ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Nume: Ioniță Andreia

Jalbă Andreea
Anul: III
Seria: B
Grupa: 1332
Profesor coordonator: Ciobanu Laura

An universitar: 2019-2020
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1
 Finanțarea PAC
 Fondurile finanțării
 Evoluția cadrului agricol
 Bugetul PAC
Capitolul 2
 Bugetul alocat pentru perioada 2007-2013
 Pilonul 1
 Pilonul 2
 Cele 4 axe pentru dezvoltarea rurală
 Bugetul alocat pentru perioada 2014-2020
 Pilonul 1
 Pilonul 2
 Cele 6 priorități ale Pilonului 2
 Bibliografie
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Introducere
Ce este PAC?

Politica Agricolă Comună (PAC) este printre primele politici

comune adoptate de Uniunea Europeană – pe atunci,
Comunitatea Economică Europeană. Geneza ei a fost o reacţie la problemele alimentare care au
urmat cel de-al doilea război mondial. Trebuie precizat de la bun început că termenul de “politică
comună” reflectă în mod fidel una dintre trăsăturile definitorii ale PAC, şi anume aceea că,
pentru circa 90% din produsele agricole, decizia nu mai aparţine statelor membre, ci Uniunii
Europene.

Sunt două motive care au condus la apariţia acestei politici: Primul, a fost nevoia unei
„fluidizări” a comerţului european cu produse agricole, şi mai ales dorinţa ţărilor exportatoare de
a se asigura de certitudinea plasamentului produselor lor. Al doilea motiv, a fost o anumită
temere faţă de situaţia în care forţa de muncă eliberată din agricultură ca urmare a mecanizării n-
ar fi putut fi absorbită în acelaşi timp de celelalte sectoare ale economiei, caz în care veniturile
agricole ar fi scăzut şi mai mult relativ la cele din industrie.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Capitolul 1
Cine se ocupa cu finantarea PAC ?

Finanțarea politicii agricole comune are loc

din bugetul Uniunii Europene,respectiv 46%
din totalul acestuia, fiind asigurată de-a lungul
timpului dintr-un singur fond, și anume
Fondul european de orientare și garantare
agricolă, care a fost înlocuit la 1 ianuarie 2007
cu Fondul European de Garantare Agricolă
(FEGA) și Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) lucreaza pe baza unui management comun
intre Uniune si statele membre (Consiliul European) si finanteaza cheltuieli precum:

· restitutii pentru exporturi de produse agricole catre tari terte;

· interventii pentru reglarea pietelor agricole;

· platile directe catre fermieri;

· contributia financiara a Comunitatii la initiativele de promovare a bunurilor agricole pe piata

unica si in tarile terte, sustinute in progamele nationale, in afara celor comunitare;

· masuri veterinare, de inspectie sanitar-veterinara, de control al sanatatii furajelor si hranei

animalelor, de eradicare a maladiilor si bolilor animalelor etc.

Sumele necesare acestor cheltuieli sunt varsate de catre Comisie statelor membre sub
forma rambursarilor lunare. In statele membre, se intocmesc declaratii de cheltuieli, iar Comisia
isi pastreaza dreptul de refuz al rambursarilor pentru cazurile de neconformitate cu normele. Tot
Comisia stabileste soldul net al disponibilitatilor FEGA, la care atasaza un sistem de alerta si de
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

monitorizare tot lunara a acelorasi cheltuieli. In fine, ea prezinta lunar raport propriu
Parlamentului si Consiliului.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltarea Rurala (FEADR)

Finanteaza programe de dezvoltare rurala, convenite si co-finantate intre Comisie si statele

membre, in conformitate cu legislatia comunitara, iar activitatile sunt presupuse pe cateva „axe”:

(I) cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si silvic;

(II) imbunatatirea mediului si zonelor rurale;

(III) calitatea vietii si diversificarea economica in zonele rurale;

(IV) programele de tip „leader”.

