SISTEME CONTABILE COMPARATECARACTERISTICILE SISTEMELOR

CONTABILE IN DIFERITE TARI
În România, recurgerea la clasificările contabile internaționale s-a făcut din nevoia de a justifica opțiunile în
materie de strategie de dezvoltare contabilă ce au marcat cele două etape dereformă ale sistemului contabil.
La începutul anilor '90 România a trebuit să aleagă, în mod deliberat dintre diversele modele decontabilitate și
raportări financiare existente în Europa Occidentală și în general, în toată lumea.
Am văzut că multitudinea de reglementări și practici contabile au generat o varietate declasificări contabile. Cel
mai durabil rezultat al acestor cercetări a fost recunoașterea că, în lumea dezvoltată țările pot fi împărțite în două
mari grupe, în funcție de obiectivele contabilității: o grupă ce cuprinde țările anglo-saxone și Olanda și o grupă ce
include majoritatea țărilor continental-europene, alături de Japonia și Coreea. Țările din fiecare grupă ilustrează
ceea ce Nobes (1998) a numit clasa A și clasa B, respectiv ceea ce Richard (1996) a numit contabilitate dinamică
și contabilitate statică.
Opțiunea tarii noastre a fost Franța, o țară din clasa B. O opțiune care nu a fost scutită de costuri politice,
economice, fiscale și sociale. Ea a fost argumentată prin convergențele în plan cultural, politic și economic.
Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, reprezinta cadrul general care reglementeaza,ca principale obiective,
cerintele privind conducerea contabilitatii, intocmirea situatiilor financiare, auditul si depunerea acestora.Potrivit
prevederilor acestei legi societatile comerciale care intocmesc situatii financiare anualese impart in trei mari
categorii, astfel:
a) Societatile comerciale care aplica Reglementarile contabile armonizate cu directivele Comunitatilor Economice
Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
Aceste reglementari se aplica impreuna cu Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, si cu Standardele
Internationale de Contabilitate. Situatiile f inanciare intocmite de aceste societati comerciale se compun din bilant,
cont de profit si pierdere, situatia modificarilor capitalurilor proprii, situatia fluxurilor de trezorerie, politicicontabile
si note explicative. 
b) Societatile comerciale care nu indeplinesc criteriile stabilite pentru aplicarea reglementarilor armonizate cu
directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate. Acestea intocmesc situatii financiare
simplificate, armonizate cu directivele europene, care se compundin bilant, cont de profit si pierdere, politici
contabile si note explicative.
c) Societatile comerciale incadrate prin reglementari speciale in categoria microintreprinderilor.In fapt,
microintreprinderile aplica reguli comune societatilor comerciale care aplicareglementari contabile simplificate
armonizate cu directivele europene.
Asa cum este prevazut in Ordinul ministrului finantelor publice nr. 94/2001, pentru anul2001, cele trei criterii de
marime in functie de care societatile vor aplica noile reglementari sunt:
a) cifra de afaceri a anului anterior peste 9 milioane Euro 
b) total active pentru anul anterior peste 4,5 milioane Euroc) numarul mediu de salariati al anului anterior 250
Societatile comerciale compara nivelul acestor trei indicatori cu informatiile din bilantul contabil incheiat la 31
decembrie 2000 si in conditiile in care doi din cei trei indicatori seincadreaza in prevederile Ordinului ministrului
finantelor publice nr. 94/2001, rezulta caobligatorie aplicarea reglementarilor contabile aprobate prin acest ordin.
Primul an de aplicareefectiva a Standardelor Internationale de Contabilitate este anul 2002, situatiile financiare
aleanului 2001 fiind ,,retratate´ pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor.Dupa depunerea situatiilor
financiare intocmite in conformitate cu prevederile Legiicontabilitatii nr. 82/1991 si H.G. nr. 704/1993, societatile
care intra sub incidenta Ordinuluiministrului finantelor publice nr. 94/2001, procedeaza la retratarea situatiilor
financiare intocmite pentru data de 31 decembrie 2001.Retratarea situatiilor financiare intocmite la 31 decembrie
2001 are rolul de a asiguracomparabilitatea elementelor raportate in acestea, cu cele care se vor raporta in
situatiilefinanciare intocmite pentru anul 2002, an in care se aplica efectiv reglementarile contabilearmonizate cu
Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu StandardeleInternationale de Contabilitate. Noile
"Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a aComunitii Economice Europene i cu
Standardele Internaionale de Contabilitate" aduc înRomânia modificri i în ceea ce privete situaiile
financiare anuale pe care o întreprinderetrebuie s le întocmeasc.Situatiile financiare obtinute prin retratare
cuprind: bilantul, contul de profit si pierdere, situatiafluxurilor de trezorerie, situatia modificarilor capitalului
propriu, toate situatiile avand o singuracoloana, respectiv pentru 31 decembrie a anului retratat, politici contabile si
note explicative.
I.1 CONTABILITATEA IN STATELE UNITE ALE AMERICII
Dezvoltarea standerelor contabile americane se face prin referinta la principiile contabile generalacceptate.In
contabilitatea americana contul de "profit si pierdere" se prezinta in format vertical (inlista). In structura sa de baza
sunt cuprinse veniturile si cheltuielile. Daca veniturile sunt maimari decat cheltuielile exercitiul se soldeaza printr-
un beneficiu. In caz contrar activitatea setermina in pierdere.Clasificarea cheltuielilor se face dupa destinatia
acestora sau functiile intreprinderii.
Posibilitateade alegere a datei de închidere a anului fiscal este tipic unor state ce practic sistemul
contabilanglo-saxon, posibilitate ce nu o întâlnim în practica româneasc  unde exerciiul financiar
este strictreglementat prin Legea contabilitii.
In cazul societatilor pe actiuni, in contabilitatea americana, in partea de jos a contului sementioneaza beneficiul pe
actiune. Intr-o structura detaliata contul de "Profit si pierdere" se prezinta
astfel:-- Vanzarile nete sau cifra de afaceri neta;-- Costul bunurilor vandute;-- Marja comerciala sau marja;-- C
heltuieli de exploatare;-- Cheltuieli de vanzare;-- Cheltuieli generale si administrative;-- Amortizari;
 
-- Beneficiu din exploatare;-- Alte profituri sau cheltuieli;-- Dividende si dobanzi primite;-- Cheltuieli financiar
e cu dobanzile;-- Beneficiul curent inaintea impozitarii;-- Provizioane pentru impozit;-- Beneficiu (pierderea) n
et curent;-- Elemente extraordinare;-- Minus incidenta impozitului;-- Profitul (pierderea) neta;-- Numarul de act
iuni;-- Profitul pe actiune.
Situaiile financiare din contabilitatea româneasc armonizat  i cele prev zute de
US GAAP
Dup  cum se observ  în figura de mai sus primele trei situaii financiare cuprinse în
raportulanual, cum denumesc americanii situaiile financiare, sunt similare ca denumire. În ceea ce
privete"Situaia modific  rilor capitalului propriu", în contabilitatea reglementat  de GAAP-
uri aceasta sereg  sete sub forma situaiei "Repartizarea profitului", iar "Politicile contabile i
notele explicative"sunt întâlnite în normele GAAP ca alte elemente ale situaiilor financiare.În ceea ce
privete bilanul contabil i contul de profit i pierdere ca form, la noi esteacceptat bilanul i
contul de profit i pierdere în form  vertical  , preferat atât în S.U.A. cât i înmajoritatea
statelor Comunit ii Europene. Dintre statele Comunit ii Economice Europene doar Italia i
Germania sunt cele care adopt  formatul orizontal al bilanului, iar contul de profit  pierdere i în
aceste ri este acceptat doar cel în form vertical.În Marea Britanie, dei atât Legea companiilor din
1981 cât i cea de-a IV-a Directiv  a Comunit iiEconomice Europene, permit întreprinderilor
s  aleag  între forma vertical  i cea orizontal  , a celor dou  situaii financiare amintite
mai sus, majoritatea lor aleg sistemul vertical.Dac forma bilanului contabil i contului de profit i
pierdere nu diferer, structura acestora estediferit la noi fa de cea a situaiilor financiare întocmite de
companiile americane. În România,noile reglement  ri contabile de armonizare cu normele europene
i internaionale prev  d o structur   a bilanului care respect criteriile de aranjare a activelor
în ordinea cresc  toare a lichidit ii i a pasivelor în ordinea cresc  toare a exigibilit ii. În
S.U.A. este p  strat  aceeai ordonare a datoriilor în pasiv, capitalul fiind aranjat la sfâritul
bilanului, în schimb activul este aranjat în ordineadescresc  toare a lichidit ii dup  cum rezult 
i din tabelele de mai jos:

 
Situaia comparativ a activului bilanierSituaia comparativ a pasivului bilanier
Contul de profit ipierdere cuprinde: cifra de afaceri net, veniturile icheltuielileexerciiului, grupate dup
natura lor, precum i rezultatul exerciiului. Diferenele de structur alecontului de profit i pierdere
rezult din tabelul urmator, unde se observ c la noi sunt aranjateîn cadrul fiecrei activiti a
întreprinderii, veniturile aferente activitii respective, urmate decheltuielile aferente, stabilndu-se apoi rezultatul
din activitatea respectiv. În cazul contului de profit ipierdere în varianta american, activitatea de exploatare
este structurat diferit,cheltuielile de exploatare fiind ordonate atât în funcie de natur cât i în funcie de
destinaia lor economic
 
