8.01.

2020

CURS CIVIL

ACTUL JURIDIC

1. OBIECTUL ACTULUI JURIDIC

Intelegerea notiunii de intelegere a actului juridic presupune intai calificarea

sensurilor notiunilor de :

Validitatea actului juridic sub aspectului obiectului presupune indeplinirea

conditiilor cu privire la aceste trei sensuri,

Obiect propiu zis al actului juridic – pentru contract art 1225 – operatiunea
juridica convenita de parti asa cum reiese din ansamblul drepturilor si
obligatiilor

Ex: asemenea obiecte generand actele juridice omonime – vanzarea, loatiunea

antrepriza, dezmostenirea, confirmarea

Precizari

A.Desi condul civil se refera la stabilirea obiectului doar prin rapotrare la

drepturi si obligatii in realitate trebuie avute in vedere orice efecte rezultate din
act, care nu cnstatu neaparat in crearea de drepturi si obligatii

Ex: conventia de remitere cu titlu gratuit, care este defapt o donatie indirecta

B.Desi obiectul actului juridic rezulta din ansamblul efectelor, el este mai
mult decat simpla suma a acestor efecte. Trebuie avut in vedere si relatia dintre
aceste efecte porecum si scopurile urmarite de parti. Aceasta particularitate
explica de ce alaturarea unor drepturi si obligatii similare, efecte similiare,
presupune efecte diferite, obligatii dfi

Ex: Daca o persoana se obliga sa transmita proprietatea unui bun viitor care
urmeaza a fi reazlizat de instranitor, iar cealalta parte se obliga sa plateasca un
pret, actul incheiat poate fi dupa caz o vanzare, daca partile au privit ca esentiala
valoarea materialelor; sau o antrepriza, daca partile au privit ca importanta
manopera

Conditile de valabilitate ale actului juridic

8.01.2020

1. Obiectul trebuie sa existe – nui exisata un act juridic care sa nu aiba un

obiect.
2. Obiectul trebuie sa fie determinat- trebuie sa fie stabilit cu exactitate, inca
de la data incheierii actului. Obiectul actului juridic nu poate fi
determinabil, ci trebuie sa fie strict determinat. De obiectul actulu juridic
depinde calificarea actului, care atrage conditii de valabilitate

Daca este determinabil- nu pot stii ce conditii de valabilitate ale actului

3.Obiectul actului trebuie sa fie licit. Potrivit art 1325 al 3, obiectul este ilicit
atunci cand operatiunea juridica este interzisa de lege, ori contrazice ordinii
publice sau bunelor moravuri.

Ex. obiectul este ilicit in cazul vanzarilor de arme letale facute altfel decat prin
intermediari autorizati; vanzarea de organe, tesuturi sau celule umane, aceasta
vanzare fiind infractiune; actele asupra unei mosteniri nedeschise sunt interzise
art 956

Sanctiunea nerespectarii este nulitatea absoluta.

Obiect al obligatiei – art 1226 al 1 –este prestatia sau conduita la care se

angajeaza debitorul ( transmisiunea sau constituirea unui drept real in cazul
obligatiilor de a da; o prestatie pozitiva precum plata unei sume de bani,
realizare unei constructii sau prestatii negative, de a nu face: nedivulgarea unei
informatii). Avem atatea obiecte cate obligatii sunt.

Conditile obiectului obligatiei

1.Trebuie sa existe

2.Obiectul obligatiei trebuie sa fie licit – include si conformitatea sa cu

bunele moravuri

 Ex: obiect ilicit- obligatia de a aduce o vatamare fizica unei persoane ; de

a fabrica substante stupefiante sau a transmite dintre cele prevazute de
lege
 Obligatia de a nu denunta o infractiune pt care nu exista totusi obligatie
legala- obiectul nu e interzis de lege, totusi contravine bunelor moravuri
3. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil
 Determinat daca rezulta explicit la incheiera actului
8.01.2020

 Determinabil daca nu rezulta cu exactitate de la data incheierii actului, dar

actul contine suficiente elemente pe baza carora prestatia poate fi
determinata exact pana la moinetiul la care ea trebuie sa fie executata fara
sa fie necesar un nou act juridic intre aceleasi parti

Ex: vanzare in care pretul sa fie stabilit, calculat doar la anumite imprejurari
viitoare fata de momentul incheierii actului: cumpararea unor actiuni pentru un
pret stabilit in functie de profitul oe care societatea il va obtine in anul urmator

Insasi legea cuprinde numeroase criterii de determinabilitate al obiectului

obligatiei: art1231 pana la 1234 din codul civil.