Momentele cheie ale formării şi reformării PAC

 1957 - Semnarea Tratatului de la Roma: stabilirea obiectivelor PAC (creşterea

productivităţii agricole, un nivel de trai echitabil pentru fermieri, stabilizarea pieţelor,
asigurarea ofertei de alimente, preţuri rezonabile pentru consumatori)
 1958- Conferinţa de la Stresa asupra cadrului politic
 1962- Adoptarea primei Organizări Comune de Piaţă (ansamblu de prevederi de natură
tehnică care reglementează funcţionarea pieţei comune pentru fiecare produs)
 1964- Înţelegerea asupra nivelului preţurilor cerealelor
 1966- ”Compromisul Luxemburg” asupra votului în unanimitate. (Din acel moment,
orice stat putea bloca orice decizie a Consiliului de Miniştri. Pentru PAC efectul a fost că
a încetinit reformele, pentru că orice stat cu interes agricol putea bloca dezbaterea, în
consecinţă şi propunerile de reformă au devenit moderat-timorate)
 1968- „Planul Mansholt” pentru reforma structurală a sectorului agricol
 1973- Prima extindere: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie (Această ultimă ţară a
devenit principalul critic al PAC)
 1984- Introducerea cotelor de producţie la lapte
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

 1988- Introducerea „stabilizatorilor bugetari” ai cheltuielilor PAC

 1992- Reforma MacSharry: reducerea anumitor preţuri de intervenţie şi introducerea
plăţilor directe compensatorii
 1992- Tratatul de la Maastricht și după Consiliul European de la Edinburgh
 1994- Finalizarea Rundei Uruguay: reducerea protecţionismului agricol
 1999- Agenda 2000: introducerea Pilonului II pentru sprijinirea dezvoltării rurale
 2003- Reforma Fischler: introducerea plăţilor unice pe fermă, decuplate
 2008- „Health Check”: evaluarea progreselor reformei Fischler

Evoluția cadrului financiar agricol

Creată în ianuarie 1962, politica agricolă comună (PAC) se baza la vremea respectivă pe Fondul
european de orientare și garantare agricolă (FEOGA). În 1964, acest fond a fost împărțit în două
secțiuni, și anume secțiunea „Garantare” și secțiunea „Orientare”, care erau reglementate de
norme diferite.

 Secțiunea „Garantare”, de departe cea mai importantă, avea drept obiectiv finanțarea
cheltuielilor care decurgeau din aplicarea politicii piețelor și a prețurilor. Aceste cheltuieli
au un caracter imprevizibil și, în consecință, fac obiectul unor adaptări care vizează
ajustarea creditelor prevăzute la nevoile reale prin intermediul bugetelor rectificative. Ca
regulă generală, FEOGA-Garantare finanța în totalitate măsurile de intervenție de pe
piețe.
 Secțiunea „Orientare” contribuia la finanțarea operațiunilor de politică structurală și de
dezvoltare a zonelor rurale. Spre deosebire de FEOGA-Garantare, FEOGA-Orientare se
baza pe principiul cofinanțării.

Pentru a frâna creșterea cheltuielilor din cadrul PAC, din 1988, creditele alocate acestei politici
au făcut obiectul unei discipline bugetare stricte prin crearea unei linii directoare agricole cu
caracter multianual. Imediat după Tratatul de la Maastricht și după Consiliul European de la
Edinburgh (decembrie 1992), cadrul financiar a fost revizuit (pachetul „Delors II”). Acordul
interinstituțional din 1988 a fost înlocuit de un nou acord privind disciplina bugetară pentru
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

perioada 1993-1999. Decizia nr. 88/377/CEE a fost înlocuită cu Decizia nr. 94/729/CE, prin care
s-a confirmat principiul potrivit căruia disciplina financiară se aplică tuturor politicilor comune.
Agenda 2000 a preluat orientarea agricolă în cadrul perspectivelor financiare 2000-2006. În
paralel, mecanismele de finanțare a PAC au fost stabilite de noul Regulament (CE).

Cadrul financiar multianual pentru perioada 2007-2013 a fost aprobat în 2006. Rubrica 2 a
acestui cadru, „Conservarea și gestionarea resurselor naturale”, includea bugetul destinat
agriculturii și dezvoltării rurale, mediului și pescuitului (413 miliarde de euro la prețurile
curente, respectiv 42,3 % din totalul creditelor).

 Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 a împărțit FEOGA în două fonduri distincte, mai exact
Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală (FEADR). FEGA finanțează sau, uneori, cofinanțează împreună cu
statele membre cheltuielile aferente organizării comune a pieței (OCP), sprijinul direct
pentru ferme, contribuția Uniunii la măsurile de informare și promovare pentru produsele
agricole pe piața internă și în țările terțe, precum și diverse cheltuieli specifice ale
Uniunii, cum ar fi măsurile veterinare și colectarea și utilizarea resurselor genetice.
 Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 a fost însoțit de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005
privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FEADR, ca urmare a
particularităților financiare și de programare ale celui de-al doilea pilon al PAC. FEADR
cofinanțează îmbunătățirea competitivității sectorului agricol și a celui forestier, măsurile
de agromediu, îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale, încurajarea diversificării
economiei rurale, precum și constituirea de capacități locale (inițiativa LEADER).

(Tabel 1)
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Noul cadru financiar multianual stabilește un buget total pentru rubrica „Conservarea și
gestionarea resurselor naturale” (inclusiv PAC) de 373,17 miliarde de euro la prețurile din 2011,
adică 38,9 % din totalul creditelor de angajament pentru UE-28. Reglementarea piețelor agricole
și plățile directe reprezintă 28,9 % din totalul creditelor de angajament prevăzute. În plus,
măsurile de dezvoltare rurală reprezintă 8,8 % din această sumă. Astfel, bugetul destinat
agriculturii și dezvoltării rurale prevăzut pentru anul 2020 este de 49 de miliarde de euro, ceea ce
reprezintă 34,9 % din bugetul total, o cotă inferioară celei atribuite PAC la începutul
perspectivelor financiare (40,5 % în 2014).

(Tabel 1.1)
Cum este utilizat bugetul?
Bugetul PAC acoperă trei tipuri de cheltuieli:
1. Ajutorul destinat venitului agricultorilor și respectării unor practici agricole durabile: efectuarea
unor plăți directe, condiționate de respectarea standardelor europene stricte în ceea ce privește
siguranța alimentară, protecția mediului precum și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceste
plăți sunt finanțate integral de UE și reprezintă aproximativ 70% din bugetul PAC. Reforma din
iunie 2013 prevede ca 30% din plățile directe să fie legate de respectarea, de către agricultorii
europeni, a practicilor agricole durabile, favorabile calității solurilor, biodiversității și mediului
în general, precum, de exemplu, diversificarea culturilor, menținerea pășunilor permanente sau
conservarea unor zone ecologice în cadrul exploatațiilor.
2. Măsurile de sprijinire a pieței: activate, de exemplu, atunci când proastele condiții climatice
destabilizează piețele. Aceste plăți reprezintă mai puțin de 10% din bugetul PAC.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

3. Măsurile de dezvoltare rurală: măsuri menite să ajute agricultorii să își modernizeze exploatațiile
agricole și să devină mai competitivi, asigurând totodată protecția mediului și contribuind la
diversificarea activităților agricole și neagricole și la vitalitatea comunităților rurale. Aceste plăți
sunt finanțate parțial de statele membre, sunt, în general, multianuale și reprezintă aproximativ
20% din bugetul PAC.
Aceste trei tipuri de ajutoare sunt profund interconectate și trebuie să fie gestionate în mod
coerent. De exemplu, plățile directe le garantează agricultorilor un venit stabil și, în același timp,
îi recompensează pentru că oferă servicii de protecție a mediului de interes public. În mod
similar, măsurile de dezvoltare rurală facilitează modernizarea exploatațiilor, încurajând, în
același timp, diversificarea activităților în zonele rurale.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Cine gestioneaza banii?

Responsabilitatea finala pentru implementarea bugetului îi revine Comisiei Europene. În

practică,cea mai mare parte a fondurilor UE(aprox.80%) este cheltuită cu statele membre,în baza
a ceea ce se numește chestiune repartizată. Autoritățile din statele membre(de
exemplu,ministerele pentre dezvoltare rurala) sunt cele care gestioneaza cheltuielile,sub
supravegherea Comisiei. Bugetul UE este supus unor norme si reglementari specifice si controlat
de mai multe instante.

Sursele de finantare si ponderea fiecarei surse in totalul finantarii sunt structurate astfel:

Surse de finantare Pondere in total -%-

Buget de stat 99,692
Fonduri externe nerambursabile 0,305
Venituri proprii 0,003
Total surse 100,000
(Tabel 1.2)
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Capitolul 2
Pilonul I este orientat spre agricultura ca si ramura economica, cu plati directe (denumite si
subventii) si interventii de piata (PAC-ul traditional).Acesta include plati directe, adica subventii
dupa schemele pentru un singur fermieri si pentru o singura zona.

Pilonul II este orientat spre dezvoltarea rurala (modernizarea satelor si agriculturii, dezvoltarea
de ramure economice alternative, protejarea mediului si peisajului rural).

La baza PAC stau 2 piloni si anume:

 Pilonul I – Organizatii Comune de Piata (set comun de reguli, mecanisme si instrumente
care reglementeaza productia, comertul si prelucrarea produselor agricole in cadrul tarilor
din Uniunea Europeana )
Contine masuri de marketing:
-Masuri de piata (pretul de interventie; subventii la export);
-Ajutoare financiare (subventii): plăţi directe;
-Cote de productie si cantitati maxim garantate, plafoane nationale.
Urmareste:
 Cresterea productivitatii agricole prin promovarea progresului tehnic si a
dezvoltarii rationale a productiei (in conditiile unei dezvoltari durabile);
 Asigurarea unui standard satisfacator de viata (nivel de trai echitabil)
pentru cei care muncesc in mediul rural;
 Asigurarea abundentei ofertelor (siguranta aprovizionarii);
 Asigurarea unor preturi rezonabile pentru consumator;
 Siguranta alimentelor.

 Pilonul II – Dezvoltare rurala (masuri structurale care urmaresc dezvoltarea armonioasa

a zonelor rurale); contine masuri insotitoare si masuri pentru modernizarea si
diversificarea exploatatiilor agricole.
Urmareste:
 Imbunatatirea competitivitatii sectorului agricol si forestier;
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

 Imbunatatirea mediului in zona rurala;

 Imbunatatirea calitatii vietii in mediul rural si incurajarea diversificarii
activitatilor non-agricole;
 Construirea unei capacitati locale pentru ocupare si diversificare.
Cele 4 axe tematice 2007-2013 (linii directoare strategice in Politica de Dezvoltare
Rurala a UE):
Axa 1: Imbunatatirea competitivitatii sectoarelor agricol si silvic
Axa 2: Imbunatatirea mediului si a zonelor rurale
Axa 3: Imbunatatirea calitatii vietii si diversificarea economiei rurale
Axa Leader: Stimularea initiativelor locale (dezvoltarea capacitatii antreprenoriale
locale)
Comisia a stabilit trei priorități globale pentru politica de dezvoltare rurală in perioada 2014-
2020:

1. promovarea competitivității agriculturii;

2. asigurarea gestionării sustenabile a resurselor naturale și a acțiunilor climatice;
3. obținerea dezvoltării teritoriale echilibrate a economiilor și comunităților rurale, inclusiv
crearea și menținerea de locuri de muncă.

