Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
"-
Z
en
::c
9m
-"
=
m
RICHARD C. ROBERTIELLO
GERALD SCHOENEWOLF
In psihoterapie
A
TReI
Editori:
SILVIU DRAGOMIR
VASILE DEM. ZAMFIRESCU
Director editorial:
MAGDALENA MARCULESCU
Coperta:
Director produqie:
CRISTIAN CLAUDIU CaBAN
11 Prefata
Dtp:
GABRIELA CHIRCEA 13 Capitolull: Contratransfer ~i contrarezistenta
Corectura: 19 Despre contratransfer
RODICA PETCU, SINZIANA DOMAN 24 Despre contrarezistenta
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei Partea I: ~aizeci ~i una de gre~eli de contratransfer
ROBERTIELLO, RICHARD C.
31 lntroducere
101 gre~eli in psihoterapie: contratransfer ~i contrarezistenta in
psihoterapie / Richard C. Robertiello ~i Gerald Schoenewolf; trad.: Adina 37 Capitolu12: Contratransferuri erotice
Radulescu. - Bucure~ti: Editura Trei, 2009
Bibliogr. 39 (1) Terapeutul 9i corista
ISBN 978-973-707-340-2
43 (2) Terapeutul 9i virgina
I. Schoenewolf, Gerald
45 (3) Terapeuta care imbrati9a
II. Radulescu, Adina (trad.)
616.89-008.441
48 (4) Terapeutul care s-a autocastrat
Aceasta
Inc. carte Maryland
Lanham, a fast publicata
U.s.A. prima data in Statele Unite de Jason Aronson,
55 (7) Taticul eel bun
First published
Maryland U.s.A. in the United States by Jason Aronson, Inc. Lanham,
63 (10) Terapeutul caruia ii era frica de
Tel./Fax: +402130060 90
e-mail: comenzi@edituratrei.ro
www.edituratrei.ro
ISBN978-973-707-340-2
garea, anihilarea, inchiderea in sine (automortificarea), proiecta- seasca contratransferul. Mai recent, anali;;ti cum ar fi Robert
rea pe lume $i ulterior cearta cu ea, pentru alinarea conflictului Langs, Harold Searles, Hyman Spotnitz;;i D. W. Winnicott s-au
interior $i retragerea din lume, pentru mentinerea unei aparen- ocupat de acest aspect. Langs arata cum induc terapeutii trans-
te paei interioare. Tehnica analitica incearca sa recupereze ade- ferurile, cel mai adesea fara sa-;;i dea seama, oferind un cadru
varatulmaturitate.
catre sine, pentru a fi reunit cu ceea ce s-a pierdut in drumul detaliat pentru control area terenului de forta dintre terapeut ;;i
pacient. Searles, Spotnitz ;;iWinnicott prezinta modul in care te-
In relatia terapeutica, atentia terapeutului se axeaza pe reve- rapeutii i;;i pot exprima sentimentele de contratransfer, pentru
nirea tuturor proceselor infantile care au fost reprimate (adica a ie;;i dintr-un impas, pentru a arata pacientului ce impact are
pe manifestarea incon$tientului pacientului). In cadrul $i prin in- asupra terapeutului sau pentru a-I imuniza la agresiune (fie ea
termediul acestei reveniri, adica a transferului, terapeutul incear- a pacientului sau a terapeutului). Ei sustin ca terapeutii care
ca sa infranga metodele distructive de aparare ale paeientului. sunt in acord cu ei in$i;;i nu au nevoie sa se ascunda in spatele
Facand legatura intre ceea ce se intampla in relatia paeientului unei ma;;ti inexpresive.
cu lumea extern a $i ceea ce se intampla in relatia de transfer cu
terapeutul, acesta din urma poate pune totul cap la cap $i, folo-
sindu-se de sentimentele sale de contra transfer, ii poate spune
pacientului ceea ce acesta are nevoie sa $tie, pentru a-$i reunifi-
ca partea con$tienta cu cea incon$tienta.
Prin urmare, terapeutul trebuie sa ramana ferm $i empatic
cand se confrunta cu transferul de ostilitate al paeientilor, cu ac-
ting out-ul intentiilor lor sexuale sau cu orice alte situatii provo-
catoare $i cu caracter incendiar. A fi terapeut inseamna sa nu-}i
iei revan$a, sa nu intri in cercul nevrotic vicios, sa nu cedezi ma-
nevrelor defensive ale pacientului sau sa te pierzi in incercarile
lui de a sabota rela}ia, ei sa cauti permanent intelegerea $i sa te
lupti cu transferul pacientului, precum $i cu propriul contra trans-
fer. Pentru a putea ajuta un pacient sa fie din nou autentic, tera-
peutul insu$i trebuie sa fie autentic. In fond, terapeutul trebuie
sa petreaca la fel de mult timp analizandu-$i propriul transfer pe
cat 0 face analizandu-l pe acela al paeientului.
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice
52 53
- De ce nu? a insistat el, cu zambetul inca pe chip. Ajunsese (.I:~lratoare, mai ales din cauza rivalitatii nerezolvate cu fratele
intr-un punct unde, incon9tient, dorea s-o 90cheze, s-o forteze (,j ~i a invidiei de penis. Cand aceasta femeie era in varsta de trei
sa-l vada ca barbat, sa raspunda la masculinitatea lui . .1I1i?i descoperise pentru prima data placerea masturbarii, mama
- Pur 9i simplu nu cred c-ar fi 0 idee buna, asta-i tot. : •• 1a certat-o, spunandu-i: "E murdar. Nu face asta". Totu9i ea ob-
- A9 putea sa ti-o trag cum nu ti-ai mai tras-o vreodata pana :'I'rvase ca fratele ei, care era cu un an mai mare de cat ea, se juca
acum.
"desea cu penisul 9i nu era niciodata certat de mama sa. Chiar
- Sunt sigura ca ati putea, dar nu asta e ideea. Terapeuta s-a :,;i mai tarziu, cand 9i-a intrebat mama de ce ea nu avea penis,
simtit u90r infiorata, uitandu-se suparata la pacient. In acel mo- lllama a certat-o din nou, spunandu-i: "Nu mai pune astfel de
ment 9i-a dat seama ca se excita, avand fantasma de a fi poseda- intrebari proste9ti". Fire9te ca fetita a trebuit sa-9i reprime senti-
ta de pacient; era in acela9i timp furioasa pe ea pentru ca avea mentele cu privire la aceste lucruri, printre altele 9i multa gelo-
aceste sentimente 9i furioasa pe pacient pentru ca i Ie starnea. zie 9i ura fata de fratele ei. Acestea au ie9it mai tarziu la supra-
"Nu e deloc asta ideea", a adaugat ea. fata, prin raportare la tanarul barbat care se lauda cu sexualitatea
- Ti-a9 putea-o trage pe rupte, a spus el. Iui in fata ei. Pentru ca i9i facuse formarea cu un analist care nu
- Chiar nu vreau sa continui cu acest subiect. credea in invidia de penis, terapeuta nU-9i rezolvase niciodata
- De cenu?
aceasta problema.
- Nu cred ca este productiv. Ca urmare, 9i-a pierdut pacientul 9i, mai mult decat atat, I-a
- Nu crezi ca este productiv, a zis el, imitand-o. Du-te-n pula facut sa fie chiar mai furios decat fusese cand a venit la ea. Un
mea. Eu cred ca este productiv. raspuns mult mai bun din partea ei ar fi fost sa asculte cu em-
- Uite ce e, a zis ea, ridicandu-se brusc, cu bratele incruci9a- patie laudar0genia tanarului barbat 9i sa-l sprijine intr-un fel in
te. Nu cred ca mai merge. Cred ca ar trebui sa plecati. care mama lui n-o facuse, pana in momentul in care el ar fi do-
- Vrei sa plee? bandit suficienta forta a Eului pentru a renunta la aceasta pozi-
-Da. tionare 9i ar fi vazut-o ca 0 pozitie defensiva compensatorie.
- Dar de ce? Ai spus ca aici pot spune ce vreau. Daca nu ar fi fost contratransferul ei, poate ca ar fi fost in stare
- $tiu. Imi pare rau. A9 vrea sa plecati. Cred ca poate ati avea sa faca asta.
nevoie de un terapeut barbat. Imi pare rau, pur 9i simplu nu cred
ca mai merge. Tremura de furie. Vreti, va rog, sa plecatp
$i pacientul era furios. Venise la terapeuta pentru a-9i rezol-
va frica de castrare 9i pentru a-9i reconfirma masculinitatea, dar,
in schimb, daduse peste 0 terapeuta, care, incon9tient, era la fel
de castratoare ca mama sa. In mod incon9tient, terapeuta era
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri erotice
GRE?EALA 6
1,1,1 >EALA 7
Un tanar terapeut trata un barbat in varsta de treizeci 9i cinci Era un terapeut mai in varsta, care era placut, bun, bland 9i
de ani - un barbat sensibil, foarte inteligent $i atragator - cu generos in spirit ~iin fapta. Era indragit de toti pacientii sai, din-
care avea multe in comun. Multe luni terapeutul indurase izbuc- t re care majoritatea erau femei tinere 9i niciuna nu-l parasise vre-
niri de sarcasm, injuraturi 9i alte forme de comportament rejec- odata. Pentru fiecare din pacientele sale el juca rolul tatieului eel
tiv, pe masura ce-9i ajuta pacientul sa treaca prin transferul sau bun - barbatul mai in varsta, intelept, sensibil, intelegator, la
negativ. Pacientul avusese 0 relatie similara cu mama sa, una in care aceste femei tinere puteau apela cu problemele lor legate de
care predominau sarcasmul9i injuraturile 9i care se repetau acum prieteni sau soti. De fapt, el avea cate 0 miea idila cu fiecare pa-
in relatia terapeutica. Terapeutul nu avea nicio problema in a face denta 9i idila nu avea pur 9i simplu niciodata final, durand ani
fata acestui transfer. Totu9i, cand transferul negativ a fost rezol- ~i ani. Adesea, cand 0 pacienta se simtea tulburata, el 0 lua pe
vat 9i intr-o zi pacientul a inceput sa vorbeasca despre iubirea sa genunchi $i 0 consola, $i de obieei, cand pleca, 0 conduce a pana
pentru terapeut 9i de atractia sexuala fata de el, acesta din urma Ja u$a $i 0 pupa pe obraz sau pe frunte, sau uneori chiar pe buze.
s-a simtit anxios. Pana in acel moment, el nu depa9ise acele sen- Da, invatase despre transferurile erotice in timpul pregatirii
timente in analiza sa personala. sale $i $tia ca astfel de transferuri trebuia analizate, pentru a re-
In acel moment al terapiei, pacientului i s-a oferit 0 slujba zolva complexele $i fixatiile narcisiee $i alte confliete reprimate
intr-un alt ora9' Terapeutul, in loc sa interpreteze dorinta brus- nerezolvate 9i, totu9i nu se putea mobiliza sa faca ceva in acest
ca a pacientului de a se muta drept rezistenta, a gasit multe mo- sens. I$i spunea ca nu putea sa-$i jigneasca pacientele. Realitatea
tive pentru care ar fi fost eel mai bine pentru pacient sa faca era ca el avea un acting out la propriile sale sentimente oedipie-
exact acellucru. "Se pare ca va simtiti mult mai bine acum", i-a ne 9i narcisice. Fiind copil, invatase repede ce-$i dorea mama sa
spus terapeutul pacientului. "Cred ca aceasta mutare 0 sa va de la el. Ea ii spunea "mieul meu prieten" 9i ilimbrati$a foarte
prinda bine." Pacientul a acceptat slujba 9i a terminat terapia 0 strans dupa ce avea 0 cearta cu tatal sau 9ibaiatul se simtea bine
luna mai tarziu.
ca putea sa-i ofere alinare mamei sale.
I
GRE~EALA 9 61
Inv()are eforturile pacientei sale de a se separa de sotul ei, dar
,t1l1lwntandu-9i totodata 9i furia ei fata de barbati in general. In
,1,1 •. din urma, la sugestia indirecta a terapeutei, pacienta a rupt
'i
I
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie· Contratransferuri erotice
1
70 71
semnificativa devenise, in schimb, 0 piedica in relatia terapeuti- sentimente trebuie acceptate ca atare ~i fara graba de a fi inter-
ca. Urma sa treaca luni pana ce el avea sa se mai deschida iar in pretate drept transfer, dar, pe de alta parte, pacientul nu trebuie
acest mod.
indus in eroare; pentru ca pacientii care au regresat pana la punc-
Terapeuta nu fusese in stare sa-~i incurajeze pacientul sa vor- lul unde au dezvoltat 0 nevroza erotica de transfer vor ajunge
beasca despre sentimentele sale delicate pentru ea ~i nici sa-l re- foarte u~or sa creada ca va exista cu adevarat 0 relatie romanti-
directioneze catre acest subiect, dupa ce el trecuse la un subiect doi intre ei ~i terapeutii lor ~i au practic nevoie de cel mai mic
mai superficial, pentru ca fusese momentan uluita de sentimen- semn de la terapeut pentru a-~i corobora credinta. Apoi, cand
tele trezite in ea de sinceritatea lui nea~teptata. S-a simtit foarte idila nu are loc - pentru ca nu trebuie -, pacientul va avea par-
atrasa de pacient, s-a speriat de aceste sentimente ~i s-a aparat le de 0 dezamagire amara, iar alianta terapeutica va fi profund
impotriva lor, raspunzand intr-un mod rece ~i distant. In acel afectata, daca nu chiar distrusa.
moment, pacientul devenise - la un nivel mult mai primar _ Cum a fost ~i in acest caz, cand un terapeut are dubii, putina
un obiect dont, dar interzis: el era tatal oedipian, devenit dintr-odata sinceritate va conta de obicei foarte mult pentru a readuce rela-
disponibil sexual. ~iainapoi pe faga~ul ei.
Terapeuta a fost suficient de intrigata ~i de curioasa pentru a
aduce situatia in atentia supervizoarei sale, fiind in stare cu aju-
torul acesteia sa se confrunte cu aceasta situatie. Pentru ca pa-
cientul era un barbat exceptional, creativ, sofisticat, ea nu putea
trece u~or peste remarca lui critica la raspunsul ei. Cand ~i-a dat
seama in ce masura era atrasa de barbat ~i ca ascunsese aceste
senti mente pana ~i fata de ea insa~i, s-a inro~it. La urmatoarea
~edinta, a putut recunoa~te fata de pacient ca reactionase intr-un
mod defensiv cand el fusese sincer cu ea ~i, fara sa se justifice,
I-a asigurat ca era problema ei de contra transfer.
- Va multumesc ca mi-ati spus asta, a raspuns el. Va admir
onestitatea cu care va recunoa~teti gre~eala.
Sa fad fata celor mai delicate ~i mai primare senti mente ale
pacientilor este unul dintre cele mai sensibile aspecte ale tera-
piei. Este nevoie ca terapeutul sa permita manifestarea acestor
sentimente ~i sa se ofere pe sine ca obiect, prin intermediul ca-
ruia pacientul sa poata retrai ~i lucra fixa}iile timpurii. Aceste
terapeutul ~i din ce in ce mai revendicativa cu privire la acest as- I,.d I'll vehementa.
pect. Era a femeie care, copil fiind, avusese relatii sexualizate atilt De ce? Vrei sa ~tii de ce renunt? 0 sa-ti spun de ce, i-a spus
cu tatal, cat ~i cu un unchi de-al ei; pentru ea, sexul insemna in- I'" ton nervos, dar controlat. Pentru ca tu nu intelegi femei-
1111
corporare, fuziune, posesie. I~i folosise intotdeauna sexualitatea I•. I,:~tiarogant, daca vrei sa ~tii adevarul. lmi pare rau, dar a~a
pentru a controla ~i poseda barbatii, dar ulterior era furioasa pe "Illtl. Nu prea cred ca 9tii ce facioNu-ti bati joc a9a de a femeie.
ei ~i-i respingea.
Nil e frumos. Nu ~tiu. Cred ca e~ti un tocilar speriat 9i sper sa
Terapeutul ~i-a dat seama ca nu era in stare sa realizeze a 1111mai intalnesc vreodata niciun terapeut ca tine. Nici n-a mai
alianta de lucru cu aceasta pacienta, orieat de mult ar fi incercat; ~,l.ltpana la finalul ~edintei.
in plus, reactiile ei de transfer erau total egosintonice ~i nu fa- Putea aceasta relatie terapeutica sa fie salvata? Poate da sau
ceau deloc obiectul unei observatii de sine. Mai era ~i disperarea I)oate nu. Totu~i ar fi avut a ~ansa sa mearga daca terapeutul
din declaratiile ei de dragoste pentru terapeut. Ceea ce initial pa- Illl s-ar fi grabit sa a puna pe pacienta sa se intinda pe canapea.
ruse a ispitire sexuala a devenit mai degraba a foame urgenta, I'entru aceasta pacienta, intinderea pe canapea era mult pre a
presanta; era ca a ultima incercare de a se agata de identitatea ~i .uuenintatoare; a simtea ca pe a seductie, ca pe a invitatie la a
preferintele ei sexuale ~i de a evita sentimentele homosexuale I'lee dragoste ~i cand acest lueru nu avea sa se intample, se sim-
(avusese relatii ~i cu femei, pe care Ie gasise chiar mai nesatisfa- lea ba~oeorita 9i tradata. Din cauza sentimentelor sale de con-
catoare decat pe cele cu barbatii). Parea ca sentimentele fata de Lratransfer - un amestec de atraetie sexuala, friea 9i furie -
propria ei persoana la modul general ajunsesera sa se bazeze terapeutul a avut nevoie sa eontroleze rapid situatia ~i sa a faea
doarsex
cea pe cu
faptul
ea. daca terapeutul ii acepta sau nu sexualitatea ~i fa- pe pacienta sa se intinda pe eanapea, sa a bombardeze eu in-
terpretari, in speranta ca-~i va tine astfel in frau propriile con-
Terapeutul a simtit aceasta disperare ~i aceasta presiune ~i a fliete. Aeeste eonflicte i~i aveau partial originea in nevoile sale
devenit atat de cople~it de revendicarile ei, incat a inceput sa fie nerezolvate de a reca~tiga iubirea unei marne eare-l abandona-
confuz cu privire la modul in care sa se descurce cu ea. Fiecare se la a varsta frageda, pentru un frate mai mic. La randul ei,
~edinta devenise a lupta; pretentiile ei de a face sex, contra in- pacienta a simW ineerearile terapeutului de a a tine la distan-
cercarii lui de a analiza. Ea era convinsa ca avea nevoie de a "ex- ta 9i de a a eontrola prin intermediul eanapelei 9i al interpret a-
perienta sexuala corectoare" cu el ~iincercarile lui de a-i analiza rilar, iar ea a raspuns devenind mai rezistenta, mai seducatoa-
nevoile erau intotdeauna intampinate cu un oftat exasperat, cu re 9i mai revendicativa.
R !CHARD ( HIIIII IIIIELL.0' GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eliin psihoterapie' Contratransferuri erotice
iii~~iliiiilliijOl"WU",w;";"",;,';"",,]:.E, =~=~ _
93
92
$edinte in urma, tanarul vorbise despre preferintele sale in mate- ~';japoi, intr-un sfar~it,
Nc yom uni, yom fi una ...
rie de femei $i mentionase ca-i placeau femeile cu sani mici. Apoi,
uitandu-se la terapeuta, care avea sam destul de mari, a spus: "Imi 1,<) inceput, terapeuta a fost flatata de aceasta atentie. Apoi,
pare rau, sper ca nu v-am jignit". Terapeuta a raspuns ceva de ge- II 11'1 \ ~iaa devenit treptat sexuala ~i tanaxul a insistat, iar $i iar, sa
nul "fiecare cu gusturile lui", dar ill sinea ei s-a simtit jignita. Ea 1.1t'.i sex cu el. A fost nevoita, iar ~i iar, sa-l refuze. EI a devenit
crescuse ill umbra unei surori mai mari, care nu numai ca fusese i hiM mai hotarat 9i ea mai incapatanata ill refuzul ei. Intr-un fi-
favorita tatalui ei, ci se numarase $i printre cele mai populare fete II,tI,lanarul a ajuns exasperat.
in randul baietilor de liceu. In schimb, ea fusese destul de terna, _ Atunci de ce mi-ati cerut sa am fantasme sexuale cu dum-
scunda $i indesata, cu ochelari cu Ientile groase. Purtase ochelari 111'olvoastra? S-a uitat mat la ea. De ce ati facut asta daca nu erati
de la varsta de patru ani. De fapt, cand fusese pentru prima data Ililcresata de mine sexual? Va alimentati egoul facandu-ma sa
obligata sa-i poarte, suferise 0 lovitura narcisica. Toata lumea din Illiiindragostesc de dumneavoastra, ca apoi sa ma refuzati?
familie 0 tot complimenta ce dragut arata cu ochelari, dar ea $tia Terapeuta a negat acest lueru ~i a incercat sa analizeze trans-
ca nu e a$a. La $coala era tinta multor glume. Fusese illtotdeauna krul. De fapt, nu de mine sunteti indragostit.
geloasa pe sora sa $i sensibila cu privire la infati$area proprie. _ Da, da, ~tiu. Sunt de fapt de mama. Cum spuneti. Ciuda-
Ofens a adusa de pacient cu privire la sanii ei mari ($i impli- \I'nia e ca n-am fost deloe atras de dumneavoastra de la inceput.
cit sugestia ca el nu 0 considera atragatoare sexual) i-a retrezit I)umneavoastra ... mi-ati spalat creierii 9i m-ati faeut sa ered ca
sentimente de furie narcisica $i oedipiana; la nivel incon$tient, Sllnteti atragatoare. De fapt, sa fiu sincer, cred ca sunteti putin
pacientul a devenit tatal care 0 indepartase, in favoarea surorii \'am bondoaca.
sale mai mari. In acest context, solicitarea ei ca el sa aiba fante- Terapeuta a incercat sa-i analizeze sentimentele oedipiene, fu-
zii sexuale cu ea era 0 incercare de a-$i obliga pacientul sa 0 ia ria de a fi fost abandonat de mama sa :;;inevoia de 0 mama su-
in considerare ca fiinta cu identitate sexuala, sa vada dincolo de
rogat. Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daea m-a:;;culca cu
superficialitatea ochelarilor cu Ientile groase $i a sanilor mari, sa dumneavoastra?
vada femeia dinauntru, vibranta $i debordand de inteligenta, spi- _ Lasati-o balta. Nu mai vreau sa vorbesc despre asta.
rit $i frumusete. _ Cum 0 sa va ajute asta dad refuzati sa vorbiti despre sen-
$i pacientul chiar a facut asta $i mai mult de-atat. In sap tam a- limentele dumneavoastra?
nile care au urmat, a regresat pana la varsta de patru ani $i a in- _ Nu vreau sa ma mai ajutati. Nu mai vreau genul dumnea-
ceput, $edinta dupa $edinta, sa-$i declare iubirea, admiratia $i ve- voastra de ajutor.
neratia fata de ea. Ii scria poezii, dintre care una illcepea cam a$a: \ Terapia a intrat in impas :;;ia ramas a:;;atimp de mai multe
t
Candva te voi tine, ,- luni. Fara sa-:;;idea seama, din cauza contratransferului sau, te-
Domol ca pe 0 stea in bratele mele. rapeuta reerease pentru pacient aeela:;;iepisod de tip seductie :;;i
Capitolul3
Co n t ra t ra n sfe ru ri sa d 0 m a so chi ste
i
Ir.•.
.~.
, IIi_IIIIIIlliIIIfIIl_"-lIiiliiiiilli"li=iiliiliiiiiiiiii
1,11\ '"I 1\LA 21
o tanara pacienta suicidara era in tratament la un terapeut I(late acestea, de9i acum avea 0 astfel de pacienta, incepuse s-o
fara experienta, care-9i faeea stagiatura la 0 clinica. Pacienta era II lasca, la fel cum i9i urase mama 9i, inca 0 data, aceasta ura era
tulburata, pentru ca 0 buna prietena de-a ei murise recent - 0 illeon9tienta.
prietena care pentru ea fusese "mama cea buna". Aceasta se com- Din nefericire, ura incon9tienta a acestui terapeut, pe care el
bina cu relatia destul de abuziva pe care ea 0 avusese, 9i inca 0 .1 lranspus-O in acting out prin nerabdarea 9i prin solicitarile sale,
mai avea, cu mama ei reala. .1 impins intr-un final pacienta la limita sinuciderii. Pacienta a
Din cand in cand, aceasta pacienta venea la gedinta eu cate 0 venit la 0 gedinja fiind foarte suparata pe mama ei. Inainte sa
cicatrice proaspata la ineheietura mainii sau pe antebrat, unde piece, terapeutul a inceput sa 0 dascaleasca:
se taia. Reactia terapeutului era mereu aceea9i. _ Nu-i a9a ca nu simji nicio tendinja de sinucidere?
- De ce faceti asta? intreba terapeutul, pe un ton exasperat. - Nu 9tiu, nu credo
De ce? De ce? De ce? _ Daca nu-mi spui, nu te pot ajuta.
- Nu 9tiu, raspundea pacienta, cu un ton sfios 9i pierit. _ $tiu. Nu 9tiu ce sa spun.
- Am crezut ca ne-am inteles ca 0 sa ma sunati daca incepeti _ Ai pastile in casal Vreau sa te duci direct acasa 9i sa Ie
sa simtiti impuls suicidar. Nu a9a ne-am inteles? Terapeutul a arunci. $i mai arunci 9i toate lamele pe care Ie ai la indemana.
dat din cap nemultumit. Pacienta n-a spus un cuvant. Puteti Emily, ma auzi? $i suna-ma daca simji ca incepi sa intri in pani-
vorbi? ca.,bine? Promiji sa ma sunil
- Nu 9tiu ce sa spun. - Da, promit.
