Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Despre Consumator
Despre Consumator
România
www.dolceta.eu
Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene, 2008
ISBN 978-92-79-10099-4
DOI 10.2772/34054
© Comunităţile Europene, 2008
Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei
Printed in Belgium
IMPRIMAT PE HÂRTIE ALBĂ FĂRĂ CLOR
Impressum
Editor: Directorate - General for Health
and Consumer Protection (DG SANCO)
European Commission, B 232 6/23, B - 1049
Brussels
T. +32 2 295 234
Brussels, 2009
PREFAÞÃ
Ghidul – dedicat educatorilor pentru copii, adolescenþi ºi adulþi – dupã o prezentare generalã
a „de ce este necesarã educaþia consumatorilor”, trecând prin „competenþele dezvoltate prin
educaþia consumatorilor” ºi fãcând o „corelaþie între educaþia formalã ºi educaþia consuma-
torilor” urmãreºte, prin proiectele de activitate ºi mijloacele de predare-învãþare propuse,
orientarea educatorilor în acest domeniu. Ghidul este util atât educatorilor avizaþi cât ºi celor
neavizaþi în domeniu.
Alãturat ghidului, ca variantã e-learning, este website-ul amintit mai sus care poate fi utilizat
ca ºi un instrument didactic pentru educatori dar ºi educabili, prin accesarea modulului 4 (dar
ºi a celorlalte!)
1
INTRODUCERE
O economie de piaþã liberã poate funcþiona eficient dacã se bazeazã pe un consumator edu-
cat. Premisa de la care pornim este cã educaþia consumatorului poate aduce echilibru între
puterea producãtorilor ºi cea a consumatorilor, precum ºi multiple avantaje pe plan individual
ºi social:
2
Acestea se regãsesc în competenþele elaborate ºi dezvoltate prin activitãþile de învãþare pro-
puse în cadrul modulului patru, pentru fiecare din urmãtoarele domenii:
Consumatorul sãnãtos:
a. Cursanþii sunt capabili sã facã distincþie între informaþii ºi reclame pentru produsele
alimentare ºi sã le evalueze.
b. Cursanþii sunt capabili sã înþeleagã ºi sã aplice cunoºtinþele consumatoriale în
administrarea sãnãtãþii proprii ºi ºtiu sã se foloseascã cu încredere ºi corect drepturile
lor de consumatori.
Consumatorul responsabil
a. Cursanþii sunt capabili sã reflecteze asupra propriilor obiceiuri consumatoriale, sã le
înþeleagã ºi sã analizeze efectele acestora asupra societãþii, asupra mediului încon-
jurãtor, asupra calitãþii vieþii personale
b. Cursanþii sunt capabili sã facã diferenþã între diferite concepte de calitate a produsu-
lui (din perspectiva producãtorului, a comerciantului ºi a consumatorului), sã promo-
veze durabilitatea în mod activ prin alegerile fãcute.
Servicii consumatoriale
a. Cursanþii se pot imagina în calitate de consumatori de produse ºi de servicii; pot sã
reflecteze asupra rolului consumatorului în serviciile furnizate; sã demonstreze
responsabilitate consumatorialã în folosirea ºi furnizarea de diferite tipuri de servicii.
b. Cursanþii ºtiu sã identifice serviciile, sã evalueze activ calitatea serviciilor, sã facã
alegeri în mod critic.
Prin media româneascã dar mai ales prin site-urile specializate de pe web sunt varii posibi-
litãþi de formare a comportamentului responsabil al consumatorului:
www.consumatoronline.ro, www.e-cons.net, www.revistademarketing.ro,
www.gov.ro, www.infoeuropa.ro, www.agri.ro,http://ec.europe.
www.edu.ro, www.clubafaceri.ro, eu/consumers
www.anpcppsr.ro, www.atentie.ro, www.dolceta.eu
3
Învãþãmânt primar
4
Se solicitã elevii sã comunice toate ideile, sintagmele sau no-
þiunile care le vin în minte în legãturã cu tema centralã ºi se noteazã
în jurul acesteia, unindu-se prin linii.
Pe mãsurã ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate
ideile care par a fi conectate;
Activitatea se opreºte când se epuizeazã toate ideile sau când
s-a atins limita de timp acordatã;
Pe baza hãrþii conceptuale realizate se identificã cinci factori
care determinã Controlul greutãþii, de exemplu alimentaþia, regimul de
viaþã, obiºnuinþele, activitãþile ºi sportul, credinþele negative.
Dezvoltarea conceptelor :
Se aduce un bol care conþine un numãr de bileþele egal cu
numãrul elevilor, fiind de cinci culori. Fiecare elev extrage un bileþel iar
apoi se grupeazã în funcþie de culoarea aleasã. Se scriu pe cinci car-
tonaºe din fiecare culoare cauzele identificate ºi se repartizeazã gru-
purilor de elevi formate.
Elevii sunt solicitaþi sã listeze pe o coloanã aspectele negative
ale fiecãrui domeniu iar apoi sã le transforme, sau sã le înlocuiascã cu
aspecte pozitive, dezirabile (Exerciþiul 2).
Se prezintã de cãtre un reprezentant al fiecãrui grup produse-
le activitãþii ºi se afiºeazã.
Se realizeazã dezbateri privind responsabilitatea pentru ale-
gerile alimentare si referitoare la stilul de viaþã pe care le facem ºi
efectele acestora asupra sãnãtãþii noastre.
Aplicarea în contexte noi a conceptelor
Având ca punct de start sintagma „Minte sãnãtoasã în corp
sãnãtos!” fiecare elev este rugat sã elaboreze un plan personal de
activitãþi ºi comportamente sãnãtoase.
Feed-b back ºi evaluare formativã
Activitatea de autoevaluare se va realiza pe o perioadã de
douã luni la sfârºitul fiecãrei sãptãmâni, aplicându-se exerciþiul
Semaforul activitãþii proprii (exerciþiu mijloace de predare-învãþare)
pentru a analiza modul în care fiecare a reuºit sã punã în aplicare acþi-
unile propuse pentru realizarea schimbãrilor dorite.
Resurse www.e-cons.net
ºi informaþii, www.apc-romania.ro
Link-uuri www.edu.ro
www.ise.ro
www.biblioteca.ase.ro
Autor Alina Roman
5
5. În cât timp consideri cã vei reuºi sã realizezi schimbarea doritã (marcheazã cu X rãspun-
sul corespunzãtor)
4-6 sãptãmâni
3-5 luni
1 an
peste mai mulþi ani
niciodatã
6. Enumãrã cel puþin trei bariere pe care le întâmpini în realizarea schimbãrii propuse
…………………………………………………………………………………………..............
………………………………………………………………………………………..................
…………………………………………………………………………………………...........…
7. Enumãrã cel puþin trei acþiuni pe care le-ai desfãºurat pentru a-þi îndeplini dorinþa
….………………………………………………………………………………............…...…..
…………………………………………………………………………………………..............
……………………………………………………………………………………...........…..….
