Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
James Cook
James Cook
2
demonstrat calități de marinar, aptitudini de explorator și cartograf, curaj fizic și
capacitatea de a-și conduce oamenii în condiții vitrege.
Cook a fost ucis în Hawaii în timpul unei altercații cu băștinașii în timpul
celei de-a treia călătorii de explorare în Pacific în 1779. A lăsat în urmă o
moștenire de cunoștințe științifice și geografice ce au influențat succesorii săi
inclusiv în secolul al XX-lea iar numeroase memoriale i-au fost dedicate în toată
lumea.
4
când a fost temporar comandantul navei Cruizer, o navă mică atașată la Eagle în
timpul unei misiuni de patrulare.
În 1757 Cook a absolvit examinările de comandant la Trinity House
în Deptford, ceea ce îi permitea să navigheze o navă a Regelui. S-a alăturat apoi
fregatei HMS Solebay în calitate de comandant sub căpitanul Robert Craig.
În timpul Războiului de șapte ani Cook a navigat în America de Nord în
calitate de comandant al navei Pembroke. În 1758 a luat parte la ambițiosul asalt
de capturare a fortăreței din Louisbourg de la francezi, după care a participat la
asediul orașului Quebec. A dovedit un talent pentru explorare și cartografiere și
a fost responsabil pentru cartografierea celei mai mari părți a intrării în Râul
Sfântul Laurențiu în timpul asediului.
Aptitudinea lui Cook pentru explorare a fost exploatată în anii 1760
pentru cartografierea coastei zimțate a insulei Newfoundland la bordul navei
HMS Grenville. A explorat partea nord-vestică în 1763 și 1764, coasta sudică în
1765 și 1766 și coasta vestică în 1767.
Prima călătorie (1768 - 1771)
5
continentul Terra Australis. Cook a pornit spre Noua Zeelandă și a cartografiat
întreaga zonă de coastă cu doar câteva greșeli minore. Apoi a călătorit spre vest,
ajungând pe coasta sud-estică a Australiei pe 19 aprilie 1770, fiind astfel primul
contact european cu coasta continentului.
Pe 23 aprilie a făcut primele observații înregistrate asupra băștinașilor
australieni pe insula Brush. Pe 29 aprilie Cook și echipajul său au realizat prima
debarcare pe continent în locul numit astăzi Peninsula Kurnell, pe care el l-a
numit „Golful Botanic" după specimenele unice colecționate de botaniștii
Joseph Banks și Daniel Solander. Aici Cook a realizat primul contact cu un
trib aborigen cunoscut sub numele de Gweagal.
După plecarea din Golful Botanic Cook a continuat spre nord unde a avut
loc un incident pe 11 iunie când nava Endeavour a eșuat pe un banc de nisip
în Marea Barieră de Corali. Nava a fost puternic avariată iar călătoria a fost
amânată aproape șapte săptămâni cât au avut loc reparațiile pe plajă (în
apropierea portului orașului Cooktown, Queensland de astăzi), la gura de
vărsare a râului Endeavour. O dată ce reparațiile au fost finalizate călătoria a
continuat prin Strâmtoarea Torres iar pe 22 august a debarcat pe Insula
Posesiunii pe care a declarat-o teritoriu britanic. S-a întors apoi în Anglia prin
Batavia (astăzi Jakarta, Indonezia), unde o bună parte din echipajul său a murit
de malarie, Capul Bunei Speranțe și Insula Sfânta Elena, ajungând în Anglia pe
12 iulie 1771.
Jurnalele lui Cook au fost publicate după întoarcerea sa în Anglia și a
devenit un erou pentru comunitatea științifică. În rândul publicului larg
botanistul Joseph Banks era adevăratul erou. Banks chiar a încercat să preia
comanda celei de-a doua călătorii a lui Cook dar s-a retras înainte ca expediția
să înceapă iar Johann Reinhold Forster și fiul său Georg Forster au fost aleși ca
oamenii de știință pentru această călătorie. Fiul lui Cook, George, s-a născut cu
cinci zile înainte de a pleca în călătorie:
6
Traseele celor trei călătorii ale lui Cook. Prima călătorie este marcată cu roșu, a
doua cu verde iar a treia cu albastru. Ruta echipajului lui Cook de după moartea
acestuia este marcată cu linia albastră întreruptă
A doua călătorie (1772-1775)
La puțin timp după întoarcerea din prima călătorie, Cook a fost promovat
la gradul de comandor în august 1771. Apoi, în 1772 a fost însărcinat de Royal
Society pentru a căuta ipoteticul Terra Australis. În prima călătorie Cook a
demonstrat prin circumnavigarea Noii Zeelande faptul că nu este atașată unui
continent mai mare aflat la sud. Deși a cartografiat aproape întreaga coastă
estică a Australiei, demonstrând că este de dimensiuni continentale, Terra
Australis se credea că este mai la sud. Deși s-a demonstrat contrariul, Alexander
Dalrymple și alții din Royal Society erau convinși că acest continent masiv
trebuie să existe mai la sud.
Cook a primit comanda navei HMS Resolution în această călătorie iar
Tobias Furneaux a primit comanda celei de-a doua nave, HMS Adventure.
Expediția lui Cook a circumnavigat globul la latitudini foarte sudice, fiind unul
dintre primii care să treacă de Cercul Polar de Sud pe 17 ianuarie 1773. A
explorat, cartografiat și luat în posesiune britanică Georgia de Sud, explorată de
Anthony de la Roché în 1675, descoperită și numită de Clerke Rocks
și Insulele Sandwich de Sud. În ceața antarctică, Resolution și Adventure, s-au
separat. Furneaux s-a îndreptat spre Noua Zeelandă, unde a pierdut o parte din
oameni în urma confruntărilor cu populația Māori după care s-a întors în
Anglia, în vreme ce Cook a continuat să exploreze zona antarctică, ajungând la
71°10'S pe 31 ianuarie 1774.
Cook aproape a ajuns pe continentul Antarctica dar a trebuit să se
îndrepte spre Tahiti pentru reaprovizionare. Apoi a reluat traseul sudic în a doua
7
tentativă eșuată de a găsi presupusul continent. În această parte a călătoriei
Cook a luat cu el un tânăr Tahitian pe nume Omai, care s-a dovedit având
cunoștințe mai slabe despre Pacific decât Tupaia din prima călătorie. În timpul
călătoriei de întoarcere din 1774 a debarcat în Insulele Tonga, Insula
Paștelui, Insula Norfolk, Noua Caledonie și Vanuatu. Raportul dat la întoarcere
a eliminat interesul pentru mitul continentului Terra Australis.
Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/James_Cook
https://www.who2.com/bio/james-cook/
https://www.britannica.com/biography/James-Cook
https://www.britannica.com/biography/James-
Cook/media/135983/216843