eminarul 3. Procedură penală.

Partea generală

I. Grile
1. Reprezintă o consecinţă a principiului aflării adevărului:
a) obligaţia tuturor organelor judiciare de a administra probe nu doar cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, ci şi cu
privire la persoana suspectului sau inculpatului
b) obligaţia oricărui organ de urmărire penală de a administra toate probele propuse de suspect în apărare
c) posibilitatea procurorului de a renunţa la exercitarea acţiunii penale, în condiţiile legii
2. În toate cazurile, exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii ori netrimiterii în judecată:
a) este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată
b) se face în cadrul unor proceduri în care se realizează un filtru de legalitate a urmăririi penale
c) permite judecătorului de cameră preliminară, după sesizarea instanţei cu rechizitoriul, să menţină măsura controlului
judiciar doar dacă există o propunere a procurorului în acest sens
3. În ceea ce privește aplicarea în timp a legii procesual penale:
a) legea procesuală mai favorabilă se poate stabili inclusiv prin raportare la momentul săvârşirii infracţiunii
b) dacă ulterior intrării în vigoare a legii noi se invocă sancţiunea nulităţii cu privire la acte efectuate sub imperiul legii
vechi, cererea se soluţionează în condiţiile legii noi
c) legea procesuală veche ultraactivează în privinţa termenelor care au început să curgă în timpul cât aceasta era în vigoare
4. Dacă martorul este un cetăţean român ce aparţine unei minorităţi naţionale:
a) are dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată
b) este obligat să se exprime în limba maternă în faţa organelor de urmărire penală
c) este obligatoriu ca toate actele procedurale să se întocmească în limba română
5. Reprezintă o cauză care împiedică temporar exercitarea acţiunii penale, lipsind-o de obiect:
a) inexistenţa probelor din care să rezulte că o persoană a săvârşit infracţiunea
b) autoritatea de lucru judecat
c) transferul de proceduri cu un alt stat, în condiţiile legii
6. Acțiunea penală:
a) se stinge prin clasare atunci când este incident principiul in dubio pro reo
b) nu poate fi exercitată dacă împotriva inculpatului persoană juridică a fost deschisă procedura insolvenței
c) nu poate fi pusă în mișcare dacă nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia
7. Suspectul poate cere continuarea procesului penal:
a) chiar dacă s-a dispus clasarea pe motiv că a fost condamnat definitiv, într-un alt dosar, pentru aceeași faptă
b) printr-o cerere adresată judecătorului de drepturi și libertăți
c) în măsura în care acțiunea penală s-a stins reținându-se desistarea
8. În măsura în care, după compararea faptei materiale cu norma de incriminare, se constată că lipseşte un element de
tipicitate al infracțiunii:
a) instanţa de judecată va da o soluţie de încetare a procesului penal, deoarece fapta nu este prevăzută de legea penală
b) procurorul va da o soluţie de clasare, dat fiind că fapta nu există
c) procurorul va da o soluţie de clasare, dat fiind că fapta nu este prevăzută de legea penală
9. În cazul în care procurorul a renunţat la efectuarea urmăririi penale:
a) intervine o cauză care are ca efect lipsirea de temei a acțiunii penale
b) părţile pot cere continuarea procesului penal
c) această soluţie conduce la stingerea acţiunii penale
10. Acțiunea penală se poate stinge:
a) prin dispunerea unei soluții de clasare sau renunțare la urmărirea penală, în faza de urmărire penală
b) doar prin dispunerea unei soluții de încetare a procesului penal, fie în faza de urmărire penală, fie în faza de judecată
c) prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești de achitare în primă instanță
11. Dacă a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, instanța va dispune:
a) achitarea inculpatului
b) încetarea procesului penal
c) renunțarea la aplicarea pedepsei, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții pentru dispunerea acestei soluții
12. În cazul în care intervine decesul inculpatului:
a) în faza de judecată, instanța va dispune încetarea procesului penal
b) înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale, procurorul va dispune încetarea procesului penal
c) moștenitorii acestuia vor putea solicita continuarea procesului penal în numele inculpatului

13. Punerea în mișcare a acțiunii penale se poate dispune:

1
 a) în cursul urmăririi penale, după ce în prealabil fuseseră dispuse începerea urmăririi penale cu privire la faptă și
efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspect
b) de către judecătorul de cameră preliminară, doar în situația în care în care admite plângerea formulată împotriva unei
soluții de netrimitere în judecată
c) prin rechizitoriu cu privire la persoanele care au calitatea de suspect, dacă anterior a fost pusă în mișcare acțiunea
penală cu privire la alți participanți la săvârșirea infracțiunii
14. Atunci când, în aceeași cauză, procurorul constată că este incidentă o cauză de neimputabilitate, dar în același timp
intervine și decesul inculpatului, acesta va pronunța o soluție de clasare în temeiul:
a) art. 16 alin. 1 lit. d)
b) art. 16 alin. 1 lit. f)
c) art. 16 alin. 1 lit. d) și lit. f)
15. Acţiunea civilă se poate exercita împotriva:
a) inculpatului
b) părţii civile
c) părţii responsabile civilmente

II. Spețe
1. La data de 21.02.2019, organele de cercetare penală au început urmărirea penală împotriva suspectului A.B. pentru
săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 C.pen. În aceeași zi, a fost audiată persoana vătămată și un martor
propus de aceasta. A doua zi, A.B. a fost ridicat de la domiciliu de către polițiști, fiind prezentat procurorului care supraveghează
urmărirea penală. După ce l-a ascultat pe A.B., procurorul a confirmat ordonanța de începere a urmăririi penale dispusă de organul
de cercetare penală. De asemenea, procurorul i-a pus în vedere lui A.B. ca la următoarea citare să se prezinte în mod obligatoriu cu
un avocat ales.
La 24.10.2019, procurorul a dispus clasarea dosarului în baza art. 16 alin. 1 lit. i) C.proc.pen., cu motivarea că ,,fapta este
veche, prejudiciul mic fiind recuperat”.
Comentați situația din speță.
2. Tribunalul respinge contestația la executare formulată de condamnat cu următoarea motivare: „Instanţa reţine că motivul
invocat de către contestator, în esenţă posibilitatea liberării condiţionate – nu se încadrează în niciunul din cazurile reglementate
de art. 598 Cod procedură penal, contestaţia la executare neputând urmări reformarea unei hotărâri definitive, intrată în puterea
lucrului judecat, conform regulii non bis in idem”1.
Compentați motivarea instanței.
3. Persoana vătămată a formulat plângere prealabilă împotriva avocatului X, coordonator al Societăți profesionale de avocați
X și asociații, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de divulgare a secretului profesional, prevăzută și pedepsită de art. 227 C.pen. Ca
urmare a acestei plângeri prealabile, organul de cercetare penală a dispus începerea urmăririi penale in rem. Ulterior, procurorul
care supraveghează urmărirea penală a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții X, Y și Z, reținând că
aceștia, în calitate de avocați în cadrul societății profesionale menționate, au divulgat fără drept presei date și informații privind
viața privată și starea de sănătate a persoanei vătămate. Y și Z formulează plângere împotriva ordonanței de efectuare în
continuare a urmăririi penale solicitând infirmarea acesteia în considerarea faptului că ei nu au fost indicați nominal în conținutul
plângerii prealabile. De asemenea, solicită să se dispună clasarea cauzei întrucât între timp a intervenit decesul persoanei vătămate.
Soluționați motivat plângerea formulată de Y și Z.
4. Procurorul declară apel împotriva sentinței prin care prima instanță a dispus achitarea inculpatului A.B. în temeiul art. 16
alin. 1 lit. b) C.pr.pen., iar față de inculpatul B.C. – complice la săvârșirea aceleiași infracțiuni – a dispus achitarea în temeiul art.
16 alin. 1 lit. c) C.pr.pen.
În contextul în care cu ocazia soluționării apelului intervine decesul inculpatului B.C., identificați soluțiile pe care le poate
pronunța instanța de apel2.
5. Partea resonsabilă civilmente declară apel împotriva sentinței primei instanțe pentru următoarele motive: în mod greșit s-a
dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 16 alin. 1 lit. g) C.pr.pen., în condițiile în care retragerea plângerii prealabile s-a
realizat prin intermediul unui înscris notarial; în mod greșit acțiunea civilă a rămas nesoluționată, dat fiind că persoana vătămată a
arătat în fața primei instanțe, înainte de începerea cercetării judecătorești, doar că se constituie parte civilă în procesul penal, fără a
preciza natura și cuantumul prejudiciului.
Soluționați motivat apelul părții responsabile civilmente.
6. Persoana vătămată se constituie parte civilă în cursul cercetării judecătorești. Cu ocazia audierii sale, inculpatul
recunoaște pretențiile civile și se angajează să repare prejudiciul. Ulterior, partea civilă cedează creanța rezultată ca urmare a
săvârșirii infracțiunii.
Identificați motivat soluțiile pe care le poate pronunța instanța penală în legătură cu acțiunea civilă.

1
A se vedea, Tb. București: sent. pen. 1509 din 04 octombrie 2019; sent. pen. nr. 1000 din 07 iunie 2019; sent. pen. nr. 487 din 20 martie 2019; sent. pen. nr. 2635
din 21 decembrie 2018; sent. pen. nr. 2005 din 28 septembrie 2018; sent. pen. nr. 671 din 02 aprilie 2018; sent. pen. nr. 535 din 16 martie 2018 s.a.
2
A se vedea ICCJ, Completul de 9 judecători, dec. nr. 608/08.12.2003; ICCJ, Completul de 5 judecători, dec. pen. nr. 221/2012; CSJ, dec. pen. nr. 1021/1990.
2