Aceste obiective principale corespund următoarelor șase priorități ale UE pentru politica de
dezvoltare rurală:

1. stimularea transferului de cunoștințe în domeniul agriculturii, al activităților forestiere și

în zonele rurale;
2. creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității
exploatațiilor;
3. promovarea organizării lanțului alimentar și a gestionării riscurilor în agricultură;
4. refacerea, conservarea și consolidarea ecosistemelor care depind de agricultură și de
activități forestiere;
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

În 2007 bugetul total a fost de 126,5 miliarde euro, ceea ce echivalează cu aproximativ 2% din
cheltuielile publice ale statelor membre. Din cele şase linii bugetare, cea mai mare proporţie este
alocată pentru creşterea durabilă (43,3% din bugetul total) şi pentru resursele naturale (44,5% din
bugetul total). PAC, care include cheltuielile pentru agricultură şi ajutoarele directe şi
dezvoltarea rurală, stă sub linia bugetară a resurselor naturale, împreună cu mediul; În cadrul
liniei bugetare a resurselor naturale, PAC însumează aproximativ 43,6% din bugetul UE, iar
mediul 0,2%. UE cheltuieşte pe PAC o sumă de 55,1 miliarde euro în 2007. În jur de 77% din
aceasta este alocată pilonului 1, restul de 23% pentru Pilonul 2. Valoarea Pilonului 2 este mai
departe sporită de cofinanţarea naţională. Pilonul 1 nu este cofinanţat.

 Suma alocată României în bugetul anului 2008 a fost de 2,6 mld. euro. Cea mai mare
parte a acestor bani se regăseşte la categoria 2 – Agricultură, mediu şi dezvoltare rurală.
Aceasta sumă nu a reprezentat în 2008 decât 30% din suma pe care o primesc fermierii
vestici, iar procentul va creşte treptat până la 100% în 2016.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Acţiuni aferente cadrului financiar multianual (CFM) 2007 – 2013:

- înregistrarea unei rate ridicate de absorbţie curentă pentru anul 2016, astfel încât față de finalul
anului 2015, aceasta a crescut cu aprox. 20 puncte procentuale, de la aprox. 63% la aprox. 83%
(aprox. 15,5 miliarde euro) la 31 decembrie 2016;

- transmiterea Comisiei Europene spre rambursare a aplicațiilor de plată finale în conformitate cu

prevederile regulamentelor europene aplicabile acestui cadru financiar;

- valoarea totală solicitată CE a fost de aprox. 16,73 miliarde euro, ceea ce reprezintă cca.
95,23% din alocarea UE aferentă acestor programe;

- maximizarea absorbției prin identificarea de proiecte retrospective și introducerea cheltuielilor

aferente în aplicații de plată pentru a fi rambursate de către Comisia Europeană;

- completarea/modificarea cadrului legal și procedural la nivelul întregului sistem de gestionare a

fondurilor structurale și de coeziune pentru procesul de închidere a exercițiului de programare
2007-2013;

- aprobarea de către Guvern a listelor proiectelor fazate și nefuncționale.

 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Instrumente structurale Cadrul financiar Multianual (CFM) 2007-2013

În cadrul obiectivului „Convergenţă”, din alocarea UE de 17,57 miliarde euro pentru cele 7
programe operaţionale35 finanţate, au fost contractate fonduri UE în valoare de aprox. 20
miliarde euro reprezentând 108%.

Rata de absorbţie curentă

Valoarea aplicațiilor de plată care a fost declarată Comisiei Europene este de 16,73 miliarde
euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie curentă de aprox. 95,23% din alocarea UE pentru
perioada 2007 - 2013.

Rata rambursărilor

Suma totală primită de România de la Comisia Europeană pentru perioada 2007 - 2013 este de
16,99 miliarde euro, ceea ce reprezintă aprox. 96,69% din alocarea UE pentru perioada 2007 -
2013. Din această sumă, 2,17 miliarde euro reprezintă prefinanţări, în timp ce 14,88 miliarde
euro reprezintă sume rambursate de către Comisia Europeană, rata rambursărilor fiind de 84,7%
din totalul alocat pentru perioada 2007 - 2013.

Repartizarea pe tipuri de fond a sumelor solicitate CE și rambursate de către aceasta, se prezintă

astfel:

(Tabel 2.1.)-mil.euro-
Fond Sume solicitate Sume rambursate
Fondul European de Dezvoltare Regională 8.250 7.333

Fondul de Coeziune 5.365 5.030

Fondul Social European 3.114 2.518

În perioada 2014 - 2020 alocarea pentru PAC la nivelul UE a fost de 408 mld. euro, o crestere cu
aproximativ 18% fata de perioada 2007-2013, din care 312,7 mld. euro prin Fondul European de
Garantare Agricolă (FEGA) pentru Pilonul 1 și 95,6 mld. euro prin Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) pentru Pilonul 2.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

 Situatia plafoanelor pentru platile directe pentru Romania, pe anii financiari 2014-2020,
conform Cadrului Multianual Financiar si de finantare a Politicii Agricole Comune,
2014- 2020, elaborat de Comisia Europeana se prezinta, astfel:
(Tabel 2.2.)
An financiar 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Valoare plafon FEGA – 1.600,0 1.772,5 1.801,3 1.872,8 1.903,2 1.903,2
SAPS Romania(mil.euro)
Total 2015-2020 10.853,0

La aceste sume se vor adauga sumele necesare pentru finantarea masurilor de piata, a restitutiilor
la export si a programelor de promovare a produselor agricole pe pietele tarilor terte.

Alocarea financiara a PNDR 2014-2020, impartita pe ani este urmatoarea:

(Tabel 2.3.) -milioane euro-

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 TOTAL
0,0 1.723,26 1.751,61 1.186,54 1.184,73 1.141,93 1.139,93 8.128,00

Alocarea publica totala este impartita pe 6 prioritati de dezvoltare rurala (PDR), conform PNDR
2014-2020:
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

1. PDR 1 ”Incurajarea transferului de cunostinte si a inovarii in agricultura, silvicultura si zonele

rurale” – alocare de 169,28 mil. euro;

2. PDR 2: ”Cresterea viabilitatii fermelor si a competitivitatii tuturor tipurilor de agricultura in

toate regiunile si promovarea tehnologiilor agricole inovatoare si a gestionarii durabile a
padurilor” – alocare de 1.864,16 mil. euro;

3. PDR 3: ”Promovarea organizarii lantului alimentar, inclusiv a sectoarelor de prelucrare si

comercializare a produselor agricole, a bunastarii animalelor si a gestionarii riscurilor in
agricultura”- alocare de 995,37 mil. euro;

4. PDR 4: ”Refacerea, conservarea si consolidarea ecosistemelor legate de agricultura si

silvicultura” – alocare de 2.813,74 mil. euro;

5. PDR 5: ”Promovarea utilizarii eficiente a resurselor si sprijinirea tranzitiei catre o economie

cu emisii reduse de carbon si rezistenta la schimbarile climatice in sectoarele agricol, alimentar si
silvic” – alocare de 1.025,84 mil. Euro;

6. PDR 6: ”Promovarea incluziunii sociale, a reducerii saraciei si a dezvoltarii economice in

zonele rurale”- alocare de 2.563,69 mil. euro

Acţiuni aferente CFM 2014 – 2020:

- implementarea programelor operaționale aferente cadrului financiar 2014 - 2020 prin lansarea
ghidurilor solicitantului și a apelurilor de proiecte, inclusiv semnarea de contracte de finanțare și
efectuarea de plăți către beneficiari;

- asigurarea unui dialog mai eficient cu beneficiarii fondurilor europene;

- creșterea transparenței modului de implementare a programelor operaționale finanțate din

fonduri europene;

- transpunerea în legislația națională a noilor directive europene în domeniul achizițiilor publice

şi a cadrului instituţional aferent sistemului naţional de achiziţii publice, cu sprijinul instituțiilor
de specialitate;

- transmiterea către Autoritatea de Audit a documentelor aferente pachetelor de desemnare 109

 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

pentru toate programele operaționale și obținerea acreditării pentru toate autoritățile de

management.

