul doi se mutd cu doud mese spre
st6nga gi expun concluziile propriului grup.
9. Se continu[ in acest fel cu num[rultrei g.a.m.d.

42
Amesteca{i-vI / inghe{a(i i forma{i perechi
1. Elevii ridicd gi circuli liber prin clas5.
se
2. Profesorul spune ,jnghe1a1i" gi elevii se opresc.
3. Profesorul spune ,,Formati perechi" qi flecare elev formeazi o pereche cu colegul cel
mai apropiat de el in acel moment, agezdndu-se unde sunt locuri libere.
4. Prof-esorul pune o intrebare gi elevii o discuti in perechi.
5. Procesul se repetf, de mai multe ori.
6. O variantd a metodei se realize azdprin aranjarea elevilor in doud cercuri concentrice,
cu numdr egal de persoane in fiecare. Cercurile se rotesc in sensuri opuse pind cAnd
cineva spune ,,Inghe[ati". Persoanele care se afld fatd in fat[ in acel moment tbr-
meazd perechile.

43
O TEXT:Cat ne putem lこ sa otrivili Cu plumb?

S′ α′ θ″ Dο dン

Spccialistii m problemcle mediului si cci care lucrcaztt m domeniul sh激 五lii publice sullt
de rnulttt vreme con§ tienli dC pericolul pe care ll reprezinttt pentru cOrpul omencsc plumbul.
Acum,tim ctt mii de Oameni§ i¨ aupierdutvederea sau au ttllnS Stt Suferc dc demenl五 m Evul
ⅣIediu pentru ctt lllttcau din farilr五 sm五 1luitC Cu plumb sau beau aptt din cttni sau levi
ねcute integral sau pa4ial din plumb.in acest secol,s_a mtamplat ca persOanc care au bttut
whisky fabricat ilegal stt Orbeasctt sau chiar mai rau,pentru ctt bttutura cra distilattt pnn
radilt° are dc masini care aveau miczul de plumb.
In Statele Unite,plumbul a fost elinlinat din bcnzina f010sittt de autOmobilc in an五
'70
si,de asemenea,din vopselele pentru zugrttveli.S_au propus reglementttri care stt interzic五
alicclc cu plumb,pentru ctt in decursul ani10r acestea otrttvesc anilnalelc s五
lbaticc care lc
mghit:un exemplu m care vantttor五 缶§i§ i grttbeau moartea act市 ialii lor preferate de timp
liber.

Plumbul fblosit dc gencraliile anterioarc se gttscste si in altc 10curi in afartt dc iazurile


Cu ralC S五 lbaticc.Plumbul din agrttvcli care se scOrQjesc Sau din resturi dc zugrttveal五
1五 sattt pe langtt fundaliile Cl江 diri10r care au fOst vOpsite de mai multe Ori otrttveste cOpi五
.

Tinerii care 10cuiesc mai mult de sasc ani h case m care concentralia de plumb cste mare
pot pierde,duptt estim五 五,panttla cincisprezece punctc din coeflcientul lor dc inteligenttt din
cauza acestei otrttvi invizibile.
In Statcle Unite,Agenlia pentru Protcclia MCdiului(APM)prOpune anumitc limite,
care trebuie aprobate dc COngrcs,pelltru nivelul lcgal acceptat de toxine din mediul incOn―
jurttto■ Locuinlcle care au nivele excesiv de ridicate de plumb rezidual pot fl cOndamnate
dc dcpartamentclc dc sttntttatc public江 10calc pe baza reglemcntttrilor elabOratc dc APNI
Dar cattt otravtt cste prea mult五 ?
Orice cantitate de plumb in mediul lncOtturtttor poate dttuna mtr_un fel crcierului.D鉗
a SCわ a de tOt plumbul existent ar i foarte costisitOr dc excmplu,a dajos tOattt zLlg通
veala
de pe clttdiri pantt la c灘 五 mid五 ,sau a sユ pa solul in jurul f■ lndatii10r(tOatc accstca presupu―
nand inuncitori carc stt flc ci↑ nsisi fOarte precauli)一 i apoi a arunca tOtulin grOpi de gunoi
§
scumpe,periculoase si tOt mai rarc. Pentru a stabili,in cOnseciniこ
,niVele,,acceptabile'',
APNI trebuie stt gandeasctt reglementttrile linand cont dc ceea ce estc de dorit§ i ceca cc cste
posibil dc lhcut sub aspect econolnic.intr_un b10c de ora§
,pentru a indepttrta plumbul carc
facc cOcflcientul de inteligenitt SI SCadtt cu cincisprezcce puncte in dccurs de§
asc alli din
Vitta unui copil ar fl nevOie de 50.000 de dolari pe familic.in cartierele sttrace,unde fami_
¨
liile se lupttt s江 si plttteasctt chiriile dtta Subvenlionate dc stat§ i undc bugettll agenlii10r de
asisten!五 sOCialtt este dtta Subliat,acesti 50.000 de dola五 sunt greu de oblinut.Dar chiar
dacl s_ar cheltui acesti 50.000,cat plumb dttunユ tor ar rnai rmane in aceste loc■ lri?
Spre sf予 §
itul anilor i80,oamen五 dc,tiin,五 de la APNII au Facut niste descOperiri descu―
rttatOarc.§ i duptt ce au fost↑ nhturate reziduurile care conlineau plumb din interiOrul§
i din
cxtcriorul unor blocuri de locuinle din New York,m apartamente tOt a mai rmas desttll
plumb pentru a cauza picrderca a cinci puncte din cocflcicntul de inteligeni江
i rnulte alte
§
probleme cop五 lor carc locuiau ln accle clこ dili tilnp de sase ani. S― a dovedit ctt plumbul

45
patrunsese in c灘 五Inizilc perelilo鳥 prOvenind din gazele de c§ apament ale lna§ inilor§ i auto―

camioanelor care trccuserこ pc acolo timp dc,aptezeci dc ani.


Dacこ APIIl ar stabili limita de toleran,sub acest,,cinci pllncte cocflcicnt inteligen,'',
sute de ln五 ,poatc llnilioanc dc oameni ar trebui evacuati din zOnele principale ale orasului.
Pentru a fl intr¨ adcvttr m siguran!五 ,Cl五 di五 le ar trcbui dttamatc si m。 lozul transportat h
locuri unde stt fle ingropat astfellncat stt nu inai fle un pericol pentru mediu.Aceste"gropi''
ar i eno.11le,mai mari dectt multe metropolc ale lumii.Locuitorii cci mai afectali de aCCas_
ttt problemこ sunt cei sttaci,pentru ctt de obicei locuinlele 10r sllnt cclc mai apropiatc de
,oselele cu traflcul cel mai intens.
Oamenii de stiini五 ,ecOnomistii,inginerii si politicien五 carc lucreaztt pentru Agentia
pentru Protcclia MCdiului trcbuie stt decidtt llnde stt tragtt linia.Cat plumb c prca lnult?
Unde ar trebui stt se tragtt linia?

46
UNITATEA IV:ATELIER DE SCRIERE
Scriercajoactt un rol cscnlial in educttia pentru o socictate dcschisこ .in primul rand,scric_
rca vinc in sprttinul gandir五 critice,ceca cc cstc important din puncttll de vedere al unci so―
cietttti deSChiSc,deoarece ne aJutX Stt inregistrttm un gand sau o imagine incipient江 ,sl o
flxttnl,stt o urlnユ riln,s沈 o conttlrttm si stt ne sporiln cunostiniele・ Pe plan social,cand gm_
puri dc elevi descriu experientc scmniflcative,ci contribuie la dczvoltarea inieleger五 rcci―
procc,i acest fapt conduce la forlllarca■ lnei comunitttti.
Urlnユ rind traditia instrLICttte10■ la atelierclc de scriere americanc,aceste scsiuni vor
necesita ca prezentator五 sユ conducl senZind drept exemplu:dvs.veli sCric in fata gl‐ upului
astil incat procesele scrier五 dvs.sX Ofere un model pentru ccilalli.

Ce ttntelegeln prin metoda procesualtt a predttr五 scrierii?


Educatorii vorbitori de lilnbユ englczう sunt de acord,intr¨ o mare mttsur五 ,cu cc inscamn滋
procesul scrierii§ i culll trcbuic predat el ゝ
/1etoda procesului scrierii cauttt stt arate clcvilor
cum sa procedeze pentl‐ Ll a prOduce un text bun si le ofertt sistcmatic posibilitatea dc a scrie
texte pline de inleles pentru scopuri personale,attesate unui auditOriu real.

・ AvantaJele lnetodei scrierii procesuale

Carc cstc scmniicatia metOdei procesului scrierii la clevi?Avalltttele pOt i diverse.Unele


sunt schilnbttri lllari carc apar in obicciurile lor intclcctuale,chiar§ ifn modullor dc via,五 .

2へ ltele sunt lnai lilnitatc dar au,totusi,CfCcte impo■ antc cum ar fi schillllbttrilc intervenitc
in vocあ ular§ i in limbttul pe care ll foloscsc.
―Tincrii↑ §
i gttscsc voCea propric ca§ i scr五 tori§ if§ i dezvolttt respcctul faltt dC prOpr五 le
lor ganduri sau experientc
―Scrisul le confcri tinerilor o vizillne lnai prof■ lnd江 :scriitorul punc pe haltie o idec,
apoi↑ §
i analizcaztt acea idcc tipユ rit五
§i,pantt la urlllユ ,are o idee mai interesantユ ,dcclan§ ath
dc prima
―Scrisul ata'Curiozitatca tinerilor§ i fi transformtt m obseⅣ atori mai activi.
― Scrisul dezvoltl constiinta tinerilor faltt de experientclc si greutユ lile COlegilor lor
Scrisul in comun contribuic la constrllirca comLlnittttii.
―In mttoritatCa clasclo鳥 scrisul imbuntttユ leSte capacitatca de a citi a tincri10r prin faptlll
c江 li dctcrlllinう,,sh citeasctt precum scr五 torii",cu o lnai b■ lll益 ↑
ntelegerc a inodului↑ n care
textcle sunt crcate.
-2へtunci cand sc aplictt la orcle de litcraturtt sau altc subiccte din programa de fnvユ !ユ

mant,scrisul§ i alte modllri dc investigare sunt un m巧 loc util de mvttlare.
― Orice elev este in stare sl scric lucruri ll■ inunate. Atunci cand aprecienl idcilc§ i

cxpcricnlclC dCScrisc si nu doar corcctitudinca,scrisul dtt flecと nli clev§ ansa de a sclipi in
ochii colegilor

47
・ Necesittttile scriitorilor

Cei carc aLl dCZVoltat rnetoda procesualtt a predttr五 scrierii au avLlt dOi prOfcsori principalii
scriitorii profesionisti si tinerii.De la scriitorii profesionisti am cttutat stt invtttttm:dc ce
anume au ci ncvoic cand scriu si ce fcl de condil五 neccsittt scrisul?ノ ヽpoi,dupi ce am invユ tat
accste lcctii dC la scriitori profesionisti,am inccrcat sユ crcユ m acclc lmprau薇 ri pentrtl tincri

pentnl ca ei stt realizeze acela§ i proces,in conditii sillnilare.De cc au nevoic scriitorii?

l θεαzjブ 、
ル θグ
θη′ Sθ rた .Trebuic sl stim cl,in curand,va venitimpul cand ne vom
`ν `α
a§ cza si volll scric ceva.Dac江 tinl acest lucru,incepclll stt scotocim idei chiar§ i cand
§
nu scriem Ocaziile rcgulate de a scrie sunt importante si din alt motiv Deoarece
multe dintre ccle mai bune idei pc care lc avem nc vin in tilnp ce scriclll, scrisul
regulat nc oferl lnai rnult tilllp in care suntenl foalte deschi§ i la idci noi― chiar idci
pc carc nu lc― alll bttnuit ctt ar exista in capul nostrll.
2.Sub′θθ′
θ θα″ θrgsθ αzあ ァ
ヘcestca sunt dc obicei subiccte pe carc lc― am alcge
` 71C '77′
pentrtl noi insine Totusi,cle nu trebuie sう fle legatc in intregiinc de lucruri care nc
sunt apropiatel putclll dczvolta§ i capacitatca de a ll■ anifcsta curiozitate f7attt dc lumca
din jul‐ tll nostllli dar cste escntial ca lucrLlrilC desprc care scriem stt ne atatc cu五 。
_

zltatea

3 立イbグ θ′
θToti scr五 tOr五 sunt la curent cu altc scrieri Ei stiu ce au scris alti scriitOri§ i
ce brme au fost dczvoltatc pentm a¨ i auta pc scriitori s江 ― §i exprimc ideile.Ccca cc
abstdaascrisseⅣ estcscriitorilordreptmodelpoltltlcceaCeCiinsisiarputcasc面 c
,,Modclelc''inscalllni altceval inseal■ ln五 ,prezcnta cuiVa carc scric in fata ta,Carc
vorbcstc desprc scricrilc sale,artttandu_!i Ch Si Scricrilc profcsionistc sunt,la inceput,
dczordonatc,ratand inceputuri si intorcandu_sc,artttandu_ti CI tCxtul estc insemnat↑ 11

mod brutal,dc mllltc ori,corcctat'1lainte ca o lllici parte din opera scriitorului stt se
transformc intr― o tipユ riturtt impecabilユ ゥasa cum aparc in cirtile pc care lc vcdcnl
publicatc.Firtt acest fcl dc modclareラ originca scricrilor nc― ar ll tot atat dc necunos―
cuttt ca si cca a flllgilor dc porumb.Iati partca fascillallt江 (〕 ineva a spus ctt scrislll
estc o,,indcmanarc dc studio''i scriSul se prcdi cel lllai bine prin cxcmpliflcarc Pro―
isorul trcbuie sl asigure lloodel11l a ccea ceね ce un scriitor.Dvs trcbuie stt porniti
pril■ lul

4/η θ グ θ′́7θ θ だ,α タ グノ′θ/Jl′ ノUnii oamcni scriu pcntlll ei insisi,scriu pagini dc
`ノ
jurnal
`θ sau poczii pe carc nilncni altcincva llu lc vcde.si cSte adcvirat cこ noi suntcn]

lltotdcauna prim五 cititori ai operelor noastrc.Dar maOritatca noastrtt avem llcvoic
si comunicttnl ceva cuiva prin scricrile noastre.Nu cユ anl avea nevoie de laudユ ,ci
mai dcgrabtt dc o puntc care stt ne lege de altc persoanc.illlp江 ●iln ganduri,cxlDcri
entC,idCi in scris,pe carc altfel poate nu lc― am comunica niciodat江
intr_ull sens mai dircct,■ oi,sc五 itorii,dorim sl rostim cu宙 ntc carc vor crca anunlitc
cxpcricntc in mintilc cititOrilor nostri.Oarc am rcusit?Accsta estc un lucru pc carc
i]]lotdeauna vrcm s江 ― l allttm,avclll ncvoie sう ― l alliln dc la un auditoriu
5 θわノ εθ′lr′ /θ ソた■ rメ J Scriitorul vedc prilna varianttt a scricr五 sale ca pc ull bulgarc dc
r′

lut nelucrat, care trcbuie stt ic fiユ mantat, prclucrat pantt cc devinc ceva frul■ los

"Scrisul prcsupul]c rescricre"spull inulti autOri cu cxpcrien15 Dar accst obicci poatc
fl cel lllai grcu lLICru dc infl■ llltat pcntl‐ LI SCr五 torii inceptttori Estc probabil cel lnai

48
bine insugit prin expunere repetatd in fafa unui auditoriu. Dar este motivat de o
angajare fermd gi de dorinla de a face ceva corect.
6. Sprijinul reciproc tntre elevi. Majoritatea scriitorilor profesioniqti coopereazd w alli
scriitori. Mulfi apa\in unor grupuri de scriitort care se intAlnesc cel pufin o dat[ pe
1un5. Ei simt cd trebuie sd implrtdgeasc[ cu cineva ceea ce au scris, problemele pe
care le au gi succesele lor, s[ le impdrtdgeascl cu al1ii care vor infelege experien]ele
acestea pentru c[ gi ei activeazd ca gi scriitori.

. Procesul scrierii
Existd vreun proces prin care toli scriitorii trec pentru a termina o bucatd de scris? in mod
cert rdspunsul este: nu! Dar pare si existe o descriere a procesului scrierii care sd se apropie
cel mai mult de ceea ce fac scriitori atunci cdnd creeazd. Acesta este modelul procesului
scrierii prezentat de Donal Murray (1985) gi Donald Graves (1982). Acest model se dove-
deqte util gi pentru organizarea instructajelor de scriere.
Conform acestui model, cele mai corecte scrieri trec prin trei etape: trecerea in revistd,
schilarea gi revizuirea. Cele care unneazd a fi publicate mai trec prin doud: redactarea gi
publicarea. Oare fiecare bucat[ scrisd trece prin aceste etape, in aceastd ordine? Bineinleles
cd nu. Probabil ci tinerii vor trece prin aceste etape de mai multe ori degi, probabil, nu vor
urrna aceastd ordine. in paginile careurmeazd vom explica fiecare etap[ in parte gi ne vom
opri pentru aprezenta activiteli care sd ii ajute pe tineri sd invefe din fiecare etapd.
Trecerea in revistd. Trecerea in revist[ este procesul de acumulare a informafiei gi de
adunare a gindurilor noastre. Cercetdm ideile de care dispunem in legdturd cu un anumit
subiect, gi incepem sd ne planificlm un mod de a scrie despre acest subiect.
Schilarea. Schifarea este etapa in care ne transpunem ideile pe hdrtie. Schilarea este o
probd, o experimentare. Ne punem ideile pe hdrtie ca sd vedem ce avem de spus despre
subiectul in cauzd. O datd ce le-am scris, putem sd le glefuim, sd le facem mai elegante.
CAnd schifdm, nu trebuie sd avem o atitudine criticd fa![ de ceea ce scriem, fafd de cum
scriem ortografic Ai caligrafic. Acestor aspecte le vom acorda atentie mai tdrzil.
Majoritatea scriitorilor tineri (sau chiar majoritatea scriitorilor) nu au obiceiul sd scrie
mai mult de un exemplar al unei lucrdri. Scriitorii experimentali insi aga procedeazd,. Ei
spun cd scrisul presupune rescriere. Va fi nevoie deci s[ ii incurajdm pe elevi s[-gi schifeze
ideile.
Revizuirea. Dupd ce avem lucrarea scrisi sub formd de schild, putem sd incepem sd o
facem mai bund. Vom imbunltd{i lucrarea in doul etape foarte importante. in stadiul de
revizruire dorim sd vedem ce am avut de spus gi dacd, acel lucru poate fi spus mai bine. Ne
preocup[ faptul ca ideile noastre sd fie clare gi ca ele sI fie prezentate in forma corect6. Nici
in acest stadiu nu ne intereseazd ortografia, caligrafia sau acurate[ea gramaticald. Aceste
probleme sunt specifice stadiului urmdtor: corectura gi redactarea.
Redactarea. O dat[ ce o lucrare a fost schi]atd gi revizuitd, este pregdtit[ pentru redac-
tare. Bineinleles cd redactarea va fi ldsatd la urmd, pentru cd s-ar putea ca paragrafe sau
chiar pagini intregi sd fie tiiate sau addugate in etapa revizuirii. Dupd ce textul este in form[
finald, dar inainte si ajungd la publicul cititor, el va trece prin etapa redactdrii.

49
Elcv五 trebuie↑ nv五 !叫 i cu ObiCCiul de a redacta lucrを廿i.Acest obicei consttt in trci lucrLlri:
tiC Cum s江
a)Stt aibtt grJtt Ca lucrarea s五 五e corect五 ;b)stt ie constienti dC grescli;c)s五 §
corecteze gresclilc.
Pttb′ jε α′θα Publicarca este stadiul flnal al proccsului scrier五 §i,lntr― o marc mttsur五 ,

publicarea lnotivcaztt intreaga activitate.Perspectiva de a ttnpttrtXsi ceca cc au de spus cu


lefuiasc五 § i stt cizelcze lucrarea―
un auditoriu li detcrlnintt pc clevi stt scric,sユ rcsc五 c,s江 §
mai ales dactt au vttzut ctt munca altor elevi a fost apreciat江 .De asemenea,publicarea ti las江
pe clevi S五 Observc lucrttrile altora.O idee buntt este contagioas五 ;o五 ce,de la un subicct
i pantt la obiceiul
interesant la o anurnittt structurtt a actiunii,la un llllod dc utiliza dialogul§
,toate pot f1 1lnpttrt五 §
itc prin intell.■ ediul publicttr五
de a risca ortograflcrea incorectユ
.

O Scrierea eseului argumentativ


tru o or五
Scricrea unui eseu argumentativ constituic o foartc buntt activitate dc reflcctiC pel■
de dezbateri一 sau,invcrs,o dezbatere e o foarte buntt activitate de evocare pentru scrierea
unui eseu argumcntativ.Escurile argumentativC sunt celc in care autortll adopttt O poziliC Si
o ap灘 五aducttd argumente m spr」 inul ei・ Aceste cseuri sunt la fel ca dezbaterile din rcali―
ttte,prin faptul ctt intenlia 10r este de a convinge niste pcrsoane reale dejustetea punctlllui
dc vedere al autorului.Scrierea cseurilor argumentativC estc mai u,oara dactt autorul poatc
s五 ― n plan imaginar pc lllttsurtt ce scric:este
si ilnaginezc publicul,isユ interacliOneze cu el↑
mai u§ or pcntru ccl care scrie dactt arc expericnta interacliunii Cu un public real in legatur五
cu ideile expriinate in lucrare.Scopul exerciliului urrntttor este tocmai facilitarea unei ase―
menea interactiuni・
Pcntru a facilita un proccs intcractiv Tn scopul scrierii unui escu argumentativ,parcur―
geti unntttorii pasi:
1.Cercti↑ ntai grupului stt alcagtt o temtt controversa伍 .Discuttti mai multc altemat市 e
panュ gttsiti una in lcgttturtt cu care opin五 le difer五 ,despre care toti ClCVii pot spune ccva dar
care nu fi implictt afect市 atat de tare mctt disculia stt nu poatユ f温飯le politicoas五 .Puteli

citi o povestire pentru a introduce o ascmenca tcm五 .

2.Arattali ClaSa pentru o scw伍 dezbaterc verbaltt a temci.O vadalぬ estc Jブ んJα ソαJO―

rJca.Dc excmplu,dacX tema cste,,CuIIn nc purtttnl cu oamenii strttzii?'',cineva poate spunc


ctt ar trebui s江 ― i ducerll acas江 ,stt stca cu noi,in tiinp ce altcineva poatc spune ctt trebuie
sl― i evit五 ■l cat putem.Aceste doutt persoane vor sta la capetele linieiラ iar Celorlalti eleVi li
se va cere stt se insirc pe o linic imaginar江 ↑
ntrc ci.in cOntinuarc,lsi vor compara pttrerilc
cu ale cclor dinjuち ca stt sc asigure ctt sc afltt la locul potrivit.Duptt ctteva minute,flccarc
gl■lp l§ i va cxprima punctul dc vedere.Alte modalittti dc gCnerare a dezbaterilor sunt
θ
κ′αttα ル 赤 ε
″JJ y θθ″″ソ θttα α θα虎 jθ at cc pozlllC arc Fn accasa problcm五
3.Invita!i― i

aculln pe elevi stt scrie flec .Aceasa
primtt forlnulare a pozitiei,lnsOlittt de evenmale clariicttri,va constitui p五 mul paragraf al
escului argumentat市 .Dtti… lC Cinci minute pentru a… l sc五 c.Reamilltiti… le stt scrie la dou滋

randuri,1五 sand loc pentru corecturi ulte五 oare.


¨i citeasctt un五 altora
4. Elevilor li se ccre in continuare stt forlneze perechi si s江 §
paragrafele.Ccl care ascula trebuie mtai stt refomluleze pozilia celuilalt si apoi stt spuntt ce
argumente s― ar astepta stt audtt pentru a fl convins sこ adopte acea pozilic.
5.Apoili se dau 10 minute pentru aづ i scrie argumentele,dar nu si concluziilc.

50
Reamintiti― le stt scric la doutt randuri.
6.Partencrii f,i citesc acum lucrttrile unul altuia.Cel care asculttt facc comentarii legate
de validitatea argumentelor aduse.Sunt cle convingatoare?in cele din urln江 ,cl prezice ce
va conline paragraful de incheiere.
7.Elcvii au acunl 10 1111inutc pcntru a― i sc五 e concluz五 le.
§
8.in continuare,citesc intregul escu partenerului.Partenerul refoll■ luleaztt pozitia auto―
rului,argumentcle si concluzia.
9.in urlntttoarelc 10 minutc sc rc宙 zuicsc lucrttile.Ele宙 i pot dori s五 ―
§i cxprime mai
clar pozitia,Sユ forllllulezc argumentele fn asa fcl↑ ncat stt aibtt mai multtt fo4五 ,Sユ ー
§iね c江
concluzia llllai dcllllllユ de retinut.
10.Elev五 pot apoi s五 ―
§i citeasch unii altora lucrarile in grupu五 dc 4-5.Proccdura cstc
la fcl ca cca descrisユ mai sus.

O Procedeul RoA.RT。 (Rol,Auditoriu,Form五 ,Tem五 )

Ain rnentionat mai dcvreme nccesitatea de a― i pune pe elevi stt parcurgtt fn scricrilc lor
intreaga gamtt dc relat五 retOricei diferite teme,pentru dife五 te auditorii,in diferite scopuri.
Procedcul R A.F.T.,claborat dc Carol Santa(1988)adaugtt O dimensiunc suplimentar五 :for―
lllclc diferite.
Procedeul cste ullll江 torul:Profesorul dtt o tema intreg五 clase§ i apoi le cere elevilor s五
facユ brainstorllling in lcgattlra cu rolurile pe care le¨ ar putca avca oamen五 care scriu_despre
accasta temユ .Li sc ccrc apoi stt se gandeascttla un auditoriu pentnl carc scric pcrsoana care
joactt iccarc rol.In cele din um■ 五 ,li se cere stt se gttdeasctt ce forlntt ar trebui s江 lmbracc
scrierca respectiv五 .

Iattt■ln exemplu.Alan Crawford,un foll.latOr amcrical■ voluntar din programul nostrLl,


a condus un atelier↑ n Alllerica Latin五 ,in carc a alcs ca tcma personalitatea Generalului
Augusto Pinochet,fostul dictator din Chilc,carc a ttuns sl stca m arest la domiciliu in
2へ nglia,11lcercand stt scapc dc cxtrttdarca in Spania,undc ar fl fost acuzat dc inc五 lcarea drep―
turilo■ omului.
Crawford lc― a pus pa■ icipanti10r urlntttoarelc intrebttri:,,Cinc ar p■ltca fl cci care scriu
dcsprc aceasta tem嵐 ?Ce roluri arjuca ci?Cinc ar i auditoriul lor?Ce fo■ 1■ 1ユ ar lmbrttca
scrierile lor?"
intrc rOlurile,auditoriile si foll■ lele la care s― au gttdit participantii au aparut:
O Gen.Pinochct,scr五 ndu― le autorittttilor britanice pentru a cere sユ fle pus in libertate si
explicand de ce ar trebui stt se intample acest lucru.Scrierea ar fl o scrisoare oflcial江 ,

carc ar folosi limbttuljuridic.


O Falniliile victimclor Gcn.Pinochet,scriindu¨ i lui si aducandu_i acuzalii・ Accstca ar fl
scrisori neoflciale,dar pline de fb4五 .

O Ministrul Aface五 lor Externc al Spanici,scHindu― i Prilnului ⅣIinistru al Angliei pentrll


a sublinia motivclc pcntru carc Gcn.Pinochct ar trcbui stt flc cxtrttdat.Aceasttt scri―
soare ar fl politicoasユ ,dar ferlnユ .

・ ⅣIinistnll Afacerilor Exteme din Chile, scr五 ndu―i PriIInului ⅣIinistru al Angliei si
cxplicandu_i dc cc Gen.Pinochct sc bucurtt dc imunitatc privind cxtrttdarca.Scrisoa―
rea ar fl oflcial五 ,i scristt in tcllllcni juridici.

51
・ Primul Ministru al Anglici scriind pentru sinc,in jumalul personal,pe mttsun cc
controversa ia amploare.
・ Un dramaturg,scr五 nd scenariul scenei↑ n carc Gcn.Pinochet se plimbtt prin camcra
lui de hotcl,proclamandu_si cu voce tarc gandurile m fala persOnalului s狙 ―ca parte
a unei picse care va fl prezentattt intr¨ o buntt zi publicului din Chile.

Iaぬ pa§ 五carc trebuie llrln4i↑ n des通 §


llrarea act市 itttii:
1.Anlln!叫 itema・ Gttlditi― vtt la O temtt de interes,controversat五 ,eventual,dar nu exce―
siv.Scrieli¨ O pe tabl江 .

2.Faceli un cxerciliu dC brainstolllling pcntrll a stabili rolurile.Cereli… le elcvilor stt se


gandcasctt intai la toli Cei carc ar putea scric despre aceasttttem五 .Ficcare clev↑ §
i va
i apoi
alege apoi un rol.C)altcmativtt este,五 stabilili cu Clasa o listtt dc 4-6 rolu五 §
stt cercti elevilor stt scrie ln ttpuri lnici din perspcctiva catc unui rol.
3.Faceti brainstonning pentru a stabili auditoriul, Cereli apOi Ca flecarc elcv s五 ―
§i

imaginezc auditoriul pentru carc va scrie.


4.Faceli brainstolllling pentru a stabili fo.1..al Cereli ca flecare clcv stt se gttdeascユ la

fo.1.la pe care o va lua scricrca sa.Purt4i diSCulia cu tOattt clasa,pё ntru ca elevii s五
flc stimulali stt gandeasca crcat市 .

5.D4i-lc timp ele宙 lor stt scric.15 20 de minute sunt suflciellte.


6.AranJa1l ClaSa pentru comunicare.Aceasta se poate face in d市 erse feluri.Ele宙 il,1
pot citi lucrttrile in grupuri lnici,le pot punc pc perete pentru a le citi ccilalti Sau le
pot publica Tn rcvista clasei.

. Scrierea din surse multiple - referatul


Unndtoarea activitate il dirljeazd. pe elev in alcdtuirea de referate astfel incAt cercetarea sd
porneascd de la propriiie sale intrebdri gi s6-l conduc[ rnai apoi spre consultarea mai multor
surse de informalii"
Elevilor li se dd o temd sau igi aleg ei una despre care doresc sd scrie. Si zicem cd
aceast[ temi sunt ghelarii. Flecare elev face un tabel in caiet, cu cinci rubrici in care trec
denumirea a cinci surse de informalie. Acestea pot fi: manualut I, manualui II, un articol
dintr-o revistS, o lucrare a altcuiva pe aceeaqi tem6, o prelegere arzitd, un expert local care
poate fi intervievat etc. in partea stAngi a tabelului, elevii trec afirmalii sau intrebdri desple
tem5, de exemplu: ,,Unde se afl6 ghelari?" ,,Cum se formeaza ghefarii?" ,,Cum curg ghe{a-
rii?" ,,Ce vArst5 au ghelarii?" ,,Cetd. api existi in toli ghelarii din lume?" ,,Care au fost efec-
tele migcirii ghe{arilor in timpul glaciafiunilor?" ,,De ce au ghelarii o nuan{d altrastrd cind
bate soareie pe ei?"
Elevii trebuie intdi s[ giseascd asemenea intrebdri ,,de cercetare" qi apoi sd caute rds-
punsurile in mai multe surse de informafie. intreb[rile pot fi generate individual sau in gru-
puri mici. La fel de bine, ele pot fi rezultatul unei disculii cu intreaga clasd despre o temi
inruditd sau pot sd fie formulate de profesor. Varianta mixt6, care conline atdt intrebdri
fbrmulate de elevi cdt gi de profesor, va stimula elevii mai mult inspre cercetare, dAndu-l in
acela;i timp profesorului posibilitatea de a-i dirija pe elevi spre con{inuturlle programei.
つ4
くυ
Intrebtti Manual I ⅣIanual Ⅱ Notilc Interviu
Unde se gisesc
ghetari'/
Cum se formeazd
ghelarii?
Cum curg
ghe!arii?
Ce vArstS au
ghe{arii?

Dupd ce a rdspuns la toate intrebdrile din tabel, folosind sursele alese, elelul poate s[
inceapd scrierea referatului. Cdnd se folosesc mai multe surse de informalie, apar uneori
controverse sau divergente cie opinii, situalie pe care autorul va trebui si o rezolve fie adop-
tdnd o pozilie proprie, fie prezent6ndu-Ie ca atare. Oricum, tabelul stimuleaz[ scrierea gi
ajutd la organrzarea ei.
Elevii pot incepe sI scrie dupi un asemenea tabel sau dupd un ciorchine. Restul pro-
cesului de scriere se va desfE$ura respectAnd etapele amintite anterior.

. Atelier de scriere
Cum sI organizlrn un atelier de scriere?
Am amintit inainte, in cadrul acestui atelier, cd elevii au nevoie sd li se ofere, in mod
sistematic, ocazia de a scrie. Pentru ca un profesor sd poati conduce intreaga gamd de
activitS.fi pe care le-am descris, antrendnd treizeci sau chiar mai mul1i elevi, este nevoie de
un plan foarte bine gandit. Iatd un mod de a organiza un atelier de scriere.
Organizarea timpului
Iatd un plan de organizare a timpului intr-un atelier de scriere:
Programui zilnic ai atelierului de scriere
0 60 ⅣIIN.
02 10 30 50 60 NIIN
lansarea clasei scrls consultalii schilnb dc Opinic lnini― lectiC

Acest atelier de scriere dttreazd. gaizeci de minute, de trei sau patru ori pe sdptirndna. Clasa
este impdrlitd in grupe pentru urmdtoarele activitdgi.
intdlnirea de ,,lansare" s clasei. Perioada incepe cu o qedin![ de lansare a clasei, pentru
aafla cine, ce subiect abordeazd,. Elevii vor avea o lista de subiecte de scris in dosarele lor
(vezi rAndurile de mai jos) aga incdt, chiar dac[ nu au nici o lucrare inceput[, vor avea deja
o tema despre care s[ se poatd scrie. (Cu toate acestea, profesorul a depus deja eforturi
pentru a afla aceste teme gi qi-a notat, la inceputul anului, lucruri interesante despre fiecare
copil, aga cd va avea c6te ceva de sugerat, in situalia in care elevul nu are nici o idee.)
Mini-lecfii: Profesorul poate introduce o scurtl leclie despre scriere: o modalitate de a
produce descrieri puternice, inceputuri captivante, argumente structurate gi aga mai departe.
Maj oritatea mini-lecfiilor au urm[to ar ea structurd :

53
1.Profesorul idcntiflctt o problcmユ comuntt a scrierilor multor elevi.Problcmele trcbuie
stt■ e de a§ a natura incat elev五 .Cei din clasa intai,dc exemplu,sunt gata sI
stt le↑ nteleagユ

inVCte ctt primul cuv衡 ■ din propozitie sc SCric cu mttuSCula一 dar de obicei ci nu sunt
prcgtttiti Sこ iniCleagtt ctt ideile legatc trcbuie stt se grupezc in paragrafc.

2.Profesorul identiflctt sau inventeaztt exelnple de texte care demonstreaztt problema


intr― un context.Exemplul poate fl unul negativ(dupttCum am demonstrat m modelul atclie―
rului de scricre)Sau pOatc i unul pozitiⅥ cum ar fl un fragment scris dc un protsionist,
excmplul pe care elcvii s五 -l urmeze.
3.ProfesorLll↑ i indeamntt pc ele宙 stt aplicc lectia imediat,pe un fl・ agment scris de ci
i rug五 ■l pe elcvi sう se gnlpeze in
Continuttnl exemplul introduccr五 :pasul urmtttor va fl s五 ↑
perechi,stt ia niste lucrユ ri pe care stt lucreze si stt exalllineze introducerca.Sunt foartc bune
acestc introduceri?Dacl nu,vor trcbui rcsc五 sc,pentru a fl ctt mai convingtttoare.(Rctincli
ctt s― ar putca stt fle ncvoie stt le aratallll elevilor cum stt scric o noutt introduccre pe ctte sI
o atasezc la lucrare in locul introducer五 ぬiatc.)
trebuic stt le urlll江 ―
4.Adttugユ n■ acel punct sau trユ sttmrttla lista de lucruri pe carc elev五
reasctt in cursul revizLlirii sau corectur五 .Sugestiilc pentl■ l§ cdittiele dC lucrtl contin lnultc
puncte care nu vor putca fl intelesc de elevi dccat dactt au fost invtttali Cu gr」 五
・Punctele
prcdate in mini― lectii VOr i cxersate de multe ori,panュ cand vOr fl insu§ ite;acestね pt este

nccesar dactt aceste puncte se adaugう la o listX in continutt cre§ tcre a punctelo■ care sa flc

discutate la consultalii

刀″ρα′グθ ∫″れα′scrお タルj.in decllrsul um■ 五 toarclor cincisprezcce minute,toti ele宙 i


scriu.Acesta cstc unぬ stimp de liniste.si prOfCSorLll Va Scric m primclc cinci minutc;accst
luCrLI Va COlltribui la stあ ilirca ullui climat dc lucm independent.in urmtttoarele zece
minute,profesorul se poate plimba prin clasユ ,trecand pe la ele宙 ,incuraandu― i stt scric.
Sfatul ccl rnai bun ca profesoml stttrcacユ prirna dattt pe la cei care par stt aibtt probleme cu
scrisul.

Cθ η た″〃
s“ ′ Duptt cincisprezecc minutc↑ ncep conferintele・ PrOfesortll poatc conducc
`・
o consulta!ie cu intreaga clasユ ,cu un grup lnai restrans sau cu un singur elcv.Elevii se pot
consulta cu partencriilor sau cu un gl■ lp mai mic.Vom discuta accste con会 〕
rinte in randurile

ce urll■ eaz五 .Elevii carc doresc sl continuc stt scrie↑ n acest timp sunt liberi sユ o fac五 .

Sc力 J711わ グθθρJκ ブ Ultimelc zecc llllinutc sunt rezervatc pentrtl schilllburi dc opinic.
C・

Proisorul va trebui stt alcagtt elevi care au progrcsat cu schila fOarte binc sau alc cttror tcme
par interesante.Elev五 i
care f§ i vor fmpttrt五 § impresiilc vor trcbui rotati deOarecc,intr― o
pcrioadtt de zece nlinutc,dott unul sau doi elevi pot lua cuvantul.un五 profesori lungesc
timpul alocat acestlli schimb de pttcri,a§ a mctt sュ includユ trei ele宙 pe zi.in acest fcl,
iccare clcv va ttungc Sttf§ i↑ mpユ rtあ casctt lucrarca cu ccilalli O dattt la doutt s如 伍mani

Cο れグタθθrθ α εθηstr′ ′
α′J〃 θκExisttt doutt tipuri principale de conferinlc in Cadml unui
atclier dc scricrei consultaliile COnduse de profcsori§ i consultaliilC COndusc dc elevi

Cθ ηsaJ″ ″J′ θθθηグクsθ グθ′^中sθ rJ.Dactt scrisul presupunc rescricrc,atllnci predarca


79 cl
presupune FnOdelarc,chestionttc§ i sttrbtttorire.Cand un profesor sc consulttt cu un cle■

54
ajuti eievul nu doar sa igi clarifice scopul gi sa giseascd moduri de a scrie bine; el ii arati
acelui elev gi cum sd pun6 intrebdri care sd incurajeze incercdrile unui alt elev-scriitor.
Profesorii trebuie sd pund intrebdri prin care elevii s[ invele. intrebdrile trebuie ,,si
scoatS" rispunsuri de la elevi gi trebuie respectat intotdeauna simlui propriet5fii elevului
asupra lucrdrii sale.
Con,sultatrii conduse de elet'i. O dat[ ce profesorul a modelat procesul adresdrii intrebi-
rilor in decursul unei consultalii, eievii sunt gi ei pregdtili si lind astfel de consulta{ii, unul
peutru altul. Deoarece vor fi probabii mai multe consultatii in curs de desfEgurare, in acelagi
timp, intr-o singurd sald, este bine ca fiecare elevi sd gtie exact ce sarcini are.

55
UNITATEAヽ た PROIECTAREA sI EVALUAREA

O Proiectarea lectiei

DISCUTAREA SCHENIEI PLANULUI DE LECTIE

Proccsul planiflcttr五 a fostimp五 4it m trei ctape:Jttα ノ


″θグレシc(η θ″α′
θげたちZθ θ ルー
″αρ″ ″
_― ブ
s瀕 ∫ブD夕 ρ″′
θθ″θ .
`フ

レα滋″″ 加 grθ αルθ ″θ J


`響
De obicci,atunci cand aleg Subiectul unei lcc!五 Si Se gandesc culll poate fl abordat accst
subicct,profesorii↑ §
i pun fntrebttri de Ordin gcncral lcgate de importanla Subiectului respec―
tiv§ i de scopurile si obicctivcle lo■ Profesorii carc uttmttcsc dezvoltarea gandir五 criticc fac,
lns江 ,Inai lllllllt deCat atat:ci studiaztt inctt O dattt llllaterialul,cautand modalitttli prin care
acesta stt sprJinC invttlarca act市 五§
i gandirea critic江 .Ambcle punctc de vcderc suntimpor―
tantc.

Mθ π ″ 躍

Dθ βθθs`ι ッαJθ rθ αsa α αsι ″′


θ c2
`髄
-Cun■ se leagtt ca `θ
dc alte tcme pc care lc_au studiat elevii sau cun■ se a§ eaztt ea pe altc
deprinderi pe care si lc― au forll■ at daa?
― Cum ii va prcgttti ca pentl‐ u a afla mai mult si a iniclege mai binc accasttt disciplin五 ?
―Cum se leagtt ca de cxpericn,a10r personal江 § i de interescle lor?
―Ce le va permitc ca stt factt sau stt inleleag五 ↑ n viitor?

Profesor五 cicienli nu sunt rOboli;ei predau din cOnvingere,din inillll江 .Chiar dactt unii
dintre clcvi nu vttd relevanla pc carc O〔 Ic leclia predatこ pcntrLI Viata 10ち un profcsor adev滋 ―
rat ar trcbui s― o scsizezc si stt ic convins de utilitatea ci.
Obsenrali cユ lecliile pot i utile fn diferitc felllri.Un fel de utilitatc este legat de invttla―
rea in sine.O lecliC anumc le poate da clevilor cOnceptcle fundamcntalc pe care sl poat五
clttdi in viitor altc cunO§ tinic.De cxcmplu,un profcsOr poate insista ca elcvii stti stt cunoas_
ctt deoscbirea dintre o constitulie Si un set de legi pentni ctt accasta le va perlllite elevi10r
mai tarziu s五 ↑ ntcleagtt culn poate fl amendatユ o lege nedrcapt五 .

COntinutLll leClici le poate fl util elevi10r m viala lor dc zi cu zi.o leclie Carc fi face sユ
studieze un aspect al vielii fn COmunitatca loち dc exemplu,pOate i utiltt pentrll ctt prin ea
se cult市 I sentimcntul dc apal‐ tcnenl五 la aCel loc§ i aprecierea a ccca cc↑ i incOttOarュ pc
clevi Acest lucnl arc valoare nu dOar pentru ctt sporeste capacitatea unci persOanc de a des―
coperi detal五 intcresante fn contcxtlll familiat cl,l pcntru c五 ↑
i ttuttt pe indivizi sl luptc
impO仕 市a mcsttului prOmOvatね rこ incetare dc mass_media,si anume ctt ar i bine sユ trttim
intr_un loc lnai spectaculos.

57
Pe lingd valoarea conlinutului siu, o leclie poate fi valoroas[ pentru cd ii inva!5 pe elevi
sd desf[qoare procese de gdndire; cu alte cuvinte, ii invala sd g6ndeasc[. Astfel, la inceputul
proiectdrii unei leclii, pe l6ngd intrebdrile legate de valoarea confinutului lecfiei, profesorii
preocupali de dezvoltarea gAndirii critice iqi pun un alt rind de intrebdri, despre procesele
de inv[lare promovate de leclie.

Curu dezvoltd aceastd leclie gindirea criticit?


- Ce informalii din aceast[ leclie pot fi descoperite sau construite de elevi?
- Cum poate fi ales sau aranjat conlinutul acestei leclii pentru a stimula o gamd lar-ed
de rlspunsuri personale?
- Care sunt citeva dintre problemele importante din aceastd leclie care pot fi interpre-
tate in mai multe feluri, sau care pot invita la exprimarea acordului sau dezacordului?
- Cum poate fi examinat[ tema din perspectivd interdisciplinari?
- Cum poate fi folosit[ leclia pentru a dezvolta abilit[1ile de analizd, investigalie. rapor-
tare qi dezbatere care sd poatd fi ulterior folosite cu alte teme?
- Ce aspecte ale temei invitl la continuarea investigafiilor sau la alt tip de acliune con-
secutivd inva![rii lec]iei din partea elevilor?
Dacd leclia ii va stimula pe elevi sE investigheze, sd dea rispunsuri personale, sd dez-
batd sau s[ extindi in vreun fel ceea ce au invdlat, eaya fi cu adevdrat util[. O astfel de lec-
tie are toate gansele s[ scoat[ la suprafali sensuri multiple ale temei tratate, sd-i activeze pe
elevi qi sI le formeze deprinderi de gAndire gi comunicare valoroase de trungi durat5"
Nu orice material - gi cu atAt mai pulin cel confinut in manuale - se preteazi cu uqurinld
ia a fi folosit pentru a dezvolta deprinderile de gAndire sugerate de setul de intrebiri de mai
sus. De aceea este o idee bun[ ca profesorii sa-gi pund aceste intreb[ri in avans, cAnd au incd
timp s[ suplimenteze materialul din manual cu un articol dintr-un ziar, ctt o povestire orali,
cu un paragraf sau o ilustralie care si deschidd posibilitdli divergente de dezvoltare a lecliei.
tn sfirgit, indiferent de valoarea pe care consider[m noi cd o are lectia, trebuie s[ fim
pregdtili sI le explicdm elevilor in ce constd aceast[ valoare. in cazul in care nu reuqirn noi
ingine sd g[sim nirnic valoros intr-r-r lecfie, poate g[srm o leclie altelnativd. pe care s-o
pred[m.

OBIECTIVE

Ce cunoStinle sau sensuri vor /i explorate sau transmise? Ce vor face elevii cu acele
cuno$tin{e sau sensuri?
Un profesor poate avea mai multe obiective pentru una qi aceeagi leclie. Ideal este ca obiec-
tivele sd fie atdt specifice cdt Si demonstrabile, iar unele dintre ele (nu neapdrat toatc) ar
trebui s[ solicite gAndirea de nivel superior.
Obiectivele speciJice igi delimiteazd foarte exact scopurile. De exemplu, a spune ci
vom preda ,,revolutia de 1a 1848" nu este la fel de specific ca a spune c[ vom preda ,,sursele
f-rlosofice, politice gi arlistice ale miqcdrilor revolufionare de la 1848 in Fran{a gi in RomA-
nia". A doua formulare este mai specificd, dar incd nu e demonstrabild.
Este poate rnai important si spunem cd obiectivele demonstrabile descriu comporta-
mente observabile pe care sd le poatS demonstra elevii sau produse pe care sd fie capabili
s[ Ie creeze ca urnare a lecliei. Un exemplu de obiectiv demonstrabil poate fi unnitorul:
,,Elevii vor putea da doud exemple de influenle filosofice. politice ;i artistice asupra mi5cd-
rilor revolulionare de la 1848 in Franfa gi Romdnia."
OO
ξυ
Acum obiectivul a devenit atat speciflc cat si dcmonstrabil.Dar el nu soliciti opcraliuni
de gandire de ordin superior din partca clevilor
Si mai impOrtant este nivelul dc gandire pe carc ll reclam江 obiectivul.θ わたε ′Jソ グθε
αrg
″ gsJ`ガ 6フ θ rα ″ 刀 ブグθgル 7グ ノ κ Sttψ θrノ θαrど lc prctind elevilor stt factt mai mult dccat s江 _si

aminteasctt sau stt intelCagh informatiilC pe care le prezintユ proisorul.Bineintclcs Cむ i rc_
melllorarca sau intclcgCrea idcilor exprilnate dc profesor sau dc o carte sunt lucruri carc au
valoarc,dar profcsorii prcocupati de dezvoltarca gandirii criticc spertt cl clcvii vo〔 putca
face alte lucl‐ Llri ambitioasc cu continutul unei anulllitc lcctii.Paleta opcratii10r dc gandire
pe care le pot cfcctua clcv五 arattt in felul urllltttori
OC“ ″θ∫ rlirf″ r capacitatea dc a repeta ceva in forlrla in care a fost auzit.
°I「 7`ι :ιgθ ″ ι」Capacitatca dc a exprima o idcc cu cuvintele proprii sau intr― un alt inod
・々 JJε α″ ιf ldentiicarea rclcvantei unei idei pentrLl un alt caz;rczolvarea unci proble―
me noi prin utilizarca unei stratcgii invtttate Care se dovcdc§ te rclevanttt pentlll nolla
situatic
O И4α JJzあ ∫Gisirca cauzclor si eictelor sau a altor constitucnti ai unci idei complcxc
O Sli77′ θ7ご ′Colnbinarea nlai rnuitor idci fntr― o idec noutti crcarca unci vcrsiulli noi a unci
idcil prcluarea unei idei dintr― un mcdiu sau gen§ i adaptarca ci la un altuli rczolvarea
unci probleme complexeぬ cand apel la mai rnulte idei
OEッ α′
″α″
ι」JudCCarca adccvattt a ullci idei sau sursc ca cxplicatic lDCntru o idee sau ull
fenomcn.
Uneori profcsorii lc ccr clevilor si gandcasc江 ↑
n fcluri care llu intrtt foarte usor in catc―
goriilc mai sus mentionate.catcva formul五 五altemat市 e pe care le sugcrttm sunt urmatoa
rcle:

・ pentru ci ca persoanc, sユ giscasctt relevanta temei sau a unui detaliu din l■ atcriallll
predat;
・ sl sc gandeasch la exemple din propria lor cxpcricnttt pcntlLlideile prczcntate ill lectiC:
O sh compare doui sau mai n■ ultc idci sau cntiぬ
ti:

・ sl sc gandeascttla argumente care sustin un punct dc、 /cdcre pe carc l― ar putca adopta
intr― o problellltt prczentath in lectie;
・ stt adopte o pozitie si S― O apere in fata llnOr contra― argun■ cntc:
・ sh― §i imaginczc un alt fcl dc a prczcnta o idee sau si schimbc anumitc plrti pcntlLl a
vedca carc cstc rczultatuli
・ stt dccidi ce trebuie si stie in lcgtttura cu tcma prcdatユ :

・ stt dccidtt carc cstc ccl llnai bun lucm dc lhcut in lc8ituri Cu o problcnl江 apirLith Fil
lcctic

lndifcrcnt ill cc tcrlncni dcscl‐ iclll opCratiunilc dc gandire pe carc lc rcclallli un anulllit
obiccti、 l insumarca accstor trci clclllcnte― speciflcitatea,del■ onstrabilitatea§ i ni、 rclclc dc
gandirc variate― conduce profcsoll11 la conccpcrca unor obiective a cttror rcalizare va avca
ca rczultat invtttarea de ctttre clcvi a matcrialului dar si o activitatc intclcctualう lllai intcnsユ
a accstora dccat cca ncccsitattt de simpla absorbtic dc date
O lectie va avea lllai lllulte obicctivc care pot sl― i conductt pc clevi prin divcrsc llivclc
dc gandirc:dobandirca in■ Dinatici,Sesizarca implicatii10r acestei infomatii,aplicarea scn―
surilor ei la propria lor vial江 ・Dacこ activitatea dc stabilire a obiectivelor il facc pc profesor
sl planiflce o progrcsic a gandirii pe parcursul lccliCi,atunci poate vom ttungC la concluzia
ctt rezultatele rnerittt tilnpul necesar unei astfel dc prcdttri.

59
σθⅣDE‐ PttAZ∠ BILE

C″ rι b″ sグ ∫′
′ιsα ″sa′ θα′
Jι ぁヵ ει″″θルツ′ι ″α錫力 rα /1i″ αεθαs″ ルε
″2
αo C“ ″θ§ ″α ″″″ Jθ α
″θイι″
j口 ιcθ ″″″″な “ `″

∫J錫 力 ″ rι ′″ιSη ″Sι ル ル グ ι


`J“
θα ル αル あ SJノ rθ εθsι ル を ♂
ら。ση αθJ′ α′ Jlirι ・

Estc o chCStiunc de bun sillli sl lnenlionttnl ctt elev五 trebuic stt aibtt anunlitc cunostintc
dinainte pcntru a putea invユ ta O ICCtie nouI Piagct si colaborator五 sユ i dcflneau invユ tarCa ca
adttugare dc informatii nOi la cuno§ tinlelC pe carc le avem daa desprc lume si ca cxtindere,
in cadl‐ lll procesul■li,a gamei de informatii pe care suntem capttili sユ lc asimihm.Rciese
din accasttt deinitic ctt elevii trebuie sl aibtt anulllitc cunostinte pcntl‐ Ll a bencflcia la lnaxi¨
mum dc o anumitttlcctie・ Dactt nevoia lor dc inforlllatiC nu este marc,poate i suicicnt s江
lc dttm niste cxplicatii generalc(un ,,cadlu de organizarc'')inainte dc a intra in lcctia
propriu― zis五 .Dar dactt nevoia dc infol‐ ll■ atie este mare, este nevoic ca programa sl ic
organizati dc a§ a maniertt incat ceca cc se invattt azi SI SC a§ czc in mod flrcsc pe ccca cc
s― a invtttat ieri
Un lucru mai pulin CVident,mai ales cand incerclm metodc noi de predare siinv江 larc,
cstc cl clev五 trcbuic stt aib江 § i anulllitc deprinderi de gandirc§ i invユ tarc fOrmate antcrior
Dactt n― am folosit niciodattt aceasti metodi cu elevii,↑ nvユ larea mctOdci poatc cauza o con―
centrarc mai mictt asupra problelnelor dc istoric la care vrcn■ s江 ―
i faccn■ si se gandcasc江 .

Pentlll a cvita accst risc,c dc pretrat sユ prezcntttlll lnetoda la o temtt mai simp1l inaintc de
a o folosi pcntltl a cxtrage cu aJutorul ei idcile ele宙 lor despre infla!iC・ Nevoia dc a dczvolta
dcprindcri de invユ lare prcalabile aparc§ i cand dorilll sユ ー
i punclll pe elevi sttlucreze in gl‐ Ll―
puri,in colaborare,sau si cxerseze dcprinderi dc studiu。 (E)in nou, dactt tilnpul petrccut
pcntru crcarea accstor prcmise are ca rczllltat faptul cユ mai multi eleVi reu§ csc stt invete lcc

tia,inscamni cl cxisti o justiicarc pentl‐ ll timpul consumat in accst fcl)

EレИLし /RE

Cθ ′ッθ
グθソιτ 「72α ッgα ιJι ッJJ α a“ ソ″″
`″ “ `

И.`θ ソα タリ θθ 「7rlirrrrFrfJ Jθ crliι J′


“ Jヵヮ″α″
3.s″ ιιrliJた ιθatt rrrθ ′α
ζ ″ιcッ α′α″ι ′Fr′ 惚
「 ′rθ ει
sθ ″ιg′ rrrlirι ∫ ′
`′

Zo C`ρ ″
θθθ
sθ ごιg′ ″Jrθ rrι αξ
たP`″「rr s″ ごι θθJご ν Pσ″
げン5θ α″ 『 νθFFJ∫ f
Jぎ ra Jθ グθ月
ノ%Jθ α″″
b′ JFι ′ “ “
2.6セ θgJJ″gf“ ソガ″″θ ∫′θθρ″θειSθ
srrα ′ ″θ grη 醐 ξι
響 ″″,s″ θらs′ ν″″l Jα θ′
θl,ノ ′」

`α 『
ι
J″ ″ ″Jrr θ″J67ノ ♭わsθ SC
ι∫ tt JJrθ ノα″ι α′

`ッ
Estc billc sl ne gandilll la modalittttile de evaluare inainte de a preda leclia Asa culnn
VOl■l Stlblinia in continuarc,o nlarc paltc din cvaluare poatc avca loc tn til■ pul lccliCi,nu
doar la sfarsitul ei,cun■ se face in lllod traditional・
Intrebttrile pc care lc puncl■ cand evaluユln sunt dc douユ fcluri Pro」 csorii vor si sc
asigurc ctt clevii au invユ !at inatcrialul prcdat.Dar ei、 /or,dc ascmenca,sh,tic dactt clcvii
inVattt Stt gandeasc江 § i sl invetc

60
MANAGEMENTUL RESURSELOR $I TIMPAL

fi
Cum vor alocate resursele gi timpul?
E nevoie de texte speciale sau de aparaturd. pentru leclie? Acum este momentul sd ne punem
aceste intrebdri.
Managementul timpului este mai dificil, Profesorul poate face diverse alegeri. Dacd
planificarea este pentru o singurd ord de curs, timpul dedicat activitdlilor trebuie manevrat
cu mare atenfie. Nici profesorii foarte experimentali nu pot anticipa exact cAt va dura o acti-
-ritate de grup pentru a-gi atinge scopul. Cu toate acestea, ei vor incerca s[ facd activit[lile
sd decurgd in mod eficient, folosindu-se de strategii cum ar fi instrucliunile clare date
inaintea formirii grupelor, astfel incdt elevii sd nu piardd timp pentru cd nu le este clar ce
au de f6cut. Dacd o activitate de tipul ,,Gdndi1i I Lucrali in perechi i Comunicafi" e planifi-
catd sd dtreze cinci minute, profesorul qtie c[ va trebui sd opreasci comunicarea din final
dupd dou[ sau trei intervenfii, chiar dacd sunt mai mulli elevi care vor sd rlspunda - qi
incearcd sd-gi aminteascd sd inceapi data viitoare cu acei elevi care nu au avut ocazia sd
vorbeascd in aceast[ situalie. in sfdrqit, profesorul poate sa-gi planifice o activitate de
dezvoltare a temei, care sd fie opfionald gi pe care elevii s-o desfdgoare in afara clasei, in
ca^)lin care intrd in crizd de timp gi unele aspecte rdm6n insuficient tratate.
O alta posibilitate este sd planificdm mai multe ore o datd. O strategie rezonabild este
de a planifica o activitate de evocare la sfArgitul unei ore qi de a-i lSsa pe elevi s[ facd acti-
vitalile de realizare a sensului pe cont propriu (lectura unui text, scrierea unei pagini de jur-
nal etc.). Activitatea de refleclie poate fi planificatd pentru inceputul orei urmdtoare sau
pentru intreaga ord care urmeazd, qi poate fi urmat[ de activitdli individuale sau in grupuri
mici de dezvoltare a temei (al cdror produs final va trebui predat mai tdrziu) sau de o altd
activitate de evocare , al cdrei scop s[ fie cel de a-i introduce pe elevi intr-o altd dimensiune
a problemei sau intr-o problemd noud.

LECTTA PROPRTU-Z$I

Primele patru cursuri din cadrul Proiectului Lectura qi scrierea pentru dezvoltarea gAndirii
critice pun accentul pe un model de predare qi invitare in trei p[r]i. Acelagi model in trei
pdrti, evocare, realizarea sensului, reJleclie, std.labaza planului de leclie prezentat aici.

EVOCARE

Cum ii vom face pe elevi sd formuleze intrebdri qi scopuri pentru tnvdlare?


. Cum se va concentra gAndirea elevilor pe tema lecliei?
. Cum le vom degtepta curiozitatea?
. Cum ii vom face sd-gi aminteascd de cunogtintele anterioare?
. Cum ii vom face sd formuleze intrebdri?
Profesorul poate alege intre mai multe strategii, care toate seryesc aceluiagi scop: sd-i
ajute pe elevi sd-gi aminteasc[ lucrurile pe care le gtiu deja despre subiectul discutat gi si le
degtepte cwiozitatea. ajut6ndu-i in acelagi timp sd-qi stabileascd scopuri pentru invdfare. Cu
alte cuvinte, o strategie de evocare eficientd ii motiveazi pe elevi sd invele activ.

61
RIИ ZEARIИ SEASじ 化ι7

C″「FJッ αノ cθ ″J ι
″ ″′ ttρ あrα グι
ツJ′

““ `dン

A.Demonstratia Sau prezentarea:ce continut Va i prezentat sau explorat?Cum?


B.Investigatia elevilor:ce vor face elev五 pentru a aJunge la ttnteles ln cursul lectiei?

Urllltttoarea paltc a leciici CSte llexibil五 :poatc fl incheiattt intr― o singur五 lcclie Sau poatc
i pregこtitl ca o invcstigalie Care dureaztt cateva zile sau cateva sttptttmani.Doutt preocupユ ri
dolllintt accasttt faz江 :una cstc translllitcrca matcrialului ctttrc clcvi,iar a doua este dc a― i

facc pe clcvi sユ investighczc activ rnatcrialul,cautand sau constluind un intclcS din lucrtlrile
illtalnite.
ln aceasti ctaptt cxistユ o gamユ de strategii la indemana profesorului.

RELEσ ■E

Cレ ″ソ
θrル sJ ルソ
ι JJ`θ ″ J′ θ ιJ′
=θ “““`“ `″

A.Discutii reflexive sau teme scrise


B.Utilizarea deprinderilor sau conceptelor dobandite in mod dirlat

in mOdelul Eν θε ルαだαsθ ηslJ7“ J/Rσ7θ θ


ακ /Rθ α′ ″θ,re■ eclia eStC etapa in carc cle宙 i
folosesc la ceva ceca cc au invユ lat:CXploreaztt implicatiile,privesc inlelesul in lullllina pro―
prici expcriente Stt iau atit■ ldine fa,de prOblemelc pc care le ridictt textul.Notati Cユ acum
ne putclll cXtinde conceptia aSupra accstei faze,pcntnl a include si,,aplicarca'',alituri dc
refleclie.In disciplinele la carc sc invalユ operatii,Culll sunt rnatematica,stiintclC Sau analiza
literarう ,ceea ce cstc de dorit dupl cc s― a aluns la intelCgcrca prelilllinartt a continutului―
flc ca substitut,ie ca un complclllcnt al activittttii de rcfleclie― eSte practica dirJat五 :apli―
carea opcratici sau stratcgici la noi problcmc sau la noi tcxtc.
Existtt o lllultilnC dC Optiuni posibile pentru ctapa de reflecliC・ ´
ヽlcgerea va dcpindc de
disciplina studiat江 ,de nivclul clcvilor§ i de tilllpul disponibil pcntrll lcctie・ N71ultc aselllenca
activitユ li pOt i rcalizatc fntr― o singurtt orユ ;uncle pot i prelungite peste lilnitclc unci ore,
prin tenle dc casi sau continuand in alti zi.

ハ raHEπ RE

σιノ′″ε″.β αル αr rr`ら J αri″ sら θιθθr7ε J″ z′ J αr rrι b“ J rr・ αsθ rJi7r αεθα∫


″′ι Jι ′ε′′

dcι αrliθ rι θ
“ “
s′ιdo dθ ″ θ ′ α″
/α ′ ιαs″ bJθ c′ ιJθ r'
J′
`′


Profcsonll ar trcbui stt sc hotttrasci dinaintc cttc inChCierc c cca l■ ai potriviti pentru
leCtiC・ Cattt dctaliere cstc dc dorit?Cati sc poate atinge la subiectul in cauz五 ?Existtt anll―
miteね ptc,conccptc si principii pe care clcvii si le― ar putea insusi de aici― ―§
i si stic cc all
ca§ tigat din asta?Toatc accstca trcbuic reformulatc in accst punct al lectiCi
イU
つ4
La orele de,tiinie,dC exemplu,lcctia poatc incepe cu prezicerea fenomeneloち obscr―
V411§ l diSCutarea cauzelor,l efectelor― toatc acestca intr― un domcniu oricat de extins.Dar
este ilnportallt pentru elevi stt plece de acolo,tiind,↑ ntr― o follll五 COnCis五 ,legea flzicii aso―
ciattt cu activitatca.
Pe de altこ parte,existtt oare anulnite probleme care vor rこ mane nel五 Inurite,cel putin
deocamdat五 ?Dactt da,putem recunoaste ctt acel aspect rttmane nel五 murit,i stt ccrem ca
pttrcrile aflate in conflict stt flc cxp五 mate din nou.Puteln compara acestc pttrcri cu ccle alc
g`hditorilor din vcacurile trecute.Putem discuta ce fel de invcstigttie ar fl necesartt pentru
clucidarea in continuarc a problcmci.
De cxcmplu,duptt o discttic mdclungat五 ,cle宙 i care au participat la o dczbatcrc dcsprc
politicile de protectia SOCialtt s― ar putea gttsi遇 upali in dOutt tabere advcrsc:Unii suslin C五

socictatca trebuie tt ic gcncroas五 §
i stt protttezc,pCntru ca astfcl cci fttasi m ullll五 sこ do¨

bandeascttincredere in fo4cle 10r si s江 ¨


§i dezvolte atitudinile pozitive necesarc ca stt dcvin江
cettttcni prOductivi.Allii spun cl societatea n… ar trebui stt fle generoas五 i protectoarc,flind―
§
ctt asta submincaztt iniliatiVa Oamcnilo■ li face lene§ i si dependcnli・
in accst caz ma対 mum ce se poatc oblinC mtr_。 lcctic cste fo.11lularca clartt a celor dou五
pOZil五 ,puncrca lor in lcgttturユ cu ideile de baztt ale gandir五 p01itice libcralc si conscrvatoa―
rC(Sau cu idei din alte domcnii,cum ar i teologia,etica sau psihologia socialり ,i luarea in
disculic a cunO,titte10r§ i investigttii10r necesare pentm rezolvarea problcmci.Dc fapt,
aceasttt parte a discttiei stabile§ te programul m continuare pentru invcstigttiile eleviloち ie
tOti Clev五 clasci,fle numai un grup de lucni pe acest subiect.

DttAJCTE′
Duptt lectie pOt ulllla activitttli de extindere.

EXTINDERE

Spre ce alte cunoStinle sau activitdli ne conduce aceastd lectie?

Cum putem aplica procesele de aici in altd investigafie? Ce intrebdri au rdmas care mai
trebuie aprofundate? Ce ar trebui sd mai facem acum c[ am terminat aceastd lecfie?
Activitdfile de extindere servesc mai multor scopuri. Cel mai important dintre acestea
este de a oferi elevilor ocazia de a-gi dezvolta independent ideile gi de a exersa independent
aplicaliile propuse de lecfie. Deoarece acestea se fac de obicei in afara clasei, e probabil ca
ele s[ ofere elevului opfiunea extinderii inv[!6rii, in afara gcolii, in comunitatea in care
trdiesc. Un al doilea avantaj al activit[1ilor de extindere gi al cuprinderii lor in planul de
lecfie este cd ele elibereazd din timpul afectat lecliei la clasd, permildnd acoperirea gi a altor
aspecte.

63
. Evaluarea procesului de invfi{are
Autoevaluarea

Mulli profesori simt cd nu se cuvine si dea note elevilor pentru parliciparea activd la
disculiile din clas[. Subliniind aceasta, o strdlucitd profesoard de literaturi, Nancie Atwell
observa cd, atunci cAnd conduce o disculie pe teme de literaturi [a clasd, sper[ sd recreeze
atmosfera din jurul mesei din sufrageria de acasd, cind se discut5 subiecte interesante cu
prieteni inteligenli 9i placuli. Degi unele contribulii la disculie pot fi mai imporlante qi mai
rnteresante decAt altele, bineinfeles cd prietenii nu igi ,,evaltteazd" unii altora ideile.
Dimpotrivi: de multe ori prietenii se ajutd unul pe celilalt pentru a da o formd ideilor 1or gi
se simt foarte fericili cdnd o idee interesantdra nagtere prin eforturile intregului grup.
Totugi, profesorii vor s[-i sprrline pe elevi s5 devind c6t mai capabili s[ participe la
disculii. Autoevaluarea poate ajuta la aceasta
GAndifi-va la o disculie predictiv[. Pentru a-i ajtia pe elevi sd ia parte activd la ea,
profesorul poate proiecta o autoevaluare ca cea de pe pagina urmitoare.
Elevii completeazd aceastd autoevaluare gi discut[ in grup rlspunsurile cu profesorul.
Astf-el profesorul ii poate ajuta pe elevi s[ devin[ congtien]i de propriile 1or procese de
invilare gi sa foloseascd mai bine activit[lile de la clasi ca s[ progreseze la invd{dturd.
Autoevaluarea se poate folosi pentru orice fel de activit[ti de invdtare.

Totdeuuna (Jneori Niciodatd


1. Fac prediclii pebaza titlurilor
qi a ilustraliilor

2. Ghicesc ce se va intflmpla pe baza


genului sau a tipului de povestire cititd

3. Cdnd citesc m[ gAndesc la


predicliile mele

4. Sunt atent la detaliile care md


pot ajuta la noi predic{ii

5. $i cAnd citesc altcer.a md opresc ai


md intreb cAt qtiu dela qi ce cred
cd rra uma

A ut o -m o nit o rizar e a grup u lui

CAnd eleviiltcreazd.pe grupe, profesorul adesea alocd timp la sfdrqitul activitdlii pentru ca
fiecare grup s[-qi judece gi evalueze func]ionarea. Pot fi indrumali in aceastd activitate de
intreb[ri date de profesor, ca cele de mai jos:

64
Autoevaluarea grupului pentru discutii

И′″
θα′ιrθ racα ″ α 6%ι θ″J NlicJθ ″α
“ `″
l Nc asiguぬ mc益 ↑
ntelegem cc avem
de fhcut inainte de a incepe

2.Nctincm dc ceca ce avcm deね cut

3.Ficcarc contribuic cu pttreri

4.Ficcarc asculttt pantt la capttt inainte


de a rispundc

5.Listtn■ stt sc cxpriinc mai rnultc pttrcri


inainte de a aJungC la concluz五

6.La sttr§ it ne recapitulttnl concluz五 lc

7.Unul dintrc nOi ia notite amttnuntite


desprc discutia nOastrュ

Subliniali faptul ctt dupa cc grupul isi evalucazユ inclionarea in acest inod,clevii pot
discuta cu profesortll desprc cユ ilc dc imbunttt五 !irC a act市 iぬ
!五 grupului lor

五やαJrrliθ 77α ″
θαα J′ あrJJ
`rliッ

Ca o altttrnetodi de a vedca dactt elev五 invattt stt participe adccvat la activitユ


tile dc gandire
critic江 , profcsorul lc poate ccre elcvilor mostre din activitatea lor care dcmonstrcazi ca
blosesc adccvat una sau alta dintrc stratcgiile dc invユ larC Sau gandirc.
Dc cxemplu,ca dovadtt ctt elcvii folosesc adccvat stratcgia dc lecturtt predictiv五 ,profc―
sortlHe poate cere copii ale schemei rczultate din act市 itatea dir」 attt dC lectuぬ § i gandire,
versiunca individual五
Ca dovadl ctt elev五 b10sesc eicient stratcgia S― V― I(Stiu/Vreau s江 §
tiu/Am invユ tat),
clcvii pot funliza schcme S― や I individualc,iar ca dOvadi ctt folosesc strategia S.IN.ELG,
r―

clevii pot da schcmele S I.NEL.G


Mostre carc si dovcdeasci faptul ctt elcvii palticiptt inteligcnt la investigatia COmllni ar
putca i rispullsurilc lor in scris la intrebttrile puse de proisOr.
Cu pulintt imaginalic,prOfesorii(§ i elC宙 i)pOt gttsi dovezi care sl arate in ce mttsun
elev五 pot utiliza o mullilne de proccse dc gandirc si de invttlarc・ Cand niinic altccva nu
rcuscstc,,,Eseul dc 10 nlinute''sau altccva,la alcgere,scris la sfar§ itul disculii10r sau dez―
batcr五 ,poatc scrvi ca dOvadi a calitユ lli palticipttr五 10r
イυ
ξフ
. Folosirea descriptorilor
DESCRIPTORI DE PERFORMANTA PEXTNU EVALUAREA ESEULUI

Pentru nota 9-10 eseul trebuie


1. sa aibi otezd original[ (nu doar o repetare a ceva ce s-a spus in clasd);
2. sd aib[ argumente bine dezvoltate in sprijinul ei (unii profesori vor cere un numir
minirn de argumente pentru susfinerea tezer);
3. s[ ia in considerare principalele contra-argumente ale tezei respective;
4. sd aibi introducerea, conlinutul gi concluzia clare;
5. si fie scris corect gi ingnlit;
6. sa aibd intre cinci Ei gapte pagini.

Pentru nota 7-8 eseul trebuie


1. si aibd otezd originala (nu doar o repetare aceva ce s-a spus in clasa);
2. sd atbd. argumente bine dezvoltate in sprijinul ei (poate un num[r mai mic de motive
decAt eseul de 9-l 0);
3. sd aib[ introducerea, con{inutul qi concluzia clare;
4. si fie scris corect qi ingrijit;
5. s[ aib6 intre cinci qi gapte pagini.

Pentru nota 5-6 eseul trebuie


1. sd aibl o tezd clard,;
2. sd albd argumente in spnlinul ei;
3. sd aib[ introducerea, continutul Ei concluzia clare;
4. si fle scris corect qi ingrijit;
5. sd aibl cel pulin cinci pagini.

Pentru nota 4 eseul trebuie


1. sd nu aibi o tezd clar afrcmatd;
2. s[ nu aibd argumente in sprijinul unei teze clare;
3. s[ nu aibi introducere, conlinut qi concluzie clare,
4. sd fie scris neingrijrt sau sd conlind greqeli de gramatici sau orlografie;
5. s[ aibi sub trei pagini.

Aceqti descriptori se scriu pe un poster afigat in clasd gi sunt discutali cu elevii. Elevii
sunt incurajafi sa-qi aleagi o noti ca obiectiv gi sd incorporeze calitilile cerute pentru acea
notd in lucrdrile 1or. Li se poate cere eleviior s6-qi evalueze singuri lucr[rile in confonnitate
cu clescriptorii afiqali, inainte de a le preda prc,fesorului. in final, profesorul noteazd lucr5-
rrle respectdnd descriptorii.
Pentru a-i invdta mai bino pe elevi ce inseamn6 un eseu de calitate, mai tArzru. cu per-
misiunea elevilor, profesorul poate expune eseurile de 8. 9 5i 10. Sau, pentru a proteja
anonimatul autorilor, profesorul poate produce un eseu original din combinarea celor mai
reuqite caracteristici ale eseurilor mai multor elevi gi expune rezultatul in fa{a clasei ca pe
un exemplu de eseu foarte bun.

66
たノηα′
θbsθ rソ α′ 夕 Trebuic a、 ut gr巧 五Stt nu se speciflce prea strict ce se a§ teapa de la
.・

Un五 profcsori adaugtt un criteriu supli―


un escu bun,pentru a lttsa loc originalitttlii elCVilo■
mentat,,impactlll''o246カ ),pentru a nota calitatea imprcdictibih care face ca escul stt aib五
efect asupra cititol‐ Lllui.,,IInpactul''sc poate obline pe multe ctti: o alcgcre interesallttt a
cuvintelor,o analogie sugestiv江 ,o,,voCC a autorului''puterllic五 ,o concluzic surprinztttoarc.
Nu poate fl prezis,dar trcbuie apreciat cand apare.In unele cazuri,,,impactul''poate salva
o lucrarc de 4 sau de 5,1lnpingand nota in sus.

・ Evaluarea portofoliului
O vcrsiune mai claborattt a esantionttrii activit江 !五 O COnstituic evaluarea portofoliului Este
o acti宙 tate plintt de roade pentrtl toti cei implicali,dC§ i necesia un efort total mai mare
decat celelalte forlne dc evaluare.
Evaluttea portofoliului fncepe dc obicci prin cxplicarea de ctttrc profcsott la inccputul
perioadei,a obiectivelor invユ !江
rii in perioada pentrll care se va prillli nota.Fiecare elev va
primi o maptt sau altccva↑ n carc s江 ―§i pttstrezc lucrユrilc scrisc§ i altc c§ antioanc alc activi―
ぬtii din pcrioada notaぬ .Profcsorul,i elev五 cad apoi dc acord(sa■ l prOfcsorlll dictca盆 lista)
care sunt obicctele§ i produsele care dovedesc indeplinirea obiectivelor invユ !五 r五 de ctttre
elevi si cate din flecare fel sunt ncccsarc,Produsele pot include escuri,autoevaluttri,re■ ec―

tii SCrise si testc(multi prOfesOri le reamintcsc aproape zilnic elevilor stt punユ in portofoliu
C§ antiOanc cale stt le aminteasctt mai tarziu munca depusの .

Spre sttrsitlll perioadei de evaluarc clc宙 i suntl‐ ugali sユ Selecteze cele mai bune lucrtti
dintre l■ostrclc pttstrate.
Elevilor li se cere apoi stt scric un eseu in care sl spuntt ce gandesc despre ce au invユ tat
in pcrioada cvaluat五 i in ce fel mostrele si produsele din portofoliu aratユ
§ ctt au invユ lat
Comentariile lor se vor referi la scopurile inv江 !江 rii din periOada cvaluat五 .In spr」 inul air_
matii10r ctt au invttlat§ i progresat,clev五 sc pot rcfcri la orice dcscriptori dc pcrfOInall●
prilllili de la profesor in perioada cvaluat五 . Li se poate ccrc sユ estilneze nota pe care o
mcria.
Lucrttrile selectatc si cscul sunt apoi pusc in inap江 i↑ nmanate profcsorlllui.Profcsol‐
§ tll

cxalllincazi fntregul po■ ofoliu.


Ⅳlulli prOfcsori realizeaztt ctte un intenZiu cu iecare ele■ in care trcc in rcvisttt munca
sclcctattt dc elev§ i fclul ln carc o aprcciaztt el,1江 udand de faltt Cu clcvul lucrurile bine
flcute,alutandll_l pe acesta sユ se concentreze asupra aspcctclor care trebuie lmbunユ tttlite Si

si― §
i fonnuleze scopuri prccisc in procesul dc lmbuntttう tire, discutttd de asemenea si
mJ10aCele concrete dc atingcrc a scopurilor.Profcsortll acordtt apoi o not江 ―discutand§ i

nota pc care eleva sau clcvul§ i― a acordat― o sic§ i si artttand clarjustiicarea notei pe care o
dユ cl.

Chiar dactt nu sc foloscstc↑ ntrcgul proces al evaluttrii de portofoliu,cxistユ aspecte care


incurtteazこ fnvttlarea autO― dirJat五 .Elevii dcvin auto― reflcxivi,se gttdesc la ci si la llllunca
lo■ atullci cand trebuic sユ aleagtt ctteva c§ antioanc din mai multc si sttjustiflce alegerile.
La fel cand li sc cerc sX scric un eseu despre ce au invttiat,S五 ― i calculeze§ i estil■ eze nota,
§

s滋 si cnumcre acti宙 tユ lile,sI― §i stabileasc五 obiect市 c si sユ discute cu profesorLll planuri dc
atingere a acclor obicctive
KU
7′
BIBLIOGRAFIE

Alvermann, D., Dillofl, D., & O'Brien, D. (1987). Using discussion to promote reading
c ompreh ension. Newark, DE : International Reading Association.

Brophy, S., (1996), Classroom Debate as a Method in Reading for Understanding, Cluj,
Romania, December.

Brown, A., Palincsar, A. & Armbruster, B. 91984). Instructing comprehension-fostering


activities in interactive learning situations. In H. Mandl (ed.), Learning and of text.
Hillsdale, NJ: Erlbaum.

Graves, D. 91982). Writing: Teachers and children at work. Portsmouth, NH: Heinemann.

Johnson, D., & Johnson, R. 91989). Cooperation and competition Edina, MN: Interaction.
I(agan, S. (1992). Cooperative learning. San Juan Capistrano, CA: Kagan Cooperative
Learning.

Manzo, A. (1969). The ReQuest procedure. Journal of Reading, 31 (11), 123-126.

Murray, D. 91985). A writer teaches writing. Boston, MA: Houghton Mifflin.

Ogle, D. (1986). K-W-L: A teaching model that develops active reading of expository text.
The Reading kacher,39, 564-570

Pearson, P.D., & Fielding, L. (1991). Comprehension instruction. In R. Barr, M.L. I(amrl,
P. Mosenthal, & P.D. Pearson (Eds.), Handbook of reading research (Vo1.2). White
Plains, NY: Longman.

Sanders, N.M. (1969). Classroom questions: What kinds? New York: Harper and Row
Santa, C. (1988). Contentwriting, including study system. Dubuque, IA: Kendall/Hunt.
Slavin, R. (1986). Learning together. American Educator, l0(2), 6-ll.
Steele J.L., & Steele, P. (1991). The thinking-writing connection: Using clustering to help
students write persuasively. Reading Horizons, 32, 4l-50.

Steele, J.L., & Meredith, K. (1991). Working together - Growing together; Constructiye
evaluation of language learning. Moline, IL: Moline Public Schools District # 40.

Vacca, R., & Yacca, J.A. (1996). Content area reading (5'n ed.). New York: Harper-Collins.
Vaughn, J., & Estes, T. (1985). Reading and reasoning beyond the primary grades. Boston,
MA: Allyn & Bacon.

69
CUPRINS

LINITATEA I: APLICATII ALE CADRULUI EVOCARE / REALIZAREA


SENSULUI / REFLECTIE ....................... 3

Sistemul SINELG .............. 3


Ghidurile de studiu ............ 5
Procedeul recdutirii (Manzo,I969) ...................... 6
Ciorchinele .......6
Ghid de anticipalie .............7
Tehnici pentru etapa de reflectie ......... 8
Analiza trdsdturilor semantice .............9
TEXT: Poluarea atmosferei ............... 11
I.INITATEA II: LECTURA ACTIVA gI CANDIREA CRITICA
APLICATE iN rpXrpLE NARATTVE .......... .......... 13

Investigafia comund ......... 13


Investigalia comund modificatd ......... 14
Releaua de disculii gi dezbaterea ............. ............ 15
Dezbaterea ..... 15
Lasd-mi mie ultimul cuvAnt ............... 17
intrebdrile profesorului ............... ....... 18
Interogarea multiprocesual[ ........ ...... 18
Rezultate ale utllizdrii cadrului ERR ......... ...... ...23
TEXT: Mullumesc, tanti .................... 25
TEXT: CAt putea de bine ............... ...29

ITNTTATEA III: TXVATAREA PRIN COOPERARE ........... ...... 31


Caracteristicile lecliei ...... 31
Rezultatele invd![rii prin colaborare .......... ......... 31
Elemente debazd, ale invifirii prin colaborare ........ ............. 31
Predarea reciprocd ...........32
Dezbaterea academicd .....34
Metoda collurilor .............34
Linia valoricd ............ ....... 35
Recenzia prin rotalie ........ 35
Echipe - jocuri - turniruri .................36
Masa rotund[ / cercul ......39
Interviul in trei trepte .......39
Controversa academicd ............... .......40

71
GAndifi lhtcrati in perechi / lucrali cAte patru ...................... 4l
Mai multe capete la un loc ................ 4l
Creioanele la mijloc ......... 4l
Comerlul cu probleme ............... ........ 42
MAna oarbd ....42
Exercilii care presupun miqcarea prin clasd ........ .................. 42
TEXT: CAt ne putem ldsa otr[vifi cu plumb? ............... ......... 45

UNITATEA IV: ATELIER DE SCRIERE, ................. 47


Avantajele metodei scrierii procesuale ................ 47
Necesitilile scriitorilor .............. ........ 48
Procesul scrierii ............... 49
Scrierea eseului argumentativ .............. ................ 50
Procedeul R.A.F.T. (Rol, Auditoriu, Formi, TemI) .............. 51
Scrierea din surse multipie - referatul ................ 52
Atelier de scriere .............. 53

LINITATEA V: PROIECTAREA $I EVALUAREA ....................57


Proiectarea lecliei ............ 5l
Evaluarea procesului de invdlare ....... 64
Folosirea descriptorilor ............. ......... 66
Evaluarea portofoliului ............. ......... 67

BTBLTOGRAFTE, .......... ... . .. .69


r
つ4
7′