III.2.

Formarea viiturii

Apa provenita din precipitatii sau/si topirea zapezii se

scurge partial pe suprafata BH spre albie unde da
nastere undei de viitura, iar partial se infiltreaza in teren.

Caracteristicile viiturii sunt dependente de:

-caracteristicile scurgerii in BH (coeficient de scurgere <1,

influentat de altitudine, umiditatea teren, impadurire)

-caracterisicile precipitatiilor

-suprafata bazinului hidrografic (BH)

Coeficientul de scurgere este:

Influenta umiditatii terenului,

a intensitatii precipitatiilor si impaduririi
asupra debitului maxim
este ilustrata de grafice precum

Influenta umiditatii initiale a terenului, u,

asupra debitelor maxime
ale undei de viitura β (%)
Influenta coeficientului de impadurire
asupra debitului maxim

Influenta intensitatii precipitatiilor I asupra

debitelor maxime ale undei de viitura
Coeficientul de atenuare:
β=Q max impadurit/Qmax despadurit este
dependent de coeficientul de impadurire:

Coeficientul de impadurire:
Cp=Simpadurit/S total
III.3.Compunerea viiturilor
-sectiuni aval de confluente - unda de viitura = rezultat
suma unde viitura cursuri apa amonte

-distanta intre sect L1-3 cursuri de apa - viiturile ajung in

L1 cu decalaje timp diferite - debitul inregistrat in L1 <
Σviituri
-compunere unde viitura in L1 (ploaie pe intreg BH
amonte), (BH asemanatoare ca marime si caracteristici
scurgere) - ΣQhidrografe moment i
Hidrograf rezultat = suma hidrografe in fiecare moment in sectiunea L1
-front ploaie parcurge BH din aval spre amonte:
-decalaj timp intre componente in L1 este mai mare,
-Q max <Q ploaie generala

-front ploaie parcurge BH din amonte spre aval:

-decalaj timp intre componente in L1 este mai mic,
-Q max >Q ploaie generala

-undele de viitura pot fi formate:

-ploi pe intreg BH
-ploi intense pe portiuni de BH – Qmax comparabil ploaie generala -
importanta deosebita practica - arata fragilitate scheme de lucrari
bazate pe acumulari care nu pot controla S insemnata BH.

-ipoteze ploaie adoptate pt determinare componente unda viitura - sa

fie comparabile = sa conduca la formare in L1 a Qmax cu ac p%.

-componente de pe afluenti pt ipoteza ploaie partiala in BH - conduc la

formare in L1 a Qmax cu ac p% cu ipoteza ploaie generala pe BH
-efect reducere Qmax acumulare asupra sectiunii
aval - stabilit in raport cu componenta din
sectiunea acumularii pentru sectunile aval, NU
cu unda de viitura din sect acumularii

-efect atenuare unda viitura in L1 acumulare

frontala pe curs principal - calcul ipoteza ploaie
generala pe BH cu p% = Σ viitura afluenti si curs
principal = viitura in regim natural (hidrograful
atenuat este inferior celui de pe curs principal,
cu decalaj in timp - marire durata)
-acumulare amonte de
afluenti - influenteaza
Qmax ipoteza ploaie
generala - NU este
eficienta ploaie partiala
pe afluenti

-uneori, datorita mod

compunere viituri -
realizare acumulari pe
un afluent amonte -
poate mari Qmax in
sect aval (se explica
prin decalare viiturii de
pe afluent spre virful
viiturii in L1)
Concluzie:

-dimensionare acumulari si CH aferente - se face functie

caracteristici viitura in sectiune acumulare

-efect hidrologic acumulare pt sectiuni aval - se determina

considerind componente unda viitura in sectiune
acumulare pentru sectiunea respectiva

-pt sectiunile aval - efectul hidrologic de atenuare al unei

acumulari se reduce

-simulari compunere viitura – se preteaza la realizarea

calcul electronic
III.4.Propagarea viiturii

Propagarea viiturii = deplasarea undei de viitura intre doua sectiuni ale unui
curs de apa (S1, S2)

Regimul de curgere al apei - neumiform si nepermanent (parametrii hidraulici

variaza in spatiu si timp), rar asimilat cu miscari lent variabile.
Viteza medie aproximativa de propagare a undelor de viitura, uv, pe sectorul
dintre S1 si S2 este:

uv = 0,7.umax, unde umax – viteza maxima de curgere a apei pe sectorul

considerat
-Timpul aproximativ de propagare τp intre S1 si S2

-Pe riurile interioare din Romania viteza medie de propagare a undelor de

viitura este de cca 5-6 km/h.

-Pe Dunare (sectorul PF1-Ceatal Izmail, L=1000 km) deplasarea monoundei

este de aprox. 100 km/zi (4,2 km/h), cu o durata de 10 zile.

-Timpul de propagare variaza neliniar in raport cu cota apei intre cele 2 sectiuni,
inregistrind o valoare minima in apropierea cotei de inundare, cind apa curge
insa in albia minora si are viteza maxima.

- La iesirea din albia majora apare o incetinire a vitezei de propagare datorita

scurgerii transversale si a pierderilor de energie in luncile cu multa vegetatie.
Intre cotele apei in sectiunea monte si cea aval, exista o corelatie exprimata
printr-o dreapta de regresie.
Corelatia dintre nivelurile din sectiuni si curba de variatie a timpului de
propagare in raport cu nivelul amonte permite prognozarea momentului de
producere a nivelului maxim in sectiunea aval si valoarea aproximativa a
acestuia.
Din analiza undelor de viitura pe tronsoane fara aport
lateral semnificativ se constata ca in timpul propagarii
unda sufera modificari:

-hidrograful aval are valoarea maxima mai mica decit cel

amonte, deoarece se atenueaza prin propagare

-valoarea maxima a undei aval se produce cu un decalaj

de timp T0 in raport cu valoarea maxima a undei
amonte

-volumul maxim acumulat in albie se realizeaza la

momentul cind debitelele amonte si aval devin egale;
volumul acumulat in albie provoaca reducerea
debitelor aval apoi, prin eliberarea treptata a acestui
volum, debitele aval sunt mai mari decit cele amonte.
Atenuarea undei la propagare se explica prin acumularea unui volum in faza de
crestere si eliberarea treptata a acestuia in faza de descrestere.
Calculele pentru determinarea undei de viitura propagata se bazeaza pe
utilizarea relatiilor:
Utilizind diferente finite se pot rescrie ecuatiile anterioare, se
egaleaza membrii din dreapta si se obtin valorile parametrilor T
si α:
Apare posibilitatea de calcul al undei de viitura propagata in aval cu conditia
cunoasterii undei de viituta amonte si a parametrilor ce caracterizeaza albia
T, α sau a, b, c.
Acesti parametri se pot determina considerind o pereche de hidrografe, efectiv
masurate.
Aplicind relatia

pentru cele doua hidrografe masurate efectiv se obtin valorile calculate

ale viiturii propagata in aval:
Din conditia de minimizare a functiei F in raport cu
parametrii a, b, c se obtine sistemul de ecuatii liniare
care permite calculul: