Existenta finantelor este strans legata de existenta si de folosirea banilor si a formelor

valorice in repartitia si la aparitis primelor elemente de finante (la punctul de intersectie dintre
oranduiala comunei primitive si oranduiala sclavagista ) si pana in prezent , finantele au fost o
cauza a sistemului relatiilor economice.
Conditii care au facut necesara si posibila aparitia si dezvoltarea finantelor constau in :
1.aparitia si dezvoltarea relatiilor marfa-bani, in masura sa permita formarea si utilizarea
resurselor statului in forma baneasca
2.aparitia statului , pentru indeplinirea functilor si sarcinilor sale , avea nevoie de resurse ce nu
puteau fi procurate cadrul realtiilor existente anterior.
Aparitia finatelor publice este rezultatul diviziunii sociale a muncii si este strans legata de
aparitia si functionarea statului. Impartirea societatii pe clase sociale si interese a determinat
odata cu aparitia statului sa apara o serie de subcoordonare a acestuia, de exeplu: armata, justitia,
politia, parlamentul, institutii sociale (invatamantul si sanatatea).
Aparitia statului a facut ca unii membrii ai societatii sa nu mai fie implicati in sfera
productiei de bunuri materiale si sa se ocupe de diverse probleme care privesc apararea
integritatii teritoriale, solutionarea litigiilor aparute intre membrii societatii, instruirea, sanatatea
si altele a caroro functionare a facut necesara redistribuirea veniturilor din sfera productiva.
Separarea statului si a institutiilor sale de societate in sfera relatiilor economice , au
obligat statul sa aiba venituri , cheltuielile si datoriile sale proprii.
In vederea procurarii veniturilor de care statul avea nevoie pentru indeplinirea functiilor
si sarcinilor sale , statul a folosit si foloseste si in prezent forta de constrangere pe care o exercita
asupra membrilor societatii care realizeaza venituri.
In procesul procurarii si repartizarii resurselor de care statul are nevoie pentru
indeplinirea functiilor si sarcinilor sale se nasc relatii sociale de natura economica care exprima
repartizarea unei parti din PIB prin intermediul statului , intre diferite categorii sociale.
Relatiile sociale aparute in procesul formarii si repartizarii resurselor necesare statului in
forma baneasca sunt cunoscute sub numele de relatii financiare sau finante.
Din punct de vedere istoric in oranduirea comunei primitive nu au existat relatii
financiare pentru ca nu au avut niciuna dintre cele 2 conditii care au stat la baza aparitiei
finantelor .
In oranduirea sclavagista predomina economia naturala inclusa, functiile publice erau
onorifice, iar cheltuielile statului erau acoperite din prestatii in munca si dari in natura la care
erau obligati supusii statului.
Mai tarziu, cand a inceput sa se dezvolte economia de schimb, statul sclavagist a folosit si
resursele banesti pentru acoperirea cheltuielilor publice , fapt care a determinat aparitia primelor
elemente de finante sub forma de impozit, imprumuturi si a chetuielilor publice.
In oranduiala feudala datorita faptului ca relatiile marfa-bani au fost insuficient dezvoltate
s-a mentinut forma naturala de acoperire a nevoilor statului fapt care poate influenta in
continuare sfera de cuprindere a finantelor.
Cheltuielile statului in acea perioada erau acoperite in mare parte pe seama prestatiilor de
munca , a darilor in natura , a veniturilor domeniale si drepturilor cuvenite regalitatii. In acea
perioada , vistieria statului se confunda adesea cu camara personala a domnitorului si era
alimentata din impozite in bani, daruri, imprumuturi . Veniturile banesti aveau o pondere mai
mare decat in perioada anterioara. Din aceast cauza vorbim in continuare de elemente de finante
si nu de finante in adevaratul sens al cuvantului.
In oranduirea capitalista cand productia de marfuri a devenit dominanta, iar relatiile
banesti au capatat o larga dezvoltare, acoperirea nevoilor statului se face aproape exclusiv pe
seama resurselor banesti, moment din care putem vorbi de finante in adevaratul sens al
cuvantului .
In prezent, se mentin cele 2 conditii care au stat la baza aparitiei finantelor si in plus
asistau la o amploare deosebita a productiei de marfuri, a schimbului si a relatiilor marfa-bani ,
concomitent cu intensificarea activitatilor statului , atat pe plan intern , cat si pe plan extern, cea
ce a determinat ca veniturile si cheltuielile statului sa imbrace in exclusivitate forma baneasca.
In perioada contemporana se constata modalitatii de abordare a rolului si locului
finantelor publice in viata economico-sociala.
Daca in secolul al 19 lea si pana la inceputul sec al 20 lea (pana la inceputul primului
razboi mondial) a predominat aboradrea liberala, intre ecle 2 razboaie mondiale a predominat
abordarea intervenționistă, iar dupa al doilea razboi mondial avem abordarea moderna a
finantelor statului (agent economic).
Perioada liberala este caracterizata de limitarea interventiei statului in activitatea
economica sociala, deoarece trebuie sa actioneze liber concurenta si mecanismele pietei, statul
trebuia sa fie departe de activitatea economica, iar actiunea sa trebuie sa fie pe cat posibil neutra.
In perioada liberalismului clasic principiile care s.au impus au avut la baza neutralitatea
finantelor publice si vizau:
-limitarea la maxim a cheltuielilor publice
-neutralitatea echilibrului bugetar anual
-limitarea imprumutului la circumstante exceptionale
In perioada intervenționistă intre cele 2 razboaie se constata o crestere a rolului statului in
viata economica, in special datorita consecintelor razboaielor si a crize din perioada 1929-1933.
In acest context, finantele publice sunt considerate un veritabil mijloc de interventie in economie
prin intermediul unor instrumente ca veniturile si cheltuielile publice.
Cheltuielile publice ating o pondere de 30 % din PIB , iar statul incepe sa finanteze
ramuri, precum: industria, transporturile, constructiile de locuinte. Sub impulsul evenimentelor
mentionate , statul si-a largit campul misiunilor traditionale si a inceput sa intervina in mod
derliberat in domeniul economic si social. Conceptia interventionista a avut la baza teoria
Keynesista.
Dupa al 2 lea razboi mondial , tot sub impulsul teoriei Keynesiste, statul a devenit un
veritabil agent economic , motiv pentru care s-a vorbit de finante publice ale statului , agent
economic.
Astfel , sub impulsul teoriilor si a altor autori care s-au bazat tot pe teoria Keynesista, s-a
incercat sa se justifice masurile de redistribuire a veniturilor si a dezvoltarii sistemelor de
asigurari sociale.
Statul nu numai ca putea sa intervina prin diverse instrumente in activitatea economica
sociala , dar a inceput sa fie proprietarii unor indeprinderi si in calitatea de agent economic, el se
situa deasupra celorlalti agenti economici.
Extinderea rolului statului la multiple domenii ale activitatii economice si sociale , a
determinat sporirea si schimbarea naturii finantelor publice.
Dupa criza economica din anii 70 ai secolului al 20 lea a fost promovata conceptia neo-
liberala , care din punct de vedere teoretic a fost reprezentata de scoala de la Chicaco, al lui
Milton Fryedman . Din punct de vedere practic conceptiile neo-liberale au fost promovate de
fostul prim ministru al Regatului unit al marii britanii Margaret Thatcher, in perioada 1979-1990,
si fostul presedinte al statelor unite Ronald Reagan.
Conceptia neo-liberala mentioneaza in esenta ca puterile publice nu mai pot sa regleze
activitatea economica si sociala , iar prin interventiile lor impiedica solutionarea concomitenta a
crizelor, dezvoltarea economica si libertatile. Se estima o reglare a activiatatii, nu numai prin
stat, ci si prin piata care presupune o dereglementare, a activitatilor nationale, o privatizare a
inteprinderilor publice si o reducere a rolului finantelor publice si a politicii bugetare.

RAPORTUL DINTRE CONTINUTUL, FUNCTIILE SI ROLUL FINANTELOR PUBLICE

Continutul economic al finantelor publice
Pentru ca statul sa isi indeplineasca functiile si sarcinile care ii revin pentru satisfacerea
altor nevoi generale ale societatii este nevoie de mobilizarea, la dispozitia acestuia a unor
importante fonduri banesti.
 Constituirea fondurilor banesti la dispozitia statului are loc pe seama PIB prin transfer de
resurse, si implicit de puterea de cumparare de la persoane fizice si juridice la dispozitia
organelor statului. Din fondurile astfel constituite are loc transfer de resurse si de putere de
cumparare in favoarea diversilor beneficiari , persoane fizice si juridice.
Prin urmare, fluxurile de resurse banesti care iau astfel nastere se deruleaza in dublu sens
de la persoane fizice si juridice catre fondurile financiare publice si invers generand relatii
economice intre participantii la acest proces .
Relatiile de mobilizare a resurselor banesti catre fondurile financiare publice au loc intre
agenti economici care desfasoara activitati cu caracter lucrativ , indiferent de forma de
proprietate a acestora si persoane fizice care realizeaza venituri, luate in mod individual ca
cetateni ai statului pe de o parte , si colectivitate reprezentata de stat pe de alta parte.
Relatiile de repartizare a fondurilor banesti ale statului apar intre colectivitatea
reprezentata de stat pe de o parte si beneficiarii alocatiilor din fondurile statului pe de alta parte
care sunt agenti economici, institutiile publice si persoane fizice .
Relatiile de mobilizare si repartizare a fondurilor financiare publice sunt prin natura
relatii economice de repartizare a PIB. Existenta productiei de marfuri si actiunea legii valorii fac
ca repartitia PIB in economia nationala sa se realizeze in mare masura prin intermediul banilor,
iar relatiile economice generale de catre acestea sa imbrace forma baneasca.
Rezulta ca relatiile care apar intre membrii societatii in legatura cu satisfacerea nevoilor
colective ale acesteia sunt relatii sociale de natura economica exprimate in forma baneasca care
in teoria si practica financiara se numesc relatii finanicare sau finante.
Trebuie sa specificam faptul ca nu toate relatiile banesti care apar in procesul repartitiei si
circulatiei PIB sunt in acelasi timp relatii financiare . Sfera relatiilor financiare / finantelor e mai
restransa decat sfera relatiilor banesti cuprinzand numai relatiile banesti care exprima un transfer
de valoare si nu pe cele care reflecta o schimbare a formelor valorii.
Pentru ca relatiile banesti sa fie relatii financiare trebuie sa indeplineasca cumulativ
anumite conditii:
-sa exprime un transfer de valoare in forma baneasca de la persoane fizice si juridice la fondurile
banesti ale statului de la acestea catre persoane fizice si juridice beneficiare
-transferul de valoare sa se efectueze, de regula, fara contraprestație directă, imediata sau
individualizata
-transferul de resurse sa aiba in principiu caracter nerambursabil
-transferul de valoare sa aiba ca scop satisfacerea unor nevoi generale ale societatii si nu a unor
nevoi individuale, personale sau ale unui grup restrans de persoane
Dupa modalitatea in care se realizeaza transferul de valoare la si de la fondurile
financiare publice , fara echivalent , si cu titlu nerambursabil , ori in conditii nerambursabilitate,
in cadrul relatiilor financiare se disting 3 categorii de relatii:
1.relatii care exprima un transfer de resurse banesti fara echivalent si cu titlu nerambursabil
numite relatii financiare clasice , care sunt reflectate in bugetul de stat si in fondurile speciale si
extrabugetare.
2.relatii care exprima un transfer de resurse cu titlu rambursabil pentru o perioada de timp
determinata si pentru care se percepe dobanda, acestea sunt relatii de credit care imbraca zona
creditului bancar auditului cooperatist si creditului public.
3.relatii care exprima dupa caz un trasfer obligatoriu sau facultativ de resurse banesti in schimbul
unei contraprestatii care depinde de un fenomen aleatoriu, aceste relatii apar in procesul
constituirii si utilizarii fondurilor de asigurari de bunuri, persoane si raspundere civila.
Relatiile financiare clasice se mai numesc si relatii financiare in sens restrans, iar
impreuna cu relatiile de credit si relatiile de asigurari formeaza relatiile financiare cu sens larg
sau simplu finantele .

Functiile finantelor publice

 Existenta finantelor, are un caracter obiectiv deoarece servesc la realizarea unor obiective
precis determinate ale statului care nu ar putea fi infaptuite pe alta cale sau cu alte mijloace.
Finantele publice isi indeplinesc misiunea lor sociala prin cele 2 functii pe care le exercita
respectiv : functia de repartitie si functia de control.
Indeplinirea acestor 2 functii reprezinta de asemenea o necesitate obiectiva, deoarece:
1.pentru a se indeplini functiile si sarcinile ce ii revin, statul are nevoie de fonduri banesti care se
constituie in procesul repartitiei PIB, in special, prin intermediul relatiilor financiare
2.este necesarea exercitarea unui control riguros asupra modului de desfasurare a activitatii
economico sociale prin derularea relatiilor financiare pentru obtinerea unor efecte economico
sociale utile de pe urma eforturilor societatii.
Intre cele 2 functii exista o stransa legatura o interdependenta in sensul ca exercitarea
functiei de repartitie creeaza un camp de actiune pentru functia de control si invers exercitarea
functiei de control in anumite conditii duce la forme concrete de testare a functiei de repartitie.
Functia de repartitie are caracter obiectiv, se manifesta in procesul repartitiei PIB si
consta in 2 faze distincte:
1.mobilizarea resurselor si constituirea fondurilor banesti la dispozitia statului
2.distribuirea sau repartizarea fondurilor pe destinatii
1.Mobilizarea resurselor si constituirea fondurilor banesti la dispozitia statului consta in
faptul ca la constituirea acestora participa :
-regii autonome si societatile comerciale cu capital de stat
-societati comerciale cu capital privat si mixt
-organizatii cooperatiste
-institutii publice
-persoane fizice

In procesul mobilizarii resurselor la fondurile financiare publice imbraca urmatoarele forme

concrete :
-impozite
-taxe
-venituri din valorificarea unor bunuri proprietate de stat
-imprumuturi de stat contractate la persoane juridice , fizice si la guvernele altor state sau la
organisme financiar bancare publice
-rambursari ale imprumuturilor de stat accordate
-dobanzi aferente imprumuturilor acordate
-donatii
-ajutoare
-contributii
-penalitati
-varsaminte din veniturile publice
-redevențe si chirii din concesiuni si inchirieri de terenuri

2.Repartizarea fondurilor financiare publice este de compententa autoritatilor publice si

se face in functie de resursele financiare publice si de cererea de resurse stabilindu-se obtiunile
pe baza unor criterii determinate de autoritatile autorizate.
Distribuirea reprezinta operatiunea de stabilire a obtiunilor bugetare pentru actiuni social
culturale, economice, intretinerea institutiilor statului, ordinea interna si apararea nationala, etc.
In procesul distribuirii resurselor fluxurile financiare imbraca forma cheltuielilor pentru plata
salariilor si a altor drepturi de personal in sectorul public, procurari de diverse bunuri si servicii
pentru sectorul public, subventii acordate unor agenti economici, investitii, rezerve materiale
nationale.
In urma procesului de distribuire si redistribuire a PIB au loc mutatii importante intre sferele de
activitate, ramurile si subramurile economice, sectoarele sociale, zonele geografice si membrii ai
societatii, deoarece persoanele fizice si juridice care beneficiaza direct sau indirect de pe urma
cheltuielilor publice nu sunt intotdeauna aceleasi cu persoanele care au contribuit la constituirea
fondurilor financiare publice.
In acest context importanta functiei de repartitie a finantelor publice trebuie apreciata prin prisma
mutatiilor care se produc in economie in urma trasnferurilor de resurse financiare, a efectelor
economice, sociale, dermografice, ecologice, sau de alta natura generate de acestea.
Toate aceste efecte si mutatii sunt determinate de redistribuirea resurselor financiare pe plan
intern, insa redistribuirea se poate realiza si pe plan extern cand se acorda si se contracteaza
imprumuturi externe, cand se achita contributiile la organizatiile internationale sau se primesc
anumite sume de bani de la aceste organizatii cand se primesc sau se acorda ajutoare de stat.
Marimea, sursele de provenienta si destinatia fondurilor financiare publice este
influentata de o serie de factori care difera de la o tara la alta si in cadrul aceleasi tari de la o
perioada la alta.
Functia de control a finantelor publice este indeplinita concomitent cu cea de repartitie,
dar are o sfera de manifestare mult mai larga decat aceasta, deoarece vizeaza pe langa
constituirea si repartizarea fondurilor financiare publice, modul de utilizare a resurselor .
Intre cele 2 functii a finantelor publice exista raportul de interconditionare, deoarece cea
de repartitie ofera camp de manifestare celei de control iar cea de control genereaza uneori forme
concrete de manifestare a celei de repartitie.
Necesitatea functiei de control decurge din faptul ca fondurile financiare constituite se
afla la dispozitia statului si acesta este interesat de:
-asigurarea ersurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor generale ale societatii
-distribuirea resurselor cu luarea in considerare a prioritatiilor stabilite de organele competente
-utilizarea resurselor financiare in conditii de maxima eficienta economica, sociala, ecologica,
sau de alta natura
Totodata, prin intermediul fondurilor financiare publice se concentreaza la dipozitia
statului si a institutiilor sale o parte insemnata din PIB motiv pentru care statul organizeaza un
control asupra modului de contituire, distribuire si utilizare a fondurilor financiare publice.
Controlul financiar se exercita de Ministerul finantelor publice si de alte institutii financiare care
participa executia de casă a bugetului de stat, organele specializate ale ministerelor si institutiilor
publice, de parlament si guvern, curtea de conturi. Uneori, activitatea organelor de control
financiar cuprinde si domenii care depasesc sfera relatiilor financiare si chiar pe aceea a relatiilor
banesti.

Rolul finantelor publice

Cresterea rolului statului si a finantelor publice in viata economica si sociala a determinat
aparitia studiilor relative la principalele aspecte economice si sociale ale cheltuielilor si
veniturilor publice. Prin intermediul acestor studii care reprezinta economia finantelor publice
autorii incearca sa justifice, sa explice sau sa constate acelasi principiu sau amploarea
interventiilor. Insa, indiferent de conceptiile care s-au exprimat de-a lungul timpului putem
afirma ca rolul finantelor publice se manifesta principal in 2 directii:
-in redistribuirea PIB
-in interventia statului pentru reglarea vietii economico-sociale

Capitolul 3 –sistemul bugetar

NOTIUNI GENERALE PRIVIND BUGETUL DE STAT
Din punct de vedere etimologic notiunea de buget provine din latina din cuvantul budge care
inseamna sac sau punga de bani . Totodata, notiunea de buget provine si din franceza de la
expresiile bouge si bougette care desemneaza punga in care de regula erau aduse la parlament
documentele referitoare la situatia veniturilor si cheltuielilor statului .
Primul stat din lume care a intocmit un buget a fost Anglia in 1215, cand regele a fost
constrans de parlament sa isi limiteze veniturile din impozite si taxe la nomenclatorul satbilit de
parlament.
In partea continentala a europei , Franta a utilizat pentru prima data notiunea de buget in
1806. In tara noastra primele forme embrionare ale bugetului de stat au existat in timpul domniei
lui constantin brancoveanu cand se intocmea o condica de venituri si cheltuieli, iar ulterior prin
regulamentele organice ale tarii romanesti si moldovei din 1831-1832 s-a incercat o reglementare
a notiunii de buget.
Notiunea de buget poate fi abordata din mai multe puncte de vedere si anume:
1.din punct de vedere politic bugetul reprezinta expresia obtiunilor guvernului in domeniile sale
de competenta tinand cont de doctrina politica a partidului/ coalitiei de guvernamant, de
atitudinea obozitiei, de puterea nerevendicata a diverselor grupuri de presiune, de conjunctura
economica, de situatia internationala
2.din punct de vdere formal, bugetul reprezinta documentul program in care statul inscrie anual
marimea si structura veniturilor si cheltuielilor din economia publica. Veniturile sunt grupate
dupa caracterul lor fiscal sau nefiscal si dupa sursa de provenienta, iar cheltuielile sunt grupate
dupa destinatia lor, continutul lor economic sau dupa alte criterii
3.din punct de vedere juridic bugetul este actul prin care se prevad si se aproba prin lege
veniturile si cheltuielile anuale ale statului si ale altor entitati de drept public

Din aceasta definitie juridica data bugetului se desprind urmatoarele trasaturi

caracteristice ale acestuia:
-caracterul de previziune
-caracterul de autorizare al bugetului deoarece acesta este actul prin care puterea executiva este
imputernicita de cea legislativa sa perceapa anumite venituri publice pe care sa le cheltuiasca
comform normelor in vigoare
-caracterul anual al bugetului deoarece anul bugetar este considerat ca fiind cel mai potrivit
interval pentru a previziona si a urmari realizarea indicatorilor bugetari
4.din punct de vedere al continutului economic bugetul de stat exprima relatii economice in
forma baneasca care i-au nastere in procesul repartitiei PIB in legatura cu indeplinirea functiilor
si sarcinilor statului. Bugetul de stat apare ca un dublu sistem de fluxuri financiare, respectiv
fluxuri de mobilizare a resurselor de repartizare a acestora pe diverse destinatii.
In prezent bugetul de stat a devenit un instrument privilegiat al politicii economice atat
sub aspectul mijloacelor cat si al realizarii anumitor finalitati politice si de justitie sociala. In
acest context impozitele, taxele , alocatiile bugetare, subventiile si transferurile sunt instrumente
sau parghii de natura economica financiara prin care statul intervine pentru realizarea politicii
sale in anumite domenii de interes.
In tarile cu economie de piata pe langa bugetul de stat in forma clasica se intocmeste si un
buget al economiei nationale sau buget economic.
Bugetul economic sau bugetul economiei nationale are cateva trasaturi caracteristice care
il diferentioaza de bugetul de stat si anume :
-bugetul economic e un inventar al tuturor resurselor societatii atat publice cat si private si a
destinatiei acestora pentru anul expirat urmat de previziuni pentru anul urmator
-bugetul economic este conceput ca un ansamblu de conturi nationale care descriu pentru anul in
curs si pentru anul urmator previziunile cu privire la productie, repartitie si consum al PIB si
implicit cu privire la formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat.
-bugetul economic nu are caracter de lege, prevederile sale nefiind imperative, ci serveste numai
ca fundament al masurilor de interventie a statului in economie din acest motiv el nu poate
substitui bugetul de stat ci ofera doar informatii care pot fi folosite de guvern in stabilirea
coordonatelor politicii sale . Practic cu ajutorul bugetului economic guversul isi poate forma o
imagine asupra efectelor directe si indirecte produse in economie prin aplicarea unor masuri care
vizeaza cresterea economica
-informatiile oferite de bugetul economic au caracter relativ deoarece sunt rezultatul extrapolarii
tendintei de evolutie a indicatorilor din perioada precendenta. La fundamentarea politicii sale
guvernul are latitudinea sa ia in considerare sau nu informatiile oferite de bugetul economic.

SISTEMUL BUGETAR SI COMPONENTELE ACESTUIA

Statele moderne au luat fiinta prin diverse modalitati si pentru indeplinirea functiilor si
sarcinilor statului, acesta are nevoie de importante resurse financiare mobilizate prin finantele
publice.
In perioada contemporana, bugetul de stat nu se mai constituie la un singur nivel de
administrare ci pe mai multe niveluri in functie de structura administrativ teritoriala