Exemplu audit .

Sa se stabileasca nivelul riscului de audit cu componentele sale: risc inerent, risc control risc de nedetectare,
cunoscand urmatoarele informatii:
1. Societatea auditata isi desfasoara activitatea in domeniul constructiilor (industriale, civile,etc)
2. Auditorul nu a mai efectuat audit in societatea respectiva.
3. Informaíile pe care le detine auditorul: managerii sunt bine pregatiti si au fost angajati dupa multe
schimbari de management .Consiliul de administratie a impus managerilor diminuarea refuzurilor de
calitate si cresterea rentabilitatii activitatii de proiectare si consultanta.Directorul tehnic este implicat in
activitatea de proiectare , ca manager de proiect.
4. Societatea utilizeaza credite pentru finantarea activitatilor si are dificultati in incasarea clientilor.
5. Exista control administrativ organizat , audit intern si control de calitate .
6. La controlul exercitat de Ministerul de finante, s-au constata nereguli in activitatea financiar contabila si
societatea a fost amendata cu suma de 220 mii lei.
7. Societatea este in litigiu cu 5 clienti , pentru suma de 2875.000 lei , faza de judecata:recurs. Se
estimeaza ca 2 din procese nu vor fi castigate datorita slabei reprezentari in instanta a societatii
.Auditorul a obtinut informatii de existenta unor conflicte de interese intre directorul economic si
serviciul juridic.
8. Datorita faptului ca nu au fost incasati multi clienti in perioada oct- dec.2012, societatea a inregistrat
intarzieri mari in plata salariilor , existand in luna decembrie un conflict de munca , care a fost
solutionat cu profesionalism de manageri.
9. Exista 4 obiective de investitii ( lucruari in curs de executie)- diferite stadii de executie , dificil de
evaluat si auditat.
10. Auditorul detine informatii despre lipsuri din gestiune , furturi de pe santiere si in contabilitatea
societatii , sunt evidentiati debitori in curs de lamurire(furturi cu autori neidentificati)
11. Auditorul a participat la lucrarile de inventariere a patrimoniului , mai putin la unul din blocurile de
locuinte , finalizat, dar care a intarziat receptia si

Consiliul de administratie cere emiterea unei opinii de audit asupra situatiilor financiare , pe baza informatiilor
furnizate de situatiile financiare , a celor obtinute de auditor, aplicand standardele de audit si folosind
rationamentul profesional.

RISCUL DE AUDIT.
În funcţie de factorii care favorizează apariţia şi nedescoperirea erorilor se definesc şi componentele
riscului de audit :
 riscul inerent
 riscul de control
 riscul de nedetectare
RA = RI x RC x RND

“Riscul inerent” reprezintă susceptibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de tranzacţii să conţină o
denaturare care ar putea fi semnificativă, individual sau cumulată cu denaturările existente în alte solduri sau
categorii de tranzacţii, presupunând că nu au existat controale interne adiacente.

“Riscul de control” reprezintă riscul ca o denaturare, care ar putea apărea în soldul unui cont sau într-o
categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau atunci când este cumulată cu alte
denaturări din alte solduri sau categorii, să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată la momentul oportun
de sistemele de contabilitate şi de control intern.
Cu cât sistemele de contabilitate şi de control funcţionează mai bine cu atât este mai redus riscul de control.

Mărimea riscului de control depinde de modul cum funcţionează sistemul contabil şi sistemul de control al
instituţiei bancare
“Sistemul contabil” reprezintă succesiunile de proceduri şi înregistrări ale unei entităţi prin care tranzacţiile sunt
prelucrate ca modalităţi de menţinere a înregistrărilor financiare. Astfel de sisteme identifică, asamblează, anali-
zează, calculează, clasifică, înregistrează, sintetizează şi raportează tranzacţiile sau alte evenimente.
 Funcţionarea sistemului contabil depinde de modul cum este proiectat sistemul, de modul cum este
implementat şi condus , de calitatea pregătirii profesionale ţi responsabilitatea personalului, de stabilitatea
normelor financiar contabile.
Acolo unde auditorul constată slabiciuni ale sistemului contabil, se aşteaptă să constate existenţa unor
informaţii eronate
Sistemul contabil are propriile mijloace de control asupra acurateţei şi exhaustivităţii înregistrării tranzacţiilor,
dar nu există certitudinea că acestea sunt utilizate.
“Sistemul de control intern” reprezintă toate politicile şi procedurile (controale interne) adoptate de conducerea
unei entităţi care ajută la îndeplinirea obiectivelor manageriale privind asigurarea, atât cât este posibil, a con-
ducerii sistematice şi eficiente a activităţii, inclusiv aderarea la politicile manageriale, protecţia activelor,
prevenirea şi detectarea fraudelor şi erorilor, acurateţea şi exhaustivitatea înregistrărilor contabile, precum şi
pregătirea în timp util a informaţiilor financiare credibile.
Sistemul de control poate sa ofere certitudinea că numărul şi amplitudinea erorilor rămase neidentificate au fost
diminuate astfel încât să nu afecteze într+o măsură semnificativă situaţiile financiare . Această stare se poate
obţine atunci când sistemul este proiectat corect, operează într+un mediu de control adecvat şi are proceduri
eficiente.
Dacă sistemul de control nu este puternic , el nu va putea preveni şi detecta informaţiile eronate semnificative.

“Riscul de nedetectare” reprezintă riscul ca procedurile de fond ale unui auditor să nu detecteze o denaturare ce
există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii şi care ar putea fi semnificativă în mod individual, sau
atunci când este cumulată cu denaturări din alte solduri sau categorii de tranzacţii.
Nivelul riscului de nedetectare este legat de procedurile de fond ale auditorului . După evaluarea riscului
inerent şi a riscului de control se determină riscul maxim accepotabil de nedetectare, astfel încât riscul de audit
să fie mai mic decât un nivel prestabilit/ de 5%)
Auditorul va planifica şi executa procedurile de fond necesare încât riscul de audit să fie redus la nivelul minim
acceptabil ( prin reducerea riscului de nedetectare, în condiâiile în care cunoaşte riscuzrile inerente şi de
control)
Cu cât riscul inerent şi cel de control au un nivel mai ridicat cu atât mărimea acceptată a riscului de
nedetectare trebuie să fie mai scăzută.

Factorii care influenţează mărimea riscului de audit .

La nivelul situaţiilor financiare pot să apară informaţii eronate determinate de :
- integritatea conducerii ( cînd un membru al conducerii nu este onest , situaţiile financiare pot conţine
informaţii care să nu reflecte corect tranzacţiile)
- experienţa şi cunoştinţele persoanelor care alcătuiesc conducerea entităţii schimbarea personalului de
conducere
- exercitarea de presiuni neobişnuite asupra membrilor conducerii (cerinţe pentru acordarea unor credite ,
cerinşe pentru menţinerea unui nivel de dobîndă, rentabilitate , natura, complexitatea şi extinderea
activităţii ( nomenclatorul produselor, serviciilor )

La nivelul conturilor şi al categoriilor de tranzacţii pot să apară erori determinate de :

 complexitatea tranzacţiilor care la înregistrare presupun utilizarea mai multor conturi, calcule de
repartizare pe conturi ( operaţiuni valutare complexe, operaţiuni pe piaţa ,monetară)
 înregistrarea unor operaţiuni care presupun un risc ridicat de estimare
 predispoziţia ridicată a unor active dezirabile la pierdere ,sau deturnare asociată cu un rulaj mare al
acestor active( numerarul)
 existenţa unor corecturi realizate în exerciţiul auditat pentru operaţiuni înregistrate în exerciţiul anterior
 finalizarea unor tranzacţii neobişnuite sau compleze la sfîrţitul exerciţiului financiar sau în special în
acest moment
 existenţa unor tranzacţii care nu se derulează în mod obişnuit
 existenţa unor tranzacţii cu părţi afiliate
 utilizarea calculatoarelor la prelucrarea informaţiilor financiare
LISTĂ DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT GENERAL
Iniţiale Data
Client: Firma SA Întocmit de: MC 15.01.2000
17.01.2000
Perioada auditată: 31.12.1999 Revizuit de: JEB
Da Nu

1. Managementul
(a) Le lipsesc managerilor cunoştinţele şi experienţa necesare pentru a
conduce societatea?
(b) Au managerii tendinţa de a angaja societatea în asocieri cu grad de risc
ridicat?
(c) Au avut loc schimbări ale managerilor cu funcţii cheie în cursul
exerciţiului financiar?
(d) Există anumite cerinţe privind menţinerea unui nivel al rentabilităţii sau
îndeplinirea unor obiective? (de ex. Pentru îndeplinirea unor cerinţe din partea
creditorilor)
(e) Are rezultatul raportat o semnificaţie personală pentru manageri? (de ex.
prime legate de profit)
(f) Controlul administrativ şi cel exercitat de manageri sunt slabe?