- finalizarea procesului de desemnare a autorităților implicate în sistemul de management și

control al fondurilor, proces care a implicat evaluarea acestora de către Autoritatea de Audit din
România și emiterea unei opinii cu privire la conformitatea sistemului cu cerințele de acreditare;

- implementarea de măsuri de simplificare și debirocratizare

În exercițiul financiar 2014-2020 alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din
care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica
Agricolă Comună şi Politica Maritimă Integrată.

(Tabel 2.4.)

Programelor Operaţionale sprijinite din FESI 2014-2020 li se adaugă Programul Operaţional

Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, cu finanţare din Fondul European pentru Ajutorarea
Persoanelor cele mai Defavorizate (FEAD), cu o alocare totală de 519 milioane euro (din care
contribuția UE este de 441 milioane euro) pentru perioada 2014-2020 şi Programele de
cooperare teritorială europeană, cu o alocare totală de aprox. 787 milioane euro (din care
contribuția UE este de aprox. 670 milioane euro) din fondurile aferente obiectivului cooperării
teritoriale europene. Pe baza lecțiilor învățate în perioada 2007-2013 și a noilor provocări pe care
le aduce arhitectura specifică fondurilor pentru perioada 2014-2020, este avută în vedere
dezvoltarea unui mecanism de coordonare cu structuri pe 3 niveluri (coordonare strategică,
coordonare la nivel tematic și la nivel operațional), așa cum a fost stabilit la nivelul Acordului de
Parteneriat.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

(Tabel 2.5.)
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

CONCLUZIE
Pe lângă beneficii care decurg automat din calitatea de stat membru al UE, participarea la
sistemul bugetar comunitar oferă potenţiale beneficii atât în sume absolute, cât şi structurale.
Acestea din urmă provin din faptul că sumele alocate din bugetul comunitar sunt transferate şi
cheltuite în cadrul unor programe bine stabilite, cu mecanisme exigente de gestionare şi control.
În cazul României putem spune că şi o balanţă echilibrată a transferurilor financiare cu UE ar fi
un avantaj. Asta deoarece sume de bani care altfel s-ar irosi pe cheltuieli curente sau proiecte de
investiţii care nu se mai finalizează sunt direcţionate către proiecte cu valoare adăugată
superioară, indiferent dacă acestea finanţează investiţii publice sau private.

Pentru a obţine cât mai mult de pe urma participării la diversele programe europene, România
trebuie să creeze condiţiile interne pentru absorbţia fondurilor. Sumele cheltuite de la bugetul
naţional pentru funcţionarea structurilor implicate în evaluarea, aprobarea şi gestionarea cererilor
de fonduri sunt neimportante pe lângă beneficiile uriaşe ale unei absorbţii cât mai mari:
proiectele de infrastructură se transformă în reduceri ale costurilor pentru firme şi populaţie,
investiţiile private creează locuri de muncă, degrevând statul de plata ajutorului de şomaj şi
generând venituri suplimentare din taxe şi impozite. Chiar şi în vremuri de criză, aceste structuri
trebuie să funcţioneze la capacitate maximă, pentru că ele nu consumă resursele statului, ci
generează economii şi venituri odată cu implementarea fiecărui proiect.
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI
ECONOMIE AGROALIMENTARA SI A MEDIULUI

Bibliografie

 http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2012/09/CRPE-Policy-Memo-nr.8-Romania-si-
reforma-bugetului-comunitar1.pdf
 file:///C:/Users/Toshiba/Desktop/PAC/Surse/PNDR_2007-2013_versiunea-
septembrie2015.pdf
 file:///C:/Users/Toshiba/Desktop/PAC/Surse/brosura-APPRS-PAC.pdf
 https://www.madr.ro/pndr-2007-2013/programul-national-pentru-dezvoltare-rurala-2007-
2013.html
 http://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/108/primul-pilon-al-pac-i-organizarea-
comuna-a-pietelor-ocp-pentru-produsele-agricol