Tub fluorescent compensat

Conectarea lampii fluorescente cu balast magnetic

In interiorul tubului e o picatura de mercur - sub 5mg, conform

legislatiei UE(RoHS, Restriction of  Hazardous Substances),
o pudra din saruri de fosfor, depusa pe peretele interior, un gaz
(argon, cel mai des) cu presiune de 3/1000 din cea atmosferica
si doi electrozi de tungsten(wolfram), cam ca la becul obisnuit.
Langa tub - legati in serie cu el - se mai afla un drossel(balast
magnetic pt. echilibrarea curentului) si un starter(demaror) ce
pre-incalzeste cei doi electrozi inlesnind aprinderea tubului.
Vaporii de mercur, aparuti in urma ionizarii gazului la trecerea
curentului prin electrozi, genereaza o lumina ultravioleta care
Pe schema de conectare in viu, la fel ca si in cea tehnica(ce apare deseori pe
eticheta drosselului), se mai vede o componenta - o sursa de energie reactiva
pt. compensarea celei absorbite de elementul inductiv(drosselul), conectata
in derivatie cu restul circuitului : un condensator nepolarizat

Condensatorul are cam 1F(microfarad) pt. fiecare 10W ai tubului cu balast

cu tot, la tensiunea nominala de minim 250V, dar tine cont si de factorul de
putere al circuitului necompensat; pe eticheta drosselului proaspat cumparat
sunt scrise, de obicei, puterile tuburilor compatibile cu el(de valori apropiate),
curentul consumat de acestea si factorul de putere dar nu si valorile condensa-
torilor(date in prospect, cand exista); acestea din urma sunt standardizate,
de obicei, intre 2 si 55F.

Exemple : tub de 8W=>14W cu balast=>2F ; tub de 18W=>27W cu balast=>

3,5-4,5 F ; tub de 20W=>30W cu balast=>3,5-4,5 F ; tub de 32W=>42W cu
balast=>5 F.

Cresterea factorului este proportionala cu puterea compensata dar nu va sari,

in cel mai bun caz, de 0,85(de la 0,35-0,5 necompensat), ramanand sub limita
stabilita(0,92) pt. anularea platii pierderilor reactive, dar energia este
folosita mult mai eficient.