23 August 2010

Pagina 1/12

Analiza „brandului” turistic al Romaniei.

Bogdan Brânzaş
Creative Director & CEO
Branzas
Companie de consultanţă de brand şi design, fondata la Cluj Napoca in 1994

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 2/12

MOTIVATIA NOASTRA.

Urmare a solicitarilor din presa scrisa si online vom incerca sa clarificam analitic toate
aspectele legate de acest subiect, acoperind intrebarile puse de jurnalisti si nu numai.
Punctul nostru de vedere este cat se poate de impartial data fiind neimplicarea noastra
in orice fel de activitati legate de subiect. La lansarea licitaţiei de la Ministerul Turismului
am decis – împreună cu colegii şi partenerii nostri de la Interbrand – să nu participăm
deoarece:
• am întrevăzut carenţele de percepţie şi organizare,
• slaba conturare a produsului turistic,
• timpul scurt alocat realizarii proiectului,
• problemele rezultate din lipsa specialiştilor reali şi pragmatici în branding si
design din cadrul şi din jurul Ministerului.

De asemenea, am luat la cunostinta de continutul Masterplanului pentru Turism –

documentul care sta la baza proiectului, perimat dpdv al informatiei pe care este
construit la data inceperii proiectului. La fel, din lamuririle cerute de la oficialii
Ministerului am luat la cunostinta – de fapt - de pre-existenta strategiei, in forma in care
ea este acum prezentata.

Faptul ca documentul de baza – Masterplanul – era deja perimat ca informatie relevanta

pentru turismul romanesc si european, faptul ca strategia exista de fapt si faptul ca
produsul turistic romanesc – deja conturat si el inainte de lansarea licitatiei – era
insuficient conturat si valorizat, au fost argumentele decisive sa nu participam la proiect.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 3/12

CLARIFICAREA TERMINOLOGIEI.

Avand in vedere ca notiunea de brand a fost utilizata inca de la inceput in comunicarile

oficiale iar apoi in comentarii si schimburile de opinii au fost utilizate notiuni precum
identitate, logo, izotip, etc o clarificare a acestor termeni se impune.

Brand.
Un brand nu este un logo, un semn grafic sau un izotip. Un brand este senzaţia despre un
produs/serviciu care trece peste proprietăţile sale tangibile, definindu-se cu ajutorul
simţurilor. Prin urmare, un produs sau un serviciu poate deveni un brand doar după ce a
fost experimentat de către o masă largă de consumatori şi care a generat o atitudine
pozitivă, ataşament, o reputaţie şi consum repetat.

Izotip.
Sau semn grafic, reprezinta o reprezentare vizuala, abstracta sau figurativa. Rolul
acestuia este de semnaliza si individualiza produsul/serviciul.
Exemplu: Scoica Shell.

Logo.
Este semnul “de marca” (trademark) al unui produs sau serviciu. Logo-ul in mod ideal
trebuie sa fie reprezentare directa a promisiunii brandului. Poate utiliza sau incorpora
doar numele produsului sau serviciului sau poate fi o combinatie a unui semn grafic cu
numele produsului sau serviciului. Logo-ul este purtatorul principal al mesajului
produsului/serviciului fiind principalul vector de prezenta vizuala in materiale de
comunicare, cartoane TV, bannere, autovehicule, ambalaje, samd.
Exemplu: McDonalds, Xerox

Identitate vizuala.
Este suma si combinatia elementelor vizuale – semne, litere, nume, fotografii, culori,
simboluri – care toate impreuna se definesc ca un limbaj vizual propriu, definitoriu,
relevant pentru produs/serviciu. Exemplu: suma reprezentarilor vizuale McDonalds,
incepand cu logo, ambalaje, simboluri, pahare de racoritoare, samd.

Identitate de brand.
Identitatea de brand este constituita din ansamblul elementelor de identitate vizuala si
verbala, mijloace de comunicare (atl, btl) cat si a atributelor si valorilor transmise prin
intermediul acestora. Se poate concluziona ca o identitate de brand exista doar cand
exista un brand, prin urmare atunci cand deja exista deja o perceptie si o senzatie (vezi
definitia brandului).