8. Ai prefera sã fi încurajat(ã), sprijinit(ã) de: (marcheazã cu X rãspunsurile corespunzãtoare)
mama prieteni
tata învãþãtoare
bunici medic
frate/ sorã consilier ºcolar
colegi
Exerciþii
Grupa 2
REGIM DE VIAÞÃ
NESÃNÃTOAS SÃNÃTOAS
Grupa 3
OBIºNUINÞE
CORECTE GREºITE
Grupa 4
ACTIVITÃÞI ºI SPORT
NESÃNÃTOASE SÃNÃTOASE
6
Grupa 5
CREDINÞE
NEGATIVE POZITIVE
COMPORTAMENTE
OPORTUNITÃÞI SÃNÃTOASE CONSTRÂNGERI
ACTIVITÃÞI ACTIVITÃÞI
7
Exerciþii
ASPECTE NEREUºITE
POSIBILITÃÞI DE OPTIMIZARE
ASPECTE REUºITE
OBSERVAÞII PERSONALE
8
Învãþãmânt primar
Viaþa copacilor depinde de mine
Proiect de activitate
Introducere Prin activitãþile de învãþare propuse elevii vor fi stimulaþi sã-ºi anali-
zeze stereotipurile personale de consum ºi efectele acestora asupra
întregii societãþi, asupra mediului înconjurãtor, asupra calitãþii propriei
vieþi.
Durata 5 activitãþi a câte 45 minute
Grupul þintã 9 - 10 ani, clasa a III-a
Context curricular Limba ºi literatura românã
Matematicã: Operaþii cu numere naturale de la 0 la 30.
Probleme de organizare a datelor în tabel
Cunoaºterea mediului: Plantele
Educaþie tehnologicã: Activitãþi cu materiale din naturã. Activitãþi cu
materiale sintetice
Educaþie plasticã. Forme naturale ºi forme elaborate. Materiale de
lucru ºi folosirea lor
Finalitãþile Aptitudini :
învãþãrii - sã identifice concepte ºi criterii legate de sustenabilitate
- sã utilizeze informaþii pentru a lua decizii responsabile care
nu afecteazã sustenabilitatea
- sã înþeleagã cum pot influenþa consumatorii piaþa ºi instituþiile
Atitudini:
- sã înþeleagã faptul cã alegerile consumatoriale personale au
efect asupra întregii societãþi
Cunoºtinþe:
- sã înþeleagã efectul alegerilor personale asupra mediului încon-
jurãtor local ºi global, asupra vieþii altora, acum ºi în viitor
Metode didactice abordare euristicã, joc de rol, metoda pãlãriilor gânditoare, brainstor-
ming, activitate practica, vizita de documentare
Mijloace de cartoane colorate, materiale reciclabile, acuarele, pensule, fiºe de
predare-îînvãþare lucru, pãlãrii din carton sau material textil, imagini
Desfãºurare Punct de intrare în efort intelectual:
Elevii sunt solicitaþi sã completeze rapid urmãtoarea frazã: Dacã aº fi
un copac aº fi ……………………………, pentru cã……………………..
Educatorul citeºte un fragment din povestea „Bradul” de Hans Chris-
tian Andersen. Se comenteazã fragmentul, reliefând comportamentul
ºi atitudinile oamenilor faþã de brãduþ.
Se formuleazã urmãtoarele situaþii problemã:
În cât timp credeþi cã a ars brãduþul?
În cât timp creºte un brad (copac)?
Finalitãþile Joc de rol:
învãþãrii Elevii sunt solicitaþi sã-ºi imagineze un dialog între brad ºi copii, sã
exprime gânduri ºi sentimente în ipostaze diferite.
Pot fi utilizate imagini ca suport intuitiv.
Activitate extracurricularã:
Vizitã la o grãdinã botanicã sau pepinierã din zona unde locuieºte.
Se observã copacii în diferite stadii de dezvoltare. Se utilizeazã o grilã
de observare pentru înregistrarea datelor privind creºterea puieþilor.
9
Se ajunge la concluzia cã: deºi lemnul este o resursã regenerabilã
este nevoie de mult timp pentru a se forma! Aºa cum se observã un
trunchi de copac arde în câteva ore dar sunt necesari 30 de ani pen-
tru ca în locul lui sã creascã altul.
Activitate practicã
Se aduc de la pepinierã 5 pomiºori ºi se planteazã de cãtre elevi în
curtea ºcolii.
Brainstorming:
Este adresatã elevilor solicitarea de a gãsi cât mai multe soluþii pen-
tru a salva viaþa copacilor.
Rãspunsurile elevilor sunt listate la tablã ºi se selecteazã prin vot rãs-
punsurile considerate aplicabile.
Se utilizeazã metoda “pãlãriilor gânditoare”pentru a permite analiza
din mai multe perspective a problemei enunþate ºi pentru diversifica-
rea posibilitãþilor de exprimare. Grupul de elevi este împãrþit în 6 gru-
pe eterogene având drept criteriu semnificaþia fiecãrei pãlãrii "Gân-
deºte în conformitate cu pãlãria pe are o porþi". Cu excepþia pãlãriei
albastre, toþi elevii din grup trebuie sa poarte aceeaºi pãlãrie in ace-
laºi timp. Fiecare "pãlãrie gânditoare" reprezintã un stil specific de
gândire:
Pãlãria albã focalizeazã datele legate de problema reducerii
consumului de lemn, a defriºãrilor masive. Ea strânge infor-
maþiile existente, puncteazã aspectele lipsã necesare cunoaº-
terii complete ºi umple spaþiile goale cu noi date. În general,
rãspunde urmãtoarelor întrebãri: "Ce informaþii avem?", "Ce
ne lipseºte?" ºi "Cum obþinem informaþiile de care avem ne-
voie?". Aceastã pãlãrie este folositã mai ales în marcarea ten-
dinþelor vechi ºi noi pentru a obþine soluþii inedite.
Pãlãria roºie rezolvã problemele din punctul de vedere al intu-
iþiei, al reacþiilor rapide ºi al emoþiilor. De asemenea, încearcã
sã descopere modul în care vor reacþiona emoþional alte per-
soane.
Pãlãria neagrã cumuleazã toate aspectele negative ale problemei.
Este foarte importantã pentru cã evidenþiazã punctele slabe
ale planului rezolutiv, permiþându-le fie eliminarea lor, fie pre-
gãtirea unui plan secund. Pãlãria neagrã contribuie la dimi-
nuarea riscurilor ºi a problemelor înainte de stabilirea soluþiei
finale.
Pãlãria galbenã îi ajutã sã gândeascã pozitiv, motivându-i sã
meargã înainte atunci când totul pare întunecat ºi dificil. Ea
abordeazã punctul de vedere optimist care îi face sã conºtien-
tizeze toate beneficiile ºi valorile implicate de decizie.
Pãlãria verde reprezintã creativitatea ºi susþine modalitatea de
a gândi liber, ideile critice fiind mult diminuate. În general, rãs-
punde la întrebãrile "Ce putem modifica pentru funcþionalitatea
soluþiilor?", "Cum putem depãºi dificultãþile identificate de pã-
lãria neagrã?".
Pãlãria albastrã contribuie la susþinerea procesului de control.
Ea este pãlãria facilitatorului, a celui care gestioneazã întregul
proces. Pãlãria albastrã indicã schimbarea pãlãriilor la mo-
mentul oportun ºi trage concluziile la sfârºit.
Cele 6 grupe formate vor purta pe rând, prin rotaþie fiecare pãlãrie.
10
Activitãþi practice cu materiale reciclabile:
Desfãºurarea unei acþiuni de colectare separatã a deºeurilor din hâr-
tie pe perioada unei sãptãmâni.
Realizarea unor mãºti, fluturi, suporturi pentru creioane din carton
sau hârtie reciclabilã. Produsele realizate vor fi utilizate la decorarea
sãlii de clasã.
Resurse www.e-cons.net www.climatechange.eu.com
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.salvatidelta.ro
Link-uuri www.edu.ro www.wwf.ro.
www.ise.ro www.greenpeace.ro
www.copaculdehartie.ro www.marenostrum.ro
www.biblioteca.ase.ro www.dolceta.ro
www.ave.org
1. Enumeraþi în cele douã coloane deºeurile menajere care pot fi reciclabile, refolosibile ºi
cele care sunt biodegradabile.
Deºeuri menajere
Reciclabile Biodegradabile Refolosibile
2. Cum putem acþiona pentru a reduce consumul personal de hârtie? Enumeraþi in tabelul de
mai jos activitãþile pe care le puteþi desfãºura în acest sens ºi rezultatele posibile.
Nr. Activitãþi Rezultate
crt.
1
2
3
.
.
3. Desenaþi în exteriorul cadranului ceasului produsele din hârtie pe care le folosiþi pe par-
cursul unei zile.
HÂRTIE
11
Imagini
Imaginile de mai jos pot fi utilizate ca suport intuitiv pentru jocul de rol.
12
Învãþãmânt primar
Cum îmi aleg jucãriile Proiect de activitate
Metode didactice studiul de caz, mozaicul, turul galeriei, explicaþia, instructajul, ºtiu/vreau
sã ºtiu/am învãþat
Desfãºurare Puzzle
Se aduc elevilor jocuri puzzle reprezentând jucãrii formate din 4-6
piese. Numãrul jocurilor de puzzle trebuie sã corespundã numãrului
de grupe pe care doriþi sã le formaþi .
Amestecaþi piesele si lãsaþi elevii sã aleagã fiecare o piesã, iar apoi sã
identifice colegii cu care sã formeze grupe pentru a recompune ima-
ginile. Puteþi confecþiona chiar dumneavoastrã puzzle-uri de grupare,
prin tãierea unor imagini reprezentând jucãrii în tot atâtea bucãþi câþi
Finalitãþile membri doriþi sã existe în fiecare grup.
învãþãrii Elevii din fiecare grup sunt solicitaþi sã intuiascã imaginea ºi sã re-
dacteze un text scurt în care sã descrie jucãria ºi sã-ºi exprime trãiri-
le afective. Textele sunt citite de cãtre un reprezentant al fiecãrui grup
ºi analizate frontal.
13
Profesorul adreseazã urmãtoarea întrebare rugând elevii sã argu-
menteze rãspunsurile date: Jucãriile pot fi periculoase?
Studiul de caz
Se prezintã elevilor câteva situaþii reale în care jucãriile au pus în peri-
col viaþa copiilor (ex.2) ºi se analizeazã frontal cazurile prezentate.
Vor fi valorificate ºi experienþele de viaþã ale elevilor referitoare la pro-
tecþia utilizatorilor.
ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat
Se trece în revistã ceea ce elevii ºtiu deja despre jucãrii ºi apoi se
formuleazã întrebãri la care se aºteaptã gãsirea rãspunsului pe par-
cursul activitãþii de învãþare.
Participanþii formeazã perechi ºi completeazã prima coloanã a tabelu-
lui primit pe fiºa de lucru întocmind o listã cu tot ce ºtiu despre tema
ce urmeazã a fi discutatã Jucãriile. În acest timp, educatorul realizea-
zã pe tablã un tabel cu aceleaºi coloane: ªtiu/Vreau sã ºtiu/Am învãþat
Fiecare pereche comunicã celorlalþi ce au scris pe fiºe, iar educatorul no-
teazã lucrurile cu care toatã lumea este de acord în coloana din stânga.
În continuare elevi sunt ajutaþi sã formuleze întrebãri despre lucrurile
de care nu sunt siguri. Aceste întrebãri pot apãrea în urma dezacor-
dului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor.
Ele vor fi notate în coloana din mijloc.
La finalul activitãþii se revine asupra întrebãrilor pe care le-au formu-
lat ºi pe care le-au trecut în coloana “Vreau sã ºtiu”. Se identificã între-
bãrile la care s-au gãsit rãspunsuri ºi sunt notate aceste rãspunsuri în
coloana “Am învãþat”. Elevii vor fi întrebaþi ce alte informaþii au aflat, în
legãturã cu care nu au pus întrebãri la început ºi acestea vor fi notate
în ultima coloanã. Unele dintre întrebãrile lor s-ar putea sã rãmânã
fãrã rãspuns ºi s-ar putea sã aparã întrebãri noi. În acest caz între-
bãrile pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaþii ulterioare.
Mozaicul
Se revine la împãrþirea clasei în grupurile eterogene formate iniþial,
fiecare dintre aceºtia primind câte o fiºã de învãþare numerotatã de la
1 la 4. Fiºele cuprind pãrþi ale unei unitãþi de cunoaºtere referitoare la
criterii de siguranþã ale jucãriilor.
Educatorul va realiza o prezentarea succintã a subiectului ºi va explica
Sarcina de lucru care constã în înþelegerea întregii unitãþi de cunoaº-
tere.
Elevilor vor fi solicitaþi sã se regrupeze în funcþie de numãrul fiºei pri-
mite, în grupuri de experþi: toþi elevii care au numãrul 1 vor forma un
grup, cei cu numãrul 2 vor forma alt grup º.a.m.d.
Învãþarea prin cooperare a secvenþei care a revenit grupului din unita-
tea de cunoaºtere desemnatã pentru orã: elevii citesc, discutã, în-
cearcã sã înþeleagã cât mai bine, hotãrãsc modul în care pot preda
ceea ce au înþeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de pre-
dare ºi materialele folosite rãmân la latitudinea grupului de experþi.
Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experþi sã înþe-
leagã cã el este responsabil de predarea secþiunii respective celorlalþi
membri ai grupului iniþial.
Experþii vor reveni în grupul iniþial ºi vor preda secþiunea pregãtitã ce-
lorlalþi membri. Dacã sunt neclaritãþi, se adreseazã întrebãri expe-
rtului. Dacã neclaritãþile persistã se pot adresa întrebãri ºi celorlalþi
membri din grupul expert pentru secþiunea respectivã. Dacã persistã
dubiile, atunci problema trebuie cercetatã în continuare.
