2.

3 Conţinutul economic al bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat este o componentă a bugetului public naţional, el

se întocmeşte distinct de bugetul de stat şi se aprobă de către Parlament după aprobarea
bugetului de stat, dobândind astfel o autonomie deplină1.
În el se reflectă constituirea, repartizarea şi utilizarea fondurilor băneşti necesare
ocrotirii pensionarilor, salariaţilor şi membrilor familiei acestora.
Asigurările sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a
cetăţenilor activi, a pensionarilor şi a membrilor lor de familie care constă în acordarea de
către stat sau de către anumite organizaţii de indemnizaţii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihnă,
la tratament balnear şi alte gratuităţi în perioada în care se găsesc temporar sau definitiv în
incapacitate de muncă sau în alte cazuri când ajutorarea este necesară.
Pensiile reprezintă principala formă de ocrotire a cetăţenilor prin asigurările sociale.
Pensiile sunt drepturi băneşti care se acordă lunar persoanelor care îşi încetează activitatea
datorită atingerii unei limite de vârstă, invalidităţii pe tot timpul vieţii de la pensionare,
copiilor urmaşi până la o anumită vârstă şi soţului supravieţuitor care are calitatea de urmaş
pentru a li se asigura condiţii decente de viaţă.

2.4 Elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat

Bugetul asigurărilor sociale de stat se elaborează şi se administrează de Ministerul

Muncii şi Solidarităţii Sociale în care sens emite instrucţiuni şi norme metodologice cu avizul
Ministerului Finanţelor Publice şi adoptă măsuri organizatorice care să asigure efectuarea
corectă şi la timp a lucrărilor de elaborare a proiectului de buget.
Bugetul asigurărilor sociale de stat se fundamentează pe prognoze anuale privind
nivelul mediu al pensiilor, salariilor şi diverşilor indicatori economici, precum şi obiectivele şi
modelul social promovat de Guvern cu privire la asigurarea măsurilor de protecţie şi asistenţă
socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acţiuni care vor contribui la
asigurarea locului de muncă pentru obţinerea de venituri permanente2.
Măsurile de asigurare socială trebuie să aibă ca obiective3:

1
Alexandru Țiclea, (2011), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura
Georgescu, (2012), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
2
Ioan Ciochină-Barbu, (2011), Dreptul securităţii sociale- specializarea administraţie publică., ediţia a-II-a
revăzută şi adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iaşi, p. 10 - 55; Ioan Ciochină-Barbu, (2013), Dreptul securității
sociale, Ed. PIM, Iași, p. 224 - 425
I.T.Ştefănescu, (2012),Tratat de dreptul muncii, vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, p.119 și urm
- creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi implicit, diminuarea corespunzătoare a
şomajului prin stimularea cereri de noi locuri de muncă;
- alocaţiile pentru şomaj să fie dimensionate în funcţie de anumite criterii bine stabilite
(vechimea în muncă si ultimul salariu brut), iar utilizarea acestuia să fie îndreptată şi spre
încadrarea tinerilor şi a somerilor; acţiuni de calificare, recalificare şi reorientare a forţei
de muncă în funcţie de cererea existentă pe piaţa muncii4;
- din legislaţia în domeniu să fie eliminată plafonarea pensiilor şi stabilirea unei valori
minime garantată de stat a punctului de pensie;
- indexarea pensiei periodic, care să acopere integral rata inflaţiei, implementarea unei
scheme de pensii obligatorii echitabile, indiferent de data pensionării;
- asistenţa socială să pună în central preocupărilor de natură socială, familia care să
beneficieze de alocaţii pentru asistenţă si pentru dezvoltarea familială.
În lucrările de elaborare a proiectului de buget al asigurărilor sociale de stat, trebuie să
se ţină seama de stadiul execuţiei acestuia până la data elaborării iui, lunile iulie-august ale
anului de bază, precum şi de obiectivele de dezvoltare economică şi socială asumate de
Guvern, de evoluţia indicatorilor economici, de evoluţia ratei inflaţiei şi de măsurile
legislative prevăzute a se elabora în vederea îmbunătăţirii activităţii în domeniul asigurărilor
sociale.
Proiectul de buget al asigurărilor sociale de stat, însoţit de un memoriu explicativ care
urmează să cuprindă principiile după care a fost elaborat. Întocmit si cu justificările
referitoare la calculele de fundamentare a veniturilor si cheltuielilor este supus verificării si
avizării de către Ministerul Finanţelor Publice.
După verificarea si avizarea proiectului de Buget al asigurărilor sociale de stat de
către Ministerul Finanţelor Publice, cu amendamentele aduse la veniturişsi la cheltuieli, acesta
se înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare, până la 30 noiembrie a anului de
bază5.

