“Morometii” – tema si viziunea despre lume

Actiunea primului volum se desfasoara pe parcursul verii anului 1937,

primele trei zile ale istoriei fiind surprinse in prima parte a volumului. Volumul al II-
lea surprinde evenimentele ce vor avea loc dupa fuga fratilor Nila, Paraschiv si
Achim, incepand cu 1938, continuand cu anii razboiul si prezentand detaliat modul
in care isi pune amprenta asupra satului romanesc instaurarea regimului comunist
dupa 1945.

Spatiul actiunii este reprezentat de satul Silistea-Gumesti, spatiu ce se

dezvolta intai in jurul gospodariei Morometilor si cuprinde si alte gospodarii,
ajungand pana la poiana lui Iocan, ce capata simbolic statutul unei “Agora”. Ulterior,
prin calatoriile intreprinse de Moromete la munte sau la oras, spatiul se extinde.
Volumul al II-lea adauga spatiului naratiunii si calatoria lui Moromete la Bucuresti,
pentru a-si vedea baietii si ajunge pana la coturile Donului, locul unde Nila va muri in
timpul razboiului.

Primul volum prezinta intamplarile care au loc in satul din Campia Dunarii in
vara lui 1937. O prima scena definitorie pentru viziunea pe care Preda o propune in
roman este cea a cinei. Secventa propune imaginea mesei rotunde, care sugereaza
egalitatea dintre membrii familiei, egalitate ce se va dovedi a fi doar o iluzie, fiindca
cel care stapaneste masa este tatal, Ilie Moromete. Confruntandu-se cu probleme
din cauza datoriilor acumulate, perceptorii dand tarcoale regulat casei familiei
Moromete, Ilie decide sa taie salcamul aflat in gradina surorii sale, Guica Moromete,
pentru a-l vinde lui Tudor Balosu. Scena are un caracter simbolic, deoarece copacul
este un “axis mundi”, universul satului organizandu-se parca in functie de el. In zorii
unei zile de duminica, mascandu-si tristetea cu ajutorul tacerii sau a ironiilor
adresate lui Nila, Moromete taie copacul, prabusirea acestuia anuntand viitoarea
desagregare a familiei.

Volumul al II-lea relateaza evenimentele succesoare plecarii fratilor Nila,

Paraschiv si Achim din SilisteaGumesti. Daca primul volum propune viata familiei
Moromete de dinainte de razboi, volumul al II-lea este centrat pe imaginea
instaurarii regimului comunist si influentele acestui proces asupra satul si familiei
traditionale romanesti. Este prezentat modul in care familia Moromete se
dezintegreaza treptat, mai ales dupa ce Catrina il paraseste pe Moromete, este
evidentiata evolutia destinului lui Niculaie Moromete si soarta satului Silistea-
Gumesti, pus in fata colectivizarii socialiste.

Cititorul poate sesiza, la nivel intentiilor autorului, atitudinea polemica a

acestuia atat in privinta modului in care figura taranului roman a fost intiparita in
mentalul coletiv romanesc, prin intermediul romanelor lui Liviu Rebreanu, cat si fata
de ideologia ce a fundamentat romanul modernist. Astfel, desi modernismul
pretindea ca protagonistul romanului de analiza sa fie un intelctual, deoarece acesta
poate avea o viata spirituala complexa, Marin Preda reuseste sa construiasca un
protagonist taran cu o viata psihologica complexa. De asemenea, Polina, cea care se
va indragosti de baiatul lui Tudor Balosu, pare a fi gandita prin antiteza la Ana din
romanul “Ion”. Conditia Anei era una tragica, ea fiind o victima a conditiei de femeie
ce traia in mediul rural; in schimb, Polina pare a fi o femeie voluntara care isi decide
singura destinul.