Sunteți pe pagina 1din 4

IMAGINATIA

Definitie–proces cognitiv complex de elaborare a unor imagini si proiecte noi pe baza


combinarii si transformarii experientei.

Caracteristici:
- datorita ei, omul isi poate elabora mintal scopul si planul de desfasurare petru o acivitate pe
baza caruia sa-si regleze aciunile. Individul isi orgnizeaza si proiecteaza actiunile, planifica
viitorul, anticipand atat drumul care va fi parcurs, cat si rezultatele
- largeste campul cunoasterii umane
- face legatura intre trecut, prezent si viitor
- apare pe o anumita trepta a dezvoltarii umane, adica dupa ce au aparut alte procese si functii
psihice care ii pregatesc desfasurarea
- interactioneaza permanent cu toate procesele, functiile psihice si componentele sistemului
psihic uman, precum:
 Memoria: ofera material imaginatiei si conserva produsele sale. Insa memoria are
caracter reproductiv (cu cat e mai fidela, cu atat e mai eficienta), in timp ce imaginatia
productiv (cu cat rezultatele sale sunt mai diferite de ce exista in experienta anteriora
subiectului/societatii, cu atat este mai valoroasa)
 Gandirea: prin gandire cunoastem ce e esential, general, ipotetic, dar logic; prin
imaginatie exploram necunoscutul, posibilul, viitorul. Gandirea ofera date asupra
realului, si ghideaza transformarile imaginative. Imaginatia participa la elaborarea
ipotezelor, gasirea unor strategii pt rezolvarea problemelor
 Limbajul: prin cuvinte sunt evocate selectiv reprezentarile si ideile, sunt puse in relatie in
raport cu ideea directoare formulata tot verbal
 Afectivitatea: interactiune speciala. Tensiunea emotionala asigura activarea si energizarea
procesului imaginativ, dar si directionarile inedite acestuia. Momentele de trairi afective
intense sunt urmate de un maximum al productivitatii imaginative
 Motivele: intretin o receptivitate crescuta pentru anumite elemente ale realului, generand
noi structuri
 Personalitatea: experienta de viata, temperamentul, caracterul, ghideaza combinarile
imginative si le finalizeaza, produsul fiind specific pentru fiecare. Produsul imaginativ
exprima personalitatea, originalitatea acesteia si sunt ele in sine originale.

Procedee ale imaginatiei


- prcedeul imaginativ = un mod de operare mental, o succesiune mai mult sau mai putin
riguroasa de compuneri, descompuneri, recompuneri, care duc la rezultate variabile
- procedeele cele mai cunoscute/utilizate:
 Aglutinarea – o noua organizare a unor parti din diferite fiinte/obiecte: in mitologie
(sirena, sfinxul, centaurul) sau tehnica (radiocasetofonul)
 Amplificarea sau diminuarea – modificarea dimesiunilor: personaje din povesti (Setila,
Flamanzila, uriasi, pitici), in literatura SF si in tehnica
 Multiplicarea sau omisiunea – modificarea numarului de elemente cu pastrarea
identitatii lor (Coloana infinitului, balaurul cu 7 capete, ciclopul)
 Diviziunea – separarea unor componente, selectarea unora si transformarea lor in
produse noi (bratul mecanic)
 Rearanjarea – pastrarea elementelor unei structuri cu modificare dispunerii lor in spatiu
(masina cu motor in fata/spate)
 Substituirea – inlocuirea intr-o structura a unui element cu ceva nou (inlocuirea unor
piese metalice cu ceramica, a matasei cu nylon)
 Modificarea – pastrarea neschimbata a unor componente/functii si modificarea altora
(laleaua neagra)
 Schematizarea–selectia unor insusiri si eliminarea altora: proiectare, tehnica, grafica,
desen (cricaturile)
 Tipizarea – identificarea aspectelor comune unei categorii de oameni si contopirea lor
intr-un personaj comun (tipul zgarcitului – Hagi Tudose)
 Analogia–identificarea trasaturilor comune a 2 obiecte/fenomene, si a celor cunoscute
numai la unul din obiecte. apoi, pe baza insusirilor comune, se pot trage concluzii
referitoare si la prezenta celorlalte insusiri ale celui de-al doilea obiect, care nu pot fi
cunoscute direct (prin analogie cu cosmosul s-a elaborat modelul atomului; Ch. Darwin
a conceput selectia naturală asemanand-o cu selectia artificiala practicata in agricultura)
 Empatia – transpunerea imaginara in plan perceptiv, intelectiv, afectiv in altceva
(persoana, obiect, fenomen). Faciliteaza descoperirea de noi aspecte si intelesuri.
Formele imaginatiei
- Formele involuntare
1. Visul din timpul somnului
 inlantuire de imagini, emotii, reflectii care apr in starea de somn paradoxal
 subiectul participa ca personaj sau ca simplu spectator, neputandu-l dirija. Uneori ne dam
seama ca visam, dar nu-l putem influenta
 deseori ce visam este haotic, absurd, imposibil in realitate
 are caracter scenic (ca intr-o piesa de teatru), actiunea e dirijata de afectivitate, de dorinte,
temeri.
 are caracter simbolic (cand e vorba despre dorinte nepermise, cand imaginile sunt
deghizate si trebuie descifrate). Interpretrea lor necesita analiza reltiilor si preocuparilor
din timpul starii de veghe
 in vis se petrec si reordonari, sistematizari ale informatiilor, combinari care le pot sprijini
pe cele din starea de veghe sau pot fi chiar rezolvari ale problemelor care ne preocupa
2. Reveria
 Are loc atunci cand ne aflam intr-o stare de relaxare, gandurile vagabondeaza
 Pornind de la o imagine/idee ramasa in minte, apar siruri de imagini/idei propulsate de
dorinte si asteptari
 Le urmarim pasiv, din cand in cand putem interveni cu o usoara dirijare
 Reduce tensiunea psihica interna generata de dorinte
 Daca e de scurta durata, poate stimula ceativitatea, daca e prelungita, poate fi
defavorabila dezvoltarii personalitatii