(g) Lipsesc sistemele informatice manageriale performante?

Sunt managerii implicaţi concret în sarcinile zilnice? (Această întrebare este

relevantă numai dacă se identifică un risc la punctul (d) sau (e) de mai sus)

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE MANAGEMENT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaţii ...........................................

2. Contabilitate

(a) Este funcţia contabilităţii descentralizată?

(b) Le lipsesc personalului din contabilitate instruirea şi capacitatea de a-şi
duce la îndeplinire sarcinile care le revin?
(c) Există probleme de atitudine sau de moral scăzut în departamentul de
contabilitate?
(d) Există riscul comiterii unor erori ca urmare a faptului că angajaţii
societăţii lucrează sub presiune?

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI CONTABIL

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaţii

3. Activitatea societăţii auditate

(a) Îşi desfăşoară societatea activitatea într-un sector cu risc ridicat?
(b) Există vreun creditor – terţă parte cu o importanţă individuală
semnificativă?(credit bancar)
 (c) Există o concentrare de acţiuni sau de drepturi de vot mai mare de 25%
în posesia unor membrii ai Consiliului de Administraţie fără funcţie executivă?
(d) Se anticipează că afacerea (sau o parte din ea) ar putea fi vândută în
viitor?
(e) A fost preluat controlul societăţii de altcineva în ultimele 12 luni?
(f) Este societatea insolvabilă?

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE AFACERI

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaţii ..............................

CONTINUARE
4. Auditul societăţii
(a)Este prima dată când firma va audita acest client?

(b)S-a exprimat în raportul de audit o opinie cu rezerve semnificative în

vreunul din ultimii doi ani?
(c)Aţi descrie relaţia cu societatea-client ca fiind “conflictuală” sau “în
deteriorare”?
(d)Există presiuni legate de onorarii sau de timp?
(e)Există un număr însemnat de operaţiuni “greu de auditat”?

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI DE AUDIT

FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT
Explicaţii ................................

EVALUARE GENERALĂ A RISCULUI INERENT

Pe baza celor de mai sus:
FOARTE SCĂZUT/SCĂZUT/MEDIU/RIDICAT
Secţiunea F2

LISTA DE VERIFICARE A RISCULUI INERENT SPECIFIC

Iniţiale Data
Client: Firma S.A. VEGA Întocmit de: MC 15.01.2011
17.01.2011
Perioada: 31.12.2010 Revizuit de: DN

Mărimea eşantionului
Ref. Factorul iniţial de risc
Riscuri inerente specifice sit. (la F3)
Riscul inerent general = Î1 Î2 Î3 Î4 Î5 Î6 Evaluare
mediu
Imobilizările corporale şi Mediu 100%
necorporale
Stocuri şi producţie în curs Mediu 70%
de execuţie – cantităţi
Stocuri şi producţie în curs Mediu 70%
de execuţie – evaluare
Debitori Mediu 70%
Conturi la bănci şi casa – Mediu 70%
plăţi
Conturi la bănci şi casa – Mediu 70%
încasări
Conturi la bănci – Mediu 70%
confruntate cu extrasele de
cont
Creditori Mediu 70%
Creditori pe termen lung Mediu 70%
Vânzări Mediu 70%
Cumpărări Mediu 70%
Cheltuieli Mediu 70%
Salarii şi indemnizaţii Mediu 70%
Alte secţiuni de audit Mediu 70%
Balanţa de verificare şi Mediu 70%
înregistrări contabile
Situaţii financiare Mediu 70%
preliminare şi înregistrări
după sfârşitul exerciţiului

RISCURI INERENTE SPECIFICE ŞI MĂRIMEA EŞANTIOANELOR INIŢIALE

Număr de riscuri NIVEL GENERAL DE RISC INERENT
inerente specifice
identificate
Foarte scăzut Scăzut Nivel mediu Nivel ridicat
0, 1 sau 2 riscuri 23% 50% 70% 100%
3 sau 4 riscuri 50% 70% 100% 100%
5 sau 6 riscuri 70% 100% 100% 100%

ÎNTREBĂRI PRIVIND RISCURILE INERENTE SPECIFICE

Î1 Sistem expus erorilor /sistem inadecvat /sistem manual necomputerizat?