Trecerea în revistã a unitãþii de cunoaºtere prin prezentare oralã cu
toatã clasa/cu toþi participanþii. Se completeazã apoi individual co-
loana “ Am învãþat „din tabelul de la exerciþiul 1.
Afiºul
Elevii sunt solicitaþi sã realizeze un afiº prin care sã promoveze drep-
turile consumatorului ºi sã-i avertizeze pe ceilalþi în ceea ce priveºte
securitatea utilizãrii jucãriilor. Fiecare grupã va realiza un afiº folosind
materialele puse la dispoziþie: hârtie, cartoane colorate, fire ºi materia-
le textile, foarfece, lipici, acuarele, pensule. Afiºele vor fi expuse pe ho-
lul instituþiei ºcolare.
14
Activitate extracurricularã – cadouri pentru sãrbãtoriþii lunii
Pe baza criteriilor stabilite pentru cumpãrarea jucãriilor ºi a studiului
de piaþã elevii vor propune cadouri pentru sãrbãtoriþii lunii. Vor fi votate
propunerile facute pentru a alege cadourile cele mai potrivite.
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri
www.edu.ro
Autor Alina Roman
Fiºã de lucru
Jucãriile sunt create sau destinate in mod clar utilizãrii in jocul copiilor mai mici de 14 ani.
Jucãriile care rãspund la aceastã definiþie trebuie sã respecte anumite criterii:
Cerinþe esentiale de siguranþã, între altele sã-i protejeze pe utilizatori împotriva ris-
curilor pentru sãnãtate ºi a riscurilor de rãnire. Aceste cerinþe depind de de vârsta
copiilor cãrora le este destinatã jucãria ºi de comportamentul previzibil la aceastã
vârstã.
Dacã este cazul, trebuie
specificatã o vârstã minimã de
utilizare.
Trebuie aplicat marcajul
CE pentru a garanta ca jucaria
rãspunde acestor cerinþe.
Aceste criterii sunt mai stricte de-
cât obligaþia generalã de sigu-
ranþã deoarece comportamentele
care trebuie avute în vedere pen-
tru evaluarea riscurilor posibile
sunt mai numeroase.
15
Fiºã de lucru
Fiºã de lucru
În ciuda regulilor de siguranþa care trebuie respectate, accidentele legate de jucãrii ramân
relativ frecvente.
Fii atent atunci când cumperi o jucãrie! Verificã în special:
Vârsta recomandatã (sau nerecomandatã) pentru utilizarea jucãriei;
Dacã existã elemente detaºabile pe care copilul ar putea sã le înghitã;
Dacã pluºul pierde sau nu din fire;
Dacã cusãturile sunt suficient de solide, accesoriile (ochi etc.) bine fixate ºi even-
tualul compartiment pentru baterii bine închis;
Dacã existã margini ascuþite;
Dacã nu existã gãuri, sfori sau elastice în care copilul ar putea sã-ºi prindã degetele
sau capul.
Fiºã de lucru
Fii atent în mometul utilizãrii jucãriei !
Citeºte cu atenþie instrucþiunile de utilizare. Anumite jucãrii trebuie folosite sub supra-
vegherea unui adult, precum cutiuþa micului chimist, sau asamblate dupã reguli
exacte, precum un leagãn;
Utilizeazã echipament de protecþie dacã este necesar, de exemplu o cascã pentru a
merge cu bicicleta;
Ai grijã ca cei mici sã nu împrumute jucãriile de la fraþii lor mai mari;
Cere explicaþii pãrinþilor sau vânzãtorului despre eventualele riscuri ale jucãriei.
Studiu de caz
Accidente adevarate
16
Învãþãmânt Gimnazial
„Care sunt prioritãþile mele ca ºi consummator?”
Proiect de activitate
Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã utilizeze informaþiile în mod eficient
- sã facã alegeri informate
- sã conºtientizeze ºi sã apere drepturile consumatorului
- sã-ºi exprime mulþumirile ºi nemulþumirile
- sã dezvolte strategii individuale de inoculare/vaccinare
Atitudini:
- aprecierea conflictelor de interese
- sã manifeste responsabilitate în calitate de consumator
- aprecierea distincþiei dintre nevoi ºi dorinþe
- preocupare pentru nevoile altora
- interes pentru inoculare/vaccinare
Cunoºtinþe:
- sã înþeleagã nevoia de igienã
- sã înþeleagã impactul comportamentului consumatorului asupra
mediului înconjurãtor ºi a bunãstãrii individuale
- sã cunoascã drepturile ºi responsabilitãþile consumatorului
- sã evalueze calitatea produselor ºi serviciilor de sãnãtate
Desfãºurarea Punct de intrare în efort intelectual
activitãþii Metoda ABC
Ce reprezintã pentru voi drepturile consumatorului?
Fiecare elev va primi câte o foaie de hârtie pe care sunt notate literele
alfabetului pe verticalã. Se solicitã sã completeze spaþiul liber din
dreptul fiecãrei litere cu cel puþin un termen, o expresie referitoare la
drepturile consumatorului. Atenþie: cuvintele identificate vor avea ca
iniþialã fiecare literã a alfabetului.
Reflecþie ºi interevaluare
Jocul supravieþuirii
Sunteþi pasagerul unui transatlantic care se aflã într-o situaþie de
crizã, derivã. Hotãrâþi sã faceþi parte din grupul celor 30 de pasageri
Finalitãþile ce au decis sã se salveze naufragiind pe o insulã ce are în jur de 50
învãþãrii
km2. Aici veþi întâlni bãºtinaºi care au o formã de organizare socialã ºi
un sistem de asigurare a serviciilor ºi bunurilor de consum în curs de
dezvoltare.
17
Cãlãtoria ºi viaþa voastrã pe aceastã insulã presupune urmãtoarele
etape:
Fiecare elev va nota pe propria foaie de hârtie 10 principii ge-
nerale care reglementeazã viaþa în comun dusã pe insulã, în condiþi-
ile menþionate. (max 10 minute)
Se formeazã grupuri de opinie alcãtuite din 4-6 elevi care vor
negocia aceste principii, alcãtuind un decalog al comunitãþii respec-
tive. (max 15 minute)
Fiecare grup în urma acestor negocieri va avea sarcina de a
alcãtui un program de supravieþuire care sã vizeze nevoile imediate ºi
modalitãþile de satisfacere (max. 15 minute)
Sarcina supravieþuitorilor este de a constitui pe insulã o institu-
þie care sã se ocupe cu reglementarea drepturilor consumatorilor pe
acea insulã, stabilind drepturile ºi responsabilitãþile acestora, elabo-
rând un proiect legislativ alcãtuit din 10 articole ce vizeazã consumul
ºi serviciile oferite pe insulã. Fiecare grup va elabora un astfel de pro-
iect (max.20 minute)
Se vor realiza prezentãri în plen, toate proiectele fiind afiºate
pentru a putea fi vizualizate de întreg colectivul ºi supuse dezbaterii.
Structurarea ºi reelaborarea informaþiilor
Jocul prioritãþilor
Fiecare elev primeºte o fiºã cu 10 afirmaþii ce vizeazã impactul com-
portamentului consumatorului asupra mediului înconjurãtor ºi a bunã-
stãrii individuale. Acestea pot fi notate pe o foaie A4 sau fiecare afir-
maþie separat pe o foaie A5.
Sarcina constã în excluderea a 4 dintre afirmaþii, iar celelalte 6 vor fi
ordonate în funcþie de importanþa lor pe poziþii de la 1(cea mai impor-
tantã) la 6. Timpul alocat acestui exerciþiu este de 20 de minute. Elevii
sunt împãrþiþi apoi în grupuri de câte 4-6 membri. Se prezintã indivi-
dual ºi se negociazã punctajele obþinute. Ordinea stabilitã individual
va fi comparatã cu cea a grupului, stabilind concordanþele ºi diferen-
þele.
Afirmaþiile selectate ºi ordonate vor fi prezentate ºi motivate în plen,
prin exemple din viaþa cotidianã.
Feed-b back ºi evaluare
Se solicitã elevilor completarea unui chestionar de opinie.
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri www.edu.ro
Autor Anca Petroi
Chestionar
19
Învãþãmânt Gimnazial
“Optimizarea calitãþii serviciilor de alimentaþie publicã
la nivelul comunitãþii noastre locale!” Proiect de activitate
Finalitãþile Aptitudini:
învãþãrii - sã identifice prioritãþi ºi alternative optime de soluþionare a unei
situaþii problemã prin gestionarea resurselor
- sã administreze eficient resursele umane, materiale ºi financiare
- sã utilizeze informaþiile în mod eficient;
- sã evalueze situaþii;
Atitudini:
- sã utilizeze responsabil serviciile;
- sã aprecieze în mod critic serviciile;
- sã înþeleagã nevoile altora;
Cunoºtinþe:
- sã cunoascã serviciile publice locale;
- sã ºtie cum sunt finanþate serviciile publice;
- sã înþeleagã impactul activitãþilor consumatoriale asupra calitãþii
serviciilor publice;
- sã aplice drepturile consumatorilor;
Desfãºurarea Introducerea în activitate
activitãþii Pe suport electronic (DVD) sunt prezentate secvenþe ce ilustreazã ca-
renþe grave în asigurarea serviciilor de alimentaþie publicã. (ex: pro-
duse alimentare expirate, reetichetate, produse alimentare alterate,
spaþii comerciale amenajate necorespunzãtor din punct de vedere
igenic ºi estetic, servirea necorespunzãtoare a clienþilor, etc.)
Poate fi prezentat elevilor un caz semnalat în presã sau la televiziu-
ne referitor la situaþia unui consumator, care a achiziþionat un pro-
ãþãrii dus alimentar alterat, deºi era în perioada de garanþie, dar a fost pãs-
trat în condiþii inproprii (o conservã). Un alt caz, ce vizeazã direct
20
producãtorul, poate face referire la prezenþa unor elemente strãine în
compoziþia produsului final (o pâine care conþine fragmente metalice)
Elevii vor reflecta asupra acestor situaþii, aducând argumente în fa-
voarea sprijinirii unor acþiuni pentru sensibilizarea opiniei publice în
ceea ce priveºte necesitatea respectãrii normelor de igienã în asigu-
rarea serviciilor de alimentaþie publicã ºi a drepturilor consumatorilor.
Motivarea
Se formuleazã situaþia problemã: Cum putem optimiza calitatea servi-
ciilo
or de alim
mentaþie publicã la niveelul comun nitãþþii noastre locale
e?”
Propunerile elevilor sub forma unui rãspuns scurt vor fi consemnate
de educator pe tablã, fãcându-se aprecieri ºi generalizãri privind im-
portanþa acestei probleme în viaþa noastrã cotidianã. Se organizeazã
pe categorii rãspunsurile înregistrate ºi se selecteazã cele aplicabile.
Aplicarea deprinderilor ºi a cunoºtinþelor în contexte noi
Proiectul “Optimizarea calitãþii serviciilor de alim
mentaþie publicã la ni-
velul comunitãþii noastre locale?” reia etapele pe care o organizaþie le
parcurge în efortul de a ridica standardele de calitate ale activitãþii sale.
În acest sens, proiectul propus reface la nivel “micro”, elementar, paºii
pe care unitãþile furnizoare de servicii de alimentaþie publicã îi parcurg
în viaþa realã, pentru a-ºi asigura viabilitatea pe piaþa concurenþialã.
Parcurgerea etapelor de mai jos are, prin urmare, un rol formativ, în
spiritul educaþiei pentru calitate.
Durata ºi desfãºurarea proiectului:
- în timpul ºi în afara orelor de ºcoalã,
- momente de evaluare a stadiului în care se aflã fiecare echipã,
de modificare/remaniere a planului iniþial etc.
- folosirea orelor de abilitãþi pentru realizarea obiectivelor
Etapele proiectului:
1.Identificarrea aspeectelo
or nesatisfãcãtoarre alee serviciilo
or de alim
menta-
þie publicã localã (observarea, consemnarea celor constatate – acti-
vitate pe grupe, perechi sau individualã)
Educatorul va împãrþi sarcini precise fiecãrui grup, sau perechi, aces-
tea constând în completarea unor fiºe de observare pe parcursul efec-
tuãrii unor vizite în cel puþin cinci unitãþi care oferã servicii de alimen-
taþie publicã la nivel local.
Aceste grile de observaþie cuprind urmãtoarele aspecte:
a. igiena spaþiilor de alimentaþie publicã,
b. amenajarea adecvatã a spaþiilor comerciale,
c. dimensiunea sãlilor,
d. utilizarea optimã a încãperilor,
e. modul de aranjare ºi prezentare a produselor,
f. diversitatea produselor,
g. igiena personalã a angajaþilor ºi echiparea corespunzãtoare,
h. relaþionarea personalului cu consumatorii.
Va fi purtatã o discuþie cu toatã clasa pe baza aspectelor constatate –
în urma prelucrãrii datelor. Printr-un brainstorming se va stabili o listã
de prioritãþi (ce e mai important de schimbat?).
2. Stabilirrea unui plan
n de acþþiun
ne pentru optim mizarrea serviciilo
or de ali-
mentaþie publicã (brainstorming, conversaþie dirijatã, dezbatere) Por-
nind de la lista de prioritãþi, se împarte clasa pe grupe, fiecare grup
primeºte o problemã din lista întocmitã.(ex: igiena personalului; rea-
menajarea spaþiilor din punct de vedere estetic; igiena spaþiilor; pro-
movarea produselor sãnãtoase).
Se poate realiza un concurs de miniproiecte de design: amenajarea
unui spaþiu pentru servicii de alimentaþie publicã.
3. Identificarea resurselo or pentru punnerea în aplicarre a plannului (învã-
þarea prin descoperire, problematizarea)
Fiecare grupã prezintã sub formã tabelarã, pe categorii de resurse,
necesarul pentru derularea proiectului. Vor fi analizate fiºele realizate
ºi se întocmeºte la flipchart un poster comun cu aceste resurse.
21
În aceastã etapã activitãþile sunt centrate pe intuirea caracterului limi-
tat al resurselor, care se va realiza prin confruntarea soluþiei propuse
cu posibilitãþile existente de a o pune în practicã.
Lista este confruntatã cu posibilitãþile reale, locale. Se stabileºte loca-
þia adecvatã pentru derularea proiectului.
(un spaþiu comercial din localitate)
4. Stabilirea echipelor ºi/sau a colaboratorilor
În funcþie de soluþia propusã la modul ideal ºi de resursele existente,
se vor cãuta colaboratori din rândul producãtorilor, comercianþilor, re-
prezentanþilor protecþiei consumatorilor, ai comunitãþii locale, din
ºcoalã, pãrinþi etc. Pe grupe sunt stabilite responsabilitãþile fiecãrui
membru ºi sunt distribuite materialele necesare pentru scrierea invi-
taþiilor care vor fi expediate potenþialilor participanþi la derularea pro-
iectului.
5. Delegarea sarcinilor
Elevii îºi asumã roluri în fiecare echipã, în funcþie de aptitudinile, in-
teresele ºi preferinþele fiecãruia. La formarea echipelor de lucru ºi de-
legarea sarcinilor, educatorul va sprijini elevii sã-ºi conºtientizeze apti-
tudinile existente ºi rolurile pe care ºi le pot asuma în sensibilizarea
opiniei publice privind optimizarea serviciilor de alimentaþie publicã la
nivel local.
Echipele trebuie sã fie echilibrate ºi în funcþie de amplitudinea sarcinii.
Educatorul va avea ca obiectiv instaurarea unui climat de colaborare
în stabilirea sarcinilor ºi rolurile în cadrul echipei.
Cele patru echipe vor avea ca sarcinã principalã amenajarea adec-
vatã a spaþiului comercial ales, destinat serviciilor de alimentaþie pu-
blicã, din urmãtoarele perspective: gr.1- igiena personalului; gr.2 - rea-
menajarea spaþiilor din punct de vedere estetic; gr.3 - igiena spaþiilor;
gr.4 - promovarea produselor sãnãtoase)
6. Promovarea acþiunii (realizarea de afiºe, invitaþii, reclame audio,
audio-video, foto, cu ajutorul cuvântului ºi al imaginii)
Întregul grup de elevi va avea ca sarcinã promovarea acþiunii în cadrul
ºcolii. În funcþie de posibilitãþi, fiecare elev va contribui fie la partea
tehnicã, pentru realizarea reclamei audio-video, fie la cea artisticã,
pentru realizarea afiºului.
7. Finalizarea proiectului
Evaluarea externã se poate realiza prin invitarea unor colegi din alte
clase la inaugurarea noului spaþiu comercial proiectat, sau la o dezba-
tere pe tema calitãþii serviciilor de alimentaþie publicã, pentru a pre-
zenta rezultatele intervenþiei la nivel local.
Educatorul poate finaliza acþiunea prin organizarea unei petreceri/ser-
bãri cu elevii clasei, la care sã fie invitaþi elevi, pãrinþi, reprezentanþi ai
comercianþilor ºi ai comunitãþii locale. Cu acest prilej, se pot acorda
diplome de participare la proiect.
Evaluare
Se va realiza evaluare continuã/permanentã – feed-back – la fiecare
activitate, precum ºi autoevaluare. Vã sugerãm urmãtorul final de ac-
tivitate: elevii, aºezaþi în cerc, îºi exprimã liber opiniile despre activi-
tatea desfãºuratã, interviuri cu participanþii ºi beneficiarii privind senti-
mentele, problemele, aºteptãrile acestora în diferite momente ale de-
rulãrii proiectului; instantanee; scene filmate.
Întrebãrile educatorului pot fi: Cum te-ai simþit în timpul acestei acti-
vitãþi? Ce þi-a plãcut cel mai mult/cel mai puþin? De ce? Ce crezi cã a
lipsit?
Resurse www.e-cons.net www.ise.ro
ºi informaþii, www.apc-romania.ro www.biblioteca.ase.ro
Link-uuri www.edu.ro
Autor Anca Petroi
22
Mijloace de predare – învãþare:
Fiºe de observaþie
23
Chestionar
24
Educaþia Adulþilor
„Produse de igienã personalã”
Proiect de activitate
Introducere Cursanþii vor fi capabili sã facã diferenþã între diferite concepte de ca-
litate a produsului (din perspectiva producãtorului, a comerciantului ºi
a consumatorului) ºi sã promoveze sustenabilitatea în mod activ prin
alegerile fãcute.
Durata 6 momente. Timp total 3 ore cu o jumãtate de orã pauzã
Grupul þintã Adulþi în cursuri de formare
Finalitãþile învãþãrii Aptitudini :
- sã înþeleagã faptul cã oferta de bunuri pe piaþã poate fi influen-
þatã de consumatori;
- sã dovedeascã aptitudini de planificare ºi organizare;
Atitudini:
- sã fie responsabili în alegerea produselor;
- sã respecte valoarea bunurilor;
- sã fie preocupaþi de protecþia mediului înconjurãtor;
- sã câºtige capacitãþi de comunicare;
- sã fie conºtienþi cã unii oameni nu au suficient pentru a trãi.
Cunoºtinþe:
- sã adopte abordãri diferite asupra calitãþii produselor;
- sã identifice produsele sustenabile dupã etichete;
- sã înþeleagã influenþele care apar în alegerea produselor ºi ser-
viciilor;
- sã identifice întrebãrile consumatorilor;
- sã dobândeascã noþiuni de siguranþã, grad de încredere, con-
venabilitate ºi durabilitate a produselor;
- sã înþeleagã importanþa participãrii ºi alegerii active.
Metode didactice Învãþarea prin descoperire, experimentul, munca în grup, ªtiu/Vreau
sã ºtiu/Am învãþat
Mijloace de Sãpunuri, sãpunuri lichide, ºampoane de baie, ºampoane de pãr, pas-
predare-îînvãþare te de dinþi, vase, apã, prosoape de hârtie, hârtie indicatoare univer-
salã (pentru pH), internet.
Precondiþii - Abilitatea cursanþilor de a citi etichetele produselor;
- Dexteritatea cursanþilor în utilizarea hârtiei indicatoare de pH pentru
determinarea aciditãþii, bazicitãþii sau neutralitãþii unui produs.
- Deprinderea cursanþilor de a accesa adrese pe internet
Desfãºurarea Problema:
activitãþii Cercetarea calitãþii unor produse pentru igiena personalã precum: sã-
punul, sãpunul lichid, ºamponul de baie, ºamponul de pãr, pasta de dinþi.
Momentul 1
Trainerul explicã participanþilor cã vor avea de cercetat calitatea unor
mostre de sãpunuri, sãpunuri lichide, ºampoane de baie, ºampoane
de pãr, paste de dinþi prin:
- Studierea etichetei producãtorului;
- Cercetarea afiºajului comerciantului (dacã este altul decât pro-
ducãtorul)
25
- Cercetarea efectelor mostrelor de igienã personalã asupra
omului ºi a mediului din perspectiva consumatorului.
Trainerul prezintã tote mostrele avute la îndemânã (minim douã din
fiecare categorie)
Momentul 2
Trainerul grupeazã cursanþii în 5 grupe – fiecare primind un anumit tip
de produs de igienã personalã (autohton sau strãin) - pentru a deduce
calitatea produsului prin studiera înscrisului de pe etichetã.
Fiecãrei grupe i se va cere completarea „fiºei de observare a caracte-
risticilor produsului...” (vezi mijloace de predare ºi învãþare, punctul 1)
ºi apoi prezentarea constatãrilor ºi observaþiilor în plenul workshop-ului.
Trainerul le cere cursanþilor sã înceapã completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat
Momentul 3
În grupele deja alcãtuite, trainerul cere cursanþilor sã cerceteze, pen-
tru produsele strãine, conþinutul etichetei comerciantului ºi sã alcãtu-
iascã o altã fiºã – de data aceasta la latitudinea lor – asupra celor con-
statate.
Trainerul le cere cursanþilor sã continue completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat
Momentul 4
Trainerul împarte cursanþilor din cele 5 grupe vase cu apã, prosoape
de hârtie ºi hârtie indicatoare universalã pentru pH.
Cursanþii sunt invitaþi sã realizeze urmãtoarele experimente:
Constatarea efectelor de spãlare a mâinilor/feþei/dinþilor utilizând ace-
eaºi cantitate din fiecare mostrã avutã la dispoziþie ºi alcãtuirea unui
„raport de experiment”
Verificarea pH-ului produsului ºi a pielii mâinilor sau feþei precum ºi a
dinþilor dupã spãlare cu ajutorul hârtiei indicatoare universale. Com-
pletarea „fiºei de laborator” (vezi mijloace de predare ºi învãþare,
punctul 2).
În încheierea secvenþei sunt invitaþi sã prezinte rezultatele experimen-
telor în plen.
Trainerul le cere cursanþilor sã continue mai departe completarea ru-
bricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat
Momentul 5
Cursanþii sunt provocaþi sã acceseze site-urile producãtorilor, comer-
cianþilor, ANPC-ului, OPC-ului local ºi ANPCPPSR-ului pentru a se
informa asupra altor detalii oferite de producãtor ºi de cei care li-
vreazã produsele de igienã avute în studiu. Totodatã, sunt îndrumaþi a
se informa asupra siguranþei, gradului de încredere, convenabilitãþii ºi
durabilitãþii produselor avute în studiu atât din punctul de vedere al
producãtorilor ºi comercianþilor cât mai ales din partea autoritãþilor
chemate sã le asigure protecþie.
Concomitent cu cercetarea informaþiilor de pe net li se cere sã comple-
teze un tabel cu datele gãsite pentru produsele studiate dupã exem-
plul de la punctul 3 al mijloacelor de predare ºi învãþare.
Momentul 6
Trainerul le cere cursanþilor sã încheie completarea rubricilor din:
ªtiu / Vreau sã ºtiu / Am învãþat
Resurse www.anpcnet.ro
ºi informaþii www.anpcppsr.ro
uri
link-u www.consumatoronline.ro
www.e-cons.net
Autor Dorin Herlo
26
Mijloace de predare – învãþare
Fiºe de lucru
1. Fiºã de observare a caracteristicilor produsului ……………………...........
Produs Marcã Compoziþie/ Cantitate Indicaþii Contrain- Biodegra- Obs
Ingrediente dicaþii dabilitate
Fiºe de lucru
2. Fiºã de laborator
Produs Marcã Culoarea hârtieiindicatoare pH Culoarea hârtiei indicatoare pH Obs
la aplicarea pe produs la aplicarea pe piele sau dinþi
Fiºe de lucru
27
Educaþia Adulþilor
„La cumpãrãturi în mall”
Proiect de activitate
28
fie de „tip cauzã-efect”, fie de „tip problemã-soluþie” care apoi se va ex-
pune spre vizualizare.
Modulul 2
Opþiuni ºi oportunitãþi
Trainerul împarte cursanþii în 6 grupe astfel încât fiecare grupã sã
poatã dezvolta 3 idei în 5 minute în sfera „opþiuni ºi oportunitãþi într-un
mall” având însã câte o „temã centralã” oferitã pe o fiºã de lucru.
- vizitarea mall-ului de cãtre consumator spre a-ºi forma o imagine
asupra oportunitãþilor oferite ºi a-ºi ierarhiza opþiunile;
- cumpãrarea unor produse de la solduri;
- achiziþionarea unor bunuri de ultimã generaþie la oferta promoþionalã;
- cheltuirea celei mai mici sume posibile pentru achiziþionarea produ-
selor de necesitate imediatã ºi pe termen scurt (o sãptãmânã);
- cumpãrarea unui „produs de firmã”, cunoscând condiþiile de garanþie
ºi relaþia fiabilitate-durabilitate-satisfacþie;
- influenþarea marketing-ului (poate ºi managementului) mall-ului prin
observaþiile ºi sugestiile exprimate.
Modulul 3
Mãreþie ºi decãdere
Trainerul solicitã participanþilor la formare, împãrþiþi pe grupe de câte
6, sã-ºi povesteascã fiecare, timp de maxim 2 minute, o întâmplare
realã petrecutã într-un mall, în legãturã cu relaþia „posibilitate finan-
ciarã – oferta de produse ºi servicii”. Grupul va alege întâmplarea cea
mai interesantã iar prezentatorul ei va da detalii cât mai multe ºi va
rãspunde la întrebãrile celorlalþi timp de maxim 10 minute. Dupã acest
interval de timp se va solicita de trainer, fiecãrei grupe, realizarea unui
scenariu la acea întâmplare aleasã
(timp de max. 12 min.), scenariu
care apoi sã fie performat de mem-
brii grupei în faþa celorlalte grupe
(timp de max. 4 min/prezentare).
29
Mijloace de predare-îînvãþare
Chestionar
Chestionarul pentru interviu – în cadrul modulului 1
1. care vã sunt produsele de necesatate imediatã?
2. ce produse vã sunt necesare pe termen scurt (o sãptãmânã)?
3. care sunt produsele pe termen mediu la care vã gândiþi sã le achiziþionaþi?
4. ce produse vã doriþi pe termen lung?
5. aveþi suficient buget disponibil pentru achiziþiile propuse?
6. cât (procentual) este necesar din bugetul disponibil cheltuielilor imediate, pe termen
scurt, pe termen mediu ºi pe termen lung?
7. plata produselor o faceþi cash, prin card, prin ordin de platã bancar sau alte forme
(enunþaþi-le)?
8. dacã nevoile pe termen mediu ºi lung depãºesc bugetul disponibil apelaþi la credit
bancar, rate, alte forme (numiþi-le)?
9. încheiaþi ºi verificaþi contractul financiar de împrumut?
10. la cumpãrarea unui produs de medie ºi/sau lungã utilizare verificaþi condiþiile de
livrare, de mentenanþã ºi de garanþie?
11. cât (procentual) are influenþã reclama asupra deciziei dumneavoastrã de a cumpãra
un produs?
Fiºã de lucru
30
Fiºã de lucru
Quizz
„Profilul consumatorului”
1. Reuºeºti sã-þi administrezi judicios/eficace banii?
Da Nu
2. Cunoºti suma exactã a veniturilor tale periodice?
Da Nu
3. Faci faþã cheltuielilor lunare?
Da Nu
4. Îþi planifici cheltuielile obligatorii?
Da Nu
5. Þi-ai deschis un cont de card/bancar?
Da Nu
6. Verifici curent contul de card/bancar?
Da Nu
7. Îþi evaluezi puterea de cumpãrare?
Da Nu
8. Dispui de unele economii pentru acoperirea unor cheltuieli neprevãzute?
Da Nu
9. Doreºti sã-þi achiziþionezi un produs/serviciu. Faci o prospecþiune a pieþei? Cauþi mai multe
oferte?
Da Nu
10. Deþii informaþii asupra modalitãþilor de finanþare existente pentru achiziþionarea unui pro-
dus/serviciu?
Da Nu
11. Cumperi un produs/serviciu. Te informezi în prealabil, în unitatea ofertantã, asupra condiþi-
ilor de calitate ºi garanþie?
Da Nu
12. În alegerea unui produs/serviciu primeazã preþul?
Da Nu
13. La achiziþionarea unui produs/serviciu eºti atent/ã sã primeºti facturã/chitanþã?
Da Nu
14. Te asiguri sã închei un contract de prestãri de servicii cu furnizorul?
Da Nu
15. Urmãreºti corectitudinea înscrisurilor din contractul de prestare de servicii?
Da Nu
16. Citeºti cu atenþie recomandãrile de utilizare a produsului/serviciului?
Da Nu
17. La „defectarea” produsului, în termenul de garanþie, apelezi la unitãþile de service reco-
mandate?
Da Nu
18. În cazul în care îþi sunt încãlcate drepturile apelezi la „Oficiul pentru protecþia consuma-
torului”?
Da Nu
Dacã rãspunnzi cu „da” la 10 întrebãrri eºti un consum
mator respo
onsabil, dacã nu acce
ese
eazã
modulele 1,2,3,4 de pe site-u
ul www.dolceta.eu
31
Quizz
Doreºti sã-þi cumperi un telefon mobil. La afirmaþiile care urmeazã alege varianta
potrivitã þie!
1. Promovarea publicitarã a telefonului mobil de cãtre fabricant este importantã pentru mine.
Da Nu
2. Modul de prezentare a telefonului mobil de cãtre fabricant este un punct forte în alegerea mea.
Da Nu
4. Felul în care vânzãtorul îmi oferã informaþii despre calitãþile ºi performanþele telefoanelor
mobile din gama la care m-am decis are un impact pozitiv asupra mea.
Da Nu
5. Cer vânzãtorului sã-mi prezinte mai multe variante de telefoane mobile din gama aleasã
de mine.
Da Nu
6. Supun vânzãtorul unui “tir” de întrebãri asupra caracteristicilor tehnice, estetice ºi dispozi-
tivelor anexã ale telefonului mobil ales
Da Nu
7. Solicit vânzãtorului sã testeze telefonul mobil ales aºa încât sã-mi demonstreze funcþio-
nalitatea ºi caracteristicile sale.
Da Nu
8. Urmãresc dacã pe eticheta ambalajului telefonului mobil este înscrisul “CE” ceea ce în-
seamnã cã se supune Declaraþiei de Conformitate cu Directivele UE!
Da Nu
9. Caut pe aceeaºi etichetã dacã este scris “codul de aprobare al produsului” (ex. MC2-
41H14) încât sã-l pot depista pe site-ul producãtorului ºi totodatã compara.
Da Nu
10.Verific dacã telefonul mobil ales (în fapt, un radio emiþãtor-receptor) nu depãºeºte limitele
de expunere la undele radio recomandate de directivele internaþionale (limita SAR pentru
dispozitive mobile utilizate de populaþie este de 2W/kg) atât la nivelul urechii cât ºi al cor-
pului .
Da Nu
11. Mã edific asupra condiþiilor unui “Contract de servicii” prestate de distribuitorul de telefonie
mobilã.
Da Nu
12. Mã decid sã cumpãr telefonul ales respectând atât modul lui de utilizare cât ºi clauzele
contractuale.
Da Nu
Mesaj final:
Dacã sunt 9 de “Da” : “Eºti un consumator responsabil!”
Dacã sunt mai puþin de 9 de “Da”: “Mai reflecteazã asupra obiceiurilor tale de consum!”
uN :R aD :R uN :R
aD :R aD :R uN :R
aD :R aD :R aD :R
aD :R aD :R aD :R
32
Autorii
Autor 1: Prof. univ. dr. Dorin Herlo, director al
DPPD, specialist în tiinele educaiei,
propune cursuri de teoria evalurii, didactic,
educaie intercultural, instruire asistat de
calculator, educaia adulilor atât pentru
formarea iniial cât i continu. Este coordo-
natorul naional al proiectelor educaionale
europene Dolceta, NILE, EQF-PRO. Este
directorul Programelor de perfecionare
periodic „Managerul colar”, „Profesorul
colii europene” i „Institutorul noii coli”,
acreditate CNFP.
Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad,
Bd. Revoluiei, Nr. 77, 310130 Arad, România;
e-mail: dorin.herlo@uav.ro
Ilustraþii
ND-30-08-794-RO-C
DOLCETA – program e-learning pentru profesori
i formatori
Consumatorii sunt îndreptii s fie informai. Pentru a fi capabili s „Spaiul profesorului” este proiectat de aa natur încât s ajute
foloseasc i ierarhizeze informaia în mod adecvat, ei doresc mai educatorii s-i dezvolte coninuturile i activitile de învare pentru
mult decât cunotine factuale. Ei doresc s-i formeze competene educaia consumatorului într-o modalitate cross-curricular. El conine
specifice consumatorului care s fac posibil utilizarea cunotinelor proiecte de activiti/lecii pentru învmântul primar, gimnazial i pentru
i priceperilor de aa natur încât s-i ajute la schimbarea atitudinilor educaia adulilor. Subiectele sunt relativ la „Managementul finanelor
i comportamentele lor. personale”, „Sigurana i sntatea consumatorului”, „Consumatorul
Aceasta este o provocare pentru coli i instituii de educaia adulilor. responsabil” i „Servicii consumatoriale”.
Principiile de baz ale acestei abordri pot fi gsite în „Introducere la
educaia consumatorului” din „Spaiul profesorului” regsit în modulul 4
al programul online Dolceta (www.dolceta.eu)
ISBN 978-92-79-10099-4