Lucrare de laborator Nr. 7.

Fosfolipide (fosfatide)

4.4.1. Fosfogliceride. Fosfatidilcoline. Lecitine

Lecitinele sunt fosfogliceride care în urma hidrolizei eliberează glicerină,
două molecule de acizi graşi (una fiind nesaturată), molecule de acid fosforic şi
de bază azotată colina.
Deosebesc α - şi β - lecitine, după poziţia atomului de carbon, la care este
ataşat restul de acid colin-fosforic:

4.4.2. Izolarea lecitinelor din gălbenuşul de ou

Utilaje și reactive: pahar chimic (100 ml); stativ cu eprubete; baghetă de
sticlă; hârtie de filtru; pâlnii de sticlă; gălbenuş de ou; etanol; clorură de cadmiu,
tinctură saturată.
Mod de lucru: În pahar se introduce cca 1/2 din gălbenuşul de ou şi
mestecând cu bagheta se pipetează 10 ml etanol fierbinte. După răcire conţinutul
paharului se filtrează într-o eprubetă uscată. Dacă în filtrat se observă tulburare,
se repetă filtrarea, până la transparenţă.
Cu tinctura astfel obţinută a lecitinelor se realizează următoarele reacţii:

4.4.3. Sedimentarea lecitinelor cu acetonă

Principiul metodei: Fiind insolubile în acetonă, lecitinele uşor se
precipită cu aceasta.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; pipete; tinctură de lecitine;
acetonă.
Mod de lucru: Într-o eprubetă se introduc 2-3 ml acetonă, apoi se adaugă
cu picătura tinctură de lecitine. Lecitinele se precipită.

4.4.4. Emulsionarea lecitinelor

Principiul metodei: Moleculele polare ale lecitinelor manifestă
tensioactivitate sporită, fapt ce condiţionează stabilitatea destul de mare a
hidroemulsiei lecitinelor.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; pipete; tinctură de lecitine; apă
distilată.
Modul de lucru: Într-o eprubetă se introduc 2-3 ml tinctură de lecitine şi
se adaugă cu picătura la agitare apă distilată. Se obţine o hidroemulsie stabilă a
lecitinelor.

4.4.5. Precipitarea lecitinelor cu clorură de cadmiu

Principiul metodei: Lecitinele formează cu clorura de cadmiu o
combinaţie complexă, care în soluţie apoasă precipită sub formă de fulgi albi.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; pipete; tinctură de lecitine; clorură
de cadmiu, tinctură saturată.
Mod de lucru: Într-o eprubetă se introduce 1 ml tinctură de lecitine, la
care se adaugă cu picătura tinctură saturată de clorură de cadmiu. Se observă
căderea sedimentului alb.

4.4.6. Hidroliza şi reacţiile calitative asupra componenţilor lecitinelor

Principiul metodei: În soluţie alcalină lecitinele hidrolizează cu obţinerea
acizilor graşi, colinei, glicerolului şi ionului fosfat.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; pipete; capsulă de porţelan;
spatule; baghete de sticlă; baie de apă; hârtie de filtru; tinctură de lecitine;
hidroxid de sodiu, soluţie de 10%; acid sulfuric, soluţie de 10%; acetonă;
hidrosulfat de potasiu anh.; nitrat de potasiu, sare; carbonat de sodiu, sare; acid
azotic conc.; reactiv molibdenic, vezi: lucrarea 1.1.2.
Mod de lucru: Se obţine sedimentul de lecitine, adăugând acetonă la
tinctura acestora. Precipitatul obţinut este utilizat pentru prepararea
hidrolizatului. Cu acest scop se încălzeşte precipitatul cu câţiva mililitri de
hidroxid de sodiu, soluţie de 10%. Lecitinele hidrolizează în părţi componente.
La hidroliză are loc descompunerea parţială a colinei cu separarea
trimetilaminei, care se identifică prin mirosul caracteristic al marinadei de
scrumbie.
Într-o eprubetă se ia o parte din hidrolizat, la care se adaugă cu picătura
acid sulfuric, soluţie de 10% - se observă eliminarea acizilor graşi liberi.
Conţinutul eprubetei se filtrează printr-un filtru de hârtie, separând astfel acizii
graşi.
La filtrat se adaugă hidroxid de sodiu, soluţie de 10% până la reacţie
neutră a mediului, apoi se menține pe o baie de apă până la evaporare la sec. Se
divizează în două reziduul uscat obţinut. Cu o parte se efectuează proba
acroleinică, vezi: lucrarea 4.2.2.
Cealaltă parte a reziduului uscat se transferă într-o capsulă mică de
porţelan, se adaugă puţin praf de nitrat de potasiu şi de carbonat de sodiu, se
amestecă şi se calcinează la un foc mic. Topitura se dizolvă în 2 ml acid azotic,
agitând cu bagheta. La soluţie se adaugă 2 ml reactiv molibdenic şi se încălzeşte.
Se observă formarea unui precipitat galben al fosfomolibdatului de amoniu.
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor efectuate.