3
Drehuţă, E., Neamţu, Gh., Voicu, E.,(2000), Bugetul public şi contabilitatea unităţilor bugetare, Editura
Agora, Iaşi, pp. 99 şi urm
4
Alexandru Țiclea, (2011), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura
Georgescu, (2012), Dreptul securității sociale,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
5
Ioan Ciochină-Barbu, (2011), op.cit.., ediţia a-II-a revăzută şi adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iaşi, p. 10 - 55;
Ioan Ciochină-Barbu, (2013), op.cit., Ed. PIM, Iași, p. 224 - 425
2.5 Adoptarea bugetului asigurărilor sociale de stat

După înaintarea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat la Parlament, acesta

va fi analizat de către comisiile permanente buget-finanţe ale celor două camere, sub aspectul
politic şi economic al dimensionării veniturilor şi cheltuielilor care-l compun.
Analiza se va face pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, adoptată de Ministerul
Finanţelor Publice, potrivit indicatorilor din programul economico-social asumat de Guvern
pentru anul următor, în corelaţie cu indicatorii economico-financiari prevăzuţi în bugetul de
stat şi după analizarea dării de seamă şi a contului de execuţie a bugetului asigurărilor sociale
de stat pentru ultima raportare6.
Cu această ocazie se apreciază şi activitatea desfăşurată de Ministerul Muncii şi
Solidarităţii Sociale, iar în cazul, în care se apreciază eventualele cazuri de încălcări ale
disciplinei financiare se va sesiza Curtea de Conturi pentru a face verificările ce se impun.
După studierea proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat, comisiile permanente
ale Parlamentului de buget-finanţe pot propune amendamente referitoare la venituri şi
cheltuieli, pe care le supun spre examinare, dezbatere si aprobare forumului acestuia, ca
expresie a democratismului şi a exercitării controlului din partea parlamentarilor asupra
mobilizării, repartizării şi utilizării eficiente a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de
stat7.
După adoptarea de către Parlament şi promulgare, bugetul asigurărilor sociale de stat
se publică în Monitorul Oficial, cu datele din lege iar Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale, modifică, după caz, bugetele direcţiilor sale judeţene.
La rândul lor direcţiile judeţene operează modificările corespunzătoare în bugetele de
asigurări sociale ale oficiilor, agenţilor economici şi instituţiilor subordonate şi face
repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor.

2.6 Execuţia bugetului asigurărilor sociale ele stat

După aprobarea bugetului asigurărilor sociale de stat de către Parlament, faza

executării acestuia cuprinde modul de încasare a veniturilor la termenele legale şi efectuarea
cheltuielilor la nivelul stabilit, precum şi în cuantumul aprobat.
Ţinând seama de faptul că executarea bugetului asigurărilor sociale de stat se face prin
intermediul unităţilor teritoriale ale trezoreriei statului, toate operaţiunile de încasare a
veniturilor şi de efectuarea cheltuielilor derulându-se prin aceste instituţii, se asigură

6
I.T.Ştefănescu, (2012),op.cit., vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, p.119 și urm
7
I.T.Ştefănescu, (2012),op.cit., vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, p.119 și urm
respectarea disciplinei financiare de întocmite a contului general de încheiere a exerciţiului
bugetar şi a dării de seamă asupra executării bugetului de asigurări sociale de stat8.
Agenţii economici şi instituţiile publice sunt obligate să calculeze corect şi să vireze la
termenele stabilite legal, contribuţia asigurărilor sociale de stat9, să onoreze la timp drepturile
de asigurări sociale la locul de muncă şi să ţină corect şi la zi evidenţa veniturilor şi efectuarea
cheltuielilor de asigurări sociale.
Urmarea faptului că la nivelul direcţiilor judeţene ale Ministerului Muncii şi
Solidarităţii Sociale s-au înfiinţat servicii specializate de urmărire a veniturilor cuvenite
bugetului asigurărilor sociale de stat, preluând această sarcină de la Direcţia Generală a
Finanţelor Publice judeţeană, gradul de colectare a veniturilor a crescut simţitor.
Executarea la partea de venituri ale bugetul asigurărilor sociale de stat, care cuprinde
venituri din contribuţia agricultorilor asiguraţi, contribuţia pentru asigurări sociale, contribuţia
pentru pensia suplimentară, contribuţia pentru biletele de tratament si odihnă sau alte încasări,
datorate de companiile naţionale, regiile autonome, societăţile comerciale cu capital de stat
sau mixt, instituţiile din sectorul public, organizaţiile cooperatiste şi obsteşti, agenţi
economici cu capital privat şi persoanele fizice ce folosesc muncă socială şi care se supun
impozitului pe venitul global.
Se desfăsoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise la trezoreria statului
de către Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale şi vizează:
- cheltuielile bugetare10 ce se vor efectua numai pe baza creditelor bugetare repartizate
Direcţiilor Judeţene de Muncă şi Solidaritate Socială, în calitate de ordonatori
secundari, se desfăşoară conform clasificaţiei bugetare în conturile deschise la
trezoreria statului de către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale
- bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor din asigurări sociale, a
ajutoarelor sociale, a ajutoarelor în caz de deces;
- bugetul cheltuielilor pentru persoane îndreptăţite de a primi ajutoare sociale, pentru
alocaţii de sprijin, pentru ajutoare de integrare şi pentru alte plăţi11.
Având în vedere că ordonatorul principal al bugetului asigurărilor sociale de stat este
Ministerul Muncii si Solidarităţii Sociale, acestuia îi revin atribuţiile privind utilizarea directă
a creditelor bugetare pentru satisfacerea cererilor centralizate de asigurări sociale, de

8
Alexandru Țiclea, (2011), op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura Georgescu, (2012),
op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
9
Ioan Ciochină-Barbu, (2011), op.cit.., ediţia a-II-a revăzută şi adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iaşi, p. 10 - 55;
Ioan Ciochină-Barbu, (2013), op.cit., Ed. PIM, Iași, p. 224 - 425
10
I.T.Ştefănescu, (2012),op.cit., vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, p.119 și urm
11
Ioan Ciochină-Barbu, (2011), op.cit.., ediţia a-II-a revăzută şi adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iaşi, p. 10 - 55;
Ioan Ciochină-Barbu, (2013), op.cit., Ed. PIM, Iași, p. 224 - 425
repartizarea creditelor pe ordonatorii secundari (direcţiile judeţene), controlul asupra realizării
indicatorilor sociali, clar şi răspunderea asupra realizării veniturilor şi a modului de efectuare
a cheltuielilor, sub supravegherea Ministerului Finanţelor Publice şi a controlului efectuat de
Curtea de Conturi.
Executarea corectă a cheltuielilor se face sub exercitarea unui control preventiv ce se
realizează de către Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice Judeţene, prin trezoreriile
teritoriale ale statului12.

2.7 Încheierea bugetului asigurărilor sociale de stat

La 31 decembrie prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat încetează a mai avea

aplicabilitate, creditele bugetare de asigurări sociale neconsumate se închid cu 1 ianuarie a
anului următor, ceea ce presupune efectuarea decontărilor corespunzător între Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Finanţelor Publice, Trezoreria statului şi Oficiile
de plăţi a pensiilor13.
Contul de execuţie anuală14 se prezintă Guvernului pentru examinare, după care se
înaintează Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Contul de execuţie al bugetului
asigurărilor sociale de stat urmează a fi aprobat prin lege, după ce în prealabil a fost verificat
de către Curtea de conturi, apoi se publică în Monitorul Oficial.
Separat de bugetul asigurărilor sociale de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii
Sociale execută bugetul anual privind constituirea şi utilizarea fondului pentru plata ajutorului
de şomaj15, unde la partea de venituri se va menţiona fondul de salarii brut, inclusiv sporul de
vechime în muncă, suma reprezentând cota pentru şomaj, dobânda anuală calculată asupra
disponibilului păstrat la trezoreria statului, iar la partea de cheltuieli se prevede numărul
beneficiarilor, de ajutor de somaj şi totalul cheltuielilor cu plata ajutorului de şomaj, în mod
similar se procedează şi cu plata pensiei suplimentare.

2.8 Sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii

În literatura de specialitatea16 s-a considerat necesară furnizarea unor informaţii

comparative referitoare atât la situaţia sistemelor de pensii în ţările membre ale Uniunii
12
Alexandru Țiclea, (2011), op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura Georgescu, (2012),
op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
13
Ioan Ciochină-Barbu, (2011), op.cit.., ediţia a-II-a revăzută şi adaugită. Editura ,, Junimea’’ Iaşi, p. 10 - 55;
Ioan Ciochină-Barbu, (2013), op.cit., Ed. PIM, Iași, p. 224 - 425
14
I.T.Ştefănescu, (2012),op.cit., vol.I, Editura Lumina Lex, Bucureşti, p.119 și urm
15
Alexandru Țiclea, (2011), op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura Georgescu, (2012),
op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
Europene, cât şi la evoluţiile demografice prognozate de instituţiile competente ale Comisiei
Europene până la orizontul anului 2060, punctând locul ocupat de România în ansamblul
unitar al Uniunii Europene.
Figura nr. 1. Evoluţia numărului de beneficiari şi de contribuabili ai sistemului de pensii
publice – 1990-201017

Facilităţile oferite de sistemul public de pensii referitoare la reducerea vârstei de

pensionare18, atât în cazul locurilor de muncă încadrate în grupele I şi II, cât şi în cazul
pensionărilor de invaliditate, al pensiilor acordate urmaşilor, precum şi al pensionărilor
anticipate parţiale introduse în anul 2001, au făcut ca vârstele medii efective de pensionare,
atât pe categorii de pensii, cât şi pe întreg sistemul, să fie mult sub nivelul vârstelor standard
de pensionare pentru femei şi bărbaţi prevăzute de lege. Astfel, în anul 2009, această diferenţă
era de 2,95 ani pentru femei şi 7,1 ani pentru bărbaţi.

16
Alexandru Țiclea, (2011), op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 138 şi urm; Laura Georgescu, (2012),
op.cit.,Ed. Universul Juridic, București, p. 135 - 139
17
Sursa: Casa Naţională de Pensii
18
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
 Pentru susţinerea financiară, inclusiv pentru realizarea unei protecţii relative a ratei de
înlocuire a câştigului salarial prin pensie, au fost operate, începând cu anul 1990, mai multe
creşteri ale nivelului contribuţiei de asigurări sociale de stat. Astfel, rata medie a contribuţiei a
crescut19 de la 14% în anul 1989 la 31,3% pentru condiţii normale de muncă, 36,3% pentru
condiţii deosebite de muncă şi 41,3% pentru condiţii speciale de muncă, în anul 2009.
Ca o măsură de protecţie socială, după anul 1990, pensiile mai mici au beneficiat de
formule de indexare-compensare mai avantajoase, situaţie care a contribuit la o scădere mai
puţin pronunţată a nivelului real al pensiilor mici şi a produs o oarecare egalizare în cadrul
aceleiaşi categorii de pensie, majoritatea pensiilor concentrându-se în zona pensiilor medii.
Acest proces de nivelare20 a contribuit la slăbirea legăturii dintre contribuţiile vărsate
la finanţarea fondului de pensii şi beneficiile primite.
Una dintre problemele deseori ridicate în dezbaterile politice şi sociale drept critică a
reformelor din domeniul pensiilor o constituie raportul relativ mic între pensia medie şi
câştigul salarial mediu (definit între valorile brute ale celor doi indicatori). În realitate, rata
medie de înlocuire a câştigului salarial prin pensie21 a cunoscut o creştere moderată continuă
în perioada 2000-2010, situându-se între 33% şi 56%. În aceste condiţii, România realizează o
rată medie de înlocuire bună, în context european situându-se pe poziţia a șaptea între cele 27
de ţări membre ale Uniunii Europene, în urma Franţei, Austriei şi Ungariei, la egalitate cu
Polonia, şi mult peste Bulgaria, Marea Britanie şi Germania.
Conform Eurostat, în 2009, România a realizat o rată medie de înlocuire de 56%, mai
ridicată decât media Uniunii Europene, care a fost de 51%. Paradoxal, rata medie de înlocuire
bună în context european s-a realizat în condiţiile în care gradul de acoperire a sistemului
public de pensii22 (raport între numărul de contribuabili şi populaţia ocupată între 15 şi 64 de
ani) a scăzut de la 61,3% în 1997 la 55,2% în 2010 (cu 6,1 puncte procentuale, reprezentând
circa 1,35 milioane de contribuabili).
În ultimele perioade de timp, participarea la forţa de muncă23 a suferit transformări
semnificative, în special în ceea ce priveşte tinerii, femeile şi persoanele în vârstă. Proiecţiile
Eurostat indică o reducere a ratei totale de participare în România la 60,9% în 2060 faţă de
63,6% în 2010, adică o reducere cu 2,7 puncte procentuale. Prognoza referitoare la forţa de

19
Mihai Şeitan,(2012) Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii, Editura
Economică,, pp. 195 şi urm
20
Mihai Şeitan,(2012) Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii, Editura
Economică,, pp. 195 şi urm
21
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
22
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
23
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
muncă din România până în anul 2060, realizată de Comisia Europeană, indică o scădere a
acesteia de la 9,417 milioane de persoane în 2010 la 5,546 milioane în 2060.
Evoluţia şomajului24 în ultimul deceniu (2000-2010), conform datelor furnizate de
Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, a înregistrat valori de maximum 845.000 de
şomeri (8,4% rată a şomajului) în 2002 şi minimum 575.000 de şomeri (5,8% rată a
şomajului) în 2008. Prognozele Comisiei Europene arată pentru România o scădere a ratei
şomajului de la 7,3% în 2010 la 7,0% în 2060.
Rata de ocupare25 (15-64 de ani) a evoluat în România între 63,6% în anul 2000 şi 58,8
în anul 2010. Proiecţiile până în anul 2060 asupra ratei de ocupare din România, în contextul
evoluţiilor economice, sociale şi demografice, realizate de Comisia Europeană, scot în
evidenţă o reducere lentă a gradului de ocupare atât pentru populaţia cuprinsă între 20 şi 64 de
ani, cât şi pentru femei. Singura categorie care va înregistra o creştere a ocupării va fi
reprezentată de persoanele în vârstă (55-64 de ani).
Pe baza proiecţiilor populaţiei totale, a forţei de muncă, a ratei participării, ratei
şomajului şi ratei ocupării, se poate determina proiecţia ratei de dependenţă economică a
vârstnicilor26 ca un indicator important care determină impactul îmbătrânirii populaţiei asupra
cheltuielilor bugetare, în particular a componentei privind cheltuielile cu pensiile. Se
preconizează ca rata de dependenţă economic efectivă a vârstnicilor să crească de la circa
32% în 2010 la circa 109% în 2060, o deteriorare greu de susţinut financiar.
Ca sursă principală de prognoză demografică în România, Institutul Naţional de
Statistică a elaborat proiecţii ale populaţiei României fie în profil teritorial, fie pe regiuni de
dezvoltare sau referitoare la populaţia activă, până la orizontul anului 2050. Aşa cum constată
experţii INS, evoluţia fenomenelor demografice din ultimii ani, caracterizată de menţinerea
fertilităţii la un nivel redus, de creştere moderată a speranţei de viaţă la naştere şi de un sold
negativ al migraţiei externe, a determinat scăderea populaţiei ţării. Populaţia României a
scăzut în numai zece ani, între 1992 şi 2002, cu 1,1 milioane de locuitori. Dimensiunea
neaşteptată a scăderii populaţiei şi, mai ales, contribuţia pe care a avut-o migraţia externă au
scos în evidenţă un declin demografic important, amplificând deteriorarea situaţiei
demografice a ţării, în special din perspectiva structurii pe vârste a populaţiei. În proiecţia
populaţiei României până în 2050 au fost utilizate trei variante de proiectare: medie, optimistă
şi pesimistă. În toate variantele de proiectare, populaţia se va reduce cu valori între 3,6
milioane (varianta optimistă) şi 6,5 milioane de persoane (varianta pesimistă). Scăderea
populaţiei va fi moderată până în anul 2050 (cu o rată medie anuală de –0,5% până în 2030 şi
24
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
25
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
26
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
uşor mai accentuată, de 0,6% până în 2050) principalul factor al acestei evoluţii fiind scăderea
naturală. Pe fondul menţinerii unor valori scăzute ale natalităţii şi fertilităţii şi al înaintării în
vârstă a generaţiilor, diferite ca mărime, structura pe grupe mari de vârstă a populaţiei va
continua să se modifice, în sensul reducerii numărului şi ponderii tinerilor şi al creşterii
numărului şi ponderii populaţiei adulte şi vârstnice (tabelul nr. 2)27.

Tabelul nr. 2. Populaţia României pe grupe mari de vârstă – varianta medie (2007-2050)28

Reducerea dimensiunii populaţiei active se va produce prin dinamici diferite 29:

creşterea populaţiei active la grupa de vârstă 55-64 de ani şi 65 de ani şi peste şi scăderea
populaţiei active de 15-24 de ani şi 25-54 de ani, compusă din generaţii născute după 1990.
Consecinţa acestei schimbări structurale este majorarea vârstei medii a populaţiei active de la
40 de ani în 2006 la 43 de ani în 2025. Acest dezechilibru se va resimţi şi la nivelul raportului
de dependenţă economică, deci va creşte „sarcina economică” 30 a populaţiei active,
determinată de creşterea continuă a populaţiei vârstnice şi de scăderea populaţiei tinere. Din
proiectarea populaţiei ocupate, se constată diminuarea acesteia de la 9,2 milioane în 2010, la
4,3 milioane în 2050. Toate grupele de vârstă resimt diminuarea populaţiei ocupate, indiferent
de regiune, populaţia ocupată în vârstă de muncă fiind mai mare pentru bărbaţi decât pentru
femei.

Tabelul nr. 2. România: Ţinte naţionale specifice31

27
A se vedea insse.ro
28
Sursa: Institutul Naţional de Statistică
29
A se vedea insse.ro
30
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
31
Sursa: Programul Naţional de reformă 2011 - 2016
 Criza financiară afectează grav atât sistemele de pensii capitalizate, administrate
privat, cât şi sistemele de pensii publice. Analiza impactului crizei economico-financiare
asupra sistemelor de pensii a fost privită cu multă seriozitate atât de OECD, cât şi de Comisia
Europeană şi Banca Mondială. Aceste instituţii au publicat, încă din 2009, note prin care au
scos în evidenţă gravitatea efectelor crizei asupra sistemelor de pensii. În acest context,
impactul crizei economice şi financiare asupra sistemelor de pensii capitalizate32 depinde de
patru factori principali, şi anume33:
o schimbări ale preţurilor activelor şi posibila recuperare pe termen mediu. Pensiile finanţate
sunt direct afectate de criza financiară, deoarece criza devalorizează fondurile care au fost
acumulate până la criză. Gradul de devalorizare depinde de portofoliul de investiţii. În
general, criza se estimează că a redus activele acumulate în fondurile de pensii cu 15,8%.

32
Hoanta,N.,(2000) ,op.cit.,Editura Polirom, Iaşi, pp. 66 - 69
33
Mihai Şeitan,(2012) op.cit., Editura Economică,, pp. 195 şi urm
 Deşi pe termen scurt pierderile sunt îngrijorătoare, pe termen lung (important pentru orice
sistem de pensii capitalizate) ele nu sunt relevante;
o proporţia veniturilor din pensii care provin din activele conturilor individuale capitalizate.
Conturile individuale capitalizate (Pilonul II) formează numai o parte din pachetul total de
venituri la ieşirea la pensie. Între ţările din Europa Centrală şi de Est, membre ale Uniunii
Europene, România are cel mai mic venit din pensii care va putea fi furnizat de Pilonul II,
de numai 22%, în timp ce ţări ca Slovacia şi Polonia au o proporţie de 55%, respectiv
49,5%;
o prezenţa pensiilor sociale minime ca parte integrantă a sistemului de pensii. Valoarea
medie a acestor beneficii sociale minime este de până la 30% din media salariului mediu la
nivel naţional. În România s-a introdus indemnizaţia socială pentru pensionari (echivalent
al pensiei sociale minime), ca sprijin al statului, acoperit de bugetul de stat, care reprezintă
circa 18% din salariul mediu brut la nivel naţional;
o reglementările şi cadrul instituţional privind plata pensiilor capitalizate obligatorii în baza
fondurilor acumulate până la ieşirea la pensie. Doar un număr mic de asiguraţi vor ieşi la
pensie într-o perioadă în care pensiile lor vor fi reduse din cauza scăderii activelor. Din
fericire, în ţările din Europa Centrală, care şi-au reformat sistemele de pensii (între care şi
România) la începutul anilor ’90, marea majoritate a persoanelor se vor pensiona din
sistemul privat de pensii (Pilonul II) în 15 sau mai mulţi ani, nefiind afectaţi de criza
actuală.
Sistemele de pensii de tip PAYG au fost, adesea, lansate fără a avea la bază o
fundamentare foarte solidă, fără o analiză atentă a efectelor pe care sistemul de pensii în cauză
le va avea pe termen mediu şi lung asupra persoanelor în vârstă, asupra lucrătorilor, dar mai
ales asupra finanţelor publice. Pentru a asigura sustenabilitatea unui sistem de pensii este
necesar să existe un control permanent asupra efectelor pe care factori precum speranţa de
viaţă, tendinţele demografice, gradul de ocupare, alături de alţi factori, îl pot avea asupra unui
astfel de sistem.
 Capitolul 3. Prezentarea casei judeţene de pensii Olt

3.1 Prezentare generală a casei judeţene de pensii Olt

Casa Judeţeană de Pensii Olt este instituţie publică descentralizată învestită cu

personalitate juridică şi funcţionează în subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice.
Casa Judeţeană de Pensii Olt administrează şi gestionează la nivel teritorial sistemul
public de pensii.
Casa Judeţeană de Pensii Olt asigură aplicarea unitară în teritoriu a legislaţiei din
domeniul pensiilor şi asigurărilor sociale de stat.
Casa Judeţeană de Pensii Olt a fost înfiinţată prin Legea nr. 263/2010 şi funcţionează
în baza legii de înfiinţare şi a Statutului Casei Naţionale de Pensii Publice aprobat prin
Hotarârea Guvernului nr.118/2012.

3.2 Evoluţia casei judeţene de pensii Olt

Intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, de la

data de 01.01.2011, a dus la evitarea unor evoluţii negative ale sistemului public de pensii
publice aşa cum rezultă din datele statistice prezentate mai jos: numărul total al pensionarilor
la data de 30.04.2013, în judeţul Olt, a fost de 121.752 persoane, în scădere cu 2.784 persoane
faţă de aceeaşi perioadă a anului 2012, cu 6.765 persoane faţă de anul 2011, si cu 11.164
persoane faţă de anul 2010 .
 Figura nr. 1 Evoluţia numărului de pensionari din sectorul de stat şi sectorul agricol în
judeţul Olt în perioada 2010 - 201334

Reducerea numărului de pensionari s-a datorat modificării vârstei standard de

pensionare, în sensul creşterii acesteia în special în cazul femeilor, aplicării noului coeficient
de penalizare, mult mai mare, în cazul înscrierii la pensia anticipată parţial, precum şi a
implementării unor criterii mult mai stricte de înscriere la pensia de invaliditate in perioada
2011-2012.
Raportând numărul de pensionari aflaţi în plată la finele lunii aprilie 2013 la numărul
de contribuabili ai sistemului public de pensii, din aceeaşi perioadă, în judeţul Olt, se constată
existenţa unui raport de dependenţă al sistemului public de pensii de 3 pensionari la 2
asigurati (1,72 pensionari la un asigurat).

34
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
Figura nr. 2 Evoluţia raportului dintre numărul de contribuabili şi numărul de pensionari din
judeţul Olt în perioada 2010 - 201335

În perioada 2010-2013, numărul de pensionari din sistemul asigurărilor sociale de stat

şi din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori pe categorii de pensii se prezintă,
după cum urmează:

35
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
Figura nr. 3 Evoluţia numărului de pensionari de limită de vârstă din judeţul Olt în perioada
2010 - 201336

Figura nr. 4 Evoluţia numărului de pensionari anticipat în judeţul Olt în perioada analizată37
36
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013

37
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Figura nr. 5 Evoluţia numărului de pensionari anticipat parţial din judeţul Olt în perioada
2010 - 201338

Figura nr. 6 Evoluţia numărului de pensionari de invaliditate din judeţul Olt în perioada
2010 - 201339

38
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013

39
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Figura nr. 7 Evoluţia numărului de pensionari de urmaş din judeţul Olt în perioada 2010 -
201340

Figura nr. 8 Repartizarea numărului de pensionari din sectorul de stat, în judeţul Olt, pe
categorii de pensii în anul 201041

40
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013

41
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Figura nr. 9 Repartizarea numărului de pensionari din sectorul de stat, în judeţul Olt, pe
categorii de pensii, în anul 201342

Analizând datele statistice referitoare la numărul de pensionari beneficiari de pensie

anticipata parţial se observă o scădere în prezent faţă de anul 2010 cu un număr de 354
persoane.
Această situaţie s-a datorat numărului mic de cereri de înscriere la pensie anticipată
parţial după intrarea în vigoare a Legii nr.263/2010, motivată de modalitatea de calcul a
cuantumului pensiei anticipate parţiale care se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită
de vârstă care s-ar fi cuvenit, diminuat cu 0,75 % pentru fiecare lună de anticipare, până la
îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea unei pensii de limita de vârstă. Astfel, prin Legea
nr.263/2010 penalizarea maximă devine 45% faţă de 30% cât era prevăzută de Legea
nr.19/2000.
În vederea creşterii vârstei standard de pensionare pentru femei, prin Legea
nr.263/2010, aceasta a crescut de la 60 de ani la 63 ani. Atingerea acestei vârste se realizează
prin creşterea vârstelor standard de pensionare, gradual, conform eşalonării prevăzute în lege
până în ianuarie 2030. Stagiul complet de cotizare, de asemenea, a fost modificat de la 30 la
35 de ani. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare,
conform eşalonării prevăzute de lege.

42
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 În sensul celor precizate, se constată, din datele prezentate, că numărul înscrierilor noi
la pensie pentru limita de vârstă se reduce de la data intrării în vigoare a Legii nr.263/2010.

Figura nr. 10 Evoluţia numărului de cazuri noi de înscriere la pensie în sectorul de stat, în
judeţul Olt, în perioada analizată43

De asemenea, dacă analizăm numărul inscrierilor noi la pensia de invaliditate la data

de 30.04.2013 se constată că acesta este mai mic faţă de anul 2010 cu 576 persoane.

43
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Diminuarea numărului de pensionari de invaliditate s-a datorat, în principal,
reevaluării capacităţii de muncă de către serviciile de expertiză medicală şi recuperarea
capacităţii de muncă în conformitate cu Ordinul Preşedintelui C.N.P.P. nr. 422/2010 şi a
monitorizării activităţii de expertiză realizată de către medicii specialişti şi cu ajutorul
aparaturii medicale performante din cadrul I.N.E.M.R.C.M. Bucureşti, urmare căreia au
rezultat depensionări şi schimbări de grad.
Un alt factor care a condus la diminuarea numărului de pensionari de invaliditate in
perioada 2011-2012 a fost creşterea stagiului de cotizare necesar în raport cu vârsta pentru
înscrierea la pensie de invaliditate, concomitent cu micşorarea numărului de puncte aferente
stagiului potenţial ce se acordă la înscrierea la pensie de invaliditate.
De asemena, diminuarea numărului de pensionari de invaliditate s-a datorat și trecerii
din oficiu la limită de vârstă pentru persoanele care au îndeplinit condițiile pentru obținerea
pensiei de limită de vârstă.
Pensionari din fostul sistem de asigurări sociale pentru agricultori pe categorii de
pensii in perioada 2010-2013 se prezinta astfel44:

Figura nr. 11 Evoluţia numărului de pensionari de limită de vârstă din sectorul agricol

44
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Figura nr. 12 Evoluţia numărului de pensionari de invaliditate din sectorul agricol

Figura nr. 13 Evoluţia numărului de pensionari de urmaş din sectorul agricol, în judeţul Olt,
în perioada 2010 - 2013

Din analiza datelor statistice prezentate mai sus în ceea ce priveşte evoluţia numărului
de pensionari de invaliditate din cadrul pensionarilor proveniţi din fostul sistem de asigurări
sociale pentru agricultori se constată că şi numărul acestora a scăzut faţă de numărul
pensionarilor de invaliditate aflaţi în plată în anul 2010, cu un număr de 41 persoane în anul
2011, cu 233 persoane in 2012 si cu 326 persoane in anul 2013.
 Situaţia nivelului pensiei medii din sectorul de stat în perioada aprilie 2009- aprilie
2013 se prezintă astfel:

Figura nr. 14 Evoluţia pensiei medii din sectorul de stat, în judeţul Olt, în perioada 2010 -
201345

Prin urmare, se poate observa o creştere a nivelului pensiei medii de asigurări sociale
pe total şi pe fiecare categorie de pensie în parte. Situaţia cheltuielii medii lunare cu pensiile
plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat în perioada 2010-2013 se prezintă astfel:

45
Sursa: Sistemul Public De Pensii Din Judeţul Olt Evoluţie Şi Perspective, Raportul pe anul 2013
 Figura nr. 15 Evoluţia cheltuielilor medii lunare din Bugetul asigurărilor sociale de stat, în
judeţul Olt, în perioada 2010 - 2013

Cu toate măsurile întreprinse de reformare a sistemului public de pensii, nivelul

cheltuielilor medii lunare cu pensiile nu au cunoscut o scădere , deoarece în anul 2011 au fost
acordate puncte suplimentare persoanelor care au desfăşurat activitate în grupele I şi II de
muncă și începând cu 01.01.2013 – condiții deosebite de muncă. De asemenea, pentru
persoanele ale căror drepturi s-au deschis conform Legii 263/2010, începând cu data de
01.01.2013 s-a majorat cu 6% punctajul mediu annual aflat în plată conform art. 170 alin. 1.
În vederea evaluării si auditării activităţii caselor teritoriale de pensii în contextual
procesului de management al performanţei, Casa Naţională de Pensii Publice a elaborate un
set de indicatori de performanţă care urmează a fi aprobaţi şi implementaţi în activitatea
caselor teritoriale de pensii şi care au la bază direcţii strategice şi obiective stabilite pentru
perioada 2013-2017. Principalele direcţii strategice şi obiectivele Casei Naţionale de Pensii
Publice pentru perioada 2013-2017 sunt după cum urmează:
a. Direcţii strategice
- buget şi resurse optime;
- simplificare operaţională;
- acordarea corectă şi la timp a prestaţiilor;
 - creşterea veniturilor pensionarilor;
- parteneriat cu cetăţeanul;
- lobby, funcţionarea autonomă pe principii tripartite, colaborare interinstituţională,
îmbunătăţirea cadrului legal.
b. Obiective
- creşterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat;
- optimizarea cheltuielilor;
- actualizarea sistemului informatic integrat in sistemul public de pensii;
- crearea si administrarea unui sistem integrat de date;
- reducerea numărului de cereri soluţionate peste termenul legal;
- reducerea timpului mediu de procesare a cererilor de acordare a drepturilor;
- identificarea de soluţii pentru asigurarea creşterii veniturilor pensionarilor;
- promovarea comunicării la distanţa cu beneficiarii sistemului de pensii publice;
- îmbunătăţirea imaginii Casei Naţionale de Pensii Publice şi a caselor teritoriale de
pensii în mass-media centrală şi locală;
- creşterea transparenţei instituţionale în relaţia cu partenerii sociali;
- funcţionare autonomă pe principii tripartite: guvern, patronat, sindicate;
- intensificarea activităţilor de lobby pentru consolidarea sistemului public de pensii.
Astfel, pentru activitatea de stabilire şi plăţi prestaţii au fost stabiliţi următorii indicatori
de performanţă:
- Ponderea cererilor de înscrieri noi la pensie, soluţionate în termenul legal, în totalul
cererilor de înscrieri noi soluţionate;
- Ponderea cererilor de înscriere la pensie nesoluţionate în termenul legal, din total cereri
înregistrate în perioada de raportare;
- Ponderea cererilor de recalculare soluţionate in termenul legal in totalul cererilor de
recalculare soluţionate;
- Ponderea cererilor de recalculare a pensiei, înregistrate in perioada de raportare;
- Ponderea modificărilor din oficiu a drepturilor de pensii, soluţionate în termen de 45 zile
de la data îndeplinirii condiţiilor standard, în totalul modificărilor de efectuat din oficiu;
- Timpul mediu de soluţionare a cererilor de înscriere nouă la pensie;
- Ponderea deciziilor cu drepturi stabilite eronat in totalul deciziilor contestate la Comisia
Centrala de Contestaţii;
- Ponderea debitelor în totalul cheltuielilor cu prestaţiile;
- Ponderea beneficiarilor care primesc prestaţii prin cont bancar, în totalul beneficiarilor
de prestaţii;