4. Se spune ca obiectul obligatiei trebuie sa fie posibil material si juridic.

Regula provine din dreptul roman. Totusi Art 1227, totusi actul este
valabil sub aspectul obiectului chiar daca la momentul incheierii sale o
parte se afla in impsobiliatetea de a-si executa obigatia
 Daca exista o imposibiliatate juridica la momentul inchierii actului pt
prestatia este interzisa de lege, atunci defapt obliatia de a realiza aceasta
prestatie, are obliect ilicit.
 Daca la momentul incheiuerii actului exista o imposibilitate materiala,
practica de neexecutatre a obligatiei, se apkica deplin art 1227 din codul
civil iar obligatia este valabila indiferent daca respectiva imposibilitate
este relativa( doar pentru debitor) sau absoluta ( pentru orice alta
persoana). Ratiunea acestei reguli este aceea ca partile pot sa aiba in
vedere dispritia imposibilitatii de executare pana la momentul in care
obligatia trebuie executata si isi pot asuma riscul mentinerii
imposibilitatii.
 Daca totusi, partile cunosc inca de la momentul incheierii actului ca
imposibilitatea este una absoluta si definitiva, in acest caz actul este
nevalabil , nu din cauza obiectului, ci pentru neindeplinirea conditiilor de
cauza sau scop. Practic, partile privesc imbogatirea fara justa cauza.

5.Se sustine ca ar fi o conditie al obiectului ca acesta sa fie o prestatie

personala a debitorului. Aceasta nu este o conditie retinuta de codul civil.
Dimpotriva o persoana se poate obliga la procurarea unei prestatii din partea
unui tert( sa faca orice actiune sau inactiune). Orice asemenea angajamament,
numit promisiunea faptei altuia, este valabil conform art 1283 si-l obliga
intotdeauna pe debitor in realitate la un fapt personal, constand in determinarea
sau convingerea tertului sa indeplineasca prestatia promisa de catre debitor. O
8.01.2020

aplicatie legala importanta a promisiunii faptei altuia este vanzarea bunului

altuia- operatiune valabila conform art 1683, vanzatorul avand obligatia de a
asigura trensmiterea dreptuui vandut catre cumparator.

Obiect al prestatiei – bunul la care se refrera prestatia debitorului.

Ex: bunul care face obiectul derivat- bunul inchiriat, suna de bani platita ca pret

Conditii

1. Sa fie determinat sau deterinabil. Este de regula determinabil daca consta

in bunuri de gen, determinarea facandu-se prin numarare, cantarire
2. Trebuie sa fie in circuitul civil. Notiunea arte 2 intelesuri
 Ansablul actelor translative de proprietate- inteles restrans – conditia se
refera la sensul restrans de regula. In cazul actelor translative de
proprietate, bunul sa nu fie inalienabil, potrivit legii sau in cazurile
prevazute de lege, potrivit unui act juridic ( clauza de inalienabilitate)
 Ansablul actelor patrimoniale

Nu sunt in circuitul civil: bunurile in propriate publica, partile corpului uman,

lucrurole comuine nescucceptibile de apropriere : lumina soarelui; situatia
bunurilor imonile care fac obiectul orocedurilor de acordare a unor masuri
reparatorii potrivit legii 10/2001

In mod exceptional, legea poate interzice nu doar instrainarea unor bunuri, si o

sfera mai larga de acte patrimoniale.

3.Existenta autorizatiei administrative sau juridiciare in cazurile prevazute

de lege( unele bunuri desi sunt in circuitul civil, pot circula numai cu respectarea
unor autorizatii aprobari date de un organ administrativ sau o instanta de
judecata)

Ex: vanzarea armelor letale, drepturile legale de preemptiune

4.Potrivit doctrinei obiectul prestatiei trebuie sa existe la momentul

incheierii actului. In realitate, conform art 1228 aceasta conditie nu se cere
pentru prestatie, pentru ca in lipsa unei prevederi legale contrare, contractele pot
purta si asupra bunurilor viitoare. Daca bunul ar exista, dar a pierit pana la
momentul incheierii actului, atunci in principiu actul va fi anulabil pentru
eroare. Prin exceptie la vanzare, conform art 1569, daca in momentul vanzarii
unui bun individual deterinat acesta murise in intregime, acesta nu poroduce
8.01.2020

niciun efectiv, fiind nul absolut. Vanzarea este anulabila cand bunul pierise doar
in parte, iar cumparatorul nu cunostea acest lucru.

5. in doctrina se tine uneori conditia ca in actele translative de drepturi,

dreptul instrainat sa apartina instrainatorului. Nu este o conditie veritabila a
obiectului prestatiei. Art 1230, clarifica faptul ca bunul altei persoane poate fi
obiect al prestatiei debitorului. Prin exceptie, uneri legea pretinde intr-adevar ca
bunul sa apartina debitorului – art 2365 , materia ipotecii

Sanctiunea este nulitatea absoluta, cu 2 exceptii:

 Eventualele drepturi legale de preemptiune vazute sub sanctiunea nulitatii

relative
 Cazul in care se incalca o inalienabilitate conventionala, se incalca o
clauza de inalienabilitate, sub sanctiunea nulitatii relative – art 629 al 2

Legatura dintre obiectul prestatiei, obiectul actului si obiectul obligatiei

Pentru a fi valabil, actul trebuie sa respecte cerintele privitoare la toate

cele 3 niveluri. Intinderea sanctiunii depinde totusi de nivelul obiectului ale
carui conditii nu sunt respectate. Nevalabilitatea obiectului prestatiei atrage
nevalabilitatea obiectului obligatiei, iar daca era esentiala pentru intregul act
consecinta va fi nevalabilitatea acyului in intregul sau.

Ex: contract de vanzare nu exista un pret determinat sau determinabil, obiectul

prestatiei nu este valabil, daca obiectul prestatiei este nevalabil, obiectul
obligatiei nu este valabil. Obligatia de a plati pretul este esentiala, de aceea asta
va atrage nevalbilitatea intregului act

Rezulta ca este posibil ca nevalabilitatea obiectului obligatiei sa nu atraga

nevalabilitatea intregului act, daca obligatia este neesentiala. In asemenea cazuri,
va interveni o nulitate partiala a actului juridic, in privinta clauzelor care prevad
obligatia ca obiect nevalabil, fara sa fie atrasa nulitatea intregii operatiuni
juridice.

Obiectul actului juridic poate fi nevalabil din motive care nu decurg nici
din obiectul prestatiei, nici din obiectele obligatiei, cand anumite prestatii privite
individual sunt permise de lege, dar alaturarea lor in aceeasi operatiune juridica
nu mai este permisa.

CAUZA ACTULUI JURIDIC CIVIL

8.01.2020

Cauza este scopul sau motivuldeterminant pentru care partea incheie actul
juridic civil. Rezulta ca in cazul actelor bi sau plurilaterale, fiecare parte poate sa
aiba o cauza proprie.

In regimul vechiului cod civil, se facea distinctie intre cauza imediata si

cauza mediata.

Cauza imediata- reprezentare subiectiva a obligatiilor asumate de cealalta

parte, a efectelor asumate de cealalta parte. Cauza vanzator – pret. Cumparator-
bun

Cauza mediata- considerata a fi scopul pe care partea si-l propune sa-l

realizeze prin executarea actului

Noul cod civil nu mai retine aceasta distinctie. Cauza in noul cod civil
este doar cauza mediata. Cauza imediata, privind efectele asumate de parti, este
absorbita de conditia obiectului actului juridic .

Conditii ( art 1235, 1239)

1. Cauza trebuie sa existe – fiecare parte trebuie sa existe un scop

pentru ca sa incheie actul juridic. Cauza nu poate exista in 2 sensuri
 Propriu- cauza nu exista cand nu exista discernamantul partii
 Impropriu -cauza nu exista atunci cand partea are un scop, dar acel scop
se bazeaza pe premize false, decurge din falsa reprezentare a realitatii.
Este numita, mai corect ,, cauza falsa,, SAU eroare asupra motivelor
incheierii actului. La cauza falsa, se refera in materia erorii art 1207, al 4.
Ca o cauza falsa sa atraga nulitatea actului, trebuie ca motivele pentru ca
partea in eroare care a incheiat actul sa fie hotaratoare prin vointa partilor
2. Cauza trebuie sa fie licita – sa nu contravina scopul actului, legii
sau general , ordinii publice .

Ex: atrepriza pt uciderea unei persoane- scop si cauza ilicite

O ipoteza particulara de cauza ilicita

 este frauda la lege – art 1237. In aceasta situatie actul juridic desi are un
obiect licit este doar mijlocul pentru eludarea unor norme imperative.
 fraudarea intereselor creditorului – debitoare poate sa incheie de
complicitate cu un tert un act destinat sa impiedice realizarea dreptului de
creanta a creditorului – a mari o stare de insolvabilitate. Sanctiunea nu
8.01.2020

este nulitatea actului, ci inopozabilitatea actiunii revocatorii/ pauliene -

1562
3. Cauza trebuie sa fie morala – conform bunelor moravuri existente
la un moment dat in societate. O cauza poate fi imorala chiar daca
obiectul actului in sine este licit si moral( operatiunea juridica)

Ex: inchirierea unui imobil pentru amenajarea unei case de toleranta

Sanctiunea nevalabilitatii actului:

 Daca nu exista cauza sanctiunea este nulitatea relativa

 Daca cauza este ilicita sanctiunea este de regula nulitatea absoluta inclusiv
pentru frauda la lege, in ipoteza actiunii revocatorii- sanctiunea
inopozabilitatii.
 Daca cauza este imorala, sanctiunea este nulitatea absoluta, la fel ca la
cauza ilicita.