(1) Prima concluzie: „Brandul” turistic al României este, deocamdată, un semn grafic, un
logo şi doar o potenţială identitate de brand. Inca nu putem vorbi despre un brand.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 4/12

LOGO-UL SI IDENTITATEA VIZUALA.

Rolul oricărei identităţi vizuale este să pună în valoare o caracteristică specifică,

diferenţiatoare, dacă se poate unică. Este vârful de lance al strategiei de brand, o
componentă pur psihologică ce urmează să suscite interes şi cunoaştere, în prima fază,
şi recunoaştere, după experimentarea produsului în etapa ulterioară. Prin urmare, logo-ul
si identitatea propusă, frunza:
• nu este unică deoarece o regăsim în exact aceeaşi formă si cromatica la mai multe
companii din lume, este dovedit copiată (sau cumpărată) ca atare dintr-o bancă
de imagini,
• este generică, adică nu este o frunză recognoscibilă, individualizantă (stejar,
arţar, altele),
• face trimitere prin cromatică (verde crud) la asocierile cu produsele/serviciile
ecologice,
• nu este specifică României pentru că în Carpaţi flora specifică dominantă sunt
coniferele, deci au ace şi nu frunze,
• nu se asociază cu sloganul „Explore the Carpathian garden” datorită componentei
verbale „garden” care trezeşte asocieri cu florile (domeniu „arondat” deja de
Bulgaria, de ex., prin logo-ul si identitatea sa),
• utilizează un limbaj grafic comun, plat, specific izotipurilor neutre care urmează
să fie comecializate pe scară largă, nediscriminatoriu,
• in afară de conifere, frunzele nu sunt perene, ele „cad” în fiecare an, sunt
perisabile, uşoare şi există miliarde de frunze identice,
• nu utilizează niciun element vizual care să se „lege” de o specificitate a României
şi care să genereze memorabilitate prin asociere (exemple: Australia utilizează
cangurul, soarele torid şi plaja; Spania foloseşte cromatica specifică naţională
reprezentand stilizat soarele, terenul stâncos şi face trimitere la istorie prin
formele utilizate),
• aşa cum este „scrisă” România în logo – caractere cursive, „de mână”, cu verde si
cu o căciuliţă portocalie, se înscrie în acelaşi limbaj neutru, nespecific, utilizat de
foarte multe identităţi de destinaţie nediferenţiate (vezi Spania, în antiteză),
• este un limbaj vizual deja „bătătorit” în concurenţa destinaţiilor turistice,
• întregul ansamblu identitar este verde pe alb, sec, „rece” şi distant, singurul
element de căldură şi apropiere este căciuliţa portocalie.

(2) A doua concluzie: Aşa-zisul izotip - potenţiala identitate de brand - este un semn
vizual neoriginal, neutru, plat, comun si confuzant datorită regăsiri lui identice la cele mai
diverse companii de pe glob. Este nespecific României, fără potenţial de asociere unica,
diferentiatoare sau memorabilă. Este prefabricat, de serie, artificial.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 5/12

SLOGANUL.

Sloganul „Explore the Carpathian garden” are urmatoarele caracteristici:

• utilizează semnificatia Carpaţilor, un lanţ muntos pe care îl regăsim nu doar în
România, deci nu este specific, nu este unic sau macar diferentiator pentru un
posibil produs turistic legat de Carpati,
• conotaţia şi semnificaţia „garden” presupune un loc frumos, aranjat, ordonat,
sădit, crescut, plăcut, curat, respirabil – în contradicţie cu România care, în acest
moment abundă de gunoaie din vârful muntelui până la marginea şoselelor, are
servicii turistice la standarde joase, igiena precară şi infrastructura deficitară,
• îndemnul la explorare nu validează ceva anume, din nou nu găsim o specificitate
aşa cum am amintit la logo. De ex. sloganul Croaţiei, „The mediterranean as it
once was” – Mediterana aşa cum era odată, induce ideea de a experimenta
Mediterana pură şi naturală, aşa cum era candva, mesaj-indemn care lasa implicit
sa se inteleaga ca Mediterana, asa cum era odata, o mai putem gasi doar in
Croatia.

(3) A treia concluzie: Sloganul urmează acelaşi traseu banal, nespecific şi nediferenţiator
al logo-ului.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 6/12

STRATEGIA

Strategia de brand, în mod specific si obligatoriu, îşi propune să identifice si sa utilizeze -

pe coordonate bine delimitate de impuneri si restrictii - elementele de unicitate si
diferentiere ale produsului care urmează să fie vândut prin traducerea in mesaje vizuale
si verbale a atributelor si valorilor. Este partea complementara a strategiei de produs si
comerciale care are în vedere profitul, raportat unui grup-ţintă de potenţiali consumatori
posibil interesaţi. Aşadar, strategia de brand este principala platformă care valorifica
strategia de afaceri care înseamnă mixul produs, preţ, distribuţie - în principal.

Să facem un calcul: în următorii ani se vor investi în turism şi în infrastructură două

categorii de buget:
• minimum 75 milioane de euro în „brand” şi comunicare (fonduri UE) şi
• investiţiile din partea statului şi a operatorilor privaţi: infrastructura, facilitati de
cazare, transport, reabilitarea obiectivelor turistice si istorice, samd,
ceea ce ne spune că trebuie să obţinem aceşti bani înapoi, plus un profit civilizat, eu as
spune optimist 20%. Suma finală investită nu o cunoaştem datorită lipsei informaţiei
centralizate cu privire la valoarea investiţiilor statului şi a operatorilor privaţi. Prin
urmare, următorul calcul ce trebuia facut de catre Ministerul Turismului trebuie sa se
refere la înmulţirea numărului de turişti estimaţi (incoming) cu cheltuiala medie per
capita a acestora, rezultând un buget de venituri brute, raportat la totalul investitiilor
facute, luand in considerare amortismente, etc. Aceste investitii si venituri brute cat si
rata amortizarii lor trebuie calculate pe o perioada de timp bine determinata. Totul pare
destul de fezabil până când ne lovim de strategia propusă, asa cum este ea prezentata in
documentele de lucru ale Ministerului.

Strategia de brand propusa se bazeaza pe autenticitate, arhaism si puritate. Pana acum

am analizat si constatat ruptura dintre aceste atribute si izotip, logo si slogan. In cele ce
urmeaza vom analiza in ce masura exista o suprapunere reala intre strategia de brand si
oferta comerciala propusa viitorilor turisti.

Trebuie amintit ca interviurile cantitative si calitative realizate de catre consultanti cu

potentialii turisti au fost realizate in Austria, Italia, Franta, Germania, Marea
Britanie/Irlanda, Rusia, Ungaria si SUA. Aceste tari – obiectiv au fost stabilite prin
“Masterplanul pentru dezvoltarea turismului national” un document vechi de cel putin 6
ani realizat pe baza unor informatii anterioare, adica vechi de 8 ani. Mastrplanul
opereaza cu baze de date trunchiate, nesistematizate si incomplete aflate la dispozitia
Ministerului. Aceste date – input pe baza carora s-a luat decizia stabilirii tarilor - obiectiv
se refera strict la turistii incoming din perioada respectiva (acum 8 ani) si nu ia in calcul
trendurile europene si globale turistice, de asemenea nu se adapteaza noilor trenduri si
obiceiuri de consum turistice impuse de recesiunea globala.