- Formele voluntare

1. Imaginatia reproductiva
 Activa, constienta, voluntara
 Presupune construirea mentala a unor imagini ale realitatii existente in trecut sau prezent
si care nu pot fi percepute direct
 Este diferita de memoria imaginilor, pentru ca produsele sale nu au corespondent in
experienta proprie
 Este cu atat mai valoroasa cu cat se apropie mai mult de real
 Largeste bagajul de cunostinte si faciliteaza solutionarea de probleme

2. Imaginatia creatoare
 Cea mai complexa si valoroasa forma a imaginatiei
 Este orientata spre ce e posibil, ce tine de viitor si spre crearea de productii noi
 Se caracterizeaza prin: bogatia si noutatea procedeelor, ineditul utilizarii lor, valorificarea
combinatiilor inconstiente, sustinerea afectiv-motivtionala, implicarea personalitatii
 Rezultatul sau este un proiect mintal caracterizat prin noutate, originalitate, ingeniozitate,
personalizare
 Are drept stimuli: interesul pt nou, trebuinta de autorealizare, incredere in propriile
posibilitati, curiozitatea
 Implicata in cele mai variate activitati umane, favorizeaza aparitia ipotezelor, noi creatii
artistice si tehnice

3. Visul de perspectiva
 Consta in proiectarea mentala a propriului curs al vietii in acord cu posibilitatile
personale si cu cerintele societatii
 Contribuie la formarea idealului de viata si, prin el, la motivarea activitatilor curente

Alte criterii de clasificare a formelor imaginatiei:


- dupa gradul de activism: pasive (visul, reveria) si active (reproductiva, creatoare)
- dupa tipul de activitate caracteristic: artistica, tehnica, stiintifica
- dupa tipul de reprezentari dominante: auditiv-muzicala, plastic-vizuala, verbal-motorie
Imaginatia ca proces predilect al creativitatii

prin specificul sau, imaginatia cucereste necunoscutul, chiar incredibiul, largind campul
cunoasterii umane, inovand, generand noul

interactioneaza cu gandirea convergenta, dar mai ales cu cea divergenta, dar le completeaza si
depaseste

sta la baza creatiei pentru ca:

 Prelucreaza material cognitiv divers (imagini; idei; imagini conceptualizate si


semnificative- mai bogate informational, cu mare potential de asociere)
 Fructifica sugestiile ce provin din subconstient si inconstient, amplificandu-si potentialul
creator
 E legata de toate procesele si functiile psihice, dar mai ales de personalitatea pe care o
exprima
 Dispune de procedee specifice de procesare a datelor experientei anterioare
 E sustinuta de afectivitate si motivatie, astfel punandu-se amprenta personalitatii
autorului