În cele mai multe cazuri companiile americane prefer s prezinte anumite categorii de veniturii cheltuieli
cumulat. În tabelul de mai jos este prezentat un "Cont de profit ipierdere" detaliat.
Situaia comparativ a Contului de profit i pierdere
Contul de "Profit si pierderi" american distinge urmatoarele
functii:-- Functia de productie, prin costul bunurilor vandute;-- Functia de vanzare, prin cheltuielile de vanzare;
-- Functia administrativa, prin cheltuielile generale si administrative;-- Functia financiara in special cu cheltuieli 
cu dobanzile.Elementele extraordinare apar distinct in structura documentului. Marimea impozitarii de platiteste
divizata in doua rubrici>
mpozitul asupra beneficiului curent;- Impozitul asupra elementelor exceptionale.
Particularitati ale contului de "Profit si pierdere" american
Spre deosebire de conceptia multor tari din Europa continentala contul de "Profit si pierdere" american nu releva
"valoarea adaugata" si nici "productia exercitiului". Notiuneafundamentala este cea de cost al bunurilor vandute
fara a se face distinctia intre marfurilevandute si productia vanduta. In mod corespondent postul "Vanzari nete" nu
precizeaza daca estevorba de venituri din vanzarea marfurilor sau din productia vanduta. Spre deosebire de
viziuneaeuropean-continantala in S.U.A. numai productia vanduta este considerata ca o masura a produsului creat
de o intreprindere producatoare. Este si motivul pentru care valoarea adaugatalipseste din structura contului. Din
punct de vedere procedural in timp ce contabilii francezi facapel la infirmatiile contabilitatii financiare pentru a
intocmi un cont de "Profit si pierdere" ceiamericani se servesc de informatiile generate de contabilitatea analitica,
adica de modul deidentificare si calcul al cheltuielilor directe si indirecte care permit calculul (in
intreprinderile producatoare) "costului bunurilor vandute". Desi cheltuielile de exploatare sun clasificate in
modanalitic dupa functiile intreprinderii, contabilitatea americana permite identificarea celor 3categorii de
cheltuieli si venituri:

 
Cele de exploatare;

 
Veniturile si cheltuielile financiare;

 
Veniturile si cheltuielile extraordinare.Vanzarile nete sunt obtinute prin deducerea elementelor de reduceri
comerciale din vanzarile brute.Pentru calculul si inregistrarea amortizarilor contabilitatea apeleaza la 2 termeni:

 
"amortizare" corespunzator constatarii contabile a unei diminuari de valoare in cazul uneiimobilizari corporale;

 
"amortizare" corespunzator constatarii pierderilor de valoare in cazul unor activenecorporale.Elementele
extraordinare sunt definite mai restrictiv decat in Franta (termenul utilizat decontabilitatea franceza fiind cel de
"exceptional").Cele doua caracteristici care clasifica unelement extraordinar sunt:

 
caracterul sau neobisnuit;

 
manifestarea sa exceptionala.Inainte de a prezenta modelele de organizare a contabilitatii si in alte state, in
tabelulurmator, avem realizata o comparatie internationala a principiilor contabile utilizate si in alte taridezvoltate si
in Romania.

.2 CONTABILITATEA IN FRANTA
In Franta pana la integrarea Directivei a IV-a in dispozitivul de drept contabil francez,conceptia de contabilitate era
pusa in serviciul prioritar al statului. La rolurile sale traditionale decolector de impozite si de antreprenor, statul
francez a mai adaugat unul de reglementare si planificare in economie. Primii germeni de normalizare mai
riguroasa apar incepand cu 1939cand statul francez impune tuturor intreprinderilor controlate aceleasi reguli si
tehnici contabile,aceleasi metode de calcul al costurilor de revenire si reprezentare a conturilor anuale in
aceeasiforma. In 1946 se creaza prin decret o comisie de normalizare a contabilitatii care reunestereprezentantii
tuturor grupurilor interesate. Lucrarile acestei comisii se finalizeaza printr-un plancontabil aprobat print-o hotarare
ministeriala in septembrie 1947. Se creaza un "Consiliu superior al contabilitatii" cu misiunea de a proceda la
adaptarea planului, la specificatiile fiecarui sector.In acelasi an "Consiliul superior al contabilitatii " este inlocuit cu
"Consiliul national alcontabilitatii", organismul care reglementeaza si astazi normalizarea contabila
franceza.Contul de "Profit si pierderi" francez se prezinta sub forma de lista si
cuprinde:-- Cifra de afaceri;-- Costul de productie al vanzarilor;-- Lucrarile executate de intreprindere pentru si
ne;-- Alte venituri din exploatare;-- Consumuri de materiale;-- Cheltuieli de personal;-- Amortizare si provizioa
ne pentru depreciere;-- Alte cheltuieli de exploatare;-- Venituri din participatie;-- Venituri din alte titluri si impr
umuturi acordate, atasate imobilizarilor financiare;-- Alte dobanzi si venituri asimilate;-- Provizioane pentru de
precierea imobilizarilor financiare si a titlurilor de plasament aleactivului
circulant;-- Dobanzi si cheltuieli asimilate;-- Rezultatul activitatii ordinare;-- Venituri extaordinare;-- Cheltuieli 
extraordinare;-- Rezultatul extraordinar;-- Impozitul asupra rezultatului;-- Alte impozite;-- Rezultatul exercitiului
.Celor trei categorii de venituri si cheltuieli le corespund cele trei niveluri de analiza:- Exploatare;- Financiar;-
Exceptional.
Particularitati ale contabilitatii franceze
1. Variatia stocului in contabilitatea franceza beneficiaza de un cont de variatie a stocurilor si incazul cheltuielilor
(cumparari= variatia stocurilor=consum)
2. Paralelismul intre cheltuielile privind amortizarile si provizioanele si "Veniturile dinamortizari" si provizioane
care faciliteaza munca de analiza, in special in privinta intocmirii siutilizarii tabloului de
finantare.3. Conservarea maximala a fluxurilor exercitiului in scopul facilitarii
analizei performantelor intreprinderii si analizei financiare.4. Cifra de afaceri reprezinta suma dintre vanzarile
de marfuri si vanzarile de produse fabricatesau/si de servicii. Daca la cifra de afaceri se adauga productia stocata si
productia imobilizata seobtine productia economica bruta.5. Calculul soldurilor intermediare de gestiune
se face dupa cum urmeaza:

 
Marja comerciala este calculata ca diferenta intre vanzarile de marfuri si costul decumparare al marfurilor.

 
Productia exercitiului reprezinta suma algebrica intre productia vanduta, productia stocatasi productia imobilizata.

 
Valoarea adaugata reprezinta cresterea de valoare pe care intreprinderea o aduce bunurilor si serviciilor provenite
de la terti. Poate fi determinata atat prin metodasubstractiva cat si prin metoda aditiva.

 
Excedentul (sau insuficienta) bruta din exploatare este egal cu rezultatul economicindependent de politicile
financiare si de amortizare ale intreprinderii inaintea rezultatuluiexceptional si inaintea impozitarii profitului.
Excedentul este egal cu valoarea adaugata +subventii din exploatare- impozite, taxe si varsaminte asimilate-
cheltuieli de personal.Diversitatea sistemelor contabile in lume este un fapt usor de constatat. Evolutiaeconomica
marcata de internationalizarea pietelor si de activitatea intreprinderilor, mai alescresterea investitiei internationale
directe, va determina tot mai mult natiunile sa incerceapropierea sistemelor lor contabile. Aceasta apropiere este
ceruta deja cu insistenta de investitoriiinternationali, care vor sa poata compara, garantat si dupa criterii echivalente,
oportunitatile plasarii capitalului. Mai multe studii comparative au aratat ca, dupa metodele folosite de la o tarala
alta, rezultatele aceleiasi intreprinderi erau sensibil diferite. De asemenea, se vrea respectareaegalitatii in
concurenta, pentru ca toate societatile sa cunoasca deopotriva o tratare echitabila,fiind supuse acelorasi reguli de
publicare a informatiilor financiare.Grupul de experti constituit de ONU in 1982 estimeaza ca de multe ori,
normele intocmite detarile anglo-saxone sunt formulate in scopul de a fi usor acceptate de oamenii de afaceri,
dar neglijeaza nevoile altor utilizatori.Matricea contabilitatilor anglo-saxone este cadrul contabil conceptual. El este
un sistem coerentde obiective si de principii fundamentale, legate intre ele, susceptibile sa conduca la formulareade
norme solide si sa indice natura, rolul si limitele contabilitatii financiare si a situatiilor financiare.Avantajele
cadrului general sunt reprezentate de faptul ca tine locul unei teorii generale acontabilitatii, din care sunt deduse
normele contabile; reprezinta un ghid profesional, careagreaza si incurajeaza diversitatea, fara a crea anarhie. De
asemenea, profesia contabila esteaparata impotriva ingerintelor statului, atat in ceea ce priveste normalizarea, cat si
din perspectiva poluarii fiscale a informatiilor contabile. Alte avantaje ar fi cresterea comparabilitatiiin timp si
spatiu a situatiilor financiare, cresterea relevantei si gradului de intelegere ainformatiilor, importanta
rationamentului profesional in intocmirea situatiilor financiare,referential pentru rezolvarea cazurilor speciale, inca
nenormate