Strategia comerciala din spatele aşa-zisului brand spune că România poate promova
urmatoarele „produse turistice”, in fapt oferta comerciala a României din punct de
vedere turistic:
• tururi de vacanţă,
• natura salbatică şi parcuri naturale,

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 7/12

• turism rural,
• vacanţe de „wellness” şi sănătate,
• „city breaks (două-trei zile exploratorii într-un oraş interesant, de obicei în
weekend).,
• Circuite culturale

Sa incercam sa le analizam pe rand:

• Tururile de vacanţă – inseamna calatorii de 5-7 zile, eventual 10 pe un traseu
prestabilit, popsind la hoteluri pentru cazare si obiectivele turistice presarate.
Aceste tururi, in cazul nostru, sunt incomode datorită infrastructurii deficitare şi a
serviciilor si sunt nerelevante deoarece acestea nu pot arăta nimic ieşit din
comun, atât ca formă de relief cât şi ca istorie, deloc pusă în valoare in acest
moment, a se vedea celebrele exemple ale cetatilor dacice lasate in paragina, a
obiectivelor medievale din Carpati neintretinute, samd. Tururile de vacanta depind
in esenta de calatoria cu autocarul ceea ce inseamna o dependenta considerabila
de infrastructura.
• Natura salbatică şi parcurile naturale – in fapt corupte de gunoaie, “frumuseti”
naturale obişnuite, nespectaculoase cu mici excepţii, deloc salbatică (cine colindă
munţii României ştie despre ce vorbesc), Parcul Naţional Retezat si Delta Dunarii
fiind singurele obiective valabile insa acestea pot atrage un numar foarte limitat
de vizitatori
• Turism rural – de ce să se plimbe un englez prin balega satelor şi glodul uliţei,
locuind într-o casă insalubră, mâncând telemea din supermarket, călătorind pe
şosele desfundate, cu trenuri murdare şi transport în comun inexistent?
• „Wellness” şi sănătate – este cunoscuta starea precară a staţiunilor balneo din
România. Inafara de cateva hoteluri reabilitate punctual in unele din statiuni,
aceste statiuni si facilitati de “wellness” se prezinta sub standardele Ungariei,
cea mai apropiata tara de Romania care castiga bani semnificativi din aceasta
directie.
• „City breaks” – ce are eglezul de explorat în două-trei zile, de exemplu la
Sighişoara? În cinci ore s-a terminat vizitarea ruinelor precare, a băut o cafea pe o
terasă lângă trotuarul cu borduri sparte şi lângă gunoaie, a mâncat o fleică cu
cartofi prăjiţi sau spaghetti şi cam atât. La fel, putem spune despre majoritate
oraşelor noastre: nu sunt atractive, în acest moment.
• Circuite culturale – acest “produs” se suprapune partial cu “tururile de vacanta”.

Grupurile-ţintă de consumatori potenţiali care rezulta din promovarea produselor

turistice enumerate, vor fi în principal:
• Singuraticii sau grupurile mici autonome cu rucsacul în spate – aşa zişii
„discerning travellers” din strategie - care se plimbă din vârful muntelui până la
bisericuţele pictate şi burgurile transilvane. “Discerning travellers” este un grup
inventat, amorf, nedefinit decat prin atributul “discerning” - care poate insemna
orice - care cuprinde de fapt toate categoriile de varsta, sociale, de venit,
preferinte, etc
• Persoane la vârsta a treia care călătoresc cu autocarul şi carora li se arată nişte
trasee prefabricate sau care vin pentru trei zile la Sibiu, de exemplu.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 8/12

Problemele ridicate de aceste grupuri sunt:

• Primul grup cheltuieşte foarte puţini bani, în special doar pentru transport,
mâncare şi cazare minimă (pensiuni ieftine, cort); aceşti sunt aşa-zisii
„backpackers” pe care deja îi întâlnim în România.
• Al doilea grup va sta la hoteluri de trei stele, va consuma meniul oferit şi vor
cumpăra din când în când o băutură, cafea sau răcoritoare, aceştia fiind de fapt
pensionari cu buget limitat. Vorbind de Carpaţi, acest grup este compus în special
din maghiari care vin în Transilvania să viziteze locurile de baştină sau
„Transilvania istorică” şi eventual saşi/germani la prima sau a doua generaţie în
Germania.

Per ansamblu, potenţialii turişti care pot fi atrasi conform obiectivelor strategiei sunt
aceia cu dorinţa limitată de a cheltui în vacanţă, care aleg România în principal pentru
bugetul redus şi/sau datorită unor motivaţii extrem de personale. Prin urmare, vom avea
parte de turişti fie „hippioţi rătăcitori ai secolului XXI” fie pensionari, cu resurse reduse,
boemi, visători şi cârcotaşi - este bine cunoscut în domeniul turistic faptul ca turistii „cu
buget” sunt cei mai pretenţioşi deoarece doresc să primească maximum posibil pentru
minimul plătit.

Relativ la reflectarea “produsul turistic” in strategie se poate spune ca, de fapt, strategia
a fost “creata” in forma actuala mulata pe o situatie existenta a posibilitatilor de
experienta turistica, care sunt precare in acest moment. Strategia nu face altceva decat
sa preia o stare de fapt a obiectivelor naturale, istorice si a infrastructurii actuale –
prezentate ca surse de diferentiere si unicitate - fara sa prezinte o strategie coerenta al
business-ului turistic in romania pe termen mediu si lung.

In esenta, am incercat sa analizam disocierea evidenta dintre atribute si valori, produs

turistic, strategie si identitate, asa cum au fost ele propuse. Totusi, daca acceptam
faptul ca putem fi o destinatie turistica a “originalului, contrastelor, arhaismului,
autenticului, sa.” putem construi o strategie comerciala si de brand care sa puna in
valoare aceste atribute. Aceasta inseamna ca produsele turistice, grupurile –tinta,
strategia, identitatea si mesajele trebuie redefinite, cu onestitate, fara a crea false
asteptari, ridicand “la fileu” prin valorizare constienta si concreta exact ceea ce suntem
si avem.

(4) A patra concluzie: Indiferent de motivaţii şi categorii, orice turist caută „autenticul”
dar şi igiena şi condiţiile aferente civilizaţiei. Strategia propusă nu este onestă -
atributele, valorile şi personalitatea vor crea false aşteptări - nu prezintă realitatea, care
este „spălată” şi „chimizată” artificial. Sunt contrazise condiţiile reale “din teren”, iar
autenticitatea nu este prezentă în vârful de lance – identitatea vizuală - şi nu are
potenţialul de a atrage turişti cu putere financiara şi dorinţă de a cheltui sume
semnificative.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 9/12

IMPLEMENTAREA.

Lansarea „brandului” la Shanghai s-a facut cu personalitatile sportive Gica Hagi, Nadia
Comaneci si Ilie Nastase, imbracati lejer, fara cravata dar in costum totusi. Acestia au
lansat Romania de mai multe ori pana acum, in contexte si cu mesaje diferite. Daca ar fi
fost respectata strategia care mizeaza pe autenticitate, puritate si arhaism ar fi fost
spectaculos si relevant sa prezinte o familie neaosa din Maramures sau Tara Motilor asa
cum este ea, punandu-i sa vorbeasca nesofisticat despre viata lor si ce inseamna
Romania pentru ei, fara festivism.

Materialele vizuale insotitoare ar fi putut fi inspirate din viata autentica a satului,

peisajele citadine si rurale, frumuseti naturale, contradictiile Romaniei in asa fel incat sa
rezulte complexitatea si amestecul de culturi si civilizatie care poate fi regasit in
Romania. In schimb, ceea ce am vazut cu totii au fost niste vizualuri seci verzi pe alb, fara
imagini, un spectacol cu Stefan cel Mare intruchipat de un chinez neaos si aproximativ
40-50 de persoane prezente, in mare parte oficiali romani si chinezi.

Implementarea a dat gres inca de la inceput starnind controverse cu ecouri si comentarii

acide, inclusiv internationale. Unii specialisti au exprimat opinia ca s-a creat in acest fel
un buzz, potrivit pentru cresterea notorietatii Romaniei. Dar de fapt acest buzz nu este
decat o alte agitatie media negativa despre Romania – care se suprapune peste multe
altele - si care nu contribuie in nici un fel la crearea unei cunoasteri si recunoasteri
pozitive.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 10/12

IN INCHEIERE.