Terapeutul era furios pe pacienta 9i pacienta ii simtea furia 9i Incon9tient, terapeutuli9i dorea ca pacienta sa se sinucida, iar
nu putea vorbi. Terapeutul 9i pacienta erau bloeaji intr-o lupta predicile 9i revendicarile lui erau de fapt 0 inducere indirecta a
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli 'in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
108 Nevoia ei ca pacientii sa-i fie total supu~i, precum ~i nevoia ~li',lIhi\ 0 atitudine critidi cu privire la metodele ei, iar ea ~i-a 109
tificat cu agresorul (mama sa) ~i s-a purtat cu fratii ~i surorile ei IlIlle: "Toata lumea 9tie cat de mult am facut pentru acest dome-
mai mid in acela~i mod in care se purtase ~imama ei cu ea. Chiar lilli, cat de mult mi-am ajutat pacienjii. $i toata lumea 9tie cat de
~i mai tarziu, s-a purtat ~i cu propriii ei copii in acela~i fel, culti- }',n'u m-am chinuit cu copiii mei. Credeji ca e u90r sa dud in car-
vandu-Ie 0 dependenta ~i 0 supunere morbide. ,;i lrei drogaji? Chiar credeji? Sa va fie rU9ine!" Grupul de su-
Era cam genul de tiran - dar nu de tipul amenintator, ci mai Il('rvizare i-a sarit in aparare, barbatul a fost redus la tacere 9i
,'hestiunea n-a mai fost niciodata adusa in discujie.
degraba de genul subtil castrator. Era 0 femeie masiva, plina,
care emana un aer de competenta ~i responsabilitate. Mesajul ei
implicit dtre ceilalti era ca ea ~i doar ea ~tia cu adevarat cum sa
conduca lucrurile ~i, prin urmare, de obicei trebuia sa faca lucru-
rile de una singura, ca sa iasa cum trebuie. ~i dad acest lucru
parea sa mearga bine cu pacientii pentru 0 perioada, din moment
ce personalitatile borderline au initial nevoie de limite stricte, cu
timpul i~i mentinea pacientii la un nivel infantil, masochist ~i de-
pendent de functionalitate.
Din nefericire, rigiditatea mecanismelor ei de aparare 0 facea
imuna la orice fel de supervizare. De~i a participat la un grup de
supervizare, s-a folosit de grup in primul rand pentru "a Ie
vorbi", intr-un mod care facea practic imposibil orice feedback
real. La un moment dat, unul dintre barbatii din grup a incercat
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli 'in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
GRE?EALA 25
III' care 0 consider a fi eea mai importanta pentru mine :;;itot ee 1ll
I I IIteti spune e "injeIeg".
Pacientul, simjindu-se jignit, a devenit disperat :;;ifurios, a in-
,,'put sa puna Ia indoiaia utilitatea psihoterapiei :;;ia fost din ee
III ce mai ostil faja de terapeut. Pacientul era extrem de sensibil
I., genul aeesta de semne indicand lipsa de interes, pentru ca in
Terapeutul care era "npilaria sa fusese tratat in mod similar de catre aduIjii impor-
LlI1jidin viaja sa. De eealalta parte, eontratransferul terapeutu-
imun la palavrageala 1,1 i deeurgea dintr-o experienja pertinenta din propria sa copila-
II
101 gre~eli in psihoterapie • Contratransferuri sadomasochiste
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF
1
GRE~EALA 27
_ Nu, nu e bine. Vreau sa Incetati sa mai interpretati - ma 115
126
tuire ale acestei surori erau destul de mid. Din aceste conside. ~I 1I1l;lturitate),ci 9i ea a inceput sa se simta din ce in ce mai va-
rente, mama ~i taHil ei erau total devotati surorii mai mid. t!IIvi Li\ de lucruri 9i mai furioasa.
$i-au cheltuit toata bruma de bani platindu-i tratamentul me- I lin fericire, 9i-a mceput analiza 9i treptat 9i-a putut da seama
dical ~i, cel mai important, ii acordau practic toata atentia lor. ,\.' diferen~a dintre compasiune 9i compulsie.
Viitoarea terapeuta era in cea mai mare parte a timpului igno-
rata in acest context; era incurajata de catre parintii ei sa se joa-
ce cu bebelu~ul 9i sa-i faca viata, care era posibil sa fie destul
de scurta, dH mai placuta. Tinea foarte mult la surioara ei 9i
avea compasiune pentru boala ei; totu9i dincolo de aceste sen-
timente pozitive - dintre care nu toate erau formatiuni reac-
tionale - ea era geloasa pe atentia primita de sora ei, furioa-
sa ca era ignorata 9i con9tienta ca-~i dorea ca sora ei sa moara.
Odata, in timp ce impinge a carudorul pe 0 panta abrupta, a
avut impulsul de a-i da drumulla vale, spre lacul de la mar-
ginea pantei. Aceste impulsuri au speriat-o 9i au facut-o sa se
simta de doua ori mai vinovata cand sora ei a murit la varsta
de doi ani. 0 parte din ea s-a bucurat cand s-a intamplat asta;
o alta parte a fost insaplina de oroare 9i dezgust cu privire la
gandurile ei "malefice". Drept urmare, a dezvoltat un supra-
eu sever.
Cand a fost la colegiu, s-a bucurat de foarte multa atentie, da-
torita frumusetii 9i talentului ei. A jucat rolul prindpalin multe
piese de teatru in colegiu 9i parea sa 0 a9tepte un viitor de suc-
ces. Totu~i, la absolvire, a renuntat la toate acestea, consider an-
du-le IIgratificatii nardsice frivole" 9i a devenit terapeut. In loc
sa 0 faca sa concureze pentru atentie cu sora ei, vina supravie-
tuitorului a determinat-o sa aleaga sa-9i ispa~easca vina prin de-
votament masochist - 9i prin sacrificarea propriilor nevoi -in
favoarea celor ale padentilor. Intr-un final, nu numai ca paden-
tii ei au avut de suferit (fiind mentinuti intr-o faza de dependenta
1
132
de sentimentele sale de contratransfer. Terapeutul se infuriase i '[.:I~EALA 34
1
GRE?EALA 35
_ $tiji, i-a spus el intr-o zi, pareji aproape agresiva in a va 135
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contratra nsferu ri sadomasochiste
1
138
mersese la terapeuta datorita renumelui ei ~i dezvoltase astfel GRE;;EALA 37
imediat un transfer pozitiv asupra ei; cu toate aces tea, de-a lun-
gul acelui an n-a prea facut niciun progres real. Cel putin, ade-
sea pretindea ca simte ~i gande~te cum dorea terapeuta sa sim-
ta ~i sa gandeasca ea, pentru a-i ca~tiga acordul.
In realitate, aceasta terapeuta nu prea avea niciun respect de
sine. I~i clivase "sinele rau" - sentimentele sale preoedipiene Terapeutul ros de remu?cari
de furie, gelozie ~i stima de sine scazuta - ~i se aparase de ele
prin cultivarea unei imagini de sine ideale, ca fiind buna, nobi- ?i pacienta acuzatoare
la ~i corecta. Cartile ei, pline de succese terapeutice, erau 0 incer-
care de rationalizare a acestei imagini ideale. In acela~i timp, i~i
proiecta "sinele rau" asupra pacientilor; ei erau nebuni ~i ea ii Pacienta era 0 femeie tanara care avusese foarte multe pro-
salva. A~a facuse ~i mama ei cu ea in copilarie; ~i ea facea acum bleme in relatiile ei cu barbatii. Aceste relatii fusesera caracteri-
acela~i lucru cu pacientii ei. zate de mult sadomasochism. La baza, pacienta era 0 structura
Ca scriitoare, era geniala. Ca terapeuta, era total nepotrivita. de personalitate paranoid-masochista, 0 "victima profesionista",
~i faptul ca era atat de plina de ea 0 impiedica sa beneficieze de care anticipa ca barbatii doreau sa-i faca felul ~i se expunea ast-
genu I de terapie sau supervizare care ar fi putut-o ajuta sa de- fel incat acest scenariu sa devina 0 profetie care avea sa se inde-
pa~easca aceste deficiente. Uneori, acesta este pretul succesului. plineasca de la sine. Facea acest lucru luandu-se de cele mai ma-
runte gre~eli ale barbatilor ~i interpretandu-Ie drept dovezi ale
intentiilor lor necurate. Dupa 0 perioada de timp, aceste acuza-
tii, impreuna cu alte comportamente provocatoare, il faceau in
cele din urma pe barbatul in cauza sa devina atat de infuriat, in-
cat sa 0 respinga. In mod firesc, dupa un timp, pacienta a ince-
put sa vada intentii rele ~i la terapeutul ei.
_ Aceasta este 0 remarca sexista, ii spunea ea adesea. De fapt,
aproape tot ce spuneti este sexist. Ceea ce intentionati de fapt este
sa ma devalorizati. Nu ma vedeti ca pe 0 fiinta umana. Sunt doar
un obiect pe care sa-l controlati, sa-l devalorizati ~i sa-l umiliti.
Terapeutul, care-~i con~tientizase relatiile sadomasochiste in
timpul terapiei, a fost revoltat de generalizarea ei cu privire la
1
140
faptul ca el era misogin. "ee anume am facut sa va dau impre- GRE?EALA 38
.1
142 143
9i nedorind sa-i spuna nu pacientului, ii facea pe plac. Pacientul () serie de relatii sadomasochiste cu femei 9i barbati. Ajunsese
a dorit sa incerce tehnici bioenergetice. Terapeutul a fost de acum sa-l perceapa pe pacient ca pe un frate sau 0 sora mai
acord. Pacientul a dorit sa incerce gestalt-terapia. Terapeutul a mare care-l ridiculiza. A devenit din ce in ce mai obsedat de
fost de acord. Pacientul a dorit sa incerce hipnoza. Terapeutul a acest pacient, mergand chiar pana la a avea fantasme de raz-
fost de acord. Cu toate acestea, de fiecare data pacientul gasea bunare (tipul de fantasme pe care obi9nuia sa Ie aiba cu privi-
deficiente in tehnica terapeutului. Nu era niciodata suficient de re la familia sa). Nu se mai putea concentra pe niciuna dintre
bun pentru pacient. Intr-un final, terapeutul a incetat sa mai fie calitatiIe pacientului sau, nici sa manifeste empatie fata de
de acord 9i a devenit din ce in ce mai furios. ~i-a exprimat furia transferul negativ al pacientului asupra sa. De9i, la nivel con-
fata de pacient prin interpretari prezentate pe un ton enervat. 9tient, intelegea transferul, nu mai avea deloc compasiune pen-
Pacientul a raspuns respingand interpretarile, uneori razand de tru pacient.
ele dispretuitor. Intr-o zi, pacientul a venit cu 0 noua solicitare. Dorea sa 9tie
- Uneori cred d poate nu sunteti terapeutul potrivit pentru daca terapeutul putea sa-i spuna 0 parere sincera: credea terape-
mine, spunea pacientul adesea. utul ca pacientul era pregatit sa incheie terapia? Terapeutul a fa-
- De ce credeti asta? intreba terapeutul, sarind ca ars. cut 0 pauza, apoi 9i-a exprimat parerea ca pacientul nu era pre-
- Nu 9tiu. Nu vreau sa va jignesc, dar uneori ma intreb dad gatit sa incheie terapia 9i a explicat de ceoPacientul a parut ca
sunteti suficient de de9tept pentru mine. asculta, apoi a respins parerea terapeutului, spunand: "Nu sunt
- Ce va face sa credeti d nu sunt suficient de de9tept? deloc de acord cu dumneavoastra. Nu cred ca 9titi despre ce vor-
- Pai, in primul rand pentru ca interpretarile dumneavoas- biti. Incepand de saptamana viitoare, cred ca voi veni doar 0 data
tra sunt ca nuca-n perete. ~i apoi, in al doilea rand - sper d nu pe saptamana, in loc de doua ori, ca sa vad cum merge".
o luati personal- nu 9tiu dad 9titi ceea ce faceti. Vreau sa spun - Dad asta doriti, a raspuns terapeutul.
ca folositi toate aceste tehnici, gestalt, hipnoza, bioenergie, 9i nu - Asta doresc.
cred d aveti suficienta practid sa Ie faceti cum trebuie. ~i apoi, Terapeutul s-a simtit infrant, pacalit, torturat de pacient. S-a
nu 9tiu, pur 9i simplu nu cred ca sunteti suficient de de9tept sa gandit la el tot weekendul, avand chiar nopti de insomnie. Lu-
va descurcati cu mine. Intotdeauna va enervati pe mine. Imi dau nea urmatoare, s-a dus sa-l vada pe supervizorul sau in varsta,
seama cand sunteti enervat. Deveniti tacut. Ca acum. care i-a recomandat sa incheie terapia cu pacientul. La inceput,
Intr-adevar, terapeutul era tacut 9i foarte "enervat". Cu greu terapeutul n-a dorit sa fad asta, pentru ca nu voia sa-9i accepte
9i-a mai putut contine furia pana la finalulgedintei. egecul. Devenise atat de implicat in lupta pentru putere cu pa-
Acest terapeut fusese tapul ispa9itor al familiei; fratii 9i suro- cientul, incat, in mintea sa, a renunta la pacient insemna nu doar
rile sale mai mari, precum 9i parintii lui 11transformasera per- un egec, ci 9i ca el pierduse 9i pacientul ca9tigase (adica fratele
manent in tinta glumelor lor cand crescuse 9i de atunci avusese sau mai mare ca9tigase). Totu9i supervizorul sau a reu9it sa-l
1
144
convinga ~i terapeutul ~i-aintampinat pacientulla urmatoarea GRE?EALA 39
~edinta cu sugestia de a incheia terapia.
- Cred ca s-ar putea sa fi avut dreptate in ceea ce ma prive~-
te, a spus terapeutul. Cred ca, intr-o anumita masura, nu sunt
suficient de de~tept pentru dumneavoastra.
- Sunteti sarcastic? a intrebat pacientul.
- Nu, vorbesc serios. Cred ca nu am avut suficienta expe- Tera peuta lngrijorata ?i pacienta
rienta sa ma descurc cu dumneavoastra ~i va sugerez sa va ga-
siti un terapeut cu mai multa experienta decM mine. V-a~reco- care vorbea despre sinucidere
manda pe cineva, dar nu ~tiu daca aveti suficienta incredere in
mine sa-mi acceptati recomandarile.
- Nu va faceti griji, a raspuns pacientul ridicandu-se in pi- o terapeuta trata 0 femeie tanara care trecea printr-o perioa-
cioare. 0 sa-mi gasesc eu singur pe cineva. da foarte dificila.Uneori, aceasta era deznadajduita ~ivorbea de-
Astfel, terapeutul a pus capat relatiei intr-un mod sincer ~i a spre sinucidere, de~i nu era de fapt 0 personalitate predispusa
revenit ~iella terapie pentru a-~irezolva propriul masochism. la suicid.
- Nu ~tiu, spunea ea cu voce ~optita. Uneori ma gandesc
ca poate ar trebui sa ma sinucid ~i sa termin cu toate astea.
Totul pare atat de inutil, atat de deprimant. Ma trezesc dimi-
neata ~i nici macar nu vreau sa ma dau jos din pat. Pai, la ce
bun? Oricum, toata lumea ma ura~te, a~a ca le-a~ face 0 fa-
voare tuturor.
Terapeuta a devenit foarte ingrijorata ~i obsedata de pacien-
ta. De~i con~tient i~i dadea seama ca pacienta nu era de fapt in
pericol sa incerce sa se sinucida, a inceput sa-~ifaca griji cu pri-
vire la ea in mod constant ~isa aiba probleme cu dormitul. A in-
sistat sa existe ni~te intalniri in afara terapiei ~i a inceput sa 0
sune pe pacienta noaptea, sa 0 intrebe in ce stare era. Terapeuta
a recunoscut ca acest comportament al ei nu era deloc in favoa-
rea pacientei - nimic nu-l impinge mai mult pe un potential si-
nuciga~ spre marginea prapastiei dedit grija exagerata - ~i cu
1
146 toate acestea, nu se putea abjine. In cele din urma, din cauza GRE~EALA40
~
148 149
terapie, dar nu era nici psihotidi ~inici macar borderline. In afa- era genul de terapeut care fusese la cele mai bune ~coli, se spe-
ra acestei relatii, nu mai avusese niciodata 0 aventura sadoma- cializase intr-un institut de prestigiu, i~i parcursese cu rigurozi-
sochista. Avea ~i 0 cariera de succes. tate analiza personala ~i supervizarea, toate acestea fara sa-~i
Intr-un final, aceasta pacienta a devenit atat de derutata ~i su- clinteasca cu nimic patologia emotionaliL Copil fiind, terapeutul
parata, incat s-a consultat cu un alt terapeut. fusese abuzat sexual de mama sa. Aceasta incercase, de exem-
- Ma simt atat de ... de proasta, a spus cu 0 voce abia ~opti- plu, sa-l invete sa faca. la olita inainte de a fi pregatit emotional
ta, cu ochii atintiti in gol spre podea. Ma simt atat de proasta ca.... ~i atunci cand opunea rezistenta, illua pe sus ~i-l tinea fortat pe
am permis sa mi se intample toate astea. Cum mi-am putut face olita cu orele, pana i~i facea nevoile. Daca trebuia sa pIece, illega
una ca asta? Cum de i-am permis sa ma injoseasca in modul de olita. Plangea ~i tipa in zadar; de fapt, ea chiar radea de el
asta? Nu inteleg. Chiar nu inteleg. cand facea asta. Drept razbunare, baietelul a inceput sa faca pe
- Sunteti furioasa pe el? a intrebat terapeutul. el. A tot facut pe el pe tot parcursul perioadei oedipiene ~i,la ran-
- Nu ... nu, nu prea. Nu ~tiu ce sa simt. ~tiu ca., intelectual dul ei, ea a inceput sa-i faca clisme drept pedeapsa. De fiecare
vorbind, ar fi de a~teptat sa fiu furioasa pe el. Dar nu sunt. ~i-a data cand gasea un guguloi in pantalonii sai, ii dadea hainele jos
ridicat ochii jenata, apoi i-a fixat iar in podea. In multe privinte, de pe el, il arunca pe patullui ~i-l "viola" cu aparatul de clisma.
mi-a fost de ajutor. De fapt, simt ca.-Itradez acum, venind aici la Ca urmare a acestor lucruri ~i a altor abuzuri din copilaria sa,
dumneavoastra. Ma invinuiesc ca.am fost atat de proasta. ~i mi-e acest terapeut ~i-a continut pornirile de cruzime in sine, iar aceas-
foarte teama. ta cruzime a ajuns sa fie proiectata asupra pacientilor saL
-Teama? De~i genul acesta de terapeut este rar intalnit, am simtit ca 0
- Teama sa nu ma implic iar. Chiar ... chiar nu ~tiu daca. pot astfel de carte nu ar fi fost compleHi fara sa fi introdus un astfel
sa fac asta. Mi-e teama ca.daca. reiau relatia, se va intampla ace- de caz. ~i se mai ridica intrebarea: cum se face ca 0 astfel de fe-
la~i lucru. meie inteligenta, de succes ~i fara probleme psihice mari a ce-
Consultantul i-a recomandat 0 terapeuta ~i cu ajutorul aces- dat acestei exploatari oribile? De ce a ramas cu un terapeut abu-
teia pacienta a inceput un proces lung de recuperare a propriu- ziv ani de zile, fara sa recunoasca faptul ca era exploatata ~i
lui sine. Dupa un timp, a fost in stare sa se rupa de terapeutul abuzata? De ce a a~teptat atat de mult timp ca sa faca ceva? Ex-
abuziv ~i sa-~i fixeze iar limite Ie cu barbatii cu care se intalnea; plicatia acestui fenomen consta in faptul ca. terapia favorizeaza
totu~i i-a luat ani de zile de munca. asidua. regresia pana la un nivel de dezvoltare al eului specific primului
~i in ce-l prive~te pe acest terapeut? Cum a ajuns a~a? Sunt an de viata. Acesta nu este doar un fenomen obi~nuit, ci unul de-
multi ca el? zirabil: atunci cand un pacient intra in stare a de regresie, au loc
In mod dar, terapeutul era intr-un acting out al unui contra- cele mai importante abreactii ~ianalize ale transferului ~irezisten-
transfer sadomasochist de cea mai joasa factura. Din nefericire, teL Totu~i in timpul acestei perioade de regresie reapare dorinta
1
151
ISO infantila de a fuziona cu 0 alta fiinta umana (mama omniscien- psihoterapie. Este 0 mala die care are mai degraba de-a face cu
ta). Acest mecanism a fost observat in hipnoza 9i, in mod cIar, modul in care psihiatrul i9i trateaza pacientul 9i mai putin cu
apare frecvent in forme de terapie analitica 9i nu numai. Terape- propria lui psihopatologie.
utii kleinieni, precum 9i sustinatorii teoriei relatiilor obiectuale
i9i asuma aceasta dezvoltare cu toti pacientii lor; anumite inter-
pretari ale lor se 9i bazeaza pe aceasta a9teptare. In aceasta sta-
re de regresie, granitele eului sunt slabite prin procesul terape-
utic 9i eul este extrem de susceptibilla a fi invadat de 0 alta
persoana. Pacienta este, sa zicem, "prinsa in transa" 9i are un
mare dezavantaj in ceea ce prive9te capacitatea de a-9i folosi re-
sursele de adult, pentru a se proteja de un terapeut care dore9te
sa 0 invadeze sau sa 0 abuzeze.
In acest caz, pacienta nu a mai putut distinge intre dorintele
9i impulsurile ei 9i cele ale terapeutului. Sugestii care apartineau
terapeutului au inceput sa fie traite ca 9i cum erau ale ei; 9i, in
acela9i timp, ea s-a confruntat cu trairea unei definiri confuze a
propriei persoane, a dorintelor sale, a limitelor sale. In timpul te-
rapiei, a ajuns pana in punctul in care nu se mai putea simti pe
sine ca separata de terapeut, 9i era, prin urmare, incapabila sa
exprime ostilitate fata de el, fara ca aceasta ostilitate sa nu fie
imediat redirectionata catre propria ei persoana. Aceasta influ-
enta a continuat pana cand ea a ajuns 0 "zombie" in relatia cu
terapeutul, in timp ce 9i-a mentinut un grad relativ bun de func-
tionare a eului in raport cu restullumii.
Aceste simp tome de comportament de tip "zombie" - con-
fuzie, simbioza - sunt atat de caracteristice acestei experiente,
incat se poate pune urmatorul diagnostic specific: afecfiune psi-
hiatricii iatrogenicii, adica 0 afectiune psihiatrica indusa de un psi-
hiatru. Acesta este un sindrom care poate fi descris la fel de cIar
9i de precis ca orice alte sindroame din medicina, psihiatrie 9i
1
I
::J
OJ
-,
n
......••
VI
n
......••
ro
(,RE?EALA41
II
,
101 gre~eliin psihoterapie· Contratransferuri narcisice
J
156 157
Terapeutul a tikut un moment, dar apoi a simtit un nod In 1)(lzitie sceptica de la bun Inceput, 11 pusese pe terapeut In de-
stomac. A simtit nevoia sa se apere ~i sa lini~teasca temerile I(·nsa. La nivel transferential, pacientul devenise tatal critic al te-
pacientului. I'dpeutului, a carui aprobare n-o putea ca~tiga.
- Este 0 situatie complet diferita. In primul rand, eu sunt te- - S-ar putea sa fii dezamagit sa pierzi acest pacient nou, i-a
rapeut ~i ea era terapeuta. $i avem modalitati diferite de a face ,dras atentia supervizorul, dar nu e deloc 0 chestiune de viata ~i
terapie. (Ie moarte. Pe de alta parte, cand erai copil ~i depindeai de tatal
- $tiu, dar ... totu~i v-a recomandat aceea~i persoana. Daca a Iiiu, a nu-i capata aprobarea atarna greu pentru tine.
mai facut 0 alta gre~eala? Intr-adevar, cand terapeutul era copil, tatal sau fusese rece ~i
- Daca a facut 0 gre~eala, nu Inseamna neaparat ca va mai dczaprobator ~i baiatul dezvoltase excesiv 0 mare frica de cas-
face Inca una. I-ati spus despre terapeuta anterioara? A Inteles ce t rare. Mama sa, de~i Ii pasa sincer de el, era prea sup usa tatalui
anume nu a fost In regula ~i ce fel de terapeut cautati acum? sau pentru a putea fi In stare sa-l consoleze pe baiat. Acum, ca
- Da, a~a credo Dar nu poti fi niciodata sigur. I-am mai spus ddult, avea 0 dorinta latenta, incon~tienta, de a ca~tiga aproba-
~i Inainte ce cautam ~i m-a trimis la ea. I-am spus ca doream pe rea barbatilor importanti din viata lui.
cineva caruia sa-i pese, cineva capabil de empatie - ~i el m-a tri- Devenind con~tient de forma negativa a complexului Oedip
mis la ea! Acum mi-a zis ca dumneavoastra veti fi empatic, dar ~i de modulin care, alaturi de nevoile sale narcisice neimplini-
nu ~tiu. Pareti empatic, dar ... Ie, aceasta a contribuit la nevoia sa de a-~i lini~ti pacientul, te-
- Majoritatea pacientilor ma gasesc empatic. De obicei nu rapeutul a fost In stare sa rectifice situatia. Urmatoarea data
am avut plangeri din acest punct de vedere. cand pacientul ~i-a exprimat scepticismul cu privire la faptul
Terapeutul a continuat sa-llini~teasca pe pacient ~i sa Incer- daca terapeutului Ii pasa de el, acesta a raspuns: "Exista cu si-
ce sa-i ca~tige aprobarea In urmatoarele cateva ~edinte. $i-a dat guranta posibilitatea sa nu fiu In stare si'i-mi pese de dumnea-
seama ca, pe masura ce se straduia mai mult, pe atat mai scep- voastra. Exista Intotdeauna aceasta posibilitate. Dar exista, de
tic devenea pacientul. Prin urmare, terapeutul a Inceput sa se asemenea, ~i posibilitatea ca dumneavoastra sa creati aici 0 anu-
simta din ce In ce mai nelini~tit. A Inceput sa-i fie groaza de pro- mita situatie".
gramarile saptamanale ale pacientului ~i anticipa faptul ca aces- - Ce vreti sa spuneti? a Intrebat pacientul, ~i degetele au In-
ta urma sa-l paraseasca. ceput sa-i tremure putin mai tare.
Din fericire, terapeutul ~i-a interpretat anxietatea ca pe un sem- - Poate ca, In mod incon~tient, creati 0 situatie In care sa
nal ca ceva mergea anapoda. Discutand situatia cu supervizorul nu-mi pese de dumneavoastra. Poate ca acesta este pattern-ul
sau, ~i-amteles contratransferul. Tatal sau era un terapeut de mar- dumneavoastra repetitiv. Va doriti sa creati 0 situatie In care sa
ca, care-i discreditase constant ~i In mod subtil munca. Acest pa- nu-mi pese de dumneavoastra, ca sa fiti apoi Indreptatit sa ma
cient nou era ~i el terapeut In curs de formare ~i, asumandu-~i 0 respingeti.
~
160
preferinta sexuala a unui barbat, ca 0 dovada a puterii sale femi- I d\E?EALA43
1
162 facand-o pe pacienta sa se simta ~i mai necorespunzatoare. $i-a GRE';iEALA 44
ie~it din rolul ana Iitic, din cauza sentimentelor sale protectoare
fata de pacienta ~i a urii sale fata de oamenii in~elatori, ambele
inradacinate in trecutul sau. Acest lucru I-a facut sa se identifice
cu situatia dificila a pacientei ~i sa reactioneze cu furie narcisica,
de parca el insu~i fusese respins.
- Cred ca ar fi trebuit sa spun asta, a raspuns ea apasat. Sunt Ma me i nsistente si
I tatiI i nsistentiI
chiar proasta uneori. Nu ma gandesc niciodata la astfel de lu-
crun.
- Nu, nu cred ca sunteti proasta, a raspuns rapid terapeutul, Un pacient vorbea cu terapeuta sa despre sentimentele sale
redobandindu-~i calmul. cu privire la baietelul sau de opt ani. "Vreau ca el sa faca toate
- Ba da, sunt.
lucrurile pe care eu n-am fost niciodata in stare sa Ie fac", a spus
- E greu sa te gande~ti la ce sa spui cand e~ti ranit. el pe un ton pHingacios. "Vreau sa ia note bune - ~i vreau sa zic
- Nu, pur ~i simplu sunt proasta, a spus ea, retragandu-se note de zece, nu zece cu minus - ~ivreau sa fie 0 vedeta in liga
din ce in ce mai mult intr-o atitudine masochista, cuprinzandu-se mica ~i mai vreau sa ia ~i lectii de pian. Dar mi se tot impotrive~-
cu bratele, uitandu-se in jos. Asta sunt eu; sunt prea proasta sa te. Nu ~tiu ce-o sa ma fac cu el." Pacientul, care era narcisic, J:n-
spun ce trebuie. Intotdeauna am fost a~a ~i intotdeauna voi n. cerca in mod evident sa-~i traiasdi viata prin fiul sau.
In timp ce terapeuta il asculta, devenea din ce in ce mai fu-
rioasa. Simtea cum i se incordeaza tot corpul ~i cum ~i gatul ii
era tensionat ~i a facut ceea ce ea erede a ca e un comentariu ne-
utru: "Se pare ca vreti earn multe de la fiul dumneavoastra".
- Da, vreau. E rau? Pareti suparata.
Mama terapeutei fusese 0 femeie extrem de narcisica, 0 a~a-zi-
sa cantareata de opera care simtea nevoia sa controleze ~i sa do-
mine pe toata lumea din jurul ei, mai ales pe fiica ei. Ii spusese
odata terapeutei: "E~ti mana mea dreapta". I~i dorise ca fiica ei
sa devina ceea ce ea nu fusese niciodata, cantareata de opera -
~i a impins-o permanent in acea directie - in timp ce ii sabota
totodata ambitiile muzicale, pentru ca incon~tient nu dorea sa
fie depa~ita de ea. Cand terapeuta ~i-a auzit pacientul vorbind
1
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli1n psihoterapie' Contratransferuri narcisice
164 despre fiul sau cam in aceea9i maniera in care mama ei vorbise GRE~EALA45
despre ea, i s-a retrezit furia fata de aceasta.
Cand a discutat situatia cu supervizorul ei 9i a inteles contra-
transferul, a fost capabila sa-9i depageasca furia 9i sa-i ofere pa-
cientului aceea9i interpretare, dar pe un ton 9i cu 0 atitudine cor-
porala compasive 9i nu pline de furie 9i de critica. La randullui,
pacientul a putut sa 0 asculte.
- Da, chiar se pare ca vreau multe de la fiul meu. Poate vreau
Terapeuta specializata
prea multe. Asta vreti sa spuneti? Ca poate imi traiesc viata prin In psi hologia sinel ui
el? 0, Dumnezeule, nu m-am gandit niciodata la asta in acest fel.
$titi ceva, cred ca aveti dreptate. Cred ca asta fac.
Multi terapeuti incepatori (dar ~iunii veterani) sunt atra~i de
psihologia sinelui, pentru ca tehnicile, eel putin la inceput, pre-
supun mai degraba manifestarea compasiunii ~i a intelegerii ~i
mai putin formulari psihanalitice complexe sau obscure. Acesta
era cazul unei incepatoare talentate, 0 femeie plina de afectiune
~icompasiune, in varsta de treizeci de ani, care trata 0 ta.nara, pe
linia psihologiei sinelui; spre consternarea ei, empatia nu a fost
suficienta pentru a avea succes cu aceasta pacienta.
Pacienta era 0 celibatara de 32 de ani, 0 "artista muritoare de foa-
me" (actrita), care avusese inainte experiente negative cu alti ~apte
terapeuti. Era 0 pacienta dificila, care, in mod evident, avea nevoie
sa gaseasca vina terapeutilor ei, pe care obi~nuia sa-i descrie folo-
sind cuvinte ca ,,~arlatani" sau "criminali", sau "total incompetenti".
Timp de doi ani, aceasta terapeuta a incercat, folosindu-~i
afectiunea, compasiunea, intelegerea ~i rabdarea, sa disipeze ati-
tudinea negativa a pacientei. La suprafata, lucrurile pareau sa
progreseze bine: pacienta i~i dezvoltase un obiect al sinelui, avea
un transfer idealizat ~i parea sa faca salturi mari in cariera ~i in
viata personala. Totu~i,la fiecare patru luni, terapeuta programa
J
166 167
o vacanta de doua saptamani. Aceste vacante erau traite de pa- La finalul celui de-al doilea an de terapie, terapeuta ~i-a pier-
cienta ca 0 totala lipsa de compasiune. dut increderea in sine. Incercase sa respecte cu sfintenie precep-
- Sunteti la fel ca toti ceilalti, va intereseaza doar banii, se tele psihologiei sinelui, ~i totu~i dadea gre~. Pacienta devenea tot
plangea ea inainte de fiecare vacanta. De-abia a~teptati sa sca- mai abuziva ~i parea pe picior de plecare. In decursul terapiei ~i
pati de mine, nu-i a~a? Daca vreti sa ~titi, adevarul e ca eu cred al supervizarii, terapeuta a reu~it treptat sa-~i inteleaga contra-
ca nu va pasa de nimeni, decM de dumneavoastra. Trebuie sa transferul; pacienta 0 facea sa se simta incompetenta ~i imper-
aveti vacanta, indiferent de orice altceva. A~ putea fi in pragul fecta, la fel cum facuse ~i mama sa. Din momentulin care a ie~it
sinuciderii ~i tot v-ati duce intr-o vacanta idioata in Grecia sau din acest contratransfer subiectiv, a putut iar sa manifeste empa-
oriunde naiba v-ati duce. Nu sunteti altceva decat 0 alta incom- tie fata de pacienta ~i a mceput sa foloseasca ~i alte tehnici in afa-
petenta, nepasatoare ~i mercantila, ca toti ceilalti. ra celor specifice psihologiei eului - mai precis tehnici legate de
Terapeuta a incercat sa asculte cu intelegere, empatie ~icu rab- analiza transferului ~i rezistentei pacientilor. Nu dorise nicioda-
dare aceste cuvinte rautacioase, pre cum ~ipe cele care au urmat ta sa-~i supere mama ~inu dorise niciodata sa 0 sup ere pe aceas-
dupa fiecare reintoarcere a ei din vacanta ~i care durau cateva ta pacienta - era, prin urmare, reticenta sa faca interpretari. To-
~edinte. Totu~i, in timp, a inceput sa simta ca avea din ce in ce tu~i, intr-un final, i-a spus pacientei intr-o zi: "Sunt sigura ca nu
mai multe resentimente fata de pacienta. Ea ii dadea din plin pa- sunt perfecta, ca am multe deficiente ~i ca dezaprobarea dum-
cientei afectiune ~i intelegere ~i tot ce primea inapoi era ostilita- neavoastra poate fi intr-o anumita masura justificata. Dar cred
te. Ce nu mergea? ca este, de asemenea, important de observat ca le-ati gasit defec-
Terapeuta avusese 0 mama extrem de critic a ~i de perfectio- te tuturor terapeutilor ~i tuturor prietenilor ~i ca de fapt, toata
nista. Contratransferul ei avea doua aspecte: pe de-o parte, avea viata, toate relatiile dumneavoastra au e~uat pentru ca ati ince-
o mare nevoie sa aiba dreptate, sa fie corecta din punct de ve- put sa criticati oamenii".
dere moral, etic; ~i pe de alta parte, ii displacea cand cuiva nu-i - $i? Ce vreti sa spuneW Ca sunt 0 nenorocita pretentioasa
pasa de ea ~i n-o iubea doar pentru ceea ce era, cu bune, cu rele. ~i critica? Prietenul meu a~a zice. Asta spuneti acum? Pacienta
Iubirea mamei ei fusese intotdeauna conditionata ~i, incon~tient, era intr-adevar suparata de aceasta interpretare ~i a ramas a~a
terapeuta inca tanjea sa fie acceptata ~i iubita, indiferent daca mai multe ~edinte; totu~i acesta a fost punctul de cotitura al te-
era sau nu corecta. 0 deranja aceasta pacienta pentru ca, la fel rapiei, pentru ca a deschis un canal total nou de comunicare. Fo-
ca mama sa, sentimentele ei pozitive (idealizarea ei) se bazau losindu-~i afectiunea ~i empatia, terapeuta a fost in stare sa ghi-
pe conditii: nu trebuia sa pIece in vacante. Resentimentele ei fata deze u~or pacienta catre 0 mai mare obiectivitate cu privire la
de pacienta erau atat 0 expresie a maniei sale fata de acceptarea propria ei persoana.
conditionata a mamei sale, cat ~i a furiei narcisice privind faptul
de a nu fi iubita din cauza imperfectiunilor sale.
J
GRE?EALA46 Majoritatea pacientilor terapeutului erau, la fel ca el, narcisici 169
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre;;eliin psihoterapie· Contratransfcrllri IIdrf i-,jf f'
____ .L
GRE~EALA47 171
:;;idupa ce facea acest lucru, Ii dispretuia ~iIi parasea. Nevoia ei
incon~tienta era sa-~i dovedeasca superioritatea fata de barbati.
In mod firesc, a fost ingrozita de descrierea pe care pacienta
a facut-o patronului ~i iubitului ei. Ea nu ar fi acceptat nicioda-
ta 0 asemenea atitudine autoritara de la niciun barbat. Era totu~i
suficient de profesionista ca sa nu emita judecati directe cu pri-
Terapeuta careia li vire la potentialul sot al pacientei; in schimb, a facut aluzii sub-
placea sa se amestece tile referitoare la modul in care pacienta trebuia sa se poarte fata
de partenerul ei. In esenta, ~i-a incurajat pacienta sa fie catego-
rica in acela~i mod in care ea ~i mama ei fusesera cu barbatii.
Pacienta a tinut cont de sugestiile terapeutei, dar in loc sa-~i im-
Dupa ce a avut 0 relatie timp de ~ase ani cu patronul ei, visul bunatateasca relatia, interventiile terapeutei au agravat situatia
unei femei atragatoare spre patruzeci de ani parea sa se impli- atat de mult, incat cuplul era pe cale sa se desparta - ceea ce,
neasca. EI i~i parasise sotia, ea sotul ~i se mutasera impreuna. incon~tient, i~i dorea de fapt terapeuta.
Urmatorul pas, dupa ce se finalizau divorturile, era sa se casa- Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei, care a fa-
toreasca. Pentru un timp, ea a fost in extaz. cut-o con~tienta de faptul ca era intr-un acting out al identifica-
Apoi, patronul a inceput sa manifeste ~i acasa acela~i compor- rii narcisice contratransferentiale cu pacienta; era incapabila sa
tament autocratic pe care-l avea la serviciu. Ii dadea femeii or- faca diferenta dintre ea ~i pacienHi, neputand s-o vada pe aceas-
dine sa faca una, alta ~i era nepasator cu privire la sentimentele ta ca atare. Terapeuta avea nevoie sa fie categorica, chiar domi-
sale. Cuplul a inceput sa aiba certuri ~i femeia a mers la 0 tera- nanta; pacienta nu. Pacienta era impacata cu situatia de a-i per-
peuta pentru consiliere. mite potentialului ei sot sa fie "coco~ulin casa", cu alte cuvinte,
Terapeuta la care a ajuns era 0 femeie destul de categorica, care nu 0 deranja sa fie partenerul supus din relatie ~i nici nu dorea
divortase recent de sotul ei - pe care-l considera slab ~i incapa- sa schimbe acest lucru. In plus, nu pre a era genul introspectiv ~i
bil - ~i care se intretinea acum pe ea ~i pe copilul ei facand te- nici nu avea capacitatea - ~i nici macar nu cautase sa 0 aiba --
rapie. $i mama ei fusese figura dominanta din familie ~i terape- de a-~i asuma 0 experienta terapeutica reconstructiva. Ea dorise
uta era foarte ferma privind faptul ca femeile sa se imp una in consiliere. Era esentialmente fericita cu partenerul ei; amandoi
fata barbatilor. Aceasta nevoie de a fi dominanta era partial 0 i~i parasisera partenerii pentru celalalt ~i facusera un angajament.
aparare impotriva furiei narcisice legate de sentimentele ei de in- Sa incerce sa se schimbe radical ~i sa-~i schimbe ~i relatia cu el
ferioritate ca femeie. Aceasta furie narcisica a facut-o sa-~i alea- avea doar sa duca la 0 potentiala distrugere a ceea ce, in mod
ga barbati incapabili, ca fostul ei sot, pe care sa-i poata domina clar, reprezenta 0 preferinta a amandurora.
1
172 (d<E~EALA 48
Din momentul in care a asimilat interpretarea supervizorului
ei, a putut sa-i ofere pacientei ceea ce-9i dorea 9i avea nevoie _
consiliere cu privire la modul in care sa-9i rezolve problemele cu
sotul ei, in acord cu propriile scopuri 9i cu filosofia ei de viata.
La sfatul terapeutei, pacienta a renuntat la slujba, pentru a se de-
dica statutului de sotie 9i mama; astfe!, s-a mai eliminat ceva din
frictiune, care se datora faptului ca-9i vedea prea mult timp so- Terapeutul care practica
tul (zi 9i noapte) 9i ca se straduia sa indeplineasca prea multe ro-
luri in raport cu el.ln plus, terapeuta a mai sfatuit-o sa se impuna
psihoterapia traumei originare*
u90r, intr-un mod nesemnificativ, nonconfruntational9i treptat,
~i sotul ei ~i-a diminuat aerul autoritar - adica a invatat sa fie
Comunitatea terapeutica a unui ora~ mare a fost 90cata dlnd
capul familiei, fara sa devina ~i tiran. Dupa cateva luni, pacienta
unul dintre membrii ei, un practicant de marca al terapiei trau-
a simtit ca ~i-a atins scopurile ~i terapia a fost incheiata cu succes.
mei originare, a murit brusc in urma unui accident vascular ce-
rebral, la varsta de 37 de ani. Una dintre cun09tintele terapeutu-
lui a spus in cerc restrans ca el murise de 0 "supradoza de
tipete" .
De mai bine de paisprezece ani, acest terapeut practicase psi-
hoterapia traumei originare, lucrand in medie aproximativ trei-
zeci ~i cinci de ore pe saptamana, facand pauza pe timpul verii
9i de Craciun. Avea gedinte de cate doua ore cu fiecare pacient
9i in cea mai mare parte a acestor gedinte pacientul era incurajat
sa planga sau sa-9i elibereze prin tipete sentimentele infantile re-
primate mult timp. Astfel de tipete sunt in general asurzitoare,
a9a ca terapeutulincepuse sa poarte dopuri de urechi in timpul
orelor de lucru. Totu9i el neglijase intelegerea efectului de lunga
durata pe care 0 astfel de munca 11avea asupra starii sale emo-
tionale. Pentru a putea fi cu cineva care tipa, terapeutul trebuie
sa-9i reprime propriile emotii. Acest fel de reprimare cronica a im-
1
I ,1{E?EALA 49
174 pulsului de a-~i manifesta emotiile (tipatul este contagios) poa-
te duce, cu anii, la un accident vascular cerebral. In acest caz, te-
rapeutull~i contracta permanent venele tamplelor, pentru a-~i
reprima propriile sentimente ~i pentru a se imuniza fata de ori-
ce raspuns pe care l-ar putea avea la tipetele pacientului. Avea
mereu dureri de cap. Totu~i toate acestea s-au Intamplat treptat,
tara ca el sa Ie acorde atentie. Accidentul vascular I-a luat prin Terapeutul care avea nevoie
surprindere ~i pe el, la fel ca pe toata lumea. de un obiect al sinelui
De fapt, Insa~i structura sa de personalitate I-a determinat sa
fie orb la ceea ce-~i facea. Ellnsu~i era destul de reprimat ~i avea
foarte multa ura infantila incon~tienta; totu~i fusese fiul unui pre-
_ 0, Dumnezeule, viata mea e un dezastru. Nu ~tiu daca voi
ot metodist ~i fusese instruit de tatal sau cu privire la bine ~i la
mai fi vreodata fericita, i-a ~optit terapeutului ei 0 femeie tana-
rau - adid orice persoana care nutrea furie, manie sau ura fata
de 0 aHa persoana era chiar diavolulin persoana. Prin urmare, ra ~i atragatoare, ro~cata ~icu ochi verzi, stralucitori. State a aba-
terapeutul avea misiunea de a ajuta alti oameni sa-~i exorcizeze tuta pe scaun, leganandu-se u~or incoace ~i incolo, oftand. "To-
spiritele malefice prin intermediul terapiei traumei originare. tul pare a~a de lipsit de speranta."
Ajutandu-i pe altii, se putea ajuta indirect pe sine - sau cel pu-
_a sa fie mai bine in curand. Credeti-ma, a raspuns eu com-
tin a~a credea elin mod incon~tient. pasiune terapeutul, un om mai in varsHL
Acesta este un exemplu de contra transfer narcisic; fiecare pa- In primele etape ale terapiei, aceasta pacienta era foarte ne-
cient devine 0 extensie a propriului eu. Cu toate aces tea, astfel ajutorata, avea 0 stima de sine foarte scazuta ~i avea nevoie de
foarte mult sprijin ~i de confirmare. Terapeutul i-a oferit
de terapeuti fac frecvent atat lor, cat ~i pacientilor un mare de-
Intr-adevar sprijin ~i confirmare ~i i-a fost de mare ajutor. A fa-
serviciu. Chiar dad sunt capabili sa-~i ajute pacientii sa-~i re-
zolve continuturile infantile, ei neglijeaza complet analiza trans- cut progrese importante in relatiile ei profesionale, sociale, se-
xuale ~i familiale ~i ii era recunoscatoare terapeutului ~i-l idea-
ferului, a carui Intelegere este importanta, pentru a-I ajuta pe
pacient sa Inteleaga ce anume Ii blocheaza relatiile. Cel mai ade- liza, raportandu-se la el ca la "taticul cel bun". Totu~i, dupa ce
sea, ei I~i neglijeaza ~i propriile stari emotionale, cu consecinte prima etapa a terapiei s-a lncheiat ~i a inceput cea de mijloc, pro-
dezastruoase. blemele caracterologice ale pacientei au Inceput sa iasa la supra-
fata. A Incetat sa-~i mai plateasca ~edintele, s-a folosit de lingu-
~ire pentru a manipula ~i a fost ~i foarte seducatoare, tot ca 0
forma de manipulare.
~
176 177
Terapeutul a cedat manipuHirilor sale nu pentru ca ar fi avut _ N-o iau personal, a mintit terapeutul. Mi se pare doar in-
cine ;:;tiece intentii sexuale nepotrivite fata de ea, ci pentru ca-i teresant di nu mai pareti sa aveti prea mult respect pentru mine
faceau placere lauda ;:;iidealizarea ei. Mama sa manifestase res- ~i ma Intreb cum s-a ajuns aiei.
pingere ;:;i-lvaduvise de multe, iar el avea nevoie de reflectie _ Sunteti a?a de serios uneori, a spus ea, cu 0 fata seducatoa-
narcisica. Pacienta Ii ofere a adulatia pe care n-o primise nicio- re, cu ochi verzi. 9i a Inceput iar sa rada.
data de la mama sa. Devenise un obiect al sinelui perfect, unul Intre timp, terapeutul devenise atilt de Infuriat, Incat n-a mai
care-l ajuta sa se placa mai mult. Idealizarea pacientei era de putut sa-9i confrunte pacienta 9i sa-i analizeze comportamentul
fapt atat de gratificanta pentru el, Incat el nu a confruntat-o rezistent. Ea a plecat de la gedinta simtindu-se nelini9tita pe mar-
niciodata cu privire la comportamentul ei manipulativ sau la ginea schimburilor de replici 9i nu s-a mai Intors pentru urma-
exploatarea financiara, cu atat mai putin referitor la faptul ca toarea programare. Terapeutul a sfilr9it prin a-9i pierde pacien-
manifestase un comportament similar ;:;icu barbatii cu care se ta, multi bani 9i ceva din respectul de sine.
vedea.
Dupa un timp, terapeutul a Inceput sa fie suparat pe pacien-
ta, fara sa-9i dea seama de ceoApoi a devenit furios, pentru ca a
vazut ca pacienta nu-l mai idealiza 9i ca-l trata cu dispret. Acest
lucru a ie9it la suprafata In timpul unei ;:;edinte, cand ea a Ince-
put sa rada de ceva ce spusese el.
- De ce-ati ras? a Intrebat el.
- Pur 9i simplu mi s-a parut ca ce-ati spus a fost amuzant.
- A parut mai mult ca radeati de mine.
- Nu prea radeam de dumneavoastra, a spus ea la Inceput.
Apoi a ras iar, ducandu-9i mana la gura ca un copil pus pe rele.
Pai, cred ca rad de dumneavoastra. Ei bine, uneori sunteti amu-
zant. Va straduiti atat de mult sa spuneti ce trebuie 9i apoi iese
tot ce nu trebuie. Este dragut. I-a zambit compatimitor terapeu-
tului 9i el s-a facut palid.
- Inteleg. S-a uitat urat la ea. Credeti ca sunt draguF Se pare
ca nu aveti prea mult respect pentru mine.
Ea a negat categoric. ,,0, nu, nu este adevarat. Radeam doar.
N-o luati personal."
RICHARD C. ROBERTlELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre;;eli 'in psihoterapie • Contratransferuri narcisice
~
GRE~EALA 50 179
inadvertentele din viata personala a terapeutei; totu~i, pe masura
ee forta eului sau a erescut, a inceput sa 0 priveasca pe terapeuta
eu mai multa obiectivitate - a ineetat sa 0 mai idealizeze; a ince-
put sa puna la indoiala anumite conceptii ~imetode ale aeesteia.
- Nu ered ca ~titi ce spuneti, a raspuns terapeuta. Cred ca
poate incepeti sa fiti in competitie cu mine ~i sa va simtiti ame-
Terapeuta care avea nevoie sa fie cea nintata de mine, a mai adaugat ea. Modul ei de a fi ~i euvintele
m aim a re a u to ri ta te din Iu me sale pare au sa-i spuna pacientei: "Cine te crezi tu, sa provoci 0
autoritate de prestigiu mondial ca mine?"
Totu~i pacienta a manifestat din ce in ce mai multa rezisten-
ta ~i a pus din ce in ce mai mult sub senmul intrebarii metodele
o tanara pacienta, a carei viata era un dezastru atat pe plan per- terapeutei. Intr-un final, terapeuta s-a infuriat ~i ~i-a dat pacien-
sonal, dt ~iprofesional, ~i-ainceput terapia cu 0 autoritate renumi- ta afara din terapie.
ta in domeniu - 0 terapeuta care era autoare de carti, conferentiar - Daca nu puteti sa-mi urmati sfaturile, nu va vreau ca pa-
~iprofesor, care aparuse destul de des in emisiuni televizate. TIna- cienta, i-a spus ea. Este 0 pierdere de timp ~i pentru dumnea-
ra pacienta a devenit repede 0 "fana devotata" a acestei terapeute. voastra, ~i pentru mine.
Atat timp cat pacienta a fost macinata de anxietate ~i nepu- In lac sa perceapa opozitia pacientei fata de ea ca pe 0 ineercare
tinta ~i s-a lasat total pe mainile terapeutei, relatia lor a fost efi- sanatoasa de separare ~i renuntare la idealizare, aceasta terapeuta
cienta. Pacienta avea nevoie sa-~i idealizeze terapeuta (pentru narcisica - care avea de fapt nevoie sa fie "cea mai mare autorita-
a-~i recrea in relatia terapeutica mama "cea buna" ~i omniscien- te din lume", pentru a-~itine la distanta sentimentele de incongru-
ta pe care 0 pierduse in frageda pruncie) ~i terapeuta avea nevo- enta personala pe care pacienta ameninta sa Ie trezeasca in ea - a
ie sa fie idealizata. Pacienta ~i-a luat terapeuta drept model ~i, fost ranita de renuntarea la idealizarea ei de catre fosta "fana devo-
de-a lungul anilor, a devenit ~i ea terapeuta. De fapt, interpreta- tata". Furia ei narcisica a fost retrezita, turie pe care 0 simtise pen-
rile ~i sfaturile terapeutei cu privire la viata profesionala a pa- tru prima data dnd mama ei 0 tratase, in frageda pruncie ~i mai
cientei fusesera foarte utile. tarziu, de parca n-ar fi fost buna de nimic, spunandu-i in mod re-
Cu toate acestea, n-a putut sa-~i ajute pacienta ~i in plan per- petat ca n-o sa se aleaga niciodata nimic de ea. Astfel, ~iea ~i-acon-
sonal, pentru ca insa~i viata sa personala era plina de probleme. eediat pacienta intr-o maniera traumatica pentru aceasta. Pacienta
Era una dintre acele "personalitati publice" care sublimeaza tot in a fast atat de traumatizata de aceasta experienta, indt i-a luat ani
viata lor profesionala ~inu au nicio viata personala. Pana intr-un buni pana dnd a mai fost in stare sa revina la terapie, cu un alt te-
anumit punct, pacienta nu ~i-a permis sa devina con~tienta de rapeut, pentru a continua sa-~irezolve problemele personale.
J
GRE?EALA 51 181
di pacientuli~i revenise in fire de la sine. Apoi, a inceput sa fie
nelini~tit.
Dupa ce a discutat problema cu supervizorul sau, a inteles de
unde-i venea nelini~tea. Se simtea vinovat ca simtise satisfactie
cu privire la boala pacientului ~i 9i-a dat seama ca se simtea res-
ponsabil pentru cauzarea ei. Abtinandu-~i furia fata de pacient
Pacientul care si-a
I
luat vacantaI ~i implicit 9i interpretarea ei, ii inducea in mod subtil pacientu-
lui sentimentul de vina (utilizand aceea~i metoda pe care 0 folo-
sise mama sa cu el cand era copil).
Un pacient s-a hotarat sa pIece in vacanta in America de Sud La urmatoarea ~edinta, terapeuhll i-a interpretat pacientului
pentru doua luni; cand i-a imparta~it aceasta decizie terapeutu- intreaga interactiune ~i pacientul a inteles ~i a fost de acord; te-
lui, pacientul avea un zambet triumfal pe chip. I~i traia decizia rapia era din nou pe faga~ul ei firesc.
de a-~i lua vacanta ca pe 0 victorie asupra terapeutului, atat pen-
tru ca avea sa se elibereze de terapeut (care reprezenta proiectia
supereului sau dur), cat ~i pentru ca eli~i putea permite finan-
ciar calMoria, ~i terapeutul nu.
Terapeutul a fost iritat de acest abandon ~i gelos pe conditia
financiara a pacientului. Totu~i a impins la 0 parte aceste senti-
mente ~i i-a raspuns: liCe frumos. Unde va duceti?" Pacientul i-a
relatat itinerarul complet ~i amandoi s-au prefacut ca totul era
in regula. Terapeutul era prea furios pe pacient ca sa-i analizeze
comportamentul; a~a ca s-a prefacut ca se bucura pentru pacient,
lipsindu-l astfel pe acesta de culegerea roadelor victoriei sale (fu-
ria sa).
Cu toate acestea, in ~edintele ramase pana la programarea
vacantei, pacientul a inceput sa fie nelini~tit la gandul ca tera-
peutul ar putea sa caute sa se razbune pentru triumful sau. An-
ticipand aceasta agresivitate a terapeutului, pacientul a contrac-
tat un virus ~i a trebuit in cele din urma sa-~i anuleze calatoria.
La inceput, terapeutul s-a bucurat de aceasta anulare, crezand
"J,
184
i-a spus terapeutei eel nu prea credea eel 0 sa 0 ajute. El i-a mai (JRE~EALA 53
!
,
186 meeput sa-~i reprime lueruri ~i sa evite anumite aspecte, mai ales GRE?EALA 54
J
Contratransferuri narcisice
n
188 astfel de momente, simtindu-se de parca ar fi fost in boxa mar- Indiferent de ce spunea pacientul, ea reu~eaintotdeauna sa-i 189
torilor ~inu in cabinetul terapeutic. intoarca yorba sau sa-l ridieulizeze. In cele din urma, n-a mai
~i terapeuta era 0 femeie mai in varsta, care fusese parasi- prea vorbit despre nimic in timpul ~edintelor ~i,dupa alte cate-
ta de sot pentru 0 femeie mai tanara. In plus, tatal ei avusese va luni de impas, i-a spus ca se hotarase sa pIece,pentru a-~igasi
odata 0 aventura cu secretara lui, ceea ce Ie consternase atunci un terapeut capabil de mai multa compasiune.
pe ea ~i pe mama ei. Totodata, mama sa fusese genul de mar- - Vreti sa spuneti ca doriti sa mergeti la un terapeut care sa
tira, convinsa de faptul ca doar ea avea dreptate ~i care-~i im- spuna "da" la orice spuneti, nu-i a~a?
pinsese incon~tient sotul catre aceasta aventura, prin raceala Chiar ~ila final, incercarea pacientului de a-~icomunica frus-
~i frica ei de sex; aceasta raceala (ura fata de barbati) ~i frica trarea a fost intampinata cu luare in deradere. Pacientul a plecat,
de sex fusesera, de asemenea, transmise ~ifiicei sale, care-~iim- simtindu-se furios, infrant ~inecorespunzator. Terapeuta reu~i-
pinsese sotul sa divorteze de ea pentru 0 femeie mai tanara. se, pe socoteala pacientului, sa-~imentina intacta imaginea nar-
Nici mama ~inici fiica nu fusesera in stare sa-~i asume respon- cisiea a propriei virtuti.
sabilitatea pentru contributia lor la e~ecul relatiilor maritale;
in schimb, amandoua ~i-au invinuit sotii ~i au folosit aceste ex-
periente drept justificari ale maniei lor fata de barbati. Terape-
uta nu-~i analizase pe deplin aceste aspecte; prin urmare, nu
era capabila de empatie cu acest pacient. Incon~tient, raspun-
sese acestei dileme de parca el ar fi fost fostul ei sot sau tatal
ei. De fapt, se comporta intr-un asemenea mod pentru a-~i ex-
prima dispretul incon~tient, 0 excrescenta a furiei sale narcisi-
ce fata de tatal ei, de mama ei ~i de barbati, al caror rol fusese
sa-i produca suferinta.
- Nu simt ca a~ primi prea multa compasiune din partea
dumneavoastra, se plangea pacientul mereu.
~i terapeuta era mereu surprinsa de astfel de afirmatii. "Bine-
inteles ca va inteleg", raspundea ea, punand in felul acesta ca-
pat oriearei analize ulterioare a acestui subiect.
Totu~iuneori pacientul insista. Dar simt ca ma judecati.
- Este ridieo!. De fiecare data rand va spun ceva ce este in
contradictie cu ceea ce va doriti sa auziti, simtiti ca va judec.
~
GRE~EALA 55
Dupa cateva luni de acest gen, pacienta a ineeput sa simta, in- 191
con9tient, frica terapeutei de a 0 pierde 9i a inceput sa 0 dispre-
tuiasca. In curand, a mceput sa spuna ca nu credea ca terapeuta
o ajuta. Apoi ca nu credea ca terapeuta era destul de de9teapta
pentru ea, cu suficienta experienta sau destul de in varsta. Pa-
cienta a devenit din ce in ce mai critic a, ca 0 modalitate de apa-
Terapeuta care se temea de abandon rare impotriva anxietatii sale legate de terapie 9i terapeuta s-a
straduit sa ramana neutra, de obicei raspunzand in felul urma-
tor: "Cum ati dori sa va ajut? Ce-ar insemna daca a9 fi mai de9-
Era 0 terapeuta tanara care se temea permanent ca toti pacien- teapta, eu mai multa experienta 9i mai in varsta? Ce s-ar schim-
tii ei aveau s-o paraseasca. Se temea mai ales ca pacientele ei ur- ba?" Aeeste raspunsuri doar momentan pareau sa domoleasca
mau s-o paraseasca. Mama terapeutei ie9ise din viata ei cand dispretul pacientei.
avea patru ani 9i plecase sa locuiasca intr-o tara straina; nu mai Intr-un final, terapeuta n-a mai putut rezista. Pacienta a mai
auzisese niciodata de ea. In relatiile ei de contratransfer cu pa- avut 0 izbucnire critica, in care a facut speculatii cu privire la fap-
cientele, acestea deveneau mama ei 9i ea fiica ascultatoare care, tul ca terapeuta era total nepotrivita pentru ea, din punct de ve-
de data aceasta, avea sa Ie faca atat de mult pe plac 9i sa Ie con- dere temperamental. Terapeuta a oftat 9i i-a raspuns pe un ton
soleze, indH ele aveau sa fie foarte multumite 9i recunoscatoare nervos: ,,$titi, poate ca nu sunt terapeuta potrivita pentru dum-
ca sa nu 0 paraseasca. Totu9i, spre consternarea ei, oridH de mi- neavoastra. Poate ca ar fi mai bine sa va gasiti 0 alta terapeuta,
nunata era cu pacientele ei, majoritatea tot plecau. De fapt, cu mai potrivita".
cat era mai amabila cu ele, cu atat deveneau ele mai critice fata - $i eu ma gandeam la acela9i lucru, s-a grabit pacienta sa
de ea 9i plecau mai curand. raspunda, bucuroasa ca a facut-o pe terapeuta sa-9i asume res-
De exemplu, a avut 0 pacienta, 0 femeie mai in varsta, care ponsabilitatea terminarii terapiei.
venise la ea plangandu-se de problemele din mariajul ei 9i care o saptamana mai tarziu a sunat pentru a spune ca a gasit un
incepea fiecare gedinta cu afirmatia: "N-am vrut sa vin azi aici". alt terapeut.
Terapeutei ii era imediat groaza de urmatoarea propozitie, Uneori, terapeutii "de treaba" ies pe ultimulloc.
pentru ca se gandea mereu ca aceasta va fi "A9a ca m-am hota-
rat sa renunt la terapie".
Totu9i, de obicei, pacienta trecea mai departe 9i spunea ca
nU-9i dorise sa vina, pentru ca asta insemna ca trebuia sa-9i asu-
me problemele pe care Ie avea cu sotul ei.
.!
193
GRE;;EALA 56 Terapeuta avusese ~i ea propriile sale indoieli cu privire la
lipsa recunoa~terii sale academiee, Indoieli care-i fusesera con-
firmate ~i de catre autoritatile competente in acordarea atesta-
tului de libera practica, de catre companiile de asigurari ~i
chiar de catre 0 parte din colegii ei. Totu~i beneficiase de 0 pre-
gatire excelenta, i~i terminase cu succes propria psihanaliza ~i
Mama cea critica fusese 0 practicanta de succes ~i foarte eficienta ani de zile. In
esenta, aceasta era 0 ciocnire intre 0 pacienta care fusese frus-
trata de mama sa (maternalism necorespunzator) ~i 0 terape-
uta care avusese 0 mama critica ce 0 abuzase verbal ~i care Ii
o terapeuHl. cu cincisprezece ani de experienta, dar fara doc-
torat, avea In terapie 0 pacienta nestatornica, provocatoare, bor- ~tirbise permanent meritele. Prin urmare, ori de cate ori pa-
cienta izbucnea Intr-unul dintre barajele sale critice, terapeu-
derline. La un moment dat pe parcursul terapiei, pacienta, cu
ta devenea nelini~tita. Era suficient de iscusita ~i avea destula
mare difieultate, a reu~it sa-~i obtina doctoratulin domeniul ~ti-
intifie. Pacienta a folosit acum acest lucru ca sa-~i atace terapeu- experienta ca sa nu comita vreo gafa majora, cum ar fi sa se
ta, pentru ca era indolenta ~inu-~i obtinea propriul doctorat, pen- apere sau sa-~i atace pacienta. Totu~i solutia cea mai buna cu
tru ca nu avea suficienHl. pregatire academiea pentru a fi 0 care a putut veni a fost sa-i sugereze pacientei sa-~i gaseasca
terapeuta adecvata, pentru ca 0 dezamagise ~i 0 privase de anu- un alt terapeut.
mite lucruri. _ Daca va privez In felul care vorbiti, i-a spus terapeuta,
- Este ridieol, spunea pacienta. Cand 0 sa va luati doctora- atunci poate ca ar trebui sa va cautati un alt terapeut, unul care
tul? Poftim, eu va sunt pacienta ~iam doctoratul ~i dumneavoas- sa aiba gradele academice pe care Ie doriti.
tra nu-l aveti. _ Poate ca 0 sa fac asta, a raspuns pacienta.
Au mai continuat a~a timp de alte cateva luni. Nelini~tea te-
- Ce-ar Insemna pentru dumneavoastra daca a~ avea docto-
ratul? raspundea terapeuta. rapeutei cre~tea. Aceasta nelini~te se datora retrezirii furiei pro-
- Ar insemna ca ati fi In stare sa ma ajutati mai mult. Nea- prii fata de mama sa cea critica. A mceput tot mai mult sa-~i vada
vand doctoratul, ma vaduviti de propria mea ~ansa de a ma bu- pacienta ca pe 0 mama critica, dorind sa 0 anihileze. Temandu-se
ca aceasta furie ar putea erupe ~i deveni de necontrolat, terape-
cura de sana tate mintala. Pe cuvant. Este ridieo!. Toti terapeu-
tii prietenilor mei au doctorate. De ce nu va inscrieti la uta tot merge a pe ideea terminarii terapiei ~i, in cele din urma,
Columbia? Universitatea New York. $i sa nu-mi spuneti ca nu ~i-a ajutat pacienta sa-~i gaseasca alta terapeuta.
_ 0 sa fiti multumita de aceasta feme ie, a spus terapeuta. $i
aveti bani, pentru ca ati putea beneficia de un imprumut pen-
tru studenti. nu numai ca este 0 foarte buna terapeuta, dar are ~i un doctorat
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli In psihoterapie • Contratra nsferu ri narcisice
-L
194
obtinut la 0 ~coala foarte buna. Dati-i 0 ~ansa ~i dad nu merge, I ,I{E?EALA 57
ma ofer sa va recomand pe altcineva.
Un raspuns terapeutic corect ar fi fost ca terapeuta sa empa-
tizeze cu furia pacientei legata de !ipsa unui "maternalism sufi-
cient de bun", sa-i ofere mediul de continere care-i lipsise in co-
pilarie ~i sa-i permita sa-~i con~tientizeze sentimentele negative,
pentru a putea ajunge la dorintele de dincolo de ele. Terapeutul care ~i-a exploatat
fi na ncia r pacientu I
1
196 197
A renuntat la serviciul sau ~i a primit un cabinet mic In cladirea terapie. Din fericire, a gasit un alt terapeut care chiar i-a fost un
terapeutului. Cum terapeutul era renumit, avea foarte multi pa- tata bun ~i a putut astfel depa~i lucrurile care-l afectasera In cei
cienti pe care sa-i recomande. Veneau multi, adesea fara niciun ~ase ani cu fostul terapeut.
interviu initial sau plan de tratament, iar supervizarea promisa Terapeutul din acest caz a avut un acting out al sentimente-
se reducea la trei sau patru propozitii la finalul ~edintelor de te- lor sale de omniscient a narcisica, aparandu-se toto data contra
rapie platite de pacient. Pacientul ca~tiga uneori ~i 1 000 de do- complexului oedipian In forma negativa. In plan con~tient, sim-
lari pe saptamana pentru mentorul sau ~i prime a un stipendiu tea ca 11ajuta pe buna dreptate pe acest pacient, luandu-l sub ari-
de 150 de dolari pe saptamana. Din fericire, pacientul era 0 per- pa sa ~i oferindu-i 0 noua ocupatie. A simtit ca pacientul era foar-
soana atat de inteligenta, afectuoasa ~i plina de intuitie ~i avea te potrivit sa fie terapeut ~i ca ar fi fost terapeutic pentru el sa
atata prezenta de spirit ~i integritate, Incat, chiar fara pregatire, traiasca sentimentul de a-i ajuta pe altii. Intr-o anumita masura
probabil ca Ie facuse pacientilor sai mult mai mult bine de cat chiar era. Totu~i, incon~tient, terapeutul11 transforma pe pacient
mentorul sau. eu toate acestea, tocmai pentru ca avea 0 aseme- In propria extensie narcisica, modelandu-l dupa propria sa ima-
nea integritate, se simtea foarte vinovat. $i-a mai dat seama ca gine, fara sa tina cont de ce-~i dorea 9i el. II 9i dispretuia incon-
se strecurase Intr-o cariera pentru care nu avea nicio forma de 9tient pe pacient, pentru ca era homosexual 9i 19irespingea pro-
acreditare, ca depindea In totalitate de terapeutul sau pentru re- pria homosexualitate latenta, exploatandu-i nevoia de a avea un
comandarea pacientilor ~i ca nu ar fi avut nicio forma de a se In- tata bun care sa-l accepte ca barbat. Purtandu-se astfel dispretui-
tretine financiar fara el. Acest lucru 11facea sa se teama sa-l con- tor fata de pacient, 19inega propriile nevoi homosexuale, proiec-
trazica sau sa nu fie de acord cu cerintele sale. tandu-le asupra pacientului 9i denigrandu-le; prin urmare, pro-
Totu~i, Intr-un final, a Inceput sa fie din ce In ce mai furios la pria sa ura de sine era Indreptata catre exterior, catre pacient.
ideea ca era exploatat; i-a adresat mentorului sau cererea de a-i Din nefericire, trasaturile de caracter narcisice, sadice 9i psi-
mari stipendiul, Insotindu-~i revendicarea cu 0 amenintare voa- hop ate ale terapeutului erau atat de egosintonice, Incat nicio su-
lata cu demisia.
pervizare ~i nicio analiza de formare nu putusera sa-l faca sa Ie
- Nu ma ameninta, a raspuns terapeutul. Daca-mi faci orice con9tientizeze.
fel de probleme, 0 sa te dau In judecata pentru practica ilegala.
Pacientul a devenit confuz, furios, depresiv ~i anxios; In acel
moment s-a dus la alt terapeut. In cele din urma, a fost In stare,
cu multa greutate, sa-~i paraseasca fostul terapeut, dar a ramas
cu un sentiment de sine zdruncinat ~i cu 0 viata la fel de zdrun-
cinata. Nu ~i-a mai putut recupera cariera initiala ~i a simtit ca
nu putea sa aiba con~tiinta Impacata daca ar fi continuat sa faca
1
GRE?EALA 58
Va transferati mama care v-a frustrat ~i v-a respins asupra mea 199
~i-mi spuneti ca sunteti furios pe mine ~i ca vreti sa ma chinuiti
pentru ca dumneavoastra credeti ca eu 0 sa va resping ~i 0 sa va
chinui. Intr-un fel, cred ca ma avertizati ca s-ar putea sa ma dis-
trugeti, pentru ceea ce reprezint pentru dumneavoastra."
Pacientul a ascultat interpretarea ~i a parut sa 0 asimileze; to-
Interpretarea incompleta tu~i, pe tot parcursul ~edintei, a devenit depresiv, ursuz ~i a ra-
mas la fel timp de mai multe ~edinte dupa aceea. De ce depre-
sie? De ce retragere?
Intr-una dintre ~edintele sale cu 0 terapeuta foarte cultivata Terapeuta daduse 0 interpretare corecta, dar incompleta. Prin
~i rafinata, un tanar pacient a vorbit pe un ton depreciativ de- nemultumirile cu privire la femeile din viata sa pe care le-a co-
spre relatiile sale cu femeile. municat terapeutei, pacientul avea 0 nevoie ~i cauta ceva anu-
- Ma simt atat de frustrat. Nici nu va pot spune cat de frus- me - cauta sa se lege emotional ~i libidinal de un obiect, pen-
trat ma simt. Frustrat ~i furios. Pur ~i simplu, se pare ca nu ajung tru ca ~edintele anterioare li trezisera sentimente de tandrete ~i
niciunde cu tipul de femei de care ma simt atras. dragoste fata de terapeuta. Nemultumirile sale erau 0 incercare
- De ce tip de femei va simtiti atras? a intrebat terapeuta. de a-~i respinge aceste sentimente noi, dar ~i amenintatoare de
- Sunt atras de femei care sunt, nu ~tiu... cred ca ceea ce in- tandrete. In mod indirect, i~i intreba terapeuta daca putea sa aiba
cere sa spun este ca ma simt atras de femei pe care Ie consider incredere in ea, daca putea sa-~i lase garda jos cu ea, daca se pu-
superioare mie - femei care sunt rafinate, independente ~i in- tea abandona, fara sa ri~te suferintele ~i umilintele traite ante-
teligente. Dar sunt mereu respins de ele. Intotdeauna se dove- rior. Terapeuta nu fusese in stare sa-i dea pacientului aceasta par-
desc a fi obraznice, ni~te ticaloase afurisite, care sunt innebuni- te de interpretare, din cauza contratransferului ei narcisic. Ea se
te sa ma respinga ~i sa ma faca sa ma simt prost. Apoi ma simt raportase doar la furia lui ~i la tendintele lui devalorizante fata
frustrat ~i furios ~i a~ vrea sa Ie fac ceva - adica sa Ie resping, de femei ~i se simtise, prin identificare la modul general cu fe-
sa Ie chinui, sa Ie umilesc. Uneori, da, uneori chiar mi-am ima- meile, ranita narcisic de criticile pacientului cu privire la "femei-
ginat cum ar fi sa Ie spoiesc cu rahat pe fata. Poate credeti ca e Ie obraznice ~i ticaloase". Nu putuse sa fie empatica ~i receptiva
oribil. Ce parere aveti despre toate astea? la sentimentele sale tandre ~ivulnerabile. Interpretarea ei incom-
Terapeuta a facut 0 pauza, apoi a venit cu interpretarea. pleta se axase doar pe 0 latura negativa, reu~ind astfel sa-l alie-
"Cred ca atunci cand vorbiti despre frustrarea ~i furia dumnea- neze pe pacient.
voastra fata de femeile rafinate, independente ~i inteligente, pe
care doriti sa Ie chinuiti ~i umiliti, de fapt vorbiti despre mine.
J
GRE?EALA 59
Terapeuta a inteles acest lucru, dar incon~tient ei i-a displacut 201
faptul ca pacientul 0 discreditase. S-a simtit ranita narcisic. Pa-
cientul reprezenta proiectia propriului ei superego, care, in mod
similar, avea 0 atitudine dispretuitoare cu privire la maternitate.
Propria ei imagine de sine nu era cea de mama, ci de femeie de
cariera, puternica ~iindependenta, ~i avusese conflicte majore le-
Tera peuta lnsa reinata gate de alegerea intre cariera ~i maternitate, care 0 fikusera sa 0
amane pe cea din urma pana spre varsta de patruzeci de ani. La
un nivel mai profund, acest conflict avea legatura cu un altul, cu
Cand 0 terapeuta a ramas insarcinata, unul dintre pacienti a faptul de a fi femeie ~i, mai precis, cu propria ei feminitate. In fa-
inceput sa-~i manifeste dezaprobarea fata de starea ei. milia sa, prin traditie, se pusese mare pret pe virtu tile masculi-
- Nu sunteti la 0 varsta earn inaintata ca sa mai aveti un co- ne, in timp ce calitatile feminine erau discreditate. Prin urmare,
atitudinea negativa a pacientului cu privire la sarcina ei era 0
pil? a intrebat ella un moment dat, indemnat de ea. $i aHa data
a mai spus: "Sincer sa fiu, cred ca femeile arata bondoace rand recreare a intampHirilor prin care trecuse in copilaria ei. Is-au
retrezit astfel sentimentele de inferioritate cu privire la feminita-
sunt insarcinate". Cu aHa ocazie a mai spus: "Ma a~teptam sa
tea ei ~i rana narcisica legata de aceste conflicte s-a redeschis.
doriti sa va dedicati carie rei dumneavoastra, sa ajutati pacientii,
nu sa faceti copii". Ca urmare, terapeuta s-a trezit ca a inceput sa fie defensiva
La nivel con~tient, pacienta putea mtelege de unde veneau toa- fata de pacient cu privire la sarcina ei. "Eu una cred ca femeile
insarcinate sunt frumoase", a spus ea la un moment dat. $i aHa
te aceste lucruri. Cand pacientul avea trei ani, mama sa a ramas m-
data I-a intrebat direct, far a menajamente: "Poate ca sarcina mea
sarcinata ~i s-a straduit foarte mult sa-l pregateasca pentru venirea
va reaminte~te de situatia cu mama dumneavoastra. V-ati gan-
pe lume a unei surioare. Ea citise ni~te carti practice de psihologie
dit vreodata la asta?"
care recomandau acest lucru, dar mersese prea departe, pana mtr-un
punct m care pacientuli~i dorise sa spuna: lICata, e suficient!" In si- Bineinteles ca pacientul se gandise la asta, dar modulin care
nea sa, pacientulmcepuse din ce m ce mai mult sa deteste faptul ca terapeuta i-a readus acum acest lucru in atentie I-a determinat
mama sa era msarcinata ~i i se parea urata (era yorba de ura sa le- sa-~i doreasca sa 0 ignore ~i sa-~i continue atacul.
gata de faptul ca-i altera modulm care 0 percepea). Apoi, cand s-a Relatia terapeutica a ramas in impas pe tot parcursul sarcinii
nascut copilul, care era fetita - ceea ce-~idorise mama sa mtotdea- ~inumai dupa aceea cei doi ~i-au putut depa~i atitudinile defen-
una -, bebelu~ul s-a bucurat de foarte multa atentie, mult mai mul- sive ~i ~i-au reluat calatoria in cautarea adevarului.
ta decat primise vreodata pacientul. Acum, el transfera imaginea
mamei sale gravide, pe care 0 respinsese, asupra terapeutei.
1
GRE~EALA 60
sa creada ca era ceva adevar in ceea ce spunea. A~a ca 0 asculta 203
cu mult respect ~i da, chiar cu admiratie, in ciuda faptului ca,
atunci dind nu era la ~edintele de terapie cu el, ea avea tendin-
ta sa picteze portrete intunecate, sumbre de oameni inspaiman-
tatori pe peretii camerei sale, folosindu-se uneori de propriile fe-
cale pentru a Ie accentua anumite trasaturi ~i manifestand ~i in
Terapeutul care s-a simtit alte moduri un acting out al maniei sale discordante, care parea
ca dezminte iluzia sa de intelepciune calma.
u mi lit de a psi hotica Thnarul avea 0 nevoie narcisica de a fuziona cu 0 figura mater-
na omniscienta, care decurgea dintr-o fixatie din stadiul oral, pe
care n-o depa~ise complet in propria sa terapie. Prin urmare, con-
El era un tanar terapeut care lucra intr-un spital de psihiatrie tinua sa fie din ce in ce mai mult fermecat de aceasta pacienta.
~icare se ata~ase de 0 pacienta tanara ~ifrumoasa. Pacienta nu era Totu~i pacienta incepea sa-~i piarda din ce in ce mai mult in-
doar frumoasa, ci emana ~i un aer de mare intelepciune ~i incre- teresul pentru terapie ~i pentru terapeut. Intarzia la ~edinte ~i
dere. Avea mereu pe chip un zambet atotcunoscator, un mers ma- vorbea chiar mai criptic, ca el sa nu mai poata intelege ceea ce
iestuos, 0 ridicare a sprancenelor plina de intelesuri. Era ca ~icum, spunea. Apoi a inceput sa fie din ce in ce mai critica cu el, chiar
uitandu-se la cineva cu ochii ei de un albastru deschis, ar fi putut sa gesticuleze ~i sa rada de el. "Sunt lucruri pe care nu poti sa Ie
sa vada pana in adancul sufletului lui. Asta se intampla mereu, ~tii",raspundea ea, dind el insista sa inteleaga ceea ce spunea.
ori de cate ori terapeutul"venea s-o vada", a~a cum zicea ea. Se "Sunt lucruri pe care nu e~ti pregatit sa Ie ~tii."
uita lung la el, in felul ei atotcunoscator ~i el se simtea cunoscut. - $i cand 0 sa fiu pregatit?
Exista pacienti psihotici care sunt psihotici intr-o maniera ge- - Cand 0 sa fii.
niala, care pot convinge pe aproape oricine ca iluziile pe care Ie - Cand 0 sa fie asta?
nutresc despre ei ~i lume sunt reale. Iluzia acestei femei era ca - 0 sa ~tii cand va veni timpul.
este omniscienta. Nu spunea acest lucru in mod direct; se putea, -0 sa ~tiu.
in schimb, deduce, in mod indirect, prin ceea ce spunea ~i cum - Da ... 0 sa ~tii.
se comporta. Avea tendinta de a vorbi criptic, a~a cum 0 fac muip Terapeutul era din ce in ce mai furios pe ea. Se simtea umilit
psihotici - 0 aparare de care avea nevoie pentru a putea supra- de ea. Con~tient, i~i dadea seama ca era 0 femeie cu probleme
vietui intr-un mediu familial ostil. Cand vorbea in acest mod grave; dar, incon~tient, dezvoltase sentimente contratransferen-
calm, intelept ~i obscur, uitandu-se in ochii terapeutului cu 0 ri- tiale fata de ea. Fara sa-~i dea seama, ea devenise pentru el mult
dicare a sprancenelor plina de inteles, terapeutul nu putea dedit dorita sa mama omniscient a, care avea sa-l faca iar sa se simta
.J
204 CiRE?EALA 61
implinit, prin acceptarea ei. Totu$i ea nu-l acceptase; la fel ca
mama sa, ea nu-l considerase demn de lumea sa interioara $i-l
exclusese. Atat de convingcltor era sistemul ei iluzoriu $i suscep-
tibilitatea lui cu privire la acest sistem era atat de mare, incat, in
ciuda pregatirii sale profesionale, a fost total prins in el.
Cand pacienta nu s-a mai prezentat la urmatoarele $edinte, el
$i-a exprimat furia fata de ea cu supervizorul sau. Amandoi $i-au Terapeutul plin de grandoare?i
dat seama ca el era prea prins in vartej ca sa continue terapia cu
ea $i i s-a luat cazul. Nu a fost nici primul, dar nici ultimul tera-
pacienta seducatoare ?i submisiva
peut care sa sufere aceasta soarta cu acest gen de pacienta.
j
206 I se adresa folosindu-i titlul, "dr. ", de ca.teva ori in de doua ori pe saptamana la terapie ~i a inceput sa se gandeas- 207
cursul unei ~edinte, ii zambea admirativ, de parca s-ar fi uitat la ca la ea ~i intre ~edinte, gandindu-se ce pacienta pUkuta era, in-
Dumnezeu, inclinandu-~i u~or capul, se scuza mereu ~i se sub- trebandu-se de ce nu puteau fi toti pacientii la fel de draguti, de
estima fata de el, tratandu-l in toate aspectele cu eel mai mare adoratori ~i cooperanti ca ea. De Craciun i-a dat un ornament
respect ~i cu multa admiratie. In timp ce aparent terapeutul ra- special pe care-l facuse chiar ea, spunandu-i ca dorea sa se gan-
manea cu garda sus, incon~tient, el"sugea la sanul" acestei "zane deasca la ea pe timpul vacantei. $i el s-a gandit la ea in timpul
bune", care-~i daduse seama ce terapeut special era el. Intr-o zi, vacantei ~i dupa aceea.
pacienta a povestit un vis. Apoi, la 0 ~edinta, a venit ~i a spus cu frivolitate ca revenea
la 0 ~edinta pe saptamana. A mentionat acest lucru in treacat, de
Am visat ca eram fn cabinetul dumneavoastra - dumneavoastra, pard nu era important ~i a trecut mai departe sa discute ni~te
eu pi prietenul meu - pi eram toti fndragostiti unii de a1tii pi doream probleme pe care Ie avea cu prietenul ei.
cu totii sa facem sex. Ma simteam ca pi cum eram fndragostita de Terapeutul s-a simtit furios. "Asta e tot? V-ati decis sa reve-
prietenul meu, dar eram fn acelapi timp fndragostita pi de dumnea- niti la 0 data pe saptamana, pur ~i simplu?"
voastra pi dumneavoastra erati fndragostit de mine, dar amfmdoi - Da. De ce? Pacienta s-a uitat la el surprinsa.
ptiam ca n-o sa facem niciodata sex, pentru ca loialitatea mea era fn - Nu credeti ca.trebuia sa discutati asta cu mine?
primul rfmd fata de prietenul meu. Oar ptiind ca erati fndragostit de - De ce sa discut cu dumneavoastra? Eu sunt cea care pla-
mine, am putut sa am suficienta fncredere sa fac terapie ... te~te. Este terapia mea. Sunt prizoniera dumneavoastra sau ceva
de genul acesta? Intreaga atitudine a pacientei se schimbase
Terapeutul a simtit mai mult decat un fior de anxietate cand brusc. Ii disparuse total submisivitatea. Ii vorbea in schimb pe
a auzit acest vis, dar n-a acordat suficienta atentie acestui sen- un ton plin de dispret ~i frivolitate. lICe, trebuie sa va cer permi-
timent. Inca 0 data, 0 alta parte din el, grandoarea sa narcisi- siunea pentru tot ce fac? Sunteti tatal meu sau ceva de genul
ca., "supsese la san" ~i el se simtise flatat de aceasta oferta de acesta?"
intimitate. - M-am gandit doar ca ar fi fost elegant dad m-ati fi inclus
De~i analizase pacienti borderline ~iii erau cunoscute teoriile in luarea deciziei, i-a scapat terapeutului.
cu privire la submisivitatea lor - care era intotdeauna 0 defen- - Pai, imi pare rau ca va simtiti jignit. Dar trebuie sa fac ceea
sa impotriva dorintei de a domina, 0 forma de lini~tire, conce- ce simt ca este bine pentru mine.
puta pentru a controla atat agresivitatea terapeutului, cat ~i pe Pusese punctul pe i; el se simtea jignit ~i ea s-a cufundat in ta-
cea a pacientilor -, nu le-a prea acordat multa atentie in acest cere tot restul ~edintei. Pana la finalul ~edintei, el s-a infuriat la
caz. Era adormit, sed us, hipnotizat, din cauza nevoii sale contra- gandul ca ea il tradase - il sedusese ~i-l facuse s-o iubeasca ~i
transferentiale de a fi idolatrizat. A convins-o pe pacienta sa vina acum 11abandona (la fel cum facuse ~i mama sa) - ~i a avut un
-1
208 209
acting out al furiei sale, intrerupand-o in mijlocul propozitiei $i vina pentru 0 $edinta de incheiere $i ea a fost de acord. Totw;;i,
informand-o, intr-o maniera rece, ca-i expirase timpul. la aceasta $edinta, terapeutul era inca prea furios pentru a putea
Toata saptamana fantazase cum sa incheie terapia cu ea fi obiectiv $i tot ce i-a spus a parut ca 0 acuzatie sau ca un atac.
intr-un mod ranchiunos, rautacios. Daca $i-ar fi putut control a I-a spus ca ea avea un acting out al sentimentelor de furie fata
aceste sentimente de contra transfer, $i-ar fi putut da seama ca de fratele ei mai mare, ca nU-$i facea niciun bine $i ca ar trebui
acesta era de fapt modulin care pacienta se simtea fata de el, ca sa se mai gandeasca. Ea a fost de acord sa se mai gandeasca, dar
ea dorea sa-l termine, pe de-o parte pentru a avea un acting out de fapt se hotarase deja $i venise doar pentru a-I alina. Era acum
al resentimentelor pe care Ie acumulase datorita faptului ca a tre- prea speriata de el ca sa mai continue, prea speriata ca el putea
buit sa fie submisiva fata de el $i, pe de alta parte, ca defensa la un moment dat sa se razbune. L-a sunat in ziua urmatoare,
contra sentimentelor sale reale de tandrete $i dorinta care ie$eau sa-i spuna di i$i men tinea hotararea de a renunta ~i ca se decise-
la suprafata in acel moment. El nU-$i controla sentimentele, prin se sa mearga la 0 terapeuta. Terapeutul i-a urat succes.
urmare era total nepregatit pentru ce urma sa se illtample la ur- Apoi, ca 0 ultima lovitura, I-a intrebat: "Ma intrebam, mai
matoarea $edinta. sunteti ~i dumneavoastra in terapie?"
Ea a venit iritata, spunandu-i direct ca renunta la terapie, pen- Terapeutul a ras oarecum amar: "Nu, draga mea, nu sunt in
tru ca nu mai putea avea incredere in el dupa ultima $edinta. terapie".
"Ati fost nervos pe mine $i n-ati putut accepta asta. M-ati intre- In cateva zile ~i-a sunat fosta terapeuta. "Virginia, iti mai
rupt la finalul $edintei de parca-a$ fi fost un nimic. $titi cat de aminte~ti de mica mea problema, de nevoia mea ca femeile sa
sensibila sunt atunci cand mi se taie yorba $i totu$i ati facut-o. ma trateze special? De care crezusem ca am sdipat? Cred ca inca
Nu mai pot ramane in terapie cu dumneavoastra acum. Renunt mai am nevoie sa-ti vorbesc despre asta."
$i asta e. Aveti ceva de spus?" S-a uitat urat la el. Inca 0 data, nu
mai avea nimic din submisivitatea anterioara; facuse 0 intoarce-
re de 180 de grade. II respingea acum pe terapeut, la fel cum fa-
cuse cu toti barbatii din viata ei. $i pentru ca el se zbatea in chi-
nurile furiei contratransferentiale, nu se putea gandi la ce i-ar fi
putut spune.
- Nu, n-am nimic de spus, i-a zis el, disimulandu-$i furia sub
masca calmitatii. Daca doriti sa renuntati, $titi pe unde sa ie$iti.
Ea a plecat cu un zambet triumfator. El $i-a petrecut cateva
zile bune suferind cumplit din cauza ei, fantazand ill diferite mo-
duri ca 0 distruge. Dupa 0 sap taman a, a sunat-o $i a rugat-o sa
J
n-o
o OJ
:J
r-+~
r-+
~ C
OJ N
~
ro
N n
-'. -'.
ro
1--1
1--1
lJ)CL I
r-+ro OJ
ro
:JOQ
..r-+ ~
OJcro
"lJ)
ro
-'.
CL
ro
Introducere
j
214 215
exista un acting out sexual subtil, care nu este discutat ~i care Ie Una dintre formele de contrarezistenta culturala cele mai
poate sabota relatia. Terapeutii sadomasochi~ti au tendinta de a uzuale ~i mai periculoase prin implicatii se observa atunci cand
evita manifestarile de bla.ndete - a~a cum se intampla cu tipu- terapeutii se identifica pe sine - mai precis ca sine ideal - cu
rile falic-narcisice ~i masculin-agresive -, putandu-~i astfel men- o cauza, 0 religie sau 0 mi~care in masa. Aceia care se identifi-
tine pacientii blocati intr-o zona a furiei. Terapeutii obsesiv-com- ca cu 0 astfel de cauza, mi~care sau religie - indiferent daca au
pulsivi s-ar putea sa nu-~i doreasca sa auda anumite evenimente sau nu calitatea recunoscuta de membru - vor fi adesea con-
traumatice din vie tile pacientilor, care sa Ie reaminteasca de cele vin~i ca doar ei au dreptate (ei "au dreptate" ~i cei care nu apar-
similare din propria lor viata, in timp ce terapeutii pasiv-femi- tin cauzei "gre~esc"), situatie in care se vor simti indreptatiti sa
nini au tendinta de a manifesta rezistenta fata de exprimarile cri- aiba un transfer, 0 rezistenta, un acting out al sentimentelor
tice sau ostile fata de ei. Orice defect caracterologic, de care te- agresive fata de astfel de outsideri, fara a se simti vinovati. In
rapeutul ar trebui macar sa fie con~tient, poate cauza probleme astfel de situatii, cauza, religia sau mi9carea respectiva devine
in diada terapeutica. o proiectie a imaginii ideale a terapeutului, iar acele parti din
Poate cele mai grave dintre rezistentele caracterologice sunt sine pe care nu doresc sa Ie recunoasca sunt proiectate pe cei
acelea care decurg din tulburarile de personalitate in care simp- din afara; ei ~i mi9carile lor sunt "bune", iar ceilalti sunt "rai".
tomele sunt egosintonice, prin urmare, ele nu vor fi niciodata re- In diada terapeutica, cand un terapeut prime~te un pacient care
cunoscute ~i rezolvate. De exemplu, terapeutii pot avea nevoia pare sa fie "de cealalta parte", incon~tient terapeutul poate sa
de a-~i domina ~i control a pacientii; facand acest lucru, in mod aiba rezistenta fat a de anumite manifestari ale pacientului, pe
incon~tient vor avea un acting out al sentimentelor primitive de care Ie consider a "rele" sau "gre9ite", facand astfel ca procesul
agresiune, mentinand astfel 0 falsa senzatie de control ~i 0 stare terapeutic sa deraieze.
de bine care exclud posibilitatea de a se analiza mai indeaproa- Recent, feminismul a devenit 0 astfel de cauza. Toti cei care se
pe. Ori de cate ori apararile nevrotice ale unui terapeut par reu- identifica cu feminismul, femei 9i barbati, ajung adesea sa crea-
~ite, exista de fapt 0 rezistenta cu privire la analiza lor. da ca optiunea lor este singura posibila. Ei "au dreptate" 9i cei
~i dad rezistentele caracterologice ale terapeutilor sunt de care nu accepta "evanghelia" feminismului "gregesc". Terapeutii
obicei discutate in supervizare, rezistentele culturale sunt cel mai care se identifica cu feminismul vor manifesta rezistenta fata de
adesea trecute cu vederea. Este important sa se recunoasca totu~i pacientii (barbati) pe care-i catalogheaza drept "sexi9ti" 9i fata de
cat de mult pot influenta in mod negativ terapia ~i aceste rezis- pacientele care sunt considerate "neghioabe" 9i vor respinge ori-
tente. In general, este mult mai dificil din partea unui supervizor ce idei care sunt contrare doctrinei feministe. De fapt, terapeute-
sa-l confrunte pe supervizat cu privire la 0 idee preconceputa, Ie feministe percep uneori orice acuza adusa sistemului lor de cre-
decat cu privire la un sentiment contratransferential manifestat dinte drept un atac asupra lor inse9i - pentru ca ele s-au
intr-un acting out. identificat cu mi9carea - 9ivor raspunde cu furie narcisica la ori-
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli1n psihoterapie • Patruzeci de gre~eli de contrarezistenta
j
216 217
ce amenintari de acest gen. Pentru ca feminismul este acum la Am selectat 0 varietate de cazuri care reflecta 0 gama larga
moda 9i a devenit 0 forta foarte influenta, am indus cateva ca- de situatii, cu frecventa mare, implicand contrarezistente. Cand
zuri care demonstreaza cum el poate duce la rezistente terapeu- a fost posibil, am aratat modul in care supervizarea ~i terapia au
tice 9i cum poate impiedica progresul. fost eficiente in a rectifica aceste situatii. Cu siguranta, nu s-a pu-
Prejudecati de diferite tipuri scapa neobservate in cadrul su- tut acoperi tot; asta nu pentru ca anumite situatii au fost consi-
pervizarii. Ele raman totU9i surse puternice de rezistenta pentru derate mai putin importante, ci pentru ca scopul acestei carti a
terapeuti. Prejudecatile pot fi de natura rasiala, religioasa, sexu- fost selectarea acelor cazuri cu care eram cei mai obi9nuiti. Poa-
ala, ideologica, nationala sau regionala. Terapeutii de rasa alba te ca propriile noastre rezistente vor ie9i la suprafata in functie
pot avea prejudecati mai mult sau mai putin incon~tiente fata de de situatiile selectate.
afro-americani, care iau forma rezistentelor din terapie, ~i, in Nu in ultimul rand, este interesant de observat ca majoritatea
mod similar, terapeuti afro-americani pot avea prejudecati fata terapeutilor prezentati in aceste cazuri ~i-au facut specializarile
de pacientii lor albi. Terapeutii pot avea idei preconcepute fata in cele mai renumite institute. In ciuda procesului de eliminare
de paciente 9i, la fel, terapeutele fata de pacienti. Americanii pot a a~a-zi~ilor candidati patogeni, a analizei de formare la fel de
avea prejudecati fata de bulgari 9i invers. Liberalii pot avea pre- riguroase, precum ~i a supervizarii activitatii, contrarezistentele
conceptii fata de conservatori ~i invers. Nordi~tii pot avea pre- raman totu~i 0 realitate. Problema care se pune este legata de
judecati fata de sudi9ti ~i invers. Evreii pot avea prejudecati fata faptul ca ceea ce inteleg membrii unui institut prin personalita-
de catolici 9i invers. te sanatoasa poate depinde, de asemenea, de propriile lor preju-
Un terapeut nordist din mediul urban poate avea ca pacient ded1ti; de exemplu, institutele traditionale vor cauta candidati
un sudist din mediu rural, cu un puternic accent sudist. Din ca- care sunt mai mult sau mai putin pasivi din punct de vedere
uza mediului sau cultural, terapeutul ar putea avea prejudecati emotional ~i care imparta~esc pareri care coincid cu sistemul ac-
cu privire la accentele sudiste, considerandu-Ie suparatoare, ceea tual de credinte al respectivului institut. Astfel, un candidat poa-
ce ar putea atrage dupa sine egecul sau total in ceea ce prive~te te parea sa-~i fi "neutralizat" sentimentele agresive ~i erotice ~i
capacitatea de a asculta ~i de a empatiza cu spusele pacientului. poate parea sa fi adoptat punctul de vedere psihanalitic "corect",
In plus, terapeutul s-ar putea sa nu manifeste intelegere ascul- cand de fapt personalitatea sa poate avea aspecte psihopatolo-
tand povestiri despre viata din mediul rural, sudist, datorita re- gice grave, care au fost reprimate cu succes sau sublimate. Mai
zistentelor soli de cu privire la povestirile legate de lin9aje ~i al- exista pericolul ca acele institute sau ~coli de terapie sa devina -
tele asemenea, care circulau ~i erau aspru criticate in mediul sau la fel ca mi~carile discutate anterior - dogmatice, superioare ~i
cultural. Pacientul provenind dintr-un astfel de mediu se va simti elitiste in atitudine, presupunand implicit ca toti cei care apartin
judecat 9i se va retrage in sine, iar relatia terapeutica nu va mai ~colii "au dreptate" ~i ceilalti "gre~esc". Unele dintre cazurile ur-
merge nicaieri. matoare speram sa dezvolte acest punct de vedere.
RICHARD C. ROBERT1ELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre\ieli in psihoterapie • Patruzeci de gre;;eli de contrarezistenta
1
nn
a OJ
::J""O
-"
rl"
-,
OJ
rl"
a
-,
([) c
N
-" lT1
Vl
rl"
([)
::J
~rl"
([)
nOJ
-,
OJ
nrl"
([)
-,
a
a
-'.
O'Q
n([)
GRE~EALA 62
1
222 Adica s-a identificat la modul general cu toate femeile; prin ur- - Ce-ar insemna pentru dumneavoastra daca a~ face sex cu 223
mare, un atac asupra americancelor a fost considerat implicit ca dumneavoastra? il intreba, incercand sa-~i pastreze 0 atitudine
un atac asupra ei. Totu~i, cu cat venea ea cu mai multe afirmatii neutra, analitica.
defensive, cu atat mai virulenta era critica lui. S-au bloc at ~i te- - Nu ~tiu. Ce-ar fi sa incercam ~i sa vedem?
rapia a capatat caracteristicile unei dispute neintrerupte. El nu era pregatit pentru analiza. A mai simtit ~i dezaproba-
Din fericire, ea a discutat problema cu supervizorul ei (bar- rea terapeutei, lucru care I-a facut sa staruiasca mai mult in ac-
bat), dandu-~i seama ca se simtea personal atacata de pacient. ting out-ul sentimentelor sale ~i in a rezista la analiza. Era de-
Cu ajutorul supervizorului, a putut intelege ~i apoi renunta la parte de punctul in care ar fi putut renunta la aparari, pentru a-~i
rezistenta ei cu privire la parerile pacientului despre femei, pen- examina anxietatea cu privire la masculinitatea sa. In cele din
tru a empatiza cu baietelul care avea nevoie de 0 mama surogat urma, dupa mai multe discutii cu supervizorul sau, terapeuta a
rabdatoare, care sa-l sustina ~i sa-l inteleaga. inceput sa mai lase de la ea. Cand pacientul vorbea despre casa-
Pacientul avusese 0 mama foarte agresiva ~i seducatoare, toria cu 0 femeie orientala care sa-i indeplineasca nevoile, terapeu-
care avea obiceiul sa se strecoare noaptea in patul sau, chiar ~i ta era in stare sa-l sustina, dandu-~i seama ca data fiind psihopa-
in perioada sa de adolescenta medie ~i sa doarma cu el, dupa tologia lui, precum ~i educatia sa, 0 astfel de casatorie reprezenta
ce se certa cu tatallui. Nu a existat niciun contact fizic de na- solutia cea mai viabila in acel moment.
tura sexuala, dar a fost foarte multa seductie emotionala. Prin
urmare, pacientul era speriat de femeile revendicative, speriat
nu doar de incalcarea tabuului incestului, ci ~i de fuziunea cu
mama sa, fiind cople~it de ea ~i pierzandu-~i identitatea sexu-
ala - ca sa nu mai mentionam trezirea fricii sale de castrare.
Din cauza acestei instabilitati cu privire la identitatea sa sexu-
ala, avea 0 personalitate de tip falic-narcisica ~i trebuia sa aiba
raporturi sexuale mai mult de 0 data pe zi, adesea suplimenta-
te de masturbare. Masculinitatea sa era atat de amenintata pana
~i de relatiile cu cele mai submisive femei, incat era cuprins de
anxietate; pana ~i cea mai benigna forma de impunere a unei
femei 11speria.