 
I.3 SISTEMUL CONTABIL ENGLEZ SI SISTEMUL CONTABIL AMERICAN
In sistemul contabil englez este obligatorie prezentarea urmatoarelor situatii financiare:-
bilantul;- contul de profit si pierdere;-
anexe;- tabloul fluxurilor de trezorerie asociat conturilor anuale;Conform normei FRS3, societatile trebuie sa
publice tabloul tuturor pierderilor si castigurilor contabilizate direct in capitalurile proprii, fara sa tranziteze prin
contul de profit si pierdere.In acest sens, tabloul cuprinde trei
parti:- rezultatul net inaintea dividendului exercitiului;- operatiile de reevaluare a activelor ce afecteaza rezerva 
din reevaluare;- impactul variatiilor cursurilor monedelor asupra investitiei nete in strainatate.Prezenta in acest
tablou a ultimei parti este importanta datorita faptului ca, in Regatul Unit alMarii Britanii, spre deosebire de S.U.A.
apar derogari foarte importante de la costurile istorice.Cu toate ca fac parte din aceeasi familie, intre sistemul
britanic si cel american existadiferente semnificative, multe dintre acestea avand un efect important asupra
situatiilor financiare ale intreprinderilor confruntate cu publicarea informatiilor financiare catre utilizatoriidin
ambele tari.Cateva particularitati in actiunea principiilor sau in precizarea definitiilor contextelor siconsecintele
aplicarii lor in Regatul
Unit:- continuitatea exploatarii - in ipoteza continuitatii, regula de baza in materie de evaluareeste costul istoric,
dar de la regula apar multe exceptii, deoarece, in Regatul Unit, intreprinderilerecurg destul de des la reevaluare.
Reevaluarea conduce la evaluarea posturilor bilantiere prinreferinta la valoarea de utilitate si nu la valoarea neta de
realizare;- permanenta metodelor - normele autorizeaza o schimbare de metoda contabila subrezerva ca noua
metoda sa concure mai bine la obtinerea imaginii
fidele;- independenta exercitiilor si conectarea cheltuielilor cu veniturile - normele precizeaza caansamblul
costurilor necesare obtinerii de venituri constate la nivelul exercitiului in cauza trebuiesa fie imputate asupra acestui
exercitiu, in masura in care relatia intre ele poate sa fie stabilita sauestimata in mod
rezonabil;- prudenta - numai profiturile realizate sunt inregistrate in contul de profit si pierdere, iar  pierderile si
cheltuielile sunt constatate din momentul in care ele constituie un pasiv cunoscut,indiferent ca marimea lor e sigura
sau numai estimata. In Regatul Unit, prudenta este mai mult oatitudine decat un principiu, ea nefiind operationala
decat dupa ce principiul conectariicheltuielilor cu veniturile a fost
aplicat;- necompensarea - se aplica in prezentarea bilantului si contului de profit si pierdere inevaluarea
elementelor acestora;- importanta relativa - principiu de sorginte anglo-
saxona. Acest principiu solicita sa nu sefurnizeze informatii care nu ar fi judecate drept semnificative pentru
evaluari si
procesuldecizional;- nominalismul - principiul de baza in evaluare. Reglementarea contabila britanica oferadero
gari importante de la principiul costurilor istorice. Normele propun metode de evaluareoptionale: costul actual,
valoarea de piata si evaluarea conducatorilor; obliga la o reevaluare permanenta a imobilelor generatoare de
venituri. De asemenea, in anexele societatilor britanice,  

la rubricile corespunzatoare politicilor contabile, se utilizeaza curent expresia "cost

istoricmodificat";- preeminenta realitatii asupra aparentei - principiu de sorginte anglo -saxona: operatiilesunt
inregistrate si prezentate conform naturii lor si realitatii lor financiare, fara sa tina cont, inmod unic, de aparenta
juridica;- intangibilitatea bilantului de deschidere - cheltuielile si veniturile exercitiului trebuie safie inregistrate
la nivelul rezultatului si nu in mod direct la rezerve. In contabilitatea britanica,exista un numar mare de derogari de
la acest principiu, care conduc la imputarea direct inconturile de capitaluri proprii, fara sa mai tranziteze contul de
profit si pierdere (inregistrareareevaluarii imobilelor generatoare de venituri, imputarea unor diferente de curs,
inregistrareacheltuielilor de constituire etc).Situatiile financiare intocmite in sistemul american cuprind:-
bilantul;- contul de profit si pierdere;- tabloul fluxurilor de trezorerie;- tabloul capitalurilor proprii;- situatia rez
ultatului global;- anexele relative la situatiile financiare.In sistemul american nu exista modele standard pentru
bilant si pentru contul de profit si pierderenici macar in ceea ce priveste denumirea situatiilor financiare.Principiile
contabile pe care trebuie sa le respecte o intreprindere americana, pentru acontabiliza diferite operatii sunt
urmatoarele:- continuitatea exploatarii;- permanenta metodelor - orice schimbare de metoda trebuie justificata p
rezentandu-se inanexa si impactul asupra documentelor de sinteza. O schimbare de metoda este tolerata decat
inurmatoarele cazuri: rectificarea unei erori sau o modificare importanta in contextul
economic;- principiul anualitati sau contabilitatii de angajamente - in vederea determinarii beneficiilor, trebuie
tinut cont de cheltuielile angajate in cursul exercitiului, si de veniturileobtinute, fara a lua in considerare daca
operatiile respective sunt sau nu generatoare de fluxuri detrezorerie. Literatura americana il mai recunoaste si sub
numele de "principiul
specializariiexercitiului";- principiul conectarii cheltuielilor cu veniturile - solicita determinarea, mai intai, avenit
urilor unui exercitiu, iar apoi inregistrarea cheltuielilor care sunt conectabile veniturilor, invederea deducerii
cheltuielilor din venituri, si a determinarii rezultatului net. Din aplicareaacestui principiu decurg toate operatiile de
regularizare la sfarsitul exercitiului;-
prudenta;- importanta relativa;- principiul valorii de achizitie sau costul istoric - acest principiu recunoaste utiliz
area unuinumitor comun privind inregistrarea operatiilor si intocmirea situatiilor financiare. Este motivul pentru
care litera de specialitate il recunoaste si sub numelede "principiul stabilitatii monetaresau nominalismul
monetar";- preeminenta realitatii asupra aparentei;- principiul bunei informari - consta in obligatia de a prezent
a situatiile financiare astfelincat sa reflecte de o maniera completa si fidela situatia financiara a intreprinderii si
rezultateleactivitatii sale;
 