Î2 Contabil responsabil pentru domeniul acesta slab pregătit profesional?
Î3 Operaţiuni complexe (natura operaţiunii efective, nu modul cum este ea înregistrată)?
Î4 Risc de pierderi /deturnări de fonduri / fraudă?
Î5 Multe judecăţi profesionale /calcule?
Î6 Operaţiuni neobişnuite (natura operaţiunii sau natura procesului în afara sistemului)?

Pragul de semnificatie in audit (ISA 320 Pragul de semnificatie).

Potrivit standardelor internationale de audit , auditorul trebuie sa ia in consideratie pragul de semnificatie si relatia
acestuia cu riscul de audit.
Obiectivul unui audit al situatiilor financiare este de a permite unui auditor exprimarea unei opinii, potrivit careia
situatiile financiare au fost intocmite , sub toate aspectele semnificative , in conformitate cu un cadru general de
raportare financiara
1. Relatia dintre pragul de semnificatie si riscul de audit.
Exista o relatie innves proportionala intre nivelul pragului de semnificatie si riscul de audit si anume cu cat este mai
inalt nivelul pragului de semnificatie, cu atat este mai scazut riscul de audi si invers.De exemplu , daca dupa
planificarea procedurilor de audit, auditorul determina ca nivelul acceptabil al pragului de semnificatie este scazut,
atunci riscul de audit este crescut.
2.Relatia dintre pragul de semnificatie si probele de audit
Evaluarea de catre auditor a pragului de semnifiatie si a riscului de audit la momentul initial al planifiarii
angajamentului poate fi diferita de cea din momentul evaluarii rezultatului procedurilor de audit.In cursul procesului
de audit, nivelul pragului de semnificatie poate fi modificat daca exista indicii ca au fost luate masuri de corectare a
erorilor sau se descopera mai multe erori decat a fost aproximat initial. Ca urmare, in etapa finala auditorul trebuie
sa insumeze valoarea tuturor erorilor care ar fi putut sa ramana nedescoperite,pentru a determina daca nivelul
acestora depaste pragul desolduri ale conturilor si prezentari de informatii, precum si proceduri analitice
de fond.
Standardele internationale de audit retin urmatoarele definitii pentru testele de control,respectiv procedurile de fond:
,, Testele de control,, reprezinta testele efectuate pentru a obtine probe de audit priviind proiectarea si modul de
functionare a sistemului contabil si a celui de control intern.
,,Procedurile de fond,, reprezinta testele efectuate de auditor pentru a obtine probe de audit in scopul detectarii
erorilor cu impact semnificativ asupra situatiilor financiare.
Procedurile de fond sunt clasificate in trei categorii:
a) teste de detaliu privind tranzactiile;
b) teste de detaliu privind soldurile;
c) proceduri analitice.
Testele de detaliu priiind tranzactiile. Cu ajutorul testelor de detaliu priviind tranzactiile, auditorul cauta sa obtina
probe despre elementele reflectate in debitul sau in creditul unor conturi,in vederea evaluarii modului de inregistrare
a tranzactiilor.
Testele de detaliu privind soldurile. Aceste teste au drept scop colectarea de elemente probante privind soldurile
conturilor in ansamblul lor, mai curand decat a tranzactiilor individuale care au condus la soldurile respective.
Procedurile analitice. Procedurile analitice sunt acele proceduri prin care se pot studia relatiile dintre:
- diverse categorii de informatii contabile prezentate in situatiile financiare;
- alte informatii produse de sistemul contabil in exercitiul curet si informatii comparabiile din exercitiile
precedente, din bugetele previzionate , etc.
Proceduri suplimentare pentru obtinerea probelor de audit
Auditorul poate obtine probe de audit si prin aplicarea unor proceduri complementare, cum sunt: inspetia,
observatia, examinarea documentelor si a inregistarilor, investigarea si calculul.

Cand valoarea cumulaea a erorilor necorecaete tinde sa depaseasa pragul de semnifictie stabilit initial,
auditorul va urmari sa reduca riscul de audit fie punand in aplicare proceduri suplimentare de audit, fie va
solicita conducerii entitatii sa corecteze situtiile financiare.

Probe de audit.
,, Probele de audit,, reprezinta totalitatea informatiilor utilizate de auditor pentru emiterea unei concluzii pe care este
bazata opinia de audit si include toate informatiile continute in evidentele contabile care stau la baza situttiilor
financiare si a altor informtii..
Caracteristicile probelor de audit.
Auditorul trebuie sa obtina probe de audit suficiente si adecvate, pentru a fi capabil sa emita concluzii rezonabile pe
care sa se bazeze opinia de audit.
Suficienta probelor semnifica faptul ca probele obtinute trebuie sa fie destule din punct de vedere cantitativ ,pentru a
permite auditorului sa atinga nivelul de incredere dorit, respective obiectivul final al auditului.
Adecvarea probelor de audit se refera la latura calitativa a probelor de audit, care se refera la cel putin doua
caracteristici fundamentale de care trebuie sa tina cont :relevanta si credibilitate.
Relevanta se refera la pertinenta probelor de audit in privinta probarii declaratiilor conducerii entiatii audutate. O
proba de audit se considea relevanta daca poate influenta rationamentul auditorului in acceptarea sau respingerea o
unei anumite declararatii prezentate in situatile financiare.

Raportul auditorului asupra situatiilor financiare

Rezultatul final al activitatii de audit consta in elaborarea sau aprobarea de catre auditorul coordonator a unui raport
de audit corespunzator asupra situatiilor financiare, pe baza rezultatelor si concluziilor obtinute si in care opinia este
clar exprimata.
Auditorii au obligatia legala de a efectua un rapor pentru actionari asupra conturilor examinatte de ei si asupra
bilantului si contului de profit si pierdere.
Raportul auditorilor trebuie sa stabileasca daca, in opinia lor, situatiile financiare ofera o imagine fidela a pozitiei
financiare a entitatilor ceconomice la data raportarii, a rezultatelor activitatii acesteia si a fluxurilor de numerar
pentru perioda auditata, in conformitate cu reglementarile in vigoare.

Raportul auditorului asupra situatiilor financiare: o este parte componenta a raportului anual al entitatii economice
impreuna cu situatiile financiare anuale ale entitatii economice aprobate de consiliul de administratie si cu raportul
administratorului.
- Se supune spre aprobare de catre AGA entitatii economice,aprobate de administratie si cu raportul
administratorilor;
- Se trimite directiei teritoriale a Ministerului Fiinantelor Publice la care entitatea este inregistrata ,
impreuna cu situatiile financiare ale entitatii si raportul administratorul pentru exercitiul financiar
respective,precum, si la Registrul Comertului;
- Se publica in Registrul comertului

Raportul de audit

Finalizarea unei misiuni de audit a situaţiilor financiare constă în elaborarea raportului de audit
.Raportul de audit este documentul prin care auditorul comunică acţionarilor, administratorilor, altor utilizatori
de informaţii, asupra modului în care au fost întocmite situaţiile financiare .
Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare care fac obiectul auditului, inclusiv data şi perioada
acoperită de situaţiile financiare .De asemenea raportul de audit conţine o declaraţie asupra faptului că
responsabilitatea întocmirii situaţiilor financiare revine conducerii entităţii auditate şi o declaraţie privind
responsabilitatea auditorului care constă în exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare rezultată în urma
auditului.
Normele de audit nu impun un standard de raport, dar trebuie respectate următoarele elemente în redactarea
raportului de audit :

 TITLUL RAPORTULUI
Standardele impun ca raportul să fie intitulat şi în titlu să fie înscris termenul de independent .De exemplu
„raportul auditorului independent” Scopul respectării acestei condiţii este de a comunica utilizatorilor de
situaţii financiare că auditul a fost nepărtinitor în toate aspectele.
 DESTINATARUL RAPORTULUI DE AUDIT
De regula raportul este adresat entităţii auditate .Se practică şi adresarea către acţionari pentru a pune în
evidenţă independenţa auditorilor.
 PARAGRAFUL INTRODUCTIV
Acest paragraf are trei funcţii. Ăn primul rând face precizarea că s-a efectuat un audit , pentru a nu se
confunda raportul de audit cu un raport de compilare sau de revizuire.
Ân al doile rând se face o listă a situaţiilor financiare care au fost supuse auditului menţionându-se data
întocmirii situaţiilor financiare.
Ân altreilea rând se afirmă că situaţiile financiare ţin de competenţa managerului , entităţii şi că
responsabilitatea auditorului constă în exprimarea unei opinii despre aceste situaţii financiare ăn urma
efectuării auditului

 PARAGRAFUL REFERITOR LA ARIA DE APLICABILITATE

- reprezintă o descriere a acţiunilor ăntreprinse de auditor în cazul auditului efectuat . Acest paragraf
menţioneză faptul că auditorul a aplicat standardele de audit general acceptate şi afirmă că auditul este
configurat astfel ăncât să se obţină o asigurare rezonabilă privind faptul că situaţiile financiare nu conţin
prezentări eronate semnificative. Includerea acestui calificativ, sugerează faptul că aditorii răspund numai de
descoperirea erorilor semnificative, nu şi de identificarea erorilor minore , care nu afectează deciziile
investitorilor .Utilizarea formulei asigurare rezonabilă sugerează faptul că de la un audit nu se poate aştepta să
se elimine complet probabilitatea existenţei unor prezentări eronate semnificative ăn situaţiile financiare . Un
audit oferă un nivel înalt de asigurare , dar nu reprezintă o garanţie absolută. Acest paragraf afirmă că auditorul
evalueazăcaracterul adecvat alrespectivelor principii contabile şi estimări folosite de conducere , precum şi al
informaţiilor prezentate în situaţiile financiare.
  PARAGRAFUL REFERITOR LA OPINIA DE AUDIT
Paragraful final al raportului de audit fără rezerve enunţă concluziile auditorului , în urma auditului efectuat.
Aceasta porţiune a raportului este foarte importantă, încât deseori raportul este denumit „opinie a auditoruluia”.
Acest paragraf
 DATA ELABORARII RAPORTULUI DE AUDIT
 ADRESA AUDITORULUI
 SEMNATURA AUDITORULUI

Raportul de audit consemnează pe baza elementelor probante colectate în timpul misiunii , următoarele
tipuri de opinii:
1. OPINIE FARA REZERVE
2. OPINIE CU REZERVE
3. Imposibilitatea exprimării unei opinii
4. OPINIE CONTRARA

Opinie fără rezerve indică faptul că abaterile semnificative de la principiile contabile precum şi efectele
acestora au fost identificate, cuantificate şi prezentate în situaţiile financiare de sinteză şi în conţinutul
raportului,.Auditorul exprimă opinie fără rezerve atunci când situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a
situaţiei patrimoniului, a poziţiei financiare şi arezultatelor âîn conformitate cu cadrul general de raportare
financiară.

Opinie cu rezerve , în general sunt identificabile două motive principale pentru care auditorul emite o opinie cu
rezerve:
1. În primul rând auditorul se poate afla în imposibilitatea de a aplica în anumite circumstanţe procedurile
de audit (pragul de semnificaţie, auditorul nu poate primi confirmarea din partea clienţilor până la data
înocmirii raportului de audit etc)
2. În al doilea rând auditorul şi a îndeplinit obiectivele de audit în conformitate cu standardele
prodfesionale ,dar descoperă erori semnificative în prezentarea situaţiilor financiare de sinteză care îl
determină, care nu sunt atât de grave ca sî exprime o opinie contrară, dar care necesită să exprime o
opinie cu rezerve.
Din acest punct de vedere pragul de semnificaţie are un rol determinant.Ex. dacă se constată că pragul de
semnificaţie este depăşit , dar situaţiile financiare nu sunt afectate în ansamblul lor , auditorul poate emite o
opinie cu rezerve. În raportul de audit trebuie să se facă referire la toate aspectele semnificative care au impus
exprimarea unei opinii cu rezerve. Opinia cu rezerve nu este privită ca opinie nefavorabilă pentru faptul că
situaţiile financiare prezintă pe ansamblu o imagine fidelă , cu excepţia anumitor elemente care , în viziunea
azuditorului , nu pot fi considerate ca bază pentru luarea deciziilor.
O opinie cu rezerve trebuie exprimată atunci când auditorul ajunge la concluzia că nu poate fi exprimată o
opinie fara rezerve , şi că efectul unui dezacord cu conducerea nu este atăt de semnificativ şi de profund încât
să necesite o opinie contrară, sau o imposibilitate de exprimare a opiniei.

Imposibilitatea exprimării unei opinii . Nu există suficiente elemente probante pentru a aplica procedurile de
audit în vederea exprimării unei opinii.În acest caz auditorul trebuie să motiveze faptul că sunt în
imposibilitatea exprimării unie opinii.
Ex. Auditorul este în dezacord cu conducerea unităţii auditate în privinţa furnizării de informaţii .Auditorul
descoperă deficienţe în sistemele de contabilitate şi control intern sau detectează erori semnificative, pe care
conducerea refuză să le corecteze.

Opinia adrversă (contrară) În situaţia în care situaţiile financiare în ansamblul lor nu respectă obiectivul
comunicării şi informării financiare , a imaginei fidele se exprimă opinie contrară:ex. Actualizarea
imobilizărilor când nu este necesară.
Emiterea unei opinii adverse pote sa aiba un impact foarte mare asupra utilizatorilor de informaţii, situaţiile
financiare nu prezintă credibilitate. O opinie contrară trebuie emisă numai în cazul în care devierea de la
imaginea fidelă este prea mare pentru a permite exprimarea unei opinii cu rezerve.

Raportul de audit se consideră modificat în următoarele situaţii:

a) în cazul în care există o incertitudine semnificativă a cărei rezolvare depinde de acţiuni viitoare care nu
sunt controlate de entitatea auditată, dar care afectează situaţiile financiare. Ex. …. Fără a califica opinia
noastră, atragem atenţia asupra faptului că litigiile în care este antrenata banca pot genera prejudicii pentru
care nu au fost constituite provizioane pentru nici una din obligaţiile ce pot rezulta .

b) în cazul în care trebuie subliniat un aspect semnificativ privind o problemă de continuare a activităţii

Exemplul de raport cu opinie „ fără rezerve”

RAPORTUL SOCIETĂŢII DE AUDIT

ASUPRA BILANŢULUI EXERCIŢIULUI LA 31 DECEMBRIE 2004

Adunarea acţionarilor de la SC CONSTRUCT S.A. 

1. Am desfăşurat auditul financiar a bilanţului SC CONSTRUCT SA la 31 decembrie 2011. Responsabilitatea

redactării bilanţului este în sarcina administratorilor societăţii. Este responsabilitatea noastră evaluarea
profesională exprimată asupra bilanţului şi bazată pe auditul financiar.
2. Examinarea noastră a fost condusă conform principiilor de audit financiar stabilite. În conformitate cu principiile
de mai sus, auditul a fost planificat şi desfăşurat cu scopul de a dobândi orice element necesar pentru a se
asigura că bilanţul exerciţiului nu este viciat de erori semnificative şi dacă acesta este, în general, demn de
încredere. Procedura de audit cuprinde examinarea, pe bază de verificări prin sondaj, a elementelor probatoare
în sprijinul soldurilor şi a informaţiilor conţinute în bilanţ, inclusiv evaluarea adecvării şi corectitudinii criteriilor
contabile utilizate şi a justeţei evaluărilor efectuate de administratori. Se consideră că activitatea desfăşurată
furnizează o bază rezonabilă pentru exprimarea judecăţii noastre profesionale.

Societatea prezintă în scopuri comparative datele referitoare la bilanţul de anul trecut, conform
cerinţelor legale. Fiind vorba de primul exerciţiu supus auditării, bilanţul exerciţiului precedent nu a fost
examinat de noi şi, de aceea, nu exprimăm vreo judecată asupra acestuia. În opinia noastră , cu excepţia
raportului celorlalţi auditori , bilanţul , contul de profit şi pierdere, celelalte situaţii financiare , prezintă
fidel modificările care au avut loc în poziţia financiară a băncii , aşa cum au fost prezentate.

După părerea noastră, bilanţul exerciţiului BANCII …..S..A. la 31 decembrie 2010 este conform
normelor care reglementează criteriile de redactare; acesta este redactat cu claritate şi reprezintă în mod
real şi corect situaţia patrimonială şi financiară şi rezultatul economic al Societăţii.

Bucureşti , 3o aprilie 2011 

                                          Audit Cont Consulting S.r.l. 

 Exemplu 2. Raport de audit “ cu rezerve”

RAPORTUL SOCIETĂŢII DE AUDIT

ASUPRA BILANŢULUI EXERCIŢIULUI LA 31 DECEMBRIE 2004

                                      Auditor financiar    Ionescu Ion

Adunarea acţionarilor de la VEGA SA  

3. Am desfăşurat auditul financiar a bilanţului BANCII …………….la 31 decembrie 2011. Responsabilitatea

redactării bilanţului este în sarcina administratorilor societăţii. Este responsabilitatea noastră evaluarea
profesională exprimată asupra bilanţului şi bazată pe auditul financiar.
4. Examinarea noastră a fost condusă conform principiilor de audit financiar stabilite. În conformitate cu principiile
de mai sus, auditul a fost planificat şi desfăşurat cu scopul de a dobândi orice element necesar pentru a se
 asigura că bilanţul exerciţiului nu este viciat de erori semnificative şi dacă acesta este, în general, demn de
încredere. Procedura de audit cuprinde examinarea, pe bază de verificări prin sondaj, a elementelor probatoare
în sprijinul soldurilor şi a informaţiilor conţinute în bilanţ, inclusiv evaluarea adecvării şi corectitudinii criteriilor
contabile utilizate şi a justeţei evaluărilor efectuate de administratori.

5 Societatea prezintă în scopuri comparative datele referitoare la bilanţul de anul trecut, conform cerinţelor
legale. Fiind vorba de primul exerciţiu supus auditării, bilanţul exerciţiului precedent nu a fost examinat de
noi şi, de aceea, nu exprimăm vreo judecată asupra acestuia. 

Nu am putut urmări toate inventarele fizice şi confirma toate conturile de creanţe datorită limitărilor
ariei de aplicabilitate a activităţii noastre create de societatea auditată.

Datorită semnificaţiei aspectelor discutate în paragraful precedent nu exprimăm o opinie cu privire la

situaţiile financiare.

După părerea noastră, cu excepţia aspectelor prezentate , bilanţul exerciţiului VEGA.S..A. la 31

decembrie 2010 este conform normelor care reglementează criteriile de redactare; acesta este redactat
cu claritate şi reprezintă în mod real şi corect situaţia patrimonială şi financiară şi rezultatul economic al
Societăţii.

Bucureşti , 3o aprilie 2011 

                                          Audit Cont Consulting S.r.l. 

                                       Auditor financiar    Ionescu Ion

3. Exemplul de raport cu” opinie contrară „

RAPORTUL SOCIETĂŢII DE AUDIT

ASUPRA BILANŢULUI EXERCIŢIULUI LA 31 DECEMBRIE 2004

Adunarea acţionarilor de la VEGA BANCA …………S.A. 

1 Am desfăşurat auditul financiar a bilanţului BANCII …………….la 31 decembrie 2010. Responsabilitatea

redactării bilanţului este în sarcina administratorilor societăţii. Este responsabilitatea noastră evaluarea
profesională exprimată asupra bilanţului şi bazată pe auditul financiar.
2 Examinarea noastră a fost condusă conform principiilor de audit financiar stabilite. În conformitate cu principiile
de mai sus, auditul a fost planificat şi desfăşurat cu scopul de a dobândi orice element necesar pentru a se
asigura că bilanţul exerciţiului nu este viciat de erori semnificative şi dacă acesta este, în general, demn de
încredere. Procedura de audit cuprinde examinarea, pe bază de verificări prin sondaj, a elementelor probatoare
în sprijinul soldurilor şi a informaţiilor conţinute în bilanţ, inclusiv evaluarea adecvării şi corectitudinii criteriilor
contabile utilizate şi a justeţei evaluărilor efectuate de administratori. Se consideră că activitatea desfăşurată
furnizează o bază rezonabilă pentru exprimarea judecăţii noastre profesionale.

În opinia noastră datorită efectelor aspectelor discutate în paragrafele precedente , situaţiile financiare
nu prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a societatii la 31.12. 2°10 precum şi rezultatelor din
exploatare şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respetivă …

Bucureşti , 3o aprilie 2011 

                                          Audit Cont Consulting S.r.l.