Cand pacientul a inceput sa-i faca avansuri sexuale terapeu-
tei, lucrurile au ajuns intr-un punct critic. Din nou, terapeuta s-a
simtit surprinsa ~i a simtit cum 0 invadeaza furia.
j
101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistenie caracterologi, "
GRE~EALA 63
sale. Era ca ~i cum terapeutul nici macar nu exista pentru el. 225
Ceea ce s-a starnit in terapeut a fost 0 reactie de furie; s-a sim-
tit respins de pacient, exclus, in acela~i mod in care tatal sau 11
indepartase cand era copil. Astfel, rezistenta pacientului i-a de-
clan~at terapeutului 0 contrarezistent~L Pacientul a opus rezis-
tenta contactului cu terapeutul, iar acesta a opus ulterior rezis-
Terapeutul care a adormit tenta contactului cu pacientuI, adormind. Daca terapeutul ar fi
ineercat sa analizeze rezistenta pacientului la stabilirea eontac-
tului eu el, treptat I-ar fi facut pe pacient sa se desehida. In
Un pacient avea un fel anume de a vorbi, in timp ce era in- sehimb, el a avut un acting out al furiei sale adormind ~i a ae-
tins pe canapea, ca un discurs monoton. Toate propozitiile curgeau eentuat apoi prejudiciul ereat, refuzand sa recunoasca fata de
Ia nesfaq>it ~i nu se crea niciodata un moment pentru ca terape- pacient cele intamplate.
utuI, un barbat mai in varsta, sa poata interveni. Neschimban- Cateva Iuni mai tarziu, pacientul a invocat drept seuza pro-
du-se nimie, terapeutul s-a plictisit in timpul ~edintelor pacien- blemele financiare, pentru a renunta la terapie, iar terapeutuI,
tului 9i de cateva ori chiar a adormit. aflat inca in acting out-ul contrarezistentei fata de tatal sau, i-a
dat bineeuvantarea sa.
A doua oara cand a adormit, s-a intamplat ca pacientul sa se
intoarca, simtind ceva ~i I-a surprins pe terapeut motaind pe
scaun.
- Dormiti? I-a intrebat el, profund jignit.
- Nu, a mintit terapeutul. Mi-am inchis doar ochii.
- Ah. Arc'itati ca ~i cum ati fi adormit.
- Daca v-ati inchipuit ca am adormit, la ce v-ati gandit? Cum
v-ati simtit?
Terapeutul a continuat sa parcurga procedura analitiea stan-
dard, fara a recunoa~te vreodata ca, de fapt, adormise. De ce? In
aparenta pentru ca nu dorea sa-l jigneasca pe pacient; la un ni-
vel mai profund, pentru ca-i era friea atat de propriile sentimen-
te, cat ~i de cele ale pacientului, sentimente de furie ~i de dorin-
ta. Pacientul manifestase rezistenta in a-i permite terapeutului
sa-~i aduca propria contributie la cele mai profunde ganduri ale
1
GRE?EALA 64 aeest pacient se temea sa se aventureze in serisul ereativ sau in 227
iubirea ereativa, pentru ca aeestea i-ar fi putut afeeta aura de va-
nitate; ar fi riseat sa descopere ca nu era cine pretindea ca e. $i
era de nesuferit atat pentru sotia sa, cat ;;i pentru colegii sai, din
eauza aeestei probleme earacterologiee evidente. Terapeutul avea
probleme similare privind increderea in sine; avusese 0 pregati-
Terapeutul vanitos re muzicala remareabila ;;i simtise intotdeauna ca ar fi putut de-
veni un mare pianist daca ar fi vrut asta, dar se hotarase in
?i pacientul pe masura schimb sa-;;i investeasea talentul in slujba ajutorarii semenilor.
$i ca terapeut, traia multe iluzii cu privire la propria sa persoa-
na. Vorbea freevent in fata unei audiente mari la seminarii 9i avea
$apte ani. $apte ani fusese in terapie un pacient, acum in var- ° parere foarte buna despre el insu;;i. Cu toate aeestea, eolegii
sta de treizeci ;;i ceva de ani, la un terapeut care se indrepta acum nu-i imparta;;eau aeeasta parere ;;i nu era prea agreat. Prin ur-
spre cincizeci de ani. $i in toti ace;;ti ani, foarte putine lucruri se mare, nu atinsese statutulla care se a;;teptase, fapt pus pe sea-
schimbasesra in viata pacientului; el inca se plangea de acelea;;i ma ghinionului.
lucruri. Era autor de rec1ame, cu un succes mediocru, care se Din eauza vanitatii sale, ii era greu sa ceara ajutor ;;i sa-l ascul-
plangea de faptul ca trebuia sa fie un geniu creator, care sa scrie te pe supervizor. A faeut acest lueru doar din eauza irascibilitatii
"marele roman american". Era casatorit eu 0 sotie afectuoasa, sale eu privire la acest pacient ;;i nu numai. Cu ajutorul supervi-
care-l sustinea, dar se plangea ca merita 0 femeie mai atragatoa- zorului, treptat a devenit con;;tient de contrarezistenta ;;i a putut
re;;i mai atenta. Nici n-a inceput vreodata in eei ;;apte ani de te- incepe sa se mi;;te intr-o direetie buna in terapia cu pacientul.
rapie sa scrie la roman, nici nu a avut vreo aventura cu 0 alta fe-
meie in cei cincisprezeee ani de casatorie.
Cu destula retinere, terapeutul a reeunoseut ca pacientul nu
faeea progrese. A fost nevoit sa reeunoasca asta fata de sine in-
su;;i, pentru ca a ineeput sa se simta din ee in ee mai iritat inain-
te, in timpul;;i dupa ;;edintele eu pacientul. Care era problema?
In diseutiile sale cu supervizorul, i;;i eon;;tientizase ;;i aeceptase
propria vanitate, precum ;;i pe eea a pacientului sau.
In toti aee;;ti ani, terapeutul nu subliniase vanitatea evidenta
a pacientului, pentru ca era orbit de propria sa vanitate. In realitate,
---j~_.
GRE';iEALA 65
stimei de sine scazute, cronicizata ~i avandu-9i originea in rela- 229
tia infantila cu mama sa, in care s-a simtit dezaprobata. Avea ne-
voie sa ramana ata9ata de aceasta vedeta, pentru a-9i imbunatati
stima de sine prin intermediul unei extensii narcisice. Vedeta 0
reprezenta pe mama sa - mama omniscienta, incantatoare, din
frageda ei copilarie - ~i, in loc sa fie idealizata de pacienta, 0
Terapeuta ?i vedeta de televiziune idealiza ea. Facand acest lucru, alimenta nevoia narcisica a ve-
detei de a fi idealizata 9i de a i se acorda atentie.
$i au continuat a9a luni de zile, cu acela9i ritual.
o terapeuta destul de blnara a avut marele noroc sa fie reco- - Ati fost cea mai buna din film, ii spunea terapeuta. V-ati
mandata unei vedete de televiziune, care i-a devenit pacienta. exprimat foarte bine sentimentele.
S-a simtit atat de onorata sa 0 primeasca pe aceasta pacienta, in- - Sunt a9a de norocoasa sa va am ca terapeuta, spunea vedeta.
cat s-a comportat cu ea intr-un mod diferit fata de restul pacien- - Oh, nu 9tiu ce sa zic. Oricine ar putea lucra cu dumneavoastra.
tilor. A incercat din rasputeri sa-i faca pe plac, foarte rar 0 punea Lucrand permanent pentru a-9i rezolva contrarezistenta, atat
sa-~i infrunte problemele, era foarte flexibila in a modifica pro- in propria ei terapie, cat 9i in supervizare, terapeuta a putut in
gramarea gedintelor, statea pana tarziu la cabinet pentru a 0 cele din urma sa-9i rezolve erorile terapeutice.
primi 9i 9tia cum sa i se bage pe sub piele. Adesea ii facea com-
plimente cu privire la un rol recent, purtandu-se mai mult ca un
fan deca.t ca un terapeut.
Ca urmare a acestui comportament al terapeutei, pacienta a
creat 0 intelegere tacita cu ea; terapeuta ii spunea pacientei ce
vedeta nemaipomenita era 9i vedeta ii spunea terapeutei ce te-
rapeuta grozava era ~iniciuna din ele n-avea sa mentioneze vre-
odata sentimentele negative pe care le-ar fi putut avea una fata
de cealalta. Astfel, transferul 9i rezistenta vedetei n-au fost nici-
odata analizate (din cauza contrarezistentei terapeutei de a face
acela9i lucru).
Terapeuta era un exemplu bun de persoana care se autode-
preciaza, ca aparare impotriva vanitatii. Ii era greu sa accepte
complimente sau sa vorbeasca pozitiv despre ea lnsa9i, din cauza
1
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contrarezistente caracterologice
GRE?EALA 66 231
punct de vedere caracterologic, aceasta atitudine i~i avea origi-
nea intr-o aparare contra sentimentelor de vanitate, care-i apa-
rusera pentru prima data in copilarie.
S-a intamplat acum ca a venit un pacient la terapie, un pacient
foarte narcisic, care avea un blocaj emotional pronuntat, menti-
nandu-se la distanta ~i respingand interpretarile. Nu Ie asculta
Terapeutul care nu dorea sau parea ca Ie asculta, dar Ie uita imediat, sau spunea ca erau
irelevante. In acela~i timp, se plangea permanent ca nu se facea
sa fie su perior mai bine. "Nu simt ca se intampla nimic. Nu simt nimic. Nici ma-
car ceva fata de dumneavoastra. Cred ca ar trebui sa ma simt
bine in prezenta dumneavoastra sau ceva de genul acesta. Ar tre-
Cel putin intr-o privinta terapeutii trebuie sa fie superiori pa- bui sa va admir. Dar nu va admir. De fapt, nu cred ca mi-ati ofe-
cientilor lor: pentru a-i ajuta, terapeutii trebuie sa fi avansat din rit nimic."
punct de vedere terapeutic sau ca maturitate peste nivelul pa- Pe masura ce aceasta situatie continua ~edinta dupa ~edinta,
cientilor. Altfel, n-ar putea detine obiectivitatea necesara pentru terapeutul asculta tolerant ~i rabdator, fara sa se apere 9i fara
a Ie fi cu adevarat de ajutor. In plus, multi pacienti au nevoia de sa-~i atace pacientul. Facand acest lucru, era pe moment con-
a-~i idealiza terapeutii, de a-i vedea superiori, cu precadere in ~tient, era de fapt de admirat ca putea sa asculte cu toleranta 9i
prima parte a tratamentului. rabdare, in ciuda faptului ca pacientul respingea sau anula tot
Era totu~i un terapeut care nu dorea sa se simta superior pa- ce spunea. A tresarit totu~i la acest gand 9i I-a alungat imediat
cientilor sai ~i care, prin urmare, opunea rezistenta idealizarii din minte. Apoi, i-a mai trecut prin minte ca, in sufletul sau, pa-
sale. Aceasta rezistenta a lui decurgea din factori culturali ~i ca- cientul 11admira, de fapt, ~i se apara, prin atitudinea sa negati-
racterologici. Fusese crescut intr-o cultura care punea accent pe va, fata de aceste sentimente pozitive nutrite fata de el. Era pe
egalitarism; in conformitate cu sistemul de valori al acestei cul- punctul de a face 0 interpretare, dar apoi s-a oprit. A aparut in
turi, toate fiintele umane erau egale ~i nimeni n-ar fi trebuit sa acel moment 0 contrarezistenta la interpretare.
se simta niciodata superior altcuiva in niciun fel de privinta, cu Pe de-o parte, ea provenea dintr-un sentiment de vina ~i de
atilt mai putin sa 0 mai ~i recunoasca. Acest om a impins aceas- inhibitie cu privire la vorbitul des pre propriile sale virtuti (de-
ta filosofie aHHde departe, incat atunci cand juca tenis, de exem- spre propria sa superioritate) ~i, pe de alta parte, din identifica-
plu, nu se implica niciodata in adevaratul sens al cuvantului rea sa cu rezistenta pacientului fata de acceptarea unei relatH cu
intr-un set, de teama ca atunci 0 persoana trebuia sa ca~tige ~i 0 un obiect simtit ca superior ~i bun, din moment ce acest lucru
alta sa piarda - una ar fi fost inferioara ~i alta superioara. Din presupunea acceptarea propriei inferioritati ~ivinovatii. In plus,
.J
232
terapeutul mai era con~tient di daca. ar fi f,1cut interpretarea, ar GRE?EALA 67
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie· Contrarezisten\e cardc1l'rologi( ('
234 prin eompasiunea ei fata de el, i~i ispa~ea vina fata de fratele ei, GRE~EALA68
dar ~i fata de el.
Aeeasta situatie a fost in eele din urma rezolvata, pentru ea pa-
cientul mai era ~iintr-o terapie de grup eu aeeea~i terapeuta ~idl.ti-
va dintre eeilalti pacienti din grup ~i-au dat seama de ee se inHl.m-
pIa ~ii-au atras atentia terapeutei. La ineeput, ea a vrut sa nege.
- Nu ered ca-i reeompensez depresia, le-a raspuns ea. Imi Terapeutul stoic
fae doar meseria, empatizez eu el. Poate ea sunteti gelo~i pentru
ca simtiti ea Tom se bueura de un tratament preferential. Ar pu-
tea fi asta?
- Sotia mea este atat de reee, are un eomportament de res-
Dar grupul a insistat ~i dupa cateva saptamani terapeuta ~i-a ping ere, s-a plans un pacient. E atat de innebunita dupa inde-
putut reeunoa~te eontrarezistenta eu privire la alinarea depre- pendenta, ea nu ma pot niciodata sprijini pe ea, nici maear pen-
siei. Pacientul a renuntat apoi la terapie - relatia durase prea tru 0 secunda.
mult timp ~i fusese mult prea distructiva ea el sa mai continue; - Nu fiti a~a plangacios, i-a raspuns terapeutul. Puteti avea
totu~i el a admirat onestitatea terapeutei ~i ehiar a reeomandat-o
grija de dumneavoastra daea vreti. Aveti prea multe pretentii in-
eelui mai bun prieten al sau.
fantile fata de sotia dumneavoastra. De ce nu va purtati ca un
barbat?
In esenta, aceasta era relatia dintre pacient ~i terapeut. Pacien-
tul ineerca mereu sa obtina compasiune din partea terapeutului
~i acesta 11indeparta permanent. La fel ea sotia sa, terapeutul
nu-i ingaduia sa se sprijine pe el.
Intr-o zi - imediat dupa moartea mamei pacientului - aces-
ta s-a suparat foarte rau pe terapeut.
- $titi, tocmai mi-a murit mama ~inici acum nu simt nici cea
mai vaga urma de eompasiune din parte a dumneavoastra. Nici
macar nu mi-ati spus condole ante, cum se obi~nuie~te.
- De ce sa fiu eu trist pentru dumneavoastra? Mama dumnea-
voastra a murit, nu a mea, a raspuns terapeutul cu raceala.
In mod evident, terapeutul se confrunta eu 0 eontrarezistenta.
Nu era deloe receptiv la a-~i ajuta pacientul sa-~i rezolve fixatiile
j __________________ ~_~_m.m_~'
•••
_•••,,_.""
••_••••••
_,,_••_ ••_""~li•_"• •.• iii_"''''•••
·oui~ijj~liUli
238 239
Spre consternarea terapeutei, la urmiHoarea ~edinta, pacien- Intelegandu-~i contrarezistenta, terapeuta a putut continua
ta se subaprecia ~i mai rau ~i a spus chiar: "M-am gandit sa re- terapia cu pacienta, ascultand-o cu adevarat. Ajutand-o pe pa-
nunt la terapie. Nu cred ca ma ajuta". Terapeuta a incurajat-o sa cienta sa-~i rezolve problemele, ~iterapeuta a fost nevoita la ran-
continue sa vorbeasca despre ce simtea. "Nu ~tiu", a spus ea. dul ei sa continue sa ~i Ie rezolve pe ale ei. Diada terapeutica este
"N-am prea mari sperante cu privire la viata mea sau la viito- intotdeauna 0 rea1tie terapeutica mutuala, atunci rand functio-
rul meu. Am cumparat 0 casuta la tara ~i acum nici macar nu neaza cu adevarat.
mai ~tiu daca 0 mai vreau. Sunt sigura ca termite Ie 0 vor roade
din temelii, pana nu va mai ramane nimic. In acest weekend tre-
buie sa vina cineva de la dezinsectie, dar sunt sigura ca 0 sa-mi
spuna probabil ca nu am termite, de~i el va :;ti fara indoiala ca
sunt termite acolo. Nu am pur ~i simplu speranta ca totul se va
rezolva."
La inceput, terapeuta n-a inteles semnificatia spuselor pacien-
tei; totu~i supervizorul terapeutei a sugerat ca ceea ce-i spunea
pacienta in mod indirect era di terapeuta nu parea sa 0 intelea-
ga, spunandu-i ca era atragatoare, rand ea ~tia bine ca e urata
(avea termite). Terapeuta incerca practic sa-i panseze ranile psi-
hice cu plasturi, cum mai incercasera ~i terapeutii anteriori.
Din moment ce terapeuta a inteles ce-i comunica, ~i-a putut
accepta contrarezistenta cu privire la capacitatea ei de a 0 ascul-
ta pe pacienta desconsiderandu-se. 0 parte din ea nu dorea sa
se deschida catre sentimentele dezgustatoare, urate nici ale pa-
cientei, dar nici ale ei. Terapeuta i~i incepuse propria analiza
personala cu 0 imagine de sine nu cu mult diferita de cea a pa-
cientei. De~i i~i rezolvase multe aspecte legate de furia ei primi-
tiva, de dezgustul simtit fata de propriul corp, de imagine a ne-
gativa de sine, mai erau inca multe probleme nerezolvate, a~a
ca, incon~tient ~i intr-o anumita masura con~tient, nu dorea sa-~i
aminteasca de propriile probleme, in timp ce se ocupa de cele
ale pacientei.
J.
GRE~EALA 70
aceasta reducandu-l mereu pe tatal ei la nimic. Crescand, avuse- 241
se fantasme despre cum sa-~i salveze tatal din mainile mamei
sale ~i sa-l elibereze de tendintele lui violente. In mod incon-
~tient, simtea ca ar fi putut sa-~i iubeasca tatal a~a cum merita el
sa fie iubit - nu ca mama ei, care era castratoare fata de el. Pu-
nea acum in scena aceasta drama cu pacientii ei, incercand sa-i
Terapeuta holistica salveze de propria lor violenta prin iubire. Totu~i, facand acest
lucru, i~i nega propria violenta, propria furie nerezolvata fata de
mama ~i tatal ei. Aceasta furie incon~tienta era transpusa intr-un
o anumita terapeuta era cunoscuta in cercul ei de apropiati acting out, prin care nu Ie permitea pacientilor sa-~i exprime su-
ca fiind una dintre cele mai bhlnde ~i mai umane fiinte de pe pararea, furia sau gandurile violente in prezenta ei. Frustrandu-i
fata pamantului. De~i avea earn treizeci ~i ceva de ani, arata ca de nevoia de a vorbi despre aceste sentimente, ii facea de fapt sa
o adolescenta -i~i purta parulin codite ~i i~i farda discret fata devina mai furio~i ~imai violenti, toate acestea sub aparenta fap-
pistruiata. Practica 0 forma de terapie pe care ea 0 numea tului de a Ie face bine.
"transpersonala" ~i recurgea la terapie suportiva, vitamine, teh- De exemplu, barbatul care venise la terapie ~i care-i vorbise
nici de meditatie ~i filosofie orientala. Era 0 femeie care detesta de planurile sale de razbunare a devenit din ce in ce mai insis-
orice forma de violenta ~i care credea cu adevarat ca "iubirea e tent in dorinta sa de a-i vorbi despre aceste planuri. Cu cat te-
raspunsul" . rapeuta opunea mai multa rezistenta la a asculta astfel de pla-
Un pacient a venit la ea la terapie, plangandu-se de cat de fu- nuri, cu atat mai vehement era pacientulin a i Ie face cunoscute.
rios era ~i vorbindu-i de toate persoanele din viata lui pe care S-a raportat la ea ca la 0 mama rejectiva ~i, in consecinta, a de-
planuia sa se razbune. "Intr-o buna zi, toti 0 sa-~i primeasca ina- venit din ce in ce mai furios pe ea. Intr-un final, a manifestat
poi tot rahatul facut ~i-o sa Ie stea in gat", ii spunea el. chiar violenta.
Ea Ii zambea bland ~i schimba subiectul. "Vorbiti-mi despre - $tii, i-a spus elintr-o zi, uneori imi vine sa te pocnesc.
ceva din viata dumneavoastra care va da 0 stare de bine." - Sa ma pocniti? a spus ea ~optit, cu blandete. V-ati luat me-
- Nimic nu-mi da 0 stare de bine. dicamentele?
- Trebuie sa fie ceva anume. - Nu. Chestiile astea n-au efect la mine.
- Nu, nimic. Vreti sa va spun ce-o sa-i fac fostei mele iubite? - V-ati mentinut dieta cu vitamine?
De fapt, terapeuta nu dorea sa auda a~a ceva. Opunea rezis- - Nu. Nu cred in asta.
tenta la a asculta orice era legat de furie sau violenta. Mediul sau - Nu inteleg cum va a~teptati sa va ajut daca nu vreti sa in-
familial fusese violent, taHH ei batand-o mereu pe mama ei, cercati lucrurile pe care vi Ie-am recomandat.
----- "~
242 - N-am nevoie de nimic de genul acesta. Am doar nevoie sa GRE~EALA 71
omor cativa oameni. Asta e tot. Sunt cativa nesimtiti care m-au
caIeat pe coada cam de prea multe ori 9i trebuie doar sa anihilez
cativa dintre ei. Dupa, 0 sa ma simt mai bine.
- $titi, incep sa cred ca nu sunt terapeuta care va trebuie, a
spus ea, simtindu-se foarte nelini9tita 9i speriata.
Pacientul a zambito "Cred ca ai dreptate." Terapeutul intelectual
Aceasta terapeuta putea lucra doar cu un anumit tip de pa-
cient - unul care, la fel ca ea, i9i nega propria agresivitate 9i ve-
dea lumea in roz.
Cand acest terapeut era copil, mama sa obi9nuia sa-i spuna,
la fel ca multe alte marne: "Inceteaza cu plansul sau 0 sa-ti dau
eu ceva pentru care chiar sa plangi". De fapt, nicio forma de ma-
nifestare emotional a sincera nu era tolerata in familia sa, nici de
catre mama sa, scriitoare, nici de catre tatal sau, editor. Era mai
degraba incurajat sa fie stoic 9i sa aiba teluri intelectuale. Mai
tarziu, ca adolescent, a dezvoltat ceea ce Erik H. Erikson 9i altii
numesc "apararea intelectuala" contra trezirii sexuale, care este
parte integranta a anilor de adolescenta.
Chiar 9i mai tarziu, cand s-a hotarat sa devina terapeut, "a
ales" sa fie psihanalist clasic. In activitatea sa cu pacientii, sub-
linia aspectele intelectuale ale terapiei: ramanea de 0 neutralita-
te 9i 0 pasivitate rigide fata de pacient 9i incerca sa se concentreze
doar pe conflictele psihice ale pacientului, mentinand intotdea-
una lucrurile la nivelul unui fel de invesfigatie 9tiintifica. Citea
cu voracitate 9i avea una dintre cele mai mari biblioteci de psih-
analiza existente; era, intr-adevar, recunoscut drept un savant in
psihanaliza.
Totu9i avea 0 contrarezistenta la emotie 9i Ie spunea pacien-
tilor ca "Freud a abandonat hipnoza 9i abreactia pentru ca le-a
considerat ineficiente". Avea tendinta sa atraga pacienti care, la
_ J
244 fel ca el, opuneau rezistenta sentimentelor - caz in care exista GRE?EALA 72
1
246
Ce se intampla? Terapeuta a prezentat situatia supervizoru- GRE~EALA 73
lui ei; acesta i-a spus di avea un acting out al unei contrarezis-
tente. $i terapeuta, la fel ca pacientul, intarzia adesea, i~i repri-
ma sentimentele ~i, in general, era dezinteresata de sex. Sotul ei
o acuzase adesea ca era pasiv-agresiva, mai ales atunci cand ea
uita sa faca lucrurile pe care ii promisese ca Ie va face pentru el.
Terapeuta detesta sa fie etichetata drept pasiv-agresiva ~i ceea ce Terapeutul care-~i nega
nu dorea sa recunoasca cu privire la propria ei persoana nu voia
sa vada nici in pacientul ei. Faptul ca supervizorul a facut-o sa propria obezitate
fie con~tienta de aceasta problema a avut in acest caz 0 eficien-
ta limitata, din moment ce terapeuta a continuat sa-~i nege de-
fensa caracterologica, similar cazului in care asHel de defense o femeie care cantarea spre 115 kilograme a mers la un tera-
sunt egosintonice. peut care i~i depa~ise ~i ellimita normaHi de greutate cu vreo 20
In cele din urma, ea ~i-a incurajat pacientul sa termine tera- de kilograme. Femeia incercase sa se ocupe de problema obezi-
pia, ajungand la concluzia ca problemele sotiei erau in cea mai taW intr-un mod behaviorist, dar nu prea se tinuse de el. Mai
mare masura motivul de conflict in mariajullor. avusese ~i cateva incursiuni nereu~ite in terapii de tip psihana-
litic, fara sorti de izbanda. De data aceasta, avea de gand sa se
implice "pe bune" intr-o terapie psihanalitica profunda. Cu toa-
te acestea, a intrat ill noua relatie terapeutica vorbind despre fap-
tul ca nu obezitatea era de fapt problema ei.
_ Stare a mea de sanatate este foarte buna, in ciuda greutatii
mele ~i am suficient de multi barbati care sunt atra~i sexual de
mine, i-a spus ea terapeutului. Problemele mele au mai mult de-a
face cu iresponsabilitatea mea legata de munca mea ca liber-pro-
fesionista, cu furia fata de parintii mei ~i cu incapacitate a mea
de a face lucrurile a~a cum trebuie. Cred ca se nume~te amanare.
Terapeutul a fost de acord cu ea in ceea ce prive~te obezita-
tea. "Cred ca oamenii fac prea mult caz de asta."
Terapeutul era un barbat pe care nu I-am putea numi obez;
oricum, era supraponderal, daca e sa tinem cont ca era scund,
~
248
cu 0 constitutie pirpirie; totu~i, propria sa imagine de sine era ca GRE?EALA 74
1
250
in viitorul apropiat. 9i el, la fel ca pacientul, se apara contra sen- GRE~EALA 75
1
253
252
oameni la distanta. N-a avut niciodata a relatie apropiata nici cu plasandu-l in grupul terapeutic al unui coleg, continuand in ace-
un barbat, nici cu a femeie. la~i timp ~edintele individuale cu el de doua ori pe saptamana.
Terapeuta sa era a femeie care, in multe privinte, avea a di- Grupul i-a atacat aproape imediat defensele ~i era foarte proba-
namica psihica ~i defense similare cu ale lui. $i ea provenise bil ca el sa fi parasit grupul, daca n-ar fi primit sprijinul terape-
dintr-un mediu sarac, cu un parinte psihotic, care fusese a sur- utei in ~edintele individuale. Aceasta combinatie era exact ceea
sa de mare umilinta. Tatal sau trecea drept bufonul zonei, obi~- ce avea nevoie. Destul de curand a inceput "sa se deschida" in
nuind sa se dea permanent in spectacol, in timp ce mama sa era cadrul grupului, dar ~iin terapia individuala ~i sa-~i exteriorize-
a personalitate slaba, schizoida. $i terapeuta avea un "sine fals", ze durerea ingropata mult timp.
a fatada pe care fusese nevoita sa a dezvolte pentru a relationa
cu ace~ti parinti, dar care, ca adult, ii impiedica pe oameni sa a
cunoasca cu adevarat (de exemplu, avea intotdeauna un zambet
pe fata, ca ~i cum totul ar fi fast in regula cu ea). Totu~i se anali-
zase foarte mult ~i i~i rezolvase a mare parte din continuturile
legate de defensele ei.
Terapeuta ~i-a dat seama ca era foarte protectoare cu acest pa-
cient. Con~tientiza faptul ca el avea un sine fals, ca adesea a min-
tea ~i ca se sabota tinand oamenii la distanta, limitandu-se prac-
tic la statutul de "observator" al propriei vieti. Totu~i nu putea
sa-i atace aceasta fatada ~i sa-l forteze sa fie autentic cu ea, pen-
tru ca ~tia foarte bine ca el urma apoi sa se confrunte cu a canti-
tate cople~itoare de furie, tristete ~;iru~ine legate de umilintele
suferite in trecut. Totodata, nu dorea sa fie iar nevoita sa-~i con-
frunte ~i ea durerile similare. Prin urmare, relatia terapeutica era
in mare una suportiva, care de fapt reintarea defensele barbatu-
lui ~i-l impingea sa fie ~i mai fals.
Discutand acest caz cu supervizorul, ea a devenit con~tienta de
contrarezistenta ei la a se confrunta cu durerea lui (implicit ~i cu
a ei). Supervizorul a sugerat ca ar fi a idee buna sa-l includa pe
pacient intr-un grup de terapie activ ~iconfruntational, dar sa con-
tinue ~i terapia individuala. A urmat sugestiile supervizorului,
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre;;eli 'in psihoterapie· Contrarezistenie caracterologice
J.
GRE~EALA 76 255
cu vederea aceste aspecte negative ale relatiei lor ~i ~i-a negat
sentimentele de furie fata de el, pentru a continua sa se bucure
de atentia lui pozitiva ~i pentru a putea sa-l admire ~i sa-l folo-
seasca drept model.
Cu siguranta ca terapeuta ~i-a dat seama de faptul ca acest
pacient ii reamintea de fratele ei, dar nu a acordat prea multa
Terapeuta care nu se putea abtine atentie acestui lucru. Ori de cate ori pacientul venea la ~edinte,
ea avea sentimentul ca "se aHa la picioarele maestrului", la fel
sa-siI idealizeze fratele
cum se simtise cu fratele ei. Din moment ce avea nevoie sa-9i
pastreze fratele in postura de figura masculina idealizata a lumii
sale interioare, nu a atacat structura de personalitate falic-narci-
Un anumit pacient, un barbat la patruzeci de ani, foarte dina- sica a acestui pacient, nici vanitatea sau sadismul sau. Intr-un fi-
mic ~i cu a cariera de succes, i-a reamintit terapeutei sale mai in nal, pacientul a inceput sa se planga de faptul ca nu se intampla
varsta de fratele ei, pe care il idealizase de cand se ~tia. Acest pa- nimic in terapie. In prima etapa, el venise la terapie din cauza
cient, care era intr-o anumita masura de toata admiratia, era in problemelor sale interpersonale asociate cu sentimente de furie
egala masura destul de autoritar ~i plin de sine, fiind repudiat legate de faptul ca oamenii nu-i apreciau genialitatea. In timp ce
atat de colegii sai, cat ~i de subordonati; ~i soFa ~i copiii sai 11 ea, personal, ii apreciase genialitatea, nu-l ajutase totu~i sa-~i dea
considerau intolerant ~i intolerabil. Totu~i, spre deosebire de seama de ce, practic, nimeni altcineva nu facea acest lucru.
ace~tia, terapeuta il asculta captivata ~i atenta cum se lauda, i~i Terapeuta a devenit din ce in ce mai furioasa ca pacientul nu-i
exprima admiratia fata de el ~i aparent inchidea ochii la vanita- aprecia admiratia; acest lucru a readus-o la supervizare. $i-a ac-
tea ~i la sadismul sau destul de evidente. ceptat ~i inteles contrarezistenta la a renunta sa-~i mai idealize-
Terapeuta avusese un tata abuziv ~i a mama cu a personali- ze pacientul (~i fratele) ~i la a fi nevoita sa-i confrunte furia. In
tate slaba; singura persoana care-i putuse servi drept model in consecinta, a fast in stare sa devina mai confruntationala cu pa-
copilarie fusese fratele ei, care era cu zece ani mai mare decat ea. cientul.
Toata copilaria ei, el se purtase ca un mentor fata de ea, expli-
candu-i multe lucruri legate de politica ~i economie. Facandu-~i
retrospectiva, ea ~i-a dat seama ca jucase rolul unui spectator ne-
lipsit la reprezentatiile sale narcisice de excelenta intelectuala ~i
ca aceste reprezentatii erau adesea insotite de a atitudine depre-
ciativa fata de ea ~ide capacitatile sale. Cu toate acestea, ea a trecut
J.
GRE~EALA 77 - Dar nu-i vreau furia. Mi-e frica de furia lui. Daca renunta 257
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 10lgre~eliin psihoterapie· Contrarezistcn\e [dfdl 11'1,,1"}',lt I'
260
chiar indicate - ~i adesea in aceasta faza terapeuti, in rest com- GRE?EALA 79
petenti, dau gre~, nefiind in stare sa iasa din postura lor neutra
~i sa fie autentici. Faptul ca terapeuta din acest caz s-a putut in-
telege pe sine ~i a fost deschisa cu pacienta a creat un final adec-
vat. Cand incheierea terapiei decurge bine, acest lucru presupu-
ne de obicei ca terapeutul sa renunte la postura neutra ~i sa
devina, intr-o masura mai mare sau mai mica, 0 fiinta umana,
iar despartirea este mult mai probabil sa fie similara aceleia din-
Terapeuta
v •
care nu se putea abtine
tre doi prieteni ~i mai putin uneia dintre un terapeut ~i pacien- sa nUl nte rp reteze
tullui.
"'
264
care nu voia niciodata sa iasa din casa, pentru ca-i era prea frica GRE~EALA 81
j
n
o
n OJ
:J""O
r+ --' .
.......•r+
OJ
......••
0
-c
ro
N
--'.
If) (j'.
r+
ro
:J
~r+
ro
n
c
r+
C
......••
OJ
ro
GRE?EALA 82
tea alt tip de relatie. Terapeuta feminista n-o ajutase deloc sa-9i
o femeie tanara a mers la 0 terapeuta care-~i facea reclama in rezolve acest masochism.
ziarullocal, autointitulandu-se "terapeuta feminista", ~i s-a plans Terapeuta opunea rezistenta faptului de a vedea problemele
ca sotul ei 0 b~Heain mod constant. caracterologice ale pacientei. Ca feminista, nutrise ideea ca bar-
- Ati venit la cine trebuie, i-a spus terapeuta cu empatie. Am batii erau opresori ~i femeile victime. Chiar ~i atunci rand, sa zi-
ajutat multe femei ca dumneavoastra. Sa nu va faceti griji, 0 sa cern, 0 femeie omora un barbat, aceasta terapeuta gasea motive
va spun exact ce sa faceti. pentru care respectiva femeie fusese determinata sa comita acel
Terapeuta a inceput prin a 0 ajuta pe pacienta sa se mute de act, ca urmare a opresiunii suferite; pe de alta parte, daca un bar-
acasa, mai intai la un adapost pentru femeile abuzate, ajutand-o bat ar fi comis orice act de violenta sau ceva similar, asta era da-
apoi sa-~i gaseasca propriul ei apartament. A mai ajutat-o sa in- torita faptului ca el era pur 9i simplu "rau", un ticalos. Nu avea
tenteze actiune contra sotului ei pentru molestare ~i ultraj ~i sa capacitatea de a intelege ca ~ibarbatii puteau fi provocati sa co-
mai ia ~i alte masuri legale. Dupa aproximativ ~ase luni, tera- mita astfel de acte. Terapeuta nu-~i rezolvase niciodata furia nar-
peuta a sugerat ca pacienta merge a bine ~i ca nu mai avea ne- cisica legata de evenimentele din copilarie, furie care era acum
voie de terapie, iar aceasta a fost de acord. Pacienta i-a multu- transferata pe barbati la modul general; ~i atmosfera culturala a
mit terapeutei din tot sufletul pentru ajutor, s-au imbrati~at ~i perioadei in care predomina feminismul a intarit aceasta furie
ea a plecat simtindu-se foarte recunoscatoare ~i puternica. Ca- pe barbati. Terapeuta i~i transpunea furia intr-un acting out, fo-
teva luni mai tarziu, a cunoscut un alt barbat, care semana mult losindu-se de situatii precum cea oferita de pacienta, pentru a se
cu cel de care tocmai se despartise, ~i s-a mutat cu el. N-a trecut lansa intr-o "vanatoare de vrajitoare" a "porcilor misogini". Avea
mult timp ~i a inceput s-o bata ~i el, la fel cum facuse ~i prede- nevoie sa se vada pe sine ~ipe pacienta ca fiind "corecte" ~i "ne-
cesorul sau. In mod evident, terapeuta nu-~i ajutase pacienta vinovate", avea, prin urmare, 0 rezistenta la a lua in considera-
sa-~i rezolve conflictele psihice subiacente care-i determinase- re contributia pacientei la propria ei dilema sau la a acorda aten-
ra problemele. tie structurii sale de personalitate masochiste.
~. !
278
~i astfel pacienta ~i-a continuat pattern-ul compulsiv, a per- GRE~EALA 85
...J
280 - An'itati ciudat. GRE~EALA 86
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie • Contra rezistente cu Itu rale
286 a inceput sa vorbeasca despre Holocaust. Ori de cate ori facea GRE~EALA 89
o asculte vorbind despre Holocaust. Amandoi au avut de ca~ti- intr-un dormitor cunoscut sub numele de "ghetoul evreiesc".
gat in mod considerabil. Aceea~i situatie s-a repetat ~iin cadrul facultatii. Avea deja mul-
te resentimente ~i 0 prejudecata generala cu privire la lumea aris-
trocratiei protestante atund cand ~i-a inceput practica terapeu-
tica, de multe dintre acestea fiind con~tient, de altele nu.
A intrat in cabinetul sau un barbat tanar care era chintesen-
ta aristrocratiei protestante. Era blond, cu ochi alba~tri, inalt ~i
bine facut. Provenea dintr-o familie foarte bogata ~i mer sese la
cele mai "bune" ~coli. Primise un stipendiu anual, format din
""..i ~ i·
288 ~ase cifre, dintr-un depozit bancar Hlsat de bunicul sau. La pri- motiv, nu indraznea sa-~i asume riscul confruntarii. Prin urma- 289
ma vedere, avea toata eleganta ~i aparenta siguranta de sine spe- re, terapia nu mergea in nicio directie.
cifice unei persoane privilegiate; totu~i, dincolo de aceasta apa- Cu toate acestea, dupa 0 perioada de timp, atitudinea supe-
renta, el era un baietel foarte nesigur ~i imatur. Nu avusese rioara a pacientului a reu~it sa-l scoata din minti pe terapeut. In
niciodata succes in cariera ~i nici nu se descurcase sa se ocupe cele din urma, el a discutat situatia cu supervizorul sau ~i aces-
de institutia financiara a familiei. Era impotent sexual aproape ta a reu~it sa-l faca sa-~i con~tientizeze contrarezistenta. Terape-
tot timpul ~i nu putuse avea niciodata 0 relatie reu~ita cu 0 fe- utul a fost apoi capabil sa depa~easca incadrarea pacientului
meie. Putina experienta sexuala pe care 0 avusese se consuma- intr-un stereotip ~i sa-l vada ca pe 0 fiinta umana aflata-n sufe-
se mai ales cu prostituate. Bea, de asemenea, prea mult ~i se te- rinta. Ulterior, i-a fost mult mai u~or sa treaca - fara ranchiu-
mea ca se indrepta spre a deveni alcoolic, ca tatal sau. Totu~i, in na - dincolo de defensele caracterologice ale pacientului, con-
ciuda tuturor acestor probleme, afi~a 0 imagine de ingamfare, stand in dispret ~i superioritate ~i sa inceapa sa-i analizeze
superioritate ~i dispret, sub care-~i ascundea 0 imagine de sine nesigurantele de baza ~i sa Ie gaseasca originea in copilaria pa-
scazuta. cientului.
Terapeutul a avut 0 reactie negativa imediata la imagine a lui
~inu a putut vedea fiinta umana disperata de dincolo de ea; adi-
ca a avut 0 contrarezistenta cultural a imediata la a-i analiza ima-
ginea aparenta. A reactionat fata de pacient tratandu-l ca pe unul
dintre multii reprezentanti ai aristrocratiei protestante care-l res-
pinsesera nu numai pe el, ci ~i pe parintii sai. In timp ce-l ascul-
ta pe pacient cum i~i descria sentimentele negative fata de sine,
terapeutul se intreba: "Cum poate aceasta persoana privilegiata
sa aiba probleme? El crede ca are probleme? Ar trebui sa auda
prin ce-am trecut eu". In timp, pacientul a manifestat ~i 0 atitu-
dine superioara, dispretuitoare fata de terapeut (ca raspuns la
dezaprobarea tacuta a acestuia), care, la randul ei, i-a trezit, te-
rapeutului atat invidie, cat ~i furie. Aceste sentimente I-au imo-
bilizat in ceea ce prive~te posibilitatea de a interpreta acest com-
portament al pacientului drept transfer~i rezistenta. La nivel
incon~tient, nu-~i dorea ca pacientul sa reu~easca, dorea sa sfar-
~easca fiind alcoolic ca tatal sau - ba chiar mai rau. Din acest
II
GRE~EALA 90
nenorocita pe care am vazut-o vreodata". Normal ca nu spunea 291
asta cu voce tare, dar transmitea probabil acest lucru prin expre-
sia sa facial a 9i prin limbajul corporal (de obicei statea cu brate-
Ie incruci9ate pe tot parcursul gedintelor pacientei). Terapeuta
crescuse intr-o familie apartinand aristrocratiei protestante, unde
ostentatia 9i posesivitatea legate de bunurile materiale erau ca-
T era peuta a pa•••rti na nd a ristocratiei
v
talogate drept gregelile cele mai de condamnat. Ori de cate ori
terapeuta cumpara ceva pentru ea, acel obiect trebuia sa nu fie
protesta nte ?l pn ntesa evrelca scump 9i sa nu atraga atentia, iar de la sotul ei avea grija sa nu
ceara prea multe. De fapt, chiar in ace a perioada tocmai renun-
tase sa-9i cumpere 0 ma9ina sport, pentru ca ar fi batut prea mult
La prima vedere, ea era intruchiparea unei PEA (Printese la ochi. Avea 0 asemenea formatiune reactionala contra propriei
Evreice Americane). 0 femeie atragMoare, in varsta de 39 de ani, lacomii 9i propriului exhibitionism - carora li se adauga influ-
convinsa ca era, daca nu darullui Dumnezeu pentru barbati, ma- enta cultural a care intarea aceasta formatiune reactionala -, in-
car eel allui Moise. Lucrase multi ani ca gazda la un club de cat era permanent 90cata de pacienta PEA.
noapte, intalnise astfel multi barbati, carora Ie facuse multe fa- A supus acest caz atentiei supervizorului ei 9i el a fortat-o sa-9i
voruri; totu9i niciunul nu era niciodata suficient de bun pentru confrunte contrarezistenta cu privire la lacomia pacientei (9i in
ea. Se imbraca in haine scumpe, dar nu era prea inspirata ca stil, egala masura cu privire la propria ei lacomie reprimata). A aju-
purta bijuterii de eel mai prost gust in exces, avea unghii foarte tat-o sa 0 vada pe pacienta ca pe un copil suparat, plin de lip-
lungi, vopsite 9i nu facea deloc economie la machiaj. 19ipetrecea suri, tipand dupa atentie, admiratie 9i recunoa9terea propriei va-
gedintele obi9nuite cu terapeuta vorbindu-9i de rau prietenul, lori. "Persoana ei intruchipand 0 nenorocita exhibitionista, plina
care era prea zgarcit. Se plangea ca bratarile nu erau dintr-un aur de pretentii, este 0 defensa contra durerii sale interioare", i-a spus
de buna calitate, ca diamantele inelelor pe care i Ie daruise nu supervizorul. "In esenta, este 0 personalitate narcisica. Terapia
erau suficient de mari 9i ca hainele de nurca nu erau de cea mai potrivita pentru ea presupune a i se oferi un bun obiect narcisic
buna marca. Era intr-o stare permanenta de furie fata de acest empatic, pentru a-9i permite sa traiasca acceptarea pe care n-a
barbat, numindu-l"zgarcit nenorocit" care nu 9tia sa aiba grija primit-o niciodata fiind copil." Terapeuta I-a ascultat 9i a putut
de 0 femeie cum trebuie. renunta la rezistenta sa culturala 9i caracterologica legata de ima-
Terapeuta, 0 femeie care era de 0 factura total diferita, i9i tinea ginea aparenta a pacientei, pentru a relationa cu copilul singur
gura u90r intredeschisa in timpul gedintelor pacientei, spunan- 9i plin de nevoi din interiorul ei.
dU-9i in sine a ei: "Nu-mi vine sa credo E9ti cea mai scandaloasa
,1 l:!I.
GRE;>EALA 92
fel de extensie a sotului ei ~i suferise 0 pierdere a stimei de sine 295
care a dus-o in depresie la menopauza. Terapeuta era apropiata
de mama sa, dar era impartita intre dorinta de a urma calea ma- .
mei sale ~i spaima de a face acest lucru - spaima de a-~i pierde
de fapt identitatea. A~a ca ~i-a impus sa nu fie dependenta de ni-
meni ~i sa-~i asigure independenta ~i cariera, cu pretul renunta-
Terapeuta care nu dorea rii la relatiile personale cu barbatii.
Relatia terapeutica cu femeia care-~i dorea sa fie casnica a tre-
ca pacienta ei sa fie casnica zit nu numai conflicte caracterologice in terapeuta, dar i-a atacat
~i dramul de sistem de valori, de orientare feminista. De fiecare
data cand pacienta vorbea despre gasirea barbatului potrivit, ca-
o pacienta in varsta de 23 de ani absolvise colegiul, dar nu satorie ~i a deveni casnica, terapeuta i~i manifesta iar dezapro-
urmarise niciodata sa-~i faca 0 cariera. Avusese 0 varietate de barea intr-o forma sau alta. Dupa un astfel de schimb reciproc,
servicii, dar nu Ie luase niciodata in serios. Scopul ei declarat era pacienta devenea tacuta, uitandu-se in jos, cu privirea pierduta.
sa se marite, sa fie casnica ~i sa aiba copii. "Ma simt atat de de- - Ce s-a intamplat? a intrebat terapeuta.
primata", i-a spus ea terapeutei. "Mi-a~ dori sa gasesc barbatul -Nimic.
potrivit, un barbat care sa-~i doreasca mariaj ~i copii. Este a~a de - Sunteti sigura?
greu sa gase~ti barbati care sa-~i doreasca asta la ora~." - Cred ca simt ca nu ma acceptati a~a cum sunt ~i nici nu
Terapeuta ei era 0 femeie tanara, de treizeci de ani, care avea aprobati directia in care vreau sa merg.
o atitudine total diferita fata de ce ar trebui sa faca femeile cu Terapeuta a supus cazul atentiei supervizorului ei. Acesta a
viata lor. Credea ca 0 femeie ar trebui sa fie independenta ~i sa-~i subliniat faptul di terapeuta opunea contrarezistenta fata de ale-
faca 0 cariera. Prin urmare, ori de cate ori pacienta vorbea de- gerea pacientei referitoare la stilul ei de viata. Telul pacientei era
spre dorinta ei de a-$i gasi un barbat, de a fi casnica $i a face co- o amenintare pentru terapeuta, din cauza experientei cu mama
pii, terapeuta era u~or dezaprobatoare, iar cand pacienta mani- sa ~i a mediului cultural in care crescuse, mediu in care indepen-
festa fie ~i un oarecare interes fata de orice ar fi adus cu 0 cariera, denta ~i cariera erau puse mai presus de viata de casnica. Din
terapeuta 0 incuraja. cauza acestei rezistente, terapeuta nu putuse sa-~i dea seama ca
Terapeuta intampinase foarte multe dificultati dind $i-a ince- pentru aceasta pacienta a fi casnica nu era un aspect masochist
put cariera $i muncise din greu pentru a-~i asigura independen- sau de negare de sine - ~i mama terapeutei se simtise bine fiind
ta. Mama sa era 0 femeie dependenta, care nu urmase niciun alt casnica ~i se descurcase de minune. Aceasta pacienta de-abia a~-
drum, in afara casei (ca aceasta pacienta, de fapt). Devenise un tepta sa-~i foloseasca creativitatea ~i umanitatea in a cre~te unu
prestigiu din New York, care punea accent pe ecranul alb, pe ne-
utralitate 9i pe concentrarea pe conflictele intrapsihice dintre eu,
se 9i supraeu. Cu alte cuvinte, abordarea predata la acest insti-
tut 9i adoptata in practica de anali9tii care erau inca in formare,
de supervizorii lor 9i de altii presupunea 0 rezistenta autoimpu-
1111
sa la exprimarea emotional a - care era, intr-adevar, considera- Tera peuta ca re credea In avort
ta 0 indulgenta 9i 0 abatere inutila de la scopul principal al tera-
pieL In plus, acest institut inca mai accepta teoria - care era
transmisa de la 0 genera tie la aIta de terapeuti - conform careia
complexul Oedip se afla la baza tuturor nevrozelor; rezolvarea o pacienta care a fost crescuta intr-o cuItura conservatoare 9i
care nu credea in avort se afla in terapie la 0 terapeuta care fu-
complexului Oedip era echivalenta cu obtinerea unei vindecari.
sese crescuta in spiritul culturii liberale 9i care avea convingeri
Existau, prin urmare, 0 rezistenta la continuturile preoedipiene,
ferme in favoarea avortului. Cand pacienta a ramas insarcinata,
precum 9i 0 rezistenta la exprimarea emotionala. Din acest mo-
tema avortului fusese deja discutata in cadrul terapiei.
tiv, pacientul din cazul de fata avea doua puncte impotriva sa de
Pacienta era 0 femeie tanara, de treizeci 9i ceva de ani, prove-
la bun inceput.
nind dintr-o familie catolica. Terapeuta era 0 evreica mai in var-
- Uneori ma simt a9a de singur, spunea el. Uneori ma simt
a9a de singur, ca-mi vine sa tip. sta 9i foarte independenta. De9i iubitul tinerei femei ii spusese
ca nu se va casatori cu ea, ea i9i dorea foarte mult sa pastreze co-
- Cu ce v-ar ajuta asta? repeta terapeutul replica sa standard.
- Nu 9tiu. Nu 9tiu cu ce m-ar ajuta. Nu 9tiu. Vreau doar s-o pilul 9i a vorbit cu terapeuta despre avantajele 9i dezavantajele
de a face acest copiL
fac. Chiar nu va intra asta-n cap? Vreau doar s-o fac.
- $tiu ca 0 sa fie greu sa cresc un copil singura, dar nu ma
Pacientul n-ar fi fost niciodata in stare sa tipe, nu cu acest te-
vad omorand 0 viata, i-a spus ea terapeutei.
rapeut. Ar fi trebuit sa gaseasca un aIt terapeut pentru asta, ceea
ce s-a 9i intamplat. - Vedeti un avort ca pe un omor?
- Da. Pacienta era de neclintit. Este un omor.
- Dar viata ta? Terapeuta a ridicat 0 spranceana.
- Ce-i cu ea? 0 sa fie in regula. Pacienta a oftat 9i s-a uitat fix
la terapeuta, de parca ar fi vrut sa 0 studieze. Incep sa cred ca nu
va doriti ca eu sa pastrez copiluL Am senzatia ca ati dori ca eu sa
fac un avort. Nu cred ca este corect acest lucru. Nu cred ca ati
avea dreptul sa faceti asta. Adica este acest lucru terapeutic?
_____________________________________________ "_~>JiiIl
306 Cand pacientul a vorbit despre relatia sa cu comunitatea de GRE~EALA 98
",.<i
308 sa era foarte emop.onaliL Vorbea cu mult patos, batea campii, tipa GRE~EALA 99
~i adesea i~i abuza verbal ~i fizic copiii. In general, copiii i9i luau
mama - care macar era prezenta - drept model. In consecin-
ta, pacienta se considera 0 persoana emotionala.
Cand pacienta incerca sa-~i descrie copilaria ca fiind plina de
emotionalitate ~i conflict, terapeuta 0 contrazicea frecvent cu afir-
matii din teza sa. "Sunteti sigura ca mama dumneavoastra era Terapeutul care dorea sa aduca III
II
}III:
intr-adevar emotionala?" 0 intreba ea. "Poate ca, la 0 privire re-
trospectiva, exagerati foarte mult lucrurile." prostituatele pe calea cea buna Ii
lilli
- Nu, nu exagerez.
- Ei bine, tot ce va pot spune este ca in studiul meu pe un
e~antion format din 126 de familii apartinand aristocratiei pro- La un anumit moment in cariera sa, un terapeut s-a hotarat
testante americane de origine anglo-saxona nu am intalnit nici- sa se specializeze in a aduce prostituatele pe calea cea buna.
odata ceea ce descrieti dumneavoastra. Crescuse intr-un me diu familial in care predominau femeile, in-
- Tot incerc sa va spun, familia mea a fost 0 exceptie. cluzand 9i cateva matu~i nemaritate care vorbeau frecvent cu
-A~a credo multa vehementa despre modul in care erau exploatate femeile
Terapeuta s-a simtit amenintata de amintirile din copilaria in societatea americana. Ori de cate ori aceste matu~i vedeau ca
acestei paciente, incarcate de emotionalitate 9i abuz fizic, pentru o femeie era supusa in fata unui barbat, exclamau: "Cum se poa-
ca pareau sa-i combata teza. Era mult prea implicata narcisic in te injosi in felul acesta?". Tanarului i se insuflase acest sistem de
aceasta teza ~i in realizarea sa academica ca sa mai poata fi in valori ~i mai tarziu, ca adult, se simtea vinovat de fiecare data
stare sa asculte tara prejudecati. Din nefericire, contrarezistenta cand trecea pe langa 0 prostituata, gandindu-se in sinea lui:
sa fata de trecutul pacientei a impiedicat-o sa analizeze impor- "Cum se poate injosi in felul acesta?". A~a ca i-a venit idee a sa
tanta multor situatii traumatice din copilaria acesteia ~i a blocat, faca reclama unei terapii speciale pentru femeile "de viata" -
prin urmare, progresul terapeutic ~i dezvoltarea emotionala a a~a cum erau ele numite de catre cei care apartineau profesiei.
pacientei. Una dintre primele lui paciente a fost 0 tanara atragatoare,
cu par blond, decolorat. I-a spus ca fugise de acasa la varsta de
16 ani 9i incepuse sa se prostitueze la varsta de 17 ani. Avea
acum 21 de ani, era proprietara unui condominiu in Greenwich
Village, avea 0 ma~ina sport ~i 0 casa la tara - pentru toate pla-
tise eu bani gheata ca9tigati din munea ei ea prostituata. Ca9tiga
~
310
300 de dolari pe ora $i i-ar fi fost imposibil sa ca$tige ace$ti bani acum mamei sale: "In regula, acum sunt 0 depravata $i-mi pla- 311
intr-un alt mod; ca sa se lase de meserie, ar fi trebuit sa faca un ce destul de mult, a$a ca asta e". Terapeutul, incercand sa 0 adu-
adevarat sacrificiu financiar. Oricum, nu venise la el sa-$i schim- ca pe calea cea dreapta, ii repunea in scena situatia cu mama ei,
be cariera, unde nu considera ca avea probleme. Dorea sa vor- devenind astfel 0 alta persoana intruziva care 0 judeca $i incer-
beasca despre probleme legate de consumul de droguri, de prie- ca sa-i conduca viata. Nereu$ind sa vada acest lucru $i sa rela-
tenul ei $i de proxenetul ei. tioneze cu ea a$a cum era - adica sa-i permita sa fie indepen-
II,
- Cum va simtiti legat de faptul ca sunteti prostituata? 0 in- denta, sa-i ofere un mediu suportiv, unde sa nu se simta judecata,
IIII!I
treba el, de fiecare data cand aparea in discutie subiectul carierei. pana cand ajungea ea sa-$i doreasca sa abordeze problemele re-
- Ma simt in regula. De ce ma tot intrebati asta? ale care faceau parte din stilul ei de viata -, el n-a facut decat
- Vi se pare vreodata umilitor? sa 0 indeparteze.
- Nu, nu prea. In scurt timp, pacienta - precum $i celelalte prostituate care
- Niciodata? raspunsesera la anuntullui - a incheiat terapia. In cele din
- Nu. Este 0 meserie. Ce sa va zic? urma, el a renuntat la ideea de a se specializa in a aduce pe ca-
- V-ati gandit vreodata sa deveniti model? lea cea buna prostituatele, $i-a reluat terapia obi$nuita $i a reve-
- Da, m-am gandit la asta, dar nu sunt suficient de inalta, nit la supervizare.
am picioarele pre a groase $i pometii obrajilor sunt prea cazuti.
Oricum, este foarte greu sa patrunzi in acel domeniu.
- Dar in vanzari? V-ati gandit vreodata sa lucrati in vanzari?
- Nu, nu prea. Sunt multumita sa fiu prostituata. Imi achi-
ta facturile. In cativa ani 0 sa ma retrag $i 0 sa devin matroana
$i apoi, dupa ceva timp, 0 sa mai fac cateva milioane $i apoi 0
sa ma retrag de tot. Nu vad nimic in neregula cu acest lucru,
nu-i a$a?
Terapeutul n-a raspuns. Bineinteles ca el avea alte intentii le-
gate de ea, $i chiar din cauza acestora opunea rezistenta la a-$i
intelege pacienta in felul ei. Era 0 persoana care avusese 0 mama
foarte intruziva $i, prin urmare, era foarte hotarata sa faca lucru-
rile in felul ei. Stilul ei de viata era partial un acting out al furiei
fata de mama sa, care 0 avertizase intotdeauna ca daca nu facea
ce-i spunea ea, 0 sa ajunga 0 depravata. Era ca $i cum i-ar fi spus
prive9te tehnica i9i avea originea atat in formarea prin care tre-
cuse ca terapeuta, cat 9i in educatia ei, ambele punand accent pe
respectarea cu strictete a regulilor. In acela9i timp, aceasta pa-
cienta era genul care sfida permanent regulile 9i acum nu era pri-
ma data cand incercase sa 0 faca pe terapeuta sa discute ceva cu
Terapeuta care nu dorea ea prin telefon. Prin urmare, tinand cont de contextul acestui caz,
sa vorbeasca la telefon terapeuta avea 0 justificare in plus sa nu incaIce regulile.
Totu~i, rezistenta sa cu privire la vorbitulla telefon cu aceas-
ta pacienta fusese atat de mare, incat refuzase chiar sa afle care
era urgenta. Aceasta a fost gre~eala ei, ~i a fost una care a cos-
- $tiu ca nu va place sa discutati prin telefon, a spus 0 pacien- tat-o mult. Pentru ca, de data aceasta, pacienta chiar avea un mo-
ta, cu rugaminte in glas. Dar aceasta este 0 urgenta. Chiar este. tiv intemeiat sa vorbeasca la telefon cu terapeuta: tocmai fusese
- Sunt sigura ca este, a raspuns terapeuta, 0 femeie mai in violata ~i era in stare de ~oc.Exista intotdeauna exceptii de la ori-
varsta. Doriti 0 programare pentru astazi, mai tarziu? ce regula - terapeuta 9tia acest lucru, dar era prea suparata pe
- Dar este 0 urgenta! aceasta pacienta 9i prea rigida ca sa poata incaIca regula. In con-
- Imi pare rau, dar imi cunoa~teti politica in ceea ce prive~- secinta, pacienta nu numai ca a renuntat la terapie, dar a ~i dat-o
te vorbitulla telefon. in judecata pe terapeuta pentru abandon ~i a ca9tigat, prin acor-
- Nu puteti face 0 exceptie, macar de data aceasta? dul partilor, cateva mii de dolari.
-Nu, nu pot.
- Nici macar nu doriti sa 9titi care este urgenta?
- Oricare ar fi, sunt sigura ca va fi mult mai bine discutata
mtr-o gedinta normala.
- Nu mai conteaza. Pacienta a inchis telefonul.
Aceasta terapeuta hotarase ca orice contact cu pacientii ei in
afara cabinetului (inclusiv contactele telefonice) ii punea in um-
bra transferul 9i, mai mult decM atat, reprezenta 0 incaIcare a re-
gulii abstinentei. In plus, simtea ca e important sa-9i pastreze li-
mitele impuse, pentru ca orice fluctuatie de la respectarea acestor
limite ar fi putut fi perceputa de pacienti ca slabiciune, care i-ar
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 10lgrel'eliin psihoterapie· Diagnosticarea ~itratamentul contratransferului ...
.-d. _
324 9i supa de pui. Ma pot descurca foarte bine cu un anumit tip de amenintator 9i extrem de competitiv cu mine pentru ca9tigarea 325
paciente care ii scot din minti pe colegii mei. Partea proasta a lu- atentiei mamei. Tatallui, bunicul meu, era de asemenea, infrico-
crurilor este ca sunt foarte sensibilIa respingerea din partea pa- 9ator; era un partizan crud al disciplinei, care ma teroriza cu 0
cientelor. Am tendinta sa dispretuiesc femeile care nU-9i folosesc curea, pe care nu ezita s-o foloseasca. Era hotarat sa ma faca ex-
potentialul. Unul dintre colegii mei a formulat-o intr-un mod cri- tensia sa narcisica 9i-mi cere a "doar munca, fara joaca" 9i sa fiu
tic, spunand ca eu "Ie fac sa Ie creasca coaie femeilor". De fapt, de 0 perfectiune de neclintit. Deci, dupa aceasta experienta feri-
eu admir foarte mult 9i sprijin eforturile femeilor de a-9i face 0 cita cu barbatii din copilaria mea, trebuie sa 9tiu ca am 0 reactie
cariera. Acesta a fost un avantaj pentru majoritatea pacientelor extrem de negativa fata de barbatii care fie sunt competitivi, fie
mele. Pe de alta parte, sunt extrem de reactiv 9i reactionez agre- au tendinta de a controla 9i a fi autoritari. Sa speram ca aceasta
siv fata de femeile care "induc complexul vinovatiei" barbatilor con9tientizare a lucrurilor ma ajuta sa evit anumite capcane. Cel
9i mie. Pacientele care nu pot fi niciodata multumite sau facute putin, nu ma arunc in relatia cu acest gen de barbati cu ochii in-
fericite reprezinta egecul dorintei mele infantile omnipotente de chi9i; cand un pacient are astfel de calitati, sunt de obicei vigi-
a 0 face pe mama sa se schimbe. La fel stau lucrurile 9i in lega- lent cu privire la sentimentele mele de contratransfer fata de ei.
tura cu reactiile mele fata de femeile care ma acuza ca Ie-am dez- Cea mai importanta sora a mea, pe care am iubit-o, dar am 9i
amagit sau care sunt "victime profesioniste" sau care-i acuza pe urat-o in egala masura, a murit cand avea cinci ani 9i eu 9apte.
barbati ca ei sunt motivul pentru care 9i-au distrus viata. In mod M-am simtit groaznic de vinovat la moartea ei, pentru ca ma pu-
evident, simplific mult lucrurile. ~tiu ca mama a fost mai mult sese in umbra. Cu toate acestea, ea fusese singurul membru al fa-
sau probabil mai putin in felul in care am descris-o. ~i 9tiu ca miliei me Ie pentru care am simtit iubire 9i de la care am primit
contratransferurile mele asupra femeilor contin mult mai multe afectiune. Cand vad 0 domni90ara vulnerabila, mi se intampla sa
nuante decat cele pe care Ie-am descris. Dar ceea ce am spus este dezvolt fata de ea un contratransfer extrem de pozitiv 9i uneori
adevarat. Radarul meu interior imi da certitudinea ca acest gen erotic. Ma implic, de asemenea, peste masura in a readuce la via-
de femei 9i acest fel de probleme ma irita 9i ma determina sa am ta 0 pasare ranita; asta pentru a-mi ispa9i vina 9i ca sa-mi demon-
reactii irationale. strez, de asemenea, omnipotenta infantila. In acest caz, cunoa9-
Acum sa trecem la "dragul de tata". Pentru mine, el a fost un terea predilectiei mele ma va opri, in cel mai fericit caz, sa nu
monstru cu doua capete, in mai multe privinte. Am avut 0 figu- dezvolt reactii contratransferentiale prea puternice sau cel putin
ra paterna clivata - tatal meu real 9i tatal tatalui meu, bunicul ma va ajuta sa Ie fac fata din timp, inainte sa afecteze pacientii.
din partea tatalui. Amandoi au locuit in aceea9i casa cu mine toa- M-am folosit de exemplul personal pentru ca mi-a9 dori sa fiu
ta copilaria mea. Erau destul de diferiti. Tata era un medic foar- un model pentru alti terapeuti, in ceea ce prive9te asumarea sin-
te ocupat care, din fericire, era rareori acasa in timpul zilei. Cand ceritatii fata de ei in9i9i 9i fata de egalii lor, colegi, supervizori, cu
venea acasa, ma ascundeam adesea in baie. Era furios, feroce, privire la psihopatologia lor. Dupa un an sau doi, supervizarea
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre;;eli 'in psihoterapie· Diagnosticarea ?i tratamentul contratransferului ...
326 ar trebui sa se axeze cu precadere pe analiza contratransferuri- Socializarea cu pacientul in afara cabinetului, chiar daca nu este 327
lor 9i contrarezistentelor terapeutului. Dupa acel moment, ma- intotdeauna potrivita sau in detrimentul acestuia, trebuie mereu
joritatea gregelilor nu vor mai fi facute din ne9tiinta sau din erori urmarita cu atentie. Ca regula general a, avem tendinta de a res-
de tehnica. pecta 0 rutina cand avem de-a face cu pacientii. Daca comporta-
Care sunt, prin urmare, indiciile care ne pot spune cand sun- mentul nostru cu un anumit pacient este destul de diferit, ar tre-
tern prin9i intr-o reactie de contra transfer sau contrarezistenta? bui sa ne intrebam ce anume poate determina renutarea acestuia
Acestea devin evidente din momentul in care Ie putem recunoa9- la terapie. Gregelile legate de incasarea banilor n-ar trebui luate
te. Un astfel de indiciu este un sentiment de antipatie cu privire doar ca simple erori de aritmetica. Una peste alta, ar trebui sa
la modul in care ne a9teptam sa arate pacientul. Altele pot fi co- fim obiectul constant al propriei noastre observatii, cautand ori-
miterea unei gregeli la programarea gedintelor, cum ar fi fixarea ce sentimente intense nutrite fata de pacienti 9i sa fim vigilenti
aceleia9i ore pentru doi pacienti sau uitarea unei programari a cu privire la ivirea urmatorului moment in care mintea noastra
unui pacient. Uneori, putem uita numele pacientului sau putem incon9tienta ne-ar putea trada.
constata ca devenim anxi09i in timpulgedintei cu un pacient. Ne Un terapeut care nu 9i-a facut analiza personal a, a facut-o pe
mai putem trezi ca ne zboara gandurile sau ca sun tern somno- o perioada scurta de timp sau cu superficialitate n-are nicio 9an-
ro9i. Un vis despre un pacient este un indiciu care nu ar trebui sa de reu9ita. Am devenit mult mai con9tienti de dificultatile pe
trecut cu vederea. Acela9i lucru este valabil9i in ceea ce prive9- care Freud le-a avut cu pacientii sai, in ciuda genialitatii sale.
te fantasmele - erotice, competitive, ostile sau chiar 9i banale - Acela9i lucru este valabil 9i in cazul celor care au beneficiat de
legate de un pacient. Dupa parerea mea, visele 9i fantasmele i9i perioade scurte de analiza sub supervizarea lui Freud 9i al alto-
au intotdeauna originea in experientele din copilarie. Prezenta ra, la inceput de secol XX 9i care au intampinat, de asemenea,
unui pacient intr-un vis sau intr-o fantasma inseamna ca el re- greutati cu pacientH lor. A face terapie fara sa beneficiezi la ran-
prezinta 0 figura din trecutul nostru. Lapsusurile lingvistice fa- dul tau de 0 analiza amanuntita 9i profunda se poate compara
cute in timpul unei gedinte ar trebui sa ne atraga atentia ca ceva cu a face 0 operatie fara instrumente ascutite. Insu9i Freud reco-
nu e in ordine, la fel9i alte scapari, cum ar fi terminarea unei ge- manda ca anali9tii sa revina la analiza personala la interval de
dinte inainte de incheierea timpului alocat sau prelungirea unei cinci ani. Ma alatur din toata inima punctului sau de vedere. Din
gedinte, intarzierea repetata la gedinta cu un pacient sau incepe- moment ce nu exista "vindecare", problemele pot aparea in di-
rea ei mai devreme. Faptul de a-i permite unui pacient sa acu- verse forme, in etape diferite din ciclul vietH. $i totodata, anu-
muleze 0 datorie mare este adesea motivat de ceva mai mult de- mite probleme care nu au fost vizibile la un moment dat pot ie9i
cat de altruism, de9i, in anumite conditii, poate fi justificat. la iveala mai tarziu. Un exemplu poate sa fie dificultatea de a ne
Acela9i lucru se poate spune despre acordarea unui interval de \ impaca cu ideea propriei mortalitati, care se poate accentua oda-
timp mult prea mare pacientului la telefon, in afara orei de terapie. ta cu inaintarea in varsta. Analizele de lunga durata, profunde
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eli in psihoterapie' Diagnosticarea ?i tratamentul contratransferului ...
328 329
~i repetate - de preferinta cu anali~ti diferiti, de sexe diferite - din viata noastra. Dad. avem noroc ~i suntem suficient de des-
reprezinta una dintre modalitatile de a mentine deschisa calea chi~i fata de propriul nostru flux incon~tient, s-ar putea sa ve-
dinspre incon~tient catre con~tient; cu siguranta ca acest lucru se dem un bec electric, cel de-al treilea ochi al iluminarii, luminan-
va dovedi extrem de util in evitarea sau identificarea rapida a du-ne mintea. Ne putem apoi lamuri in ce a constat reactia
contratransferurilor ~i contrarezistentelor. Va mai ajuta, de ase- noastra ~i 0 putem transcende fara niciun ajutor suplimentar din
menea,la disiparea iluziei ca cineva poate fi "pe deplin analizat" surse externe. Se poate intampla acest lucru mai ales anali~tilor
~i ca nu mai are nicio bariera intre con~tient ~i incon~tient. Tre- cu experienta, care au trait nenumarate astfel de reactii de-a lun-
cerea dincolo de reprimari ~i alte defense ar trebui sa fie un pro- gul anilor ~ii~i cunosc foarte bine slabiciunile. Daca oricare din-
ces care sa nu inceteze niciodata in viata unui ana list. tre indicii persista, sa speram ca vor ~ti di nu au reu~it de unii
Am parcurs pregatirea analitica corespunziltoare ~i ne-am la- singuri ~i au nevoie de ajutor extern.
murit ce fel de pacienti sau situatii ne pot declan~a reactii ira- Terapeutullipsit de experienta se poate a~tepta la 0 multitu-
tionale. Ne-am observat, de asemenea, cu multa vigilenta. Am dine de probleme aparute in contratransfer ~i contrarezistenta.
identificat unul sau mai multe indicii - de exemplu un pacient Terapeutul in formare are nevoie de analize interminabile, dar ~i
a aparut intr-unul din visele noastre. Vine acum primul ~i cel de supervizare permanenta, amanuntita - ceea ce presupune
mai greu test. A~a cum a raspuns supervizatul meu cand a fost folosirea notitelor din timpul ~edintei, chiar a unui reportofon,
intrebat ce face atunci dl.nd devine con~tient de un indiciu - a unei oglinzi duble sau a unui video recorder. Doar printr-un
sa-l negam total? Din nefericire, asta vor face majoritatea tera- astfel de proces dificil ~i plin de exigenta, poate un tanar analist
peutilor. In acest moment, trebuie sa acceptam situatia ~i sa incepe sa inteleaga pattern-ul aspectelor sale irationale. Este de
punem diagnosticul de care ne este uneori groaza - acela de sperat ca ~i dupa perioada formala de timp acordata superviza-
contra transfer sau contrarezistenta, sau ambele! Trebuie sa re- rii - de preferinta cu mai mult de un supervizor, pentru ca ~i ei
cunoa~tem ca asta se intampla cand lucram cu pacientii. ;;i am i~i au punctele lor nevralgice - analistul incepator sa revina la
ca~tigat astfel mai mult de jumiltate din batalie. Dar nu este ~i supervizare atunci cand se confrunta cu manifestarea unor difi-
sfar~itul bataliei. Stabilirea diagnosticului este necesara, dar nici cultati legate de contra transfer, pentru cat nefiind in stare sa Ie
pe departe ~i suficienta. Ce facem mai departe? Dupa diagnos- inteleaga declan~area, nici nu Ie poate rezolva.
tic urmeaza tratamentul. Imi amintesc din practica mea terapeutica momentul cand
Daca avem experienta ~i am trecut prin etapele psihanalizei mi-am dat seama ca nu mai aveam nevoie de supervizare. La in-
personale, prin supervizare, intervizare etc., s-ar putea sa fim in ceput, a fost mai mult infrico~ator decat amuzant. Cand un te-
stare sa ne depa~im rezistenta ~i sa vedem cine sau ce anume re- rapeut a dobandit acest statut ~iincepe sa fie con~tient de un con-
prezinta pacientul pentru noi, incat ne face sa-l asociem sau s-o tratransfer sau 0 contrarezistenta, fire~te ca va incerca sa Ie
asociem cu 0 figura din trecut sau cu un aspect trecut sau prezent descifreze singur ~iva reu~i. Daca acest lucru nu este posibit este
RICHARD C. ROBERTIELLO, GERALD SCHOENEWOLF 101 gre~eliin psihoterapie· Diagnosticarea ~i tratamentul contratransferului ...
330 331
necesar sa discute situatia cu un coleg. La acest nivel, un super- a face fata naturii omniprezente a acestor fenomene ~i potentia-
vizor ar parea nepotrivit, dar 0 discutie cu un coleg din breasla lului lor constant de a se infiltra subtilin eforturile terapeutice.
este obligatorie.
Un grup de supervizare sau unul format din colegi poate ade-
Cand am inceput prima data sa practic terapia, ma a~teptam sea avea un impact mai mare decat un supervizor individual sau
sa am reactii contratransferentiale fata de mai toti pacientii mei. un coleg.
Din nefericire, predictia mea a fost corecta. La mijlocul perioa- Cand un pacient vine la terapie, ne confruntam cu 0 respon-
dei mele de practica terapeutica -intre cel de-al zecelea ~i res- sabilitate covar~itoare. Un psihoterapeut 11poate ajuta pe pacient
pectiv al doisprezecelea an - ma a~teptam ~i-mi permiteam trei sa triHasca 0 viata de suferinta psihotica sau una relativ lini~tita.
sau patru contratransferuri sau contrarezistente serioase pe an. Avem 0 responsabilitate covar~itoare datorita puterii noastre. In
Totu~i, de obicei nu aveam atat de multe. Am considerat ca asta general, pacientii intra in stare de regresie in cadrul terapiei, ajun-
reprezenta valoarea medie a procesului, in acea etapa a dezvol- gand adesea pana la 0 stare de neajutorare ~i de vulnerabilitate
tarii mele. $i cand folosesc cuvantul "serioase" ma refer la un extrema. Aceasta stare de regresie este adesea necesara ~i contri-
contratransfer care sa ma tulbure sau care sa aiba potentialul de buie la rezultatul terapeutic. Dar 11pune totodata pe pacient illtr-o
a distruge procesul terapeutic. Contratransferuri ~i contrarezis- stare in care orice comportament gre~it al terapeutului il poate
tente minore apar zilnic, chiar ~i in cazul celor mai experimen- afecta. Am indus cateva cazuri in care terapeutii, mai mult sau
tati terapeuti. Dar sunt rapid diagnosticate ~i eliminate, fara aju- mai putin con~tient, ~i-au exploatat pacientii pentru ca~tigullor
tor extern ~i nu au un impact mare asupra mersului terapiei. sexual, emotional sau financiar. Am descris aceste situatii ~iIe-am
Dupa aproximativ douazeci de ani, incidenta reactiilor irationa- catalogat drept cazuri de boli psihiatrice iatrogene - boli cauza-
Ie serioase tinde sa fie rara. (Unul dintre motive este ca un tera- te de terapeuti. Sensibilitatea pacientului este accentuata de ne-
peut cu experienta i~i poate adesea selecta pacientii. Beneficiind voia de fuziune cu 0 figura parentala binefacatoare. Faptul de a
de acest privilegiu, poate evita acele categorii de pacienti despre fi exploatat de un terapeut lipsit de scrupule poate determina 0
care ~tie din experienta ca ar avea ~anse mult mai mari de a pro- pierdere a granitelor eului, 0 grava confuzie a identitatii, adesea
voca reactii contratransferentiale.) Contratransferurile minore cu consecinte majore asupra relatiilor sau carierei pacientului. Din
inca mai persista, chiar ~i dupa douazeci de ani de experienta fericire, aceste situatii sunt acum destul de rare in profesia noas-
clinica ~i este inca necesar sa Ii se acorde atentie constanta, pen- tra; dar, la fel de bine cum putem invata despre ceea ce este "nor-
tru a nu deveni serioase.
mal" prin intermediul "anormalului", putem invata ~i despre
Multi dintre colegii mei - chiar ~i aceia cu multi ani de expe- efectele contratransferului ~i contrarezistentei analizand aceste
rienta -i~i continua auto analiza ill grupuri de intervizare. Aceas- exemple extreme. Aceste situatii extreme afecteaza mult mai rau
ta acceptare a vulnerabilitatii ~i recunoa~terea necesitatii unui un pacient decat situatiile care presupun acele tipuri normale, in-
feedback obiectiv sunt de laud at. Ele reprezinta 0 modalitate de con~tiente de contratransfer ~icontrarezistenta. In acest ultim caz,
I
I