Îmi permit să fac o sugestie Ministerului Turismului: prezentaţi România aşa cum este – o
ţară a contrastelor, a amestecului şi confluenţei de culturi şi civilizaţii, o ţară civilizată pe
ici pe colo şi rurală cât a mai rămas, o ţară vie, dar arhaică, populată cu oameni foarte
diferiţi, o ţară a carului cu boi în mijlocul oraşelor lângă maşini de lux, o ţară care merită
văzută pentru că este totalmente diferită prin caracteristicile ei reale de orice fel de
experimentare a vieţii, aşa cum sunt obişnuiţi „occidentalii”, cei care fac parte din
grupul-tinta majoritar. Un excepţional exemplu care reprezinta cu acuratete Romania
este filmul realizat de echipa „Top Gear” în România vizualizat de aproximativ 1 Mld de
telespectatori.

Succesul turismului romanesc in acest moment si in urmatorii 10 ani – probabil – rezida

in potentialul atractiei dat de autenticul constrastelor si regasirii in acest spatiu a unor
forme diferite si diverse de civilizatie, cultura si forme naturale. Prezentarea acestora cu
onestitate, punand accentul pe cateva particularitati relevante si diferentiatoare, ar
elimina falsele asteptari si ar seta inca de la bun inceput Romania ca pe o destinatie
originala, unica, demna de a fi experiemntata, asa cum este. Cosmetizarea, asa cum este
propusa de identitatea vizuala si de strategia existenta, nu face decat sa distanteze
cetatenii tarii de eforturile guvernamentale (“nu ma regasesc”, “nu ma reprezinta”, “nu-s
eu aici”) pe de o parte, si sa dizolve – pentru potentialii turisti – posibile e puncte de
unicitate, diferentiere si atractie.

Este pozitiv faptul ca, acest proiect fiind chiar la inceput, fara eforturi semnificative de
implementare realizate, poate fi capitalizat intr-o alta directie. Implicatiile sunt aproape
zero in acest moment. Ba chiar poate fi folosit acest moment pentru schimbare, prin
schimbare recunoscandu-se implicit gresala, atragand in acest fel simpatia si creand un
buzz pozitiv: “Romania a gresit dar a luat-o de la inceput si acesta este un lucru pozitiv
pentru imaginea lor”, ar putea suna un comentariu din presa nationala si internationala.

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 11/12

INFORMATII RELEVANTE.

Citate.
“Acum facem brand-ul, iar etapa următoare înseamnă promovarea acestuia şi este
extrem de importantă. Putem să avem un brand şi să nu facem nimic cu el. Vom avea o
strategie de promovare, nu mă pricep la asta. Tocmai de aceea de 75 de milioane de euro,
bani europeni pe următorii trei ani, vom achiziţiona strategia de promovare a României,
după care vom merge pe pachetele media”, Elena Udrea.

"Noul brand turistic este unul proaspăt. Brandul este practic o imagine, un slogan, care
reprezintă România. Când vezi scris sau o imagine să ştii că se referă la România, se
referă la anumite atracţii ale României pentru care tu te-ai duce să vizitezi ţara aia. Va
avea un logo care, oriunde va fi văzut, oamenii vor şti că este România, iar brandul acesta
arată o imaginea nouă, fresh, care se referă la natură", Elena Udrea, B1TV.

Întrebată care sunt priorităţile turistice ale ministerului, Udrea a marşat pe ideea
turismului balneo, dar numai după ce infrastructurile de cazare vor ajunge la anumite
standarde. În ceea ce priveşte Marea Neagră şi Delta Dunării, ministrul Turismului a
menţionat că Litoralul “nu reprezintă o prioritate la ora actuală”, în timp ce Delta este “o
destinaţie atractivă, dar nu pentru turismul de masă, ci pentru un turism selectiv”.

În ceea ce priveşte noul logo turistic, acesta va avea ca element principal "frunza",
reprezentând simbolul primordial al naturii, al prospeţimii şi al creşterii. Noul brand este
realizat pe un fond albastru care face trimitere spre turismul balnear şi de întreţinere.