In ceea ce priveste aplocarea nulitatii absolute pentru cauza ilicita sau imorala,
legea prevede o conditie esentiala in art 1238, al 2. Legea prevede ca sanctiunea
nulitatii absolute intervine doar in urmatoarele 2 ipoteze:

 Cauza ilicita sau imorala a fost comuna partilor- ambele au urmarit asta
 Cauza ilicita sau imorala a fost unilaterala- a constat intr-un scop urmarit
doar de o parte, dar cealalta parte a cunoscut sau trebuia sa cunoasca acest
scop ( adica fie a acceptat ca actul serveste unui scop ilicit sau imoral
celeilalte parti, fie a ignorat acest lucru intr-un mod culpabil)

Proba cauzei – 1329 – se prezuma relativ ca scopul sau cauza exista, este
licita si este morala. Orice persoana care pretinde un viciu, trebuie sa-l
demonstreze.

FORMA ACTULUI JURIDIC CIVIL

Forma- conditie speciala a actului juridic civil, dupa caz esentiala sau
neesentiala, constand fie in forma propriu-zisa pe care poate sa o imbrace
manifesarea de vointa, fie intr-o alta formalitate, care trebuie sau poate sa
insoteasca manifestarea de vointa.

a) Rezulta ca forma este intotdeauna o conditie speciala a actului juridic, nu

se cere vreo anumita forma a actului, vointa de a incheia actul putand lua
8.01.2020

orice forma: in scris, verbal sau gesturi univoce ( art 1240) – principiul
consensualismului
b) Rezulta ca forma poate fi o conditie:
 Neesentiala – cand partile aleg sa imbrace actul intr-o anumita forma pe
care legea nu o cerea sub nicio sanctiune
 Esentiala– trebuie sa fie prezenta sub anumite sanctiuni

Forme esentiale:

1. Forma ad validitatem – forma ceruta pentru insasi valabilitatea actului

juridic civil. Daca forma nu este respectata, intervine nulitatea absoluta –
art 1242 al 1. devine un act solemn sau real

Ex:donatia, ca regula; orice constituiri/transfer de drepturi reale; casatoria;

testamentul, renuntarea la mostenire, inscrisul sub semnatura privata –
contractul de arenda – art 1138, al 1

2. Forma ad probationem- ceruta de lege pentru a putea face dovada actului

juridic. Sanctiunea – imposibilitatea dovedirii actului juridic civil ( proba
raportului juridic civil )
3. Forma ad opozabilitatem ( forma ceruta pentru publicitatea actului) –
consta in chiar formalitatea de publicitate legala obligatorie pentru un act
juridic potrivit legii.

Ex: notarea in cartea funciara

FORMA AD VALIDITATEM

Precizari:

 Este conditie speciala a actului – o anumita forma pentru valabilitatea

actului nu este aplicabila, nu poate sa existe , decat daca exista o norma
legala derogatorie de la regula consenaulismului ( art 1240)
 O conditie de forma ad validitatem poate sa rezulte precum in cazul
oricarei conditii de valabilitatea a actului doar din lege, nu si din conditia
partilor sau dintr-un actu juridic, deoarece regula generala este ca partile
nu pot nici sa instituie, nici sa suprime prin act juridic cauze de nulitate a
actului juridic, deci ,implicit conditii de valabilitate (ART 1246 AL 4)

Consecinta in privinta formei este accea ca daca partile printr-un act juridic
stabilesc ca vor incheia in viitor un alt act juridic intr-o anumita forma,
8.01.2020

indiferent daca partile o numesc forma ad validitatem, actul preconizat poate fi

chiar ulterior si in alta forma, cu conditia sa se respecte forma ceruta de lege
daca exista una. ( art 1242 al 2)

Atunci cand legea prevede o forma ad validitatem, ea are urmatoarele implicatii

juridice

1. Toate clauzele actului pentru care legea cere forma ad validitatem, trebuie
sa imbrace acea forma. Nu este admisibil asa numitul actul per
relationem= actul prin care partile fac trimitere la clauze extrinseci,
neincorporate in act si care nu indeplinesc forma de valabilitate a actului
2. Orice modificari ale actului supus formei ad validitatem( inclusiv
eventualele acte de incetare ale actului ulterior, trebuie sa imbrace acceasi
forma de valabilitate)
3. In materia reprezentarii mandatul acordat pentru incheierea unui act
solemn si procura ( oferta de mandat), trebuie sa imbrace pentru validitate
forma ceruta pentru valabilitatea actului care urmeaza sa se incheie in
executarea mandatului ( art 1301)
4. In cazul contractelor incheiate intre absenti, adica prin manifestari de
vointa dealate in timp si spatiu, atat oferta, cat si acceptarea trebuie sa
imbrace forma ceruta de lege pentru valabilitatea actului astfel incheiat.