Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Scrierea Cuvintelor Compuse
Scrierea Cuvintelor Compuse
ÎN LIMBA ROMÂNA SE SCRIU DESPĂRȚITE URMATOARELE CUVINTE CARE FOLOSESC LITERE DIN ALFABET:
Prepozițiile compuse: de la, de lângă, de peste, de după, de prin, de pe, de către, de sub, pe la, pe lângă,
pe sub, de pe la, de pe lângă etc.
Locuțiunile prepoziționale: din cauza, față de, de față cu, din susul etc.
Locuțiunile conjuncționale: ca și cum, pentru ca să, cu toate că, din cauză că, pentru că, de când, de pe
când, până unde, până pe unde, ori de câte ori, după cum etc.
Locuțiunile adverbiale: cu anevoie, de jur împrejur, până una alta, pe de o parte, de pe altă parte, pe ici
pe colo, de dimineață, de afară etc.
Numele proprii de localități compuse dintr-un substantiv urmat de un adjectiv, de un alt substantiv în
genitiv, de un substantiv sau adverb cu prepoziție: Baia Mare, Gura Humorului, Bolintinul din Deal,
Crăciunelul de Sua etc.
Substantivele comune compuse din două substantive în nominativ: câine-lup, zi-muncă, vagon-cisternă,
mașină-unealtă, meșter-lăcătuș, redactor-șef etc.
Substantivele comune compuse dintr-un substantiv și un adjectiv care precedă sau urmează
substantivul: bună-credință, bună-cuviință, argint-viu; dintr-un substantiv în nominativ și un substantiv
în genitiv: floarea-soarelui, gura-leului etc; din două substantive legate prin prepoziție: buhai-de-baltă,
drum-de-fier etc., atunci când părțile morfologice își păstrează individualitatea morfologică (bunei-
cuviințe, bunei-credințe, drumul-de-fier etc.).
Nume proprii de localități compuse din două substantive în nominativ: Broșteni-Deal, Popești-Leordeni
etc.
Substantive compuse din verb + substantiv sau substantiv + verb: târâie-brâu, pierde-vară, gură-cască,
Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne etc.
Adjective compuse din două adjective întregi, cu sau fără vocală de legătură: literar-muzical, tehnico-
științific (inclusiv din două adjective-nume de culori sau dintr-un adjectiv-nume de culoare și unul care
arată nuanța: roșu-portocaliu, roșie-vânătă, galben-deschis, roșu-aprins)etc.; dintr-un adverb șu un
adjectiv: așa-zis, sus-numit etc.; dintr-un substantiv și un adjectiv: nord-american, sud-american, vest-
german etc.; din nouă adjective-nume de popoare sau numai dintr-o temă și un adjectiv de acest fel:
englez-francez, franco-elvețian etc.
Prepoziția compusă de-a din locuțiuni ca: de-a berbeleacul, de-a binelea, de-a bușilea, de-a curmezișul,
de-a dreapta, de-a dreptul, de-a dura, de-a gata, de-a latul, (cu) de-a sila, de-a pururi și din numele de
jocuri de-a puia-gaia, de-a uliul și porumbeii etc.
Notă: Se scrie însă (cu) de-amănuntul (de-amănântul fiind simțit ca format din amănunt).
Locuțiuni adverbiale formate din adjectivul demonstrativ astă cu sensul „imediat precedentă” +
substantiv: astă-vară, astă-primăvară, astă-noapte, astă-toamnă, astă-iarnă etc.
Locuțiuni adverbiale formate din prepoziția după și un substantiv: după-amiază, după-prânz etc.
Pronumele, adjectivele și adverbele nehotărâte formate cu ori-, oare-, fie-: oricine, orice, oricare,
oricând, oricum, oricât, oriunde etc., oarecine, oarece, oarecare, oarecând, oarecum, oarecât, oareunde
etc., fiecare, fiece, fiecine etc., orișicine, orișice, orișicum, orișicât, orișiunde etc., fieștecare etc.,
oareșicare, oareșicum etc.
Notă: În limba româna se scrie însă: ori de câte ori, ori cu cine, ori de unde.
Adjectivele compuse aparținând terminologiei tehnice, formate dintr-unul sau mai multe elemente care
nu există independent în vorbire și unul care există și independent: balneoclimatreic, electromagnetic,
electromecanic, electrotehnic, gastrointestinal, otorinolaringologic etc.