Logo-ul sub care va fi promovatã România este "unul proaspãt, inspirat de unul dintre
cele mai puternice simboluri ale poporului român şi în acord cu tendinţele mondiale de
reorientare spre naturã, descoperire, conservare".

Eulogio Bordas a explicat ca Romania, spre deosebire de multe alte tari, poate sa
dezvolte un brand turistic puternic, insa pentru aceasta este nevoie de o comunicare
constanta, pe o perioada de minimum 5 ani, cu publicuri tinta bine definite spre care se
vor concentra eforturile de promovare.

...in urma analizei comune in cadrul Consiliului de brand, au fost selectate cele mai
competitive 6 produse turistice ale Romaniei: circuite culturale, turism in natura, turism
rural, city breaks, turism activ si de aventura, turism balnear si de intretinere. Produsele
amintite vor sta, in diferite proportii, la baza construirii brandului si ar putea fi vectori de
comunicare pentru pozitionarea Romaniei pe piata turistica internationala.

„Frunza este creaţia noastră“, Eulogio Bordas, presedintele THR

“Pe lângă un brand turistic, trebuie să avem drumuri şi servicii”, Laszlo Borbely

"Sloganul "Explore the Carphatian garden" nu ajută cu nimic la formarea unui brand
puternic de ţară, de vreme ce Carpaţii înşişi reprezintă un detaliu destul de neclar în

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.

23 August 2010
Pagina 12/12

minţile potenţialilor clienţi. E ca şi cum ai construi o casă pe nisip". Michael Brandtner,

consultant de marketing strategic şi publicist

"Carpatieni" din toate ţările, uniţi-vă! Şi poate puneţi mână de la mână să decontaţi ceva
din factura plătită de Udrea pentru generosul slogan "Explore the Carpathian Garden"!
Englezescul "Carpathian" este paşaportul internaţional pentru "Karpaty" din Cehia,
Polonia şi Slovacia, Kárpátok din Ungaria, Carpaţi din România, Karpaty din Ucraina şi
Karpati din Serbia. Prin sloganul noului brand turistic România face reclamă indirectă
obiectivelor turistice legate de Munţii Carpaţi din încă alte şase ţări. Conform atlaselor
geografice şi enciclopediilor, lanţul carpatic trece prin şapte ţări: Cehia, Polonia,
Slovacia, Ungaria, Ucraina, România şi Serbia. Din suprafaţa totală a Munţilor Carpaţi,
peste 200.000 de kilometri pătraţi, doar aproape jumătate se află pe teritoriul României.
Cel mai înalt vârf al Carpaţilor - Gerlach, 2.655 m - se află pe teritoriul Slovaciei, la
graniţa cu Polonia, pe locul următor situându-se Vârful Moldoveanu, 2.544 m (în munţii
Făgăraş).

Din cele şapte ţări străbătute de lanţul muntos, vreo două-trei exploatează turistic destul
de bine forma de relief din care am făcut noi brand naţional. Polonia şi Slovacia o vând
sub numele de Tatra. În Ucraina, "Carpathian Mountains" sunt cea de-a doua destinaţie
importantă pentru turişti, după Crimeea. Conform portalurilor turistice ale vecinilor
noştri, Carpaţii sunt numiţi "Perla Verde a Ucrainei". Supranumele ucrainean al Carpaţilor
ne poate duce cu gândul că "grădina carpatică" nu este nici pe departe o idee originală, ci
doar aceeaşi Mărie cu altă pălărie... Dana Cobuz, Jurnalul.ro

Unde poate fi gasit simbolul frunzei utilizat in logo.

http://www.istockphoto.com/stock-illustration-6073738-green-symbols.php
http://www.napocanews.ro/2010/07/noul-brand-turistic-o-frunza-ecologica-cumparata-de-pe-
internet.html/ecology-logo
http://www.changetransport.com/
http://www.velejapark.com/
http://www.oltchim.ro/index.php?name=presa/evenimente/utech-europe-2009

Documentul oficial al strategiei de brand turistic.

http://issuu.com/bucurenci/docs/new_tourism_brand_romania

Punctul de vedere al Branzas asupra „brandului” turistic al Romaniei.