4 . 5 . Steroli
Fiind pe larg răspândiţi în natura vie, sterolii sunt parte integrantă a
lipidelor diferitor organisme: animale (zoosteroli), vegetale (fitosteroli), fungi
(micosteroli). Esterii sterolilor cu acizii graşi (aceştia, ca regulă, sunt acizii:
stearic, palmitic, oleic) au denumirea de steride. Dintre zoosteroli cel mai
cunoscut şi răspândit este colesterolul, izolat pentru prima dată din calculii
biliari, în care conţinutul acestuia atinge cca 90%. Colesterolul se conţine cu
precădere în ţesutul nervos, în special, în materia albă (cca 4 – 5,3%).
Colesterolul se depune pe pereţii vaselor sanguine în cazul unor patologii, de
ex., în ateroscleroză.
Dintre fitosteroli o răspândire vastă au: stigmasterolul, izolat din uleiul de
soia, β-sitosterolul, prezent în multe plante, de exemplu, în porumb şi
component predominant al uleiului de bumbac etc.
Dintre micosteroli prezintă interes ca accesibilitate şi fiind precursor
pentru vitamina D2 ergosterolul, separat din drojdii.
Importanţa mare a sterolilor mai rezidă şi în faptul, că acestea constituie
materie primă pentru sinteza hormonilor steroidici.

4.5.1.Reacţii calitative asupra sterolilor

4.5.1.1. Izolarea colesterolului din creierul animal
Principiul metodei: Pentru extracţia colesterolului din materialul
biologic este folosit cloroformul, în care colesterolul are solubilitate maximă.
Utilaje și reactive: etuvă; mojar cu pistil; plăci de sticlă; spatule; bisturiu;
stativ cu eprubete; hârtie de filtru; cloroform; ghips; creier animal.
Mod de lucru: Se omogenizează minuţios în mojar 3-5 g creier cu 6-10 g
ghips. Masa densă obţinută se trece pe o placă de sticlă într-un strat subţire şi se
usucă în etuvă la 40°C. Se curăţă masa uscată cu bisturiul într-un mojar uscat, se
omogenizează şi se trece într-o eprubetă uscată. La praful din eprubetă se
adaugă 5-6 ml cloroform şi conţinutul eprubetei se agită energic 5-10 min.
Extractul obţinut se filtrează printr-un filtru uscat într-o eprubetă uscată. Filtratul
se utilizează pentru efectuarea reacţiilor de culoare asupra colesterolului.
4.5.1.2. Reacţia cu acidul sulfuric
Principiul metodei: În prezenţa acidului sulfuric concentrat are loc
deshidratarea colesterolului cu formarea 3(4)-dehidrocolesterolului colorat în
roşu.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; extract cloroformic de colesterol;
pipete; ulei vegetal; acid sulfuric conc.
Mod de lucru: În câte o eprubetă uscată se introduc câteva picături ulei
vegetal, respectiv 1-2 ml extract cloroformic de colesterol, obţinut în experienţa
precedentă. Uleiul vegetal din prima eprubetă se solubilizează cu 1-2 ml
cloroform. Se prelinge apoi pe pereţii eprubetelor (se substratează) câte 1 ml
acid sulfuric conc. La hotarul dintre faze apare un inel de culoare roşie-
portocalie, respectiv roz. Se agită apoi eprubetele şi se încălzesc foarte atent,
observându-se orice schimbare de culoare.
4.5.1.3. Reacţia Liebermann - Burchard
Principiul metodei: Sterolii nesaturaţi reacţionează cu anhidrida acetică
în prezenţa acidului sulfuric concentrat, rezultând o coloraţie verde.
 În urma deshidratării şi dimerizării moleculelor de colesterol rezultă
hidrocarburi nesaturate de compoziţia C54H86:

Acestea formează diferiți sulfo-derivaţi cu acidul sulfuric şi anhidrida

acetică, coloraţi în albastru-verde sau verde.
Transformările discutate sunt caracteristice şi pentru acidul colic.
Reacţia Liebermann - Burchard a fost adaptată pentru dozarea
colesterolului în ficat, creier şi muşchi, stabilindu-se condiţii experimentale în
care legea Lambert - Beer este respectată.
Utilaje și reactive: Stativ cu eprubete; pipete; extract cloroformic de
colesterol; ulei vegetal; acid sulfuric conc.; anhidridă acetică, p.f. 140 oC;
cloroform.
Mod de lucru: Într-o eprubetă uscată se pipetează câteva picături de ulei
vegetal, care se dizolvă în 1-2 ml cloroform. În altă eprubetă se introduc 2 ml
extract cloroformic de colesterol. În fiecare eprubetă se introduc apoi câte 10
picături anhidridă acetică şi 2-3 picături acid sulfuric concentrat. Se agită bine
eprubetele, notând orice schimbare de culoare.