Sunteți pe pagina 1din 7

COMUNICAREA DE MASA

CONCEPTUL DE COMUNICARE DE MASA

De cele mai multe ori, la nivelul cunoasterii comune, comunicarea de masa este
identificata cu mass media. Nu putem defini conceptul de comunicare de masa fara sa tinem cont
de faptul că este vorba de un ansamblu de fenomene socio-culturale strans legate de evolutiile in
domeniul stiintei şi tehnologiei , ceea ce implică unele trasaturi specifice.
Deşi inceputurile comunicării de masa pot in situate in sec al XV-lea datorita inventarii
tiparului , aceatsa este pregnanta in sec XX, dupa prima conflagratie mondiala, o data cu
dezvoltarea mijloacelor tehnice in domeniul audio-vizualului.Abia in aceste conditii se poate
spune că ea face posibila transmitera unui mesaj către un public variat şi numeros, care il
receptioneaza simultan, fiind despartit din punct de vedere spatio-temporal de sursa.Emitatorul in
acest caz este un profesionist al comunicării,un jurnalist o “persoana institutionalizata”
(W.Schramm) sau o organizatie de comunicare, un post de radio , un canal de televiziune, un ziar.
Aceasta este de fapt şi prima dintre caracteristicile comunicării de masa : emitatorul, care
reprezinta de obicei, un grup de persoane, este un mare producator de mesaje.

PRIMELE MODELE ALE COMUNICĂRII ŞI CERCETAREA COMUNICĂRII


DE MASA

Cercetarea comunicării de masa, stimulata cu precădere de preocuparea privind influenta


politică a cotidianelor de mare tiraj şi consecintele morale şi sociale ale filmului şi radioului, işi
are originile la inceputul sec XX.Comunicarea in general a fost cercetata din dorinta de a testa şi
de a spori eficienta şi influenta in domeniul educatiei, propagandei, telecomunicatiilor,
publicitatii, relaţiilor publice şi relaţiilor interumane.
Activitatea de cercetare a fost ghidata de la inceput de peorcupari practice şi alimentata de
dezvoltarile din psihologie şi sociologie şi, in genral, de progresele in domeniul metodologiei,
prin folosirea cu deosebire a experimentelor, a anchetelor sociale şi a statisticii.
De-abia dupa cel de-al doilea razboi mondial putem vorbi despre studiul
comunicării ca atare.La fel cum primele cercetari empirice au reprezentat un fenomen american,
intrebarea cu privire la posibilitatea unei stiinte a comunicării a fost lansata tot in SUA, in
perioada postbelică .Deceniul sase s-a dovedit fertil in domeniul elaborarii de modele, care pot fi
considerata o expresie a eforturior de a dezvolta studiul comunicării şi de a propune o perspectiva
unitara. Potrivit lui Johnson şi Klare(1961), un matematician ,Claude Shannon, a fost primul care
a stimulat forma unui model , asa cum a fost el definit mai sus . La inceput acasta abordare a
exercitat o atractie , deoarece : exista in epocă un interes pronuntat pentru efecte şi impact ;
abordarea respectiva se afla in cocncordanta , model dominant in acea vreme in psihologie; se
afirma vointa de a codifica şi ordona cunostintele şi rezultatele cercetarilor din comunicarea de
masa.

EPOCA MIJLOACELOR COMUNICĂRII DE MASA


O data cu aparitia şi aceptarea presei de masa, ritmul activitatii umane de comunicare s-a
acelerat.Pela mijlocul scolului, telegraful a devenit o realitate.Deşi nu era un mijloc de
comunicare de masa, acet dispozitiv reprezenta un element al unei acumulari tehnologice care
avea sa aducă in cele din uram la aparitia mass-media electronice.Câteva decenii mai tarziu, s-au
realizat mai multe experimente, care au constituit premisele cinematografiei şi aa televiziunii
fara fir.
Traim intr-o societate in continua schimbare.Câteodata este greu sa constirntizezi
importanta unei anumite schimbari cum ar fi patrunderea ziarului,a radoiului, a televizorului in
casa cetateanului de rand ,aceasta reprezentand o transformare tehnologică care are pentru
oamenii obisnuiti o semnificatie mai mare decât realizarile cele mai importante de la frontierele
stiintei..Totuşi televizorul este un dispozitiv tehnologic care n impact direct şi imediat.Astfel
televizorul şi celelate mijloace mass-media reprezinta inovatii in jurul căreia fiintele umane işi
oraganizeaza vietile confor unor tipare diferite de cele pe care evolutia omenirii le-s cunoscut
pana acum.

EVALUAREA NATURII ŞI INFLUENTEI COMUNICĂRII DE MASA


Deşi cerecetatorii comunicării nu au ajuns la o intelegere integrala a impactului mass-
media il au aspra aspectelor psihologice,morale, economice, politice, creative, culturale şi
educationale ale vietii individului de rand, ei au inceput sa acumuleze o baza de rezultate ale
cercetatorilor ce falicita progresiv intelegerea acestor chestiuni.Pe masura ce fiecare dintre
mijloacele de comunicare importante a aparut in societatea noatra, acestea au devenit obiectul
unor controverse şi dezbateri aprinse.Aceste dezbateri au inceput o data cu apritia primului nuar
al presei pe strazile New York-ului, in 1834.Ele continua şi azi cu referire la rolul radioului,
cărtilor brosate, televiunii , cărtilor umoristice, reviztelor şi filmelor.
Diverse dintre mijloacele de comunicare au fost contestate pentru:
• Pervertirea valorilor culturale ale pubicului
• Stimularea cresterii ratei delicventei
• Contributia la degradarea morala generala
• Dirijarea maselor către superficialitatea politică
• Descurajarea creativitatii.
Problema e ca partizantii punctelor de vedere opuse afrirma ca mijloacele de mass-media
sunt servitorii nostrii credincioşi pentru:
• A demasca coruptia şi pacătul
• Actioneaza ca gardieni ai pretentioasei noastre libertati de exprimare
• Aduc ce utin un anumit grad de cultura pentru milioane de oameni
• Asigura o distractie zilnică
• Ne inormeaza despre evenimentele care au avt loc in lume
• Ridică standardul nostru de viata, deoarece, dataorita insistentei lor neobosite,
cumparam şi consumam produse stimuland astfel insistitutia economică.

PROCESUL OMUNICĂRII DE MASA: MODELUL LUI MALETZKE


In multe studii şi modele ale comunicării, cercetatorii realizaeaza unul, cel mult doi
factori pentru a explica anumite efecte sau comportamente.Ceea ce poate duce la concluzia falsa
că temele de cercetare in comunicarea de masa sunt cel mai bine analizate printr-unul sau cel
mult doi factori explicativi.Cercetatorul german Maletzke ofera o perspectiva diferita in lucrarea
sa “Schema des Feldes der Massenkommunikation (O schema a campului comunicării de
masa )”. Elaborat metodic şi amanuntit , modelul infatiseaza comunicarea de masa ca un proces
complex din punct de vedere social şi psihologic, pentru explicarea caruia este necesara luarea in
considerare a mai multor factori, şi nu doar a unuia singur.
In acest context, Maletzke considera că urmatoarele trasaturi ale mijlocului de comunicare
sunt relevante:
• Tipul de perceptie pe care il solicita de la receptor ( telespectator, cititrot etc.)
• Masura in care recptorul este legat de mijlocul de comunicare in timp şi spatiu
• Contextele sociale in care membrii audientei recepteaza mesajul media
• Decalajul temporal dintre eveniment şi receptarea mesajului despre eveniment, cu
alte cuvinte gradul de simultaneitate .
Imaginea recptorului despre mijlocul de comunicare creeaza asteptari in legatura cu
contextul media ; de aceea ne putem imagina că exercita o influenta asupra alegerii
continutului şi asupra modului in care recptorul percepe şi rapsunde la acest continut.
Elementele importante ale acestei imagini sunt prestigiul şi credibilitatea mijlocului de
comunicare.
In ceea ce priveste structura de personalitate a recptorului, specialistii in
psihosociologie considera că unele categorii de persoane sunt mai usor de influentat decât
altele.S-a dovedit astfel, că persoanele cu o parere modeste despre sine sunt mai usor de
convins decât altele. Teoretic , acest lucru ar trebui sa fie valabil şi pentru comunicarea de
masa.
Contextul social in care are loc receptarea se refera la mediul social, comunitatea in
care traieste recpetorul, la grupul căruia ii apartine aceasta sau la persoanele cu care intra in
legatura.Semnificatia grupului a fost dovedita de multe studii consacrate comunicării.Cu cât
persoana apreciaza mai mult apartenenta la un grup cu atat sunt mai reduse posibilitatile de a
o influenta prin intermediul mesajelor care contrazic valorile grupului .Totodata ,Maletzke
semnaleaza că formatorii de opinie, prin intermediul cărora este transmis de obicei continutul
mass media, se intalnesc frecvent in mediul social prin imediata apropiere a recptorului, de
pilda in comunitatea locala.
Contextul in care are loc recptarea in comunicarea de masa difera de cel care
caracterizeaza comunicarea fata in fata .Atunci cănd este mebrul al unui public dezorganizat,
recpetorul nu este solicitat sa rapsunda sau sa actioneze intr-un anumit fel,asa cum trebuie sa
o facă in situatia mai solicitanta a comunicării fata in fata.Contextul in care are loc recpetarea
poate sa influenteze perceptia.Stim, astfel că un film este perceput de către copii intr-un fel
cănd este vizonat cu parintii şi in cu totul altfel când este vizionat cu alti copii (Himmelweit et
al. 1958).
De regulă , in comunicarea de masa emitatorul are la indemana mai multe materiale
sau mesaje potentiale decât cele pe care urmeaza sa le transmita.In astfel de situatii,
emitatorul trebuie sa faac o selectie a materialului de care dispune pornind de la anumite
criterii.

