Sunteți pe pagina 1din 70

1.

SPAŢIUL EUROPEAN ŞI SPAŢIUL ROMÂNESC

POZIŢIA GEOGRAFICĂ, LIMITELE ŞI ŢĂRMURILE EUROPEI

Europa este situată în întregime în emisfera nordică a globului, fiind încadrat latitudinal între 36 grade N
(Punta Marroqui) şi 71 grade N (Capul Nord); Longitudinal, continentul se extinde între 9 grade şi 34 secunde
(Capul Roca) şi 67 grade şi 30 de secunde E (N-E Munţilor Ural). Împreună cu Asia, Europa formează un continent
denumit EURASIA.
 Suprafaţă: 10 170 340 km pătraţi, adică 7,05% din uscatul planetar
 Populaţie: 736 milioane de locuitori, adică 13% din populaţia globului
 Densitate: 72,3 loc/km pătrat, fiind superioară celei mondiale. Procentul populaţiei urbane depăşeşte 70%,
fiind cel mai ridicat din lume

ÎNCADRARE: Oceanul Arctic => Oceanul Atlantic => Marea Mediterană => Munţii Ural, râul Ural, Marea
Caspică, Munţii Caucaz, Marea Neagră.
ŢĂRMURILE Europei sunt foarte crestate, lungimea lor totală depăşind 80 000 km. Se disting astfel:
 NORD: Peninsula Scandinavă, Peninsula Kola, Peninsula Iutlanda(Danemarca), Insula Islandei (cea mai
mare insulă vulvanică de pe glob), Insulele Svalbard (Norvegia), Insula Sjaelland( Copenhaga), Marea
Norvegiei, Marea Baltică, Golful botnic, Golful Finic, Golful Riga
 VEST: Arhipeleagul Britanic, Strâmtoarea Calais (Dover), Golful Biscaya
 SUD: Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Balcanică, Peninsula Crimeea(Rusia), Strâmtoarea
Gibraltar, Strâmtoarea Messina, Insulele Baleare (Spania), Insula Corsica (Franţa), Insula Sardinia (Italia),
Insula Creta (Grecia), Insula Cipru, Strâmtoarea Bosfor, Strâmtoarea ..................,,, Marea Egee, Marea
Ionică, Marea Adriatică

Europa are un relief complex, o climă ce aparține în mare parte zonei temperate și resurse de apă relativ
reduse (rețeaua de râuri are o repartiție și o scurgere variabile, iar lacurile, importante numeric, au origini
diferite.
Leagăn al unor civilizații străvechi (romană, greacă, bizantină) și al cultului creștin, Europa a fost
punctul de plecare în marile călătorii ale descoperirilor geografice din secolele XV-XVIII.
Europa este spațiul a două dintre cele mai importante blocuri regionale de pe Glob: NATO (bloc militar
creat în 1949), și UE (bloc economic, creat în 1957).
FORMA DE STATUL CAPITALA
GUVERNARE
MONARHIE Spania Madrid Grecia Atena
CONSTITUȚIONAL Monaco Monaco-Ville Italia Roma
Ă Belgia Bruxelles Serbia Belgrad
Olanda Amsterdam Muntenegru Podgorica
Regatul Unit Londra Malta Valletta
Luxemburg Luxemburg Macedonia Skopje
Liechtenstein Vaduz San Marino San Marino
Danemarca Copenhaga Slovenia Ljubljana
Norvegia Oslo Estonia Tallinn
Suedia Stockholm Finlanda Helsinki
Andorra Andorra La Vella Islanda Reycjavik
MONARHIE Vatican Vatican Letonia Riga
ELECTIVĂ
Lituania Vilinius
REPUBLICĂ Franţa Paris REPUBLICĂ Cipru Nicosia
SEMIPREDIZENŢIAL PREZIDENŢIALĂ Belarus Minsk
România Bucureşti
Ă Portugalia Lisabona Rusia Moscova
Ucraina Kiev
Armenia Erevan
Azerbaidjan Baku
Georgia Tbilisi
REPUBLICĂ Irlanda Dublin
PARLAMENTARĂ Austria Viena
Cehia Praga
Elveţia Berna
Germania Berlin
Polonia Varşovia
Moldova Chişinău
Slovacia Bratislava
Ungaria Budapesta
Albania Tirana
Bosnia+Herţ Sarajevo
Bulgaria Sofia
Croaţia Zagreb
Cipru Nicosia
POZIŢIA GEOGRAFICĂ ŞI VECINII ROMÂNIEI
România este situată în partea central-sudică acontinentului, la distanţe aproximativ egale de extremităţile
Europei de N, V ţi E (2700-2900 km), dar mai aproape de Marea Mediterană (1050 km). Prin jumătatea sudică a
teritoriului trece paralela de 45 grade latitudine N, care situează România în mijlocul emisferei nordice, iar partea
centrală este traversată de meridianul de 25 grade longitudine E.

PUNCTE EXTREME: Horodiştea (nord), Sulina (E), Beba Veche (V), Zimincea (S)

Personailitatea României este data de mai multe elemente:


 Este o țară carpatică: Munții Carpați ocupă 28% din suprafața țării și o străbat pe 2/3 din lungimea lor totală,
constituind un adevărat castel de ape și având un rol important în dezvoltarea vieții economice, prin etajarea
biopedoclimatică
 Este o țară danubiană: Dunărea reprezintă o importară arteră hidrografică folosită pentru: navigație,
hidroenergie, alimentare cu apă și legături economice încă din Antichitate. 38% din cursul Dunării se află în
România (inclusive gurile de vărsare), reprezentând 1 075 km din lungimea totală. Unărea constituie graniță
natural cu 4 state vecine.
 Este o țară pontică: România are deschidere la Marea Neagră pe o lungime 247 km, acest lucru permițănd
realizarea de legături economice cu orașe și state din S Europei, dar și cu state din întreaga lume
 România este membru NATO din 2004 și membru U.E. din 2007
 Are o mărime mijlocie, atât ca suprafață (238 391 km pătrați), cât și ca populație (20,1 mil. Loc.). Are în
componența sa 41 de județe și capital –municipiul București și o poziție strategică distinctă în spațiul European și
mondial.

NUME CÂMPIE CÂMPIA DE VEST CÂMPIA ROMÂNĂ


FORMARE -depuneri de sediment, în strate -depuneri de sediment, în strate orizontale,
orizontale, ușor înclinate, pe locul ușor înclinate, pe locul unei foste mări( Marea
unei foste mări( Marea Panonică) Moesică)
ROCI -roci sedimentare: nisip, pietriș, -roci sedimentare: nisip, pietriș, loess ( strate
loess ( strate subțiri de 2-3 m, care cresc în grosime de la 6-10 m in Vest, la 40
Câmpia Aradului) m în Câmpia Bărăganului)
RELIEF -de acumulare eoliană: dune de -de acumulare eoliană: dune de nisip( fixate
nisip ( fixate de viță de vie, Campia de viță de vie) în Cămpia Olteniei+ Bărăganului
Carei)
- de eroziune fluvială ( văile -de eroziune fluvială : văile lacurilor largi și cu
râurilor largi și cu terase- Someș, terase: Jiu, Olt Argeș, Dâmbovița, Ilomița, Siret
Crișul Alb, Negru, Repede, Mureș,
Timiș ) toate subdiviziunile -de tasare: apare le leoss, pe
interfluvii*(suprafețe netede dintre văi, numite
popular câmpuri), având ca forme
crovurile*(depresiuni de tasare), în unele crovuri
formându-se lacuri de crov Lacul Amara+Sărat (
Câmpia Bărăganului)
ALTITUDINE MIN Câmpia Timișului- 80 m Câmpia Siretului Interior -5m
MAX Câmpia Vingăi – 174 m Câmpia Piteștilor- 300 m
ORIENTARE N-S N-S
ÎNCLINARE E-V N-S și E- V
CÂMPI ÎNALTE/PIEMONTANE* Câmpia Vingăi Câmpia Piteștilor, Târgoviștei, Ploieștilor,
I Râmnicului
JOASE/ SUBSIDENȚĂ* Câmpia Someșului Siretului Inferior, Buzăului
ORIZONTALE/TABULARE* Câmpia Aradului ( intră în contact cu Olteniei, Burnazului, Vlăsiei, Bărăganului,
munții Zarandi ) Brăilei
SUBDIVIZIUNI Câmpia Someșului Câmpia Olteniei
Câmpia Crișanei Câmpia Olt-Argeș
Câmpia Banatului Câmpia Bucureștilor
Câmpia Bărăganului
Câmpia Buzău-Siret
RESURSE SOLICE -soluri fertile( de tip cernoziom) -soluri fertile( de tip cernoziom)
-potențial hidrogenetic --potențial hidrogenetic, amenajat pe Dunăre-
Lacul Ostrovul Mare
-faună piscicolă -faună piscicolă
-potențial turistic (Băile Felix) -potențial turistic (Stațiunea Amara)
RESURSE SUBSOLICE -petrol -petrol
-gaze naturale -gaze natural
-lignit .
-ape geotermale .
*CÂMPII PIEMONTANE= cămpii înalte, de peste 100 m, situate la baza unităților mai înalte
*CÂMPII SUBSIDENȚĂ= câmpii joase, sub 100 m, supuse unor mișcari lente de coborâre din cause tectonice
*CÂMPII TABULARE= câmpii de circa 100 m, netede sau cu înclinare foarte slabă
CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI A CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI (GRUPA CARPAȚII CURBURII
BUNOVINEI( GRUPA NORDICĂ) CENTRALĂ)
FORMARE prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încrețirea scoarței terestre și vulcanism (Vest) prin încreţirea scoarţei terestre
ROCI Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri Apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri paralele:
paralele: -V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit)
-V- roci vulcanice (andezit, basalt, granit) -CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline, marmură)
-CENTRU- roci metamorfice( șisturi cristaline,
marmură)
-EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, pietriș, -EST- roci sedimentare cutate/ flysch (nisip, pietriș, argilă, - roci sedimentare cutate/ flysch
argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate) gresie, marnă, calcar, conglomerate) ( nisip, pietriş argilă, marnă, calcar,
conglomerate)
RELIEF -relief volcanic: conuri și cratere erodate, neck-uri ( -relief volcanic: conuri și cratere bine păstrate; într un cracter
Creasta Cocoșului- Munții Gutâi) al Masivului Ciomatu Mare
-relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bistrița, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bistrița, Moldova, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor
Moldova, Iza)- Trotuș), (Olt, Oituz)
relief glaciar : circuri, văi glaciare( cu profil
transversal în formă de U), morene, custuri, lacuri -relief pe conglomerate( Sfinxul Bratocel)
glaciare( Lala, Buhăiescu)
ALTITUDINE 2303 m Vf. Pietrosu (M-ții Rodnei) 2100 m, Vf. Pietrosul (M-ții Căliman) 1954 m, Vârful Ciucaş (M-ţii Ciucaş)
MAX
ORIENTARE culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, direcția NV-SV orientare variată
NV-SV
CARACTERISTICI fragmentare accentuate (multe văi și depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi depresiuni- fragmentare accentuată ( multe văi şi
SPECIFICE Depresiunea Maramureşului) - Depresiunea Câmpulung Moldovenesc) depresiuni- Depresiunea Braşovului)
RESURSE SOLICE -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale, -păduri, pășuni și fânețe naturale,
-potențial hidroenergetic -potențial hidroenergetic ( amenajat pe Bistrița: Lacul -potențial hidroenergetic ( amenajat pe
Izvorul Muntelui si alte 13 lacuri) Buzău, Lacul Siriu)
-potențial turistic -potential touristic ( Lacul Roşu)’ -potential touristic
-soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile
RESURSE -minereuri neferoase -minereuri de fier ( Munţii Harghitei) -ape minerale
SUBSOLICE -ape minerale -ape minerale -roci de construcţie
-roci de construcție ( marmură in M-ții Rodnei) -roci de construcţie
-sulf( Munţii Călimani)
-cărbuni inferiori (Depresiunea Comăneşti) -cărbuni inferiori
GRUPA MUNŢILOR BUCEGI MUNŢILOR FĂGĂRAŞ MUNŢILOR PARÂNG MUNŢILOR RETEZAT-GODEANU
FORMARE Prin încreţirea scoarţei terestre Încreţirea scoarţei terestre încreţirea scoarţei terestre Încreţirea scoarţei terestre
ROCI -roci sedimentare cutate/flysch -roci sedimentare cutate: -roci sedimentare cutate/flysch -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş,
(toate) nisip, pietriş argilă (toate) argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate)
-roci metamorfice: şisturi cristaline,
-roci metamorfice: şisturi -roci metamorfice: şisturi -roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură
cristaline cristaline, marmură marmură
RELIEF -relief pe conglomerate: Sfinxul,
Babele
-relief carstic: Peştera şi Cheile -relief carstic: Peştera Muierii (Munţii -relief carstic: grote, peşteri, chei
Ialomiţei ( Munţii Bucegi) Căpăţânii) (Complexul CArstic Valea Cernei)
-relief glaciar: circuri, văi,, -relief glaciar: văi, morene, -relief glaciar: văi, morene, circuri( -relief glaciar: văi, morene, custuri, circuri
morene erodate circuri ( Lacul glaciar Capra) Lacul glaciar Gâlcescu) (Lacul Bucura, cel mai intins lac glaciar 19h)
-relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale -relief fluvial: văi înguste ale râurilor
râurilor ( Damboviţa, Ialomiţa, râurilor (Argeş), defilee, pe Olt râurilor(Lotru, Strei), defilee ( pe (Cerna), defile (pe Jiu, Defileul Lainici)
Prahova) (Defileul Cozia) Olt,Defileul Turnu Roşu-Cozia)
ALTITUDINE 2505m, Vf. Omu, Munţii Bucegi 2544 m, Vf Moldoveanu, 2519 m, Vf Parângul Mare, Munţii 2509 m, Vf. Peleaga, Munţii Retezatului
MAX Munţii Făgăraşului Parângului
ORIENTARE NE-SV E-V Radială NE-SV
CARACTERISTI -masivitate -masivitate -masivitate -masivitate
CI SPECIFICE -culmea este sub forma de -culmea Munţilor Făgăraşului
platou ( Platoul Bucegilor), este sub formă de creastă ( cea
mai lungă din ţară 60 km)
-versanţii sunt abrupţi -versanţii sunt abrupţi -prezintă abrupturi spre sud -abrupturi spre sud
RESURSE -paduri, păşuni şi fâneţe natural -paduri, păşuni şi fâneţe -paduri, păşuni şi fâneţe natural -paduri, păşuni şi fâneţe natural
SOLICE -potenţial hidroenergetic natural -potenţial hidroenergetic ( amenajat -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe
(amenajat pe Ialomiţa-Lacul Bolboci) -potenţial hidroenergetic ( pe Lotru, Lacul Vidra) Cerna, Lacul Valea lui Iovan)
-potenţial touristic amenajat pe Argeş, Lacul Vidraru)
- potenţial touristic -potenţial turistic -potenţial turistic
-soluri fertile ( în depresiune de ex: -soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile (Depresiunea Petroşani)
Depresiunea Braşovului
RESURSE -roci de construcţie ( calcar.Valea -roci de construcţie ( marmură, -roci de construcţie ( huilă, Bazinul -roci de construcţie (huilă, Depresiunea
SUBSOLICE Prahovei) