Fișa de lucru

De-abia plecaseşi. Te-am rugat să pleci.

Te urmăream de-a lungul molatecii poteci,
Pân-ai pierit, la capăt, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o dată înapoi!

Ţi-as fi făcut un semn, după plecare,

Dar ce-i un semn din umbră-n depărtare?

Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.

Ai ascultat de gândul ce-l dintâi.
Nu te oprise gândul fără glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?
(Tudor Arghezi, De-abia plecasesi)

1. Scrie doua expresii/locutiuni care contin cuvantul semn. 3 puncte

Două expresii/ locuțiuni care conțin cuvântul ,,semn” sunt: ,,semn rău” ,
„a face semn”,etc.
2. Mentioneaza doua motive pentru care s-a utilizat cratima in structura"Pan-ai
pierit". 3 puncte
Cratima, semn ortografic, marchează grafic în construcția „pân-ai”
elidarea vocalei „ă”, ca necesitate prozodică în scopul păstrării ritmului și
măsurii versurilor. De asemenea, se evită folosirea hiatului și devine posibilă
rostirea împreună a două părți diferite de vorbire într-o singură silabă.
3. Alcatuieste cate un enunt in care cuvintele semn si umbra sa aiba sens
conotativ. 3 puncte
Din păcate, sora mea nu a mai dat niciun semn de viață de când a plecat
în Italia.
 Mereu m-am simțit în umbra fratelui meu mai mare.
4. Transcrie doua structuri/fragmente de vers al caror sens implica antiteza. 6
puncte
Structurile ce implică antiteza sunt: „Voiam să pleci, voiam şi să rămâi.”
și „De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? ”.
5. Explica valoarea expresiva a folosirii interogatiei retorice in ultima strofa. 6
puncte
Interogația retorică ,,De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas?”
accentuează starea de nehotărâre, indecizie asupra iubirii neîmplinite resimțite
de eul liric, ce dorește atât o iubire fizcă, cât și o proiecție a sentimentelor sale
în absența persoanei drage.
6. Mentioneaza doua teme/motive literare, din poezia citata.
Tema predominantă în poezie este cea a unei iubiri neîmplinite,
neînfăptuite, ce redă versurilor un ton nostalgic și contemplator. Unul din
motivele literare este motivul plecării, ce accentuează atmosfera creată de
autor.
7. Precizeaza doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentieaza prezenta
eului liric in textul dat. 6 puncte
În textul dat, două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază
prezența eului liric sunt: verbele la persoana I și verbele la persoana a II-a
,,urmăream'' , ,,voiam'' , ,,plecasesi'' , ,,te-'', ,, ai pierit'' , ,,te-ai uitat'', ce redau
vorbirea directă.
8. Comenteaza, in 6-10 randuri, ultima strofa, prin evidentierea relatiei dintre
ideea poetica si mijloacele artistice. 6 puncte
Ultima strofă din poezia „De-abia plecaseși” se realizează pe baza
anitezei dintre „gândul cel dintâi” și „gândul fără glas”, simboluri pentru
glasul inimii și glasul rațiunii. Atmosfera din această strofă este accentuată de
sentimentele de nehotărâre, indecizie ale eului liric:” Voiam să pleci, voiam şi
să rămâi.”, „De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi rămas? ” Tonul poeziei devine
melancolic, contemplator, datorită întrebărilor retorice din ultimul vers, ce pun
accent asupra sentimentelor eului liric.
9. Prezinta semnificatia titlului, in relatie cu textul poeziei date. 6 puncte
Titlul poeziei este în corelație cu contextul poeziei, redând sentimentul de
nostalgie al despărţirii, dar și a unei iubiri neîmplinite dintre eul liric și
persoana iubită.Timpul mai mult ca perfect al verbului „plecaseşi” ilustrează
încheierea unei acţiuni trecute care se apropie de momentul actual prin
legătura cu adverbul „de-abia".