- principiul obiectivitatii - situatiile financiare trebuie sa contina informatii verificabile sideterminate
obiectiv;- principiul realizarii - impune ca un profit sa nu poata fi constatat decat in momentul incare
intreprinderea realizeaza o operatie cu un tert, un schimb de bunuri sau
servicii;- principiul separarii patrimoniului - orice intreprindere e considerata ca o "entitate" clar distincta de cei
care o poseda si oricare alta firma cu care intretine relatii economice.
Structura generala a bilantului in sistemul contabil american.
La fel ca si in Romania elementele din bilant sunt prezentate la costurile istorice. Ingeneral intreprinderile
americane prezinta un bilant sub forma de cont. Ordinea rubricilor si posturilor bilantiere este inversa : activul
incepe cu activele curente si se termina cuimobilizarile, iar pasivul incepe cu datoriile sau pasivele curente si se
termina cu capitalurile proprii.Prezentarea separata a activelor si pasivelor curente trebuie sa permita determinarea
fondului derulment. Fondul de rulment ( working capital ) este un indicator important, atat in
contabilitatea britanica, cat si in cea americana, fiind un criteriu fiabil de masurare a solvabilitatii.Posturile
bilantiere sunt exprimate , de obicei, la valoarea lor neta prin deducerea provizioanelor  pentru depreciere si a
amortizarilor.Spre deosebire de sistemele contabile francez si romanesc, cheltuielile de exploatare suntanalizate
dupa functia lor: de cumparare, comerciala, administrativa.Spre deosebire de conceptia multor tari din Europa
continentala, contul de profit si pierdereamerican nu releva " valoarea adaugata " si nici " productia exercitiului ".
Notiuneafundamentala este aceea de " cost al bunurilor vandute " prin care se face distinctie intremarfurile vandute
si productie vanduta. in mod corespondent, postul " vanzari nete " nu precizeaza daca este vorba despre venituri
din vanzarea marfurilor sau din productia vanduta. inS.U.A. numai productia vanduta este considerata ca o masura
a produsului creat de ointreprindere prelucratoare, aceasta fiind si motivul pentru care valoarea adaugata lipseste
dinstructura contului.
I.4 SISTEMUL CONTABIL ENGLEZ SI SISTEMUL CONTABIL FRANCEZ
Revolutia industriala britanica si-a pus puternic amprenta asupra evolutiei sistemuluicontabil. Aceasta revolutie a
determinat dezvoltarea sistemului manufacturier, a comertuluiinternational si deci a sistemului bancar. in cadrul
sistemului contabil englez, contributialegiuitorului la reglementarea contabila este destul de modesta fata de situatia
partenerilor europeni, din Franta si din Romania. In comparatie cu Franta, reglementarea contabila britanicanu
contine un plan de conturi normalizat, jurnale si registre contabile obligatorii.Pentru stabilirea marimii societatilor
comerciale, sunt utilizate trei criterii, fixate de Directiva a4-a a Uniunii Europene si
anume:1. Totalul bilantier = Balance Sheet Total (TB);2. Cifra de afaceri (C.A.) = Turnover;3. Efectivul de sa
lariati ( E ) = EmployeesIn cazul intreprinderilor mici: TB < 975000 P, C.A.< 2000000 P si E < 50 de salariati.In
cazul intreprinderilor mijlocii: TB < 3900000 P, C.A. < 8000000 P si E < 250 de salariati.
 
In Regatul Unit
, intreprinderile mici si mijlocii au obligatia de a prezenta bilantulcontabil, de a prezenta contul de profit si pierdere,
de a prezenta anexe la bilant, tabloul definantare si raportul de gestiune.In Marea Britanie, impozitul se aplica
asupra profiturilor. Rata normala de impozitare este de 33%, iar rata aplicabila intreprinderilor mici este de 25 %.
In general impozitul se plateste la 9 lunidupa inchiderea exercitiului fiscal.In ce priveste T.V.A. (Value Added
Tax), cotele utilizate sunt de doua feluri, si anume:

 
cota normala unica de 17,5%

 
cota zero pentru anumite produse de consum, alimente, carti, bunuri funciare, servicii postale, de educatie, sanatate
si pentru anumite servicii de transport.
In Franta
, in comparatie cu sistemul contabil englez exista trei niveluri de taxa:

 
taxa normala de 18,6 % ;

 
taxa speciala de 2,1 %, aplicabila medicamentelor ;

 
taxa redusa de 5,5 %, care vizeaza produsele alimentare, presa si produsele utilizate inagricultura.In sistemul
contabil englez, exista doua modele de bilant, unul lista (vertical) si celalaltcont (orizontal).Analizand cele doua
bilanturi, constatam ca cel care apartine sistemului contabil francez prezintao serie de avantaje, deoarece posturile
bilantiere sunt prezentate mai detaliat. Acest bilant prezinta mai multe informatii creditorilor si altor persoane
interesate de situatia financiara asocietatii cu privire la, imprumuturile obligatare, imprumuturile si datoriile fata de
institutiile decredit, imprumuturile si datoriile diverse, datoriile fata de furnizori, datoriile fiscale si
sociale,diferentele de conversie. Putem constata ca in bilantul incheiat de contabilii francezi lipsesc posturile
bilantiere prezentate mai sus.In ce priveste contul de profit si pierdere, in sistemul contabil englez, se intocmesc
patruconturi de profit si pierdere, din care doua structureaza cheltuielile pe functii, iar celelalte doua lestructureaza
dupa natura. in cele patru modele sunt clasificate cheltuielile si veniturile dinactivitati ordinare si cheltuielile si
veniturile din activitatile extraordinare.In structura cheltuielilor si veniturilor ordinare, se intalnesc elemente ale
activitatii de exploataresi elemente financiare.
In sistemul contabil francez
, contul de rezultate prezinta o analiza pe trei niveluri:1.
 