INFLUENTA PERSONALA, TEORIILE DIFUZARII ŞI EFECTELE PE


TERMEN SCURT ALE COMUNICĂRII DE MASA ASUPRA INDIVIZILOR

Foarte multe dintre cercetarile teoretice asupra comunicării de masa, poate chiar
majoritatea ,s-au ocupat de problema efectelor.Efectele au concentrat interesul multor grupuri
sociale, atat ale celor care şi-au propus sa influenteze alte grupuri prin intermediul mesajelor
lansate şi ,de aceea, au dorit sa aleaga canalele cu cel mai mare ecou asupra audientei, cât şi a
celor care se temeau deschis de impactul negativ al media.
Asa numitul principu stimul-raspuns s-a dovedit, in contextul respectiv de mare
importanta.Potrivit acestu model simplu de invatare, efectele reprezinta reactii precise la
stimuli precişi,astfel incât se poate atsepta, chiar prevedea o stransa corelaţie intre mesajele
media si reactia audientei.Principalele elemente ale modelului sunt:
a) mesajul (stimul,S)
b) recptorul (om,O)
c) efectul (raspunsul,R)
Relaţiile dintre aceste elemente sunt reprezentate prin schema S – O- R
Continutul mass media a fost astfel imaginat ca fiind injectat in venele audientei, care
ar reactiona in mod unform şi previzibil.
O asemenea conceptie se sprijina de regulă, implicit, pe doua idei principale:
1) societatea moderna este privita ca un agregant de indivizi relaţiv “atomizati”,
actionant potrivit intereselor personale şi foarte puin constranşi de legaturi şi obligatii sociale.
2) mass media sunt considerate angajate in campanii de modificare a
comportamentului, conform intentiilor unor puternica institutii, publice sau private,agentii de
publicitate, institutii guvernamentale etc.

Iata care sunt principalele trasaturi ale acestui model stimul-raspuns referitor la
“societatea de masa”:
• mesajele sunt concepute şi distribuite in modalitati sistematice şi pe sacala larga.In
acelaşi timp, ele sunt transmise unei mase de indivizi, şi nu persoanelor particulare
• Tehnologia reproducerii şi distribuirii neutre urmareste maximizarea receptarii şi
reactiei la nivel colectiv.
• Structurile de grup sau sociale au rol mic sau chiar inexistent, iar legatura dintre media
şi individ este directa
• Persoanele care recpteaza mesajul sunt “egale” ca pozitie şi valoare; ceea ce conteaza
este doar numarul lor cumulat “votanti, consumatori, suporteri” etc.
Contactul cu mesjaul media va conduce , cu o anumita probabilitate, la un efect.
Astfel, contactul cu media tinde sa fie echivalat cu un anumit grad de influenta al
media, iar care nu au acets contact se presupune ca nu vor fi afectati in nici un fel.

MASS-MEDIA ŞI SOCIETATEA

Rolurile pe care le joaca mijloacele de comunicare de masa din cadrul societatii


variaza de la societate la societate, deorace sistemul mass-media are, in societati diferita, o
ecologie diferita de relaţiile dependenta. In societatea americana, dezvolatrea istorica a
importantei sistemului mass-media in functionarea societatii poate fi schitata in termenii
cresterii numarului şi intensitatii relaţiilor de dependenta fata de mass- media.Aceste cresteri
ne semnaleaza extinderea rolurilor sociale ale mass-media in domeniile institutionale centrale
ale vietii sociale. Relaţiile de dependenta primordiale in anii 1830, de exmeplu , au fost
relaţii de dependenta fata de sistemul economic şi de cel politic cu capacitatile de publicitate
şi creare de stiri ale mass-media ca resurse majore de informare.
Cu trecerea timpului, sursele mass-media au inceput sa se insinueze- şi continua s-o
faca-in eforturile unor de institutii de atingere anumite scopuri.Int- insitutie de recreere, sau
petrecere a timpului liber, de exemplu, sursele de informare ale mass-media au devenit
esentiale pentru activitatile care aproape sunt definitorii pentru sportul american, cum ar fi
Super-Bowl sau campionatele nationale de baseball .
Pentru a aprecia cât de important a devenit sistemul mass-media, e instructiv sa ne
imaginam ce s-ar intampla in viata sociala şi personala daca , dintr-un motiv inexplicabil ,
toate formele de comunciare de masa de care dspunem azi ar disparea brusc. Cum ar putea
oamenii intelege lumea in care traiesc actioneaza şi joaca rolurile, daca nu ar mai exista nici
un mijloc de comunicare de masa?
Cum ar fi mentinute ordinea şi stabilitatea , cum ar avea loc schimbarea sociala ,c cum
ar fi tratate şi rezolvate conflictele de comunciare sau nationale, cum s-ar realiza adaptarea la
mediile de schimb?
Pe scurt , cum ar supravietui societatea noastra asa cum o stim noi?