Elemente de exploatare;2.
 
Elemente financiare;3.
 
Elemente exceptionale.
In sistemul contabil englez
, structura generala a anexei cuprinde:1.
 
Prezentarea politicii contabile;2.
 
Analiza anumitor posturi din bilant si contul de profit si pierdere ;3.
 
Informatii complementare.
In sistemul contabil francez
, anexa furnizeaza elemente cu privire la informatiile numerice sauaprecierile de natura calitativa.Aceasta mai ofera
informatii cu privire la:1.
 
Regulile si metodele contabile;2.
 
Complementele de informatii referitoare la bilant;3.
 
Complementele de informatii referitoare la contul de rezultate;4.
 
Alte elemente informationale.
 
I.5 CONTABILITATEA IN GERMANIA
Germania are ca principal crez al politici statale stabilitatea monedei,respectarea custrictete a costurilor istorice fiind
de altfel si natura contabilitatii sale. Astfel rezulta ca incontextul economic german nu exista o presiune externa
puternica privind publicareainformatiilor financiare, obligatiile contabile de baza fiind adresate intreprinderilor
mici,obligatiile suplimentare revenind intreprinderilor mari.Reglementarea contabila in Germania este constituita
practic numai din legi si interpretari alelegii. Primele reguli contabile au fost definite inca din 1794 in Codul civil al
Prusiei. In 1843 isifac aparitia primele societati anonime iar in 11894 primele societati cu raspundere limitata.
In1897 regulile contabile sunt regrupate in Codul comercial aplicabil oricarui tip de societate.In 1985 apare o lege
din 19 decembrie ce reorganizeaza Codul comercial solicitand adoptareaDirectivelor a 4-a,a 7-a si a 8-a. Aceasta
adoptare a directivelor in materie contabila a avut cascop reducerea pragurilor pentru auditul legal si pentru
publicarea situatiilor financiare.Cartea a 3-a din Codul comercial regrupeaza regulile contabile articulandu-se in 3
parti:1.
 
Partea intai continand obligatiile privind tinerea inventarului si aconturilor,princippiuciontabile,pastrarea
documentelor contabile si inregistrarea la registrul de comert;2.
 
Partea a doua se refera la dispozitiile complementare aplicabile societatilor de capitaluri;3.
 
Partea a treia cuprinde dispozitiile sprecifice cooperativelor inscrise la registrul decomert.Codul de comert
clasifica societatile de capitaluri in mici,mijlocii,mari in functie deanumite praguri,astfel ca obligatiile contabile
sunt definite in functie de forma si marimeasocietatilor de capitaluri. Sub 50 de salariati intreprinderile sunt mici,
intre 50-250 mijlocii si peste 250 mari.Societatile cotate la bursa indiferent de marimea lor sunt asimilate
societatilor mari si nu beneficiaza de scutirile acoerdate societatilor mici si mijloci.Regulile contabile ale Codului
de comert nu implica un plan de conturi normalizat si cucaracter general,dar sunt elaborate pe ramuri sau sectoare
profesionale.Diferenta majora fata de sistemul contabil american o reprezinta principiul autoritatii dinLegea
germana privind impozitul pe profit. Impozitarea se face plecand de la diferenta intre bilantul de inchidere al
exercitiului si bilantul de deschidere. Se merge pe primordialitateacontabilitatii asupra fiscalitatii dar se intocmeste
un bilant pentru fiscalitate si altul pentrucontabilitatea financiara. Taxa pe valoarea adaugata a fost instaurat prin
Legea din 29 mai 1967si complet restructurata prin Legea din 26 noiembrie 1979. Incepand cu 1 ianuarie 1993
cotanormala de TVA este de 15% dar si de 7% pentru produsele agricole, alimentare, arta, carti,
iar  baza pentru calculul TVA este pretul net al livrarii sau prestarii de servicii.In Germania principiile sunt numite
ale unei contabilitati conform regulilor si sestructureaza
astfel:1) Principiul imaginii fidele este obiectivul fixat societatilor de capitaluri la fel ca si insistemul contabil
american;2) Principiile generate de intocmirea documentelor de sinteza:

 
 principiul exactitatii si obiectivitatii conform caruia situatile financiare trebuie sa continainformatii verificabile;

 
 principiul integralitatii conform caruia trebuie sa se tina cont de toate operatiile care suntatasabile activitatii
intreprinderii

 
 principiul peridiocitatii inventarului si conturilor anuale.3) Principii generale de prezentare din care:

 
 principiul permanentei metodelor se utilizeaza atunci cand se rectifica o eroare sau candapare o modificare in
contextul economic.4) Principii generale de evaluare aplicabile tuturor comerciantilor:

 
 principiul identitatii, in America se numeste principiul intangibilitatii bilantului dedeschidere;

 
 principiul continuitatii exploatarii;

 
 principiul evaluarii separate a elementelor 

 
 principiul prudentei care se refera la cele mai mici valori pentru elementele de activ sicele mai mari valori pentru
elementle de pasiv, la imparitatea operatiilor adica luarea incalcul a riscurillor previzibile si a pierderilor probabile
si la beneficiul realizat care estesingurul luat in calcul.;

 
 principiul independentei exercitiilor;

 
 principiul costurilor istorice.
Situatiile financiare in Germania
A.
 
In Germania bilantul poate sa aiba numai forma tabelara(de cont) obligatia de a prezentaun bilant intreg revine
marilor societati. Se impun inainte de bilant prezentarea suitei de analize prin care se delimiteaza perimetrul
bilantului. Inscrierea elementelor in bilant se face in modcontrar fata de sistemul american adica pentru activ se
prezinta posturile bilantiere in ordineacrescatoare a lichiditatii iar datoriile in ordinea crescatoare a
exigibilitatii.Fondul comercial constituie o exceptie in sensul ca justifica inscrierea in activ deoarece are uncaracter
rezidual,este neidentificabil. Motivul inscrierii in bilant in Germania il reprezintaobligatia fiscala de a imobiliza
orice bun economic. O datorie trebuie sa satisfaca urmatoareleconditii: sa corespunda unei obligati prezente sau
vitoare, sa antreneze o cheltuiala economica sisa fie masurabila.B.
 
Contul de profit si pierdere este un document de sinteza care reflecta evolutia rezultatelor economico-financiare ale
firmelor, in sistemul contabil german se publica sub forma unei listedupa natura cheltuielilor si veniturilor si dupa
functiile lor.Trebuie sa puna in mod distinct inevidenta influenta relatiilor cu intreprinderile legate asupra
veniturilor si cheltuielilor cu caracter financiar.In sistemul german contul de profit si pierdere se prezinta minimal
si cel mai des subforma de lista dupa natura cheltuielilor si veniturilor astfel:1. Cifra de afaceri2. Variatia de stocuri
de produse finite si de productie neterm3.Lucrari executate de intreprindere pentru sine4.Alte venituri din
exploatare5.Consumuri de materiale6. Cheltuieli de personal7.Amortizari si provizioane pentru depreciere8.Alte
cheltuieli de exploatare9.Venituri din participatii10.Venituri din alte titluri
 
11.Alte dobanzi si veniturib asimilate12. Provizioane pentru deprec imob fin si a titl de plasament13.Dobanzi si
cheltuieli asimilate14. Rezultatul activitatii ordinare15.Venituri extraorinare16.Cheltuieli extraordinare17. Rezultat
extraordinar 18. Impozit asupra rezultatului19. Alte impozite20.Rezultatul exercitiului(beneficiu sau pierdere)Se
disting trei mari categorii de venituri:

 
venituri si cheltuieli cu caracter de exploatare(1-8)

 
venituri si cheltuieli financiare(9-13)

 
venituri si cheltuieli extraordinare(15-17)Se prevede un rezultat al activitatii ordinare si un reultat al activitatii
extraordinare.Anexele la bilant contin patru mari categorii de informatii:

 
 principiile contabile utilizate asemanatoare sistemului american:

 
complemente de informatii relative la posturile bilantiere;

 
complemente de informatii relative la contul de profit si pierdere;

 
diverse informatii relative la societate.In sistemul american se prezinta si evenimentele posterioare inchiderii
conturilor.
Particularitati ale contabilitatii in Germania
1.
 
Activele imobilizate nu se pot reevalua in Germania, costul istoric este foarte important,in America se evalueaza la
cost de achizitie. Metodele liniare sunt asemanatoare(liniara,degresiva si combinate).2.
 
Stocurile de marfuri nu figureaza in mod distinct fiind regrupate cu stocurile de produsefinite. Se admite evaluarea
acestora prin diferite metode, cea mai des utilizata fiind metodacostului mediu ponderat. In masura in care
princippile contabile sunt respectate se pot utiliza siFIFO sau LIFO. In sistemul american se recomanda LIFO cu
rol de protectie fiscal. In Germaniafiscalitatea admite fara conditii metodele CMP si LIFO celelalte sunt admise
numai in masura incare sunt justificate de realitatea operatiilor.3.
 
Creantele incerte sunt evaluate la valoarea lor probabila tinand cont de perspectivele deincasare in viitorii doi ani.4.
 
Creantele si datoriile exprimate in monede straine sunt convertite la cursul curent invigoare la data desfasurarii
operatiilor care le-au generat. In contabilitatae germana nu exista"Diferente de conversie-A/P".5.
 
Fondul comercial imobilizat este amortizat pentru cel putin un sfert din valoarea sa,imobilizarea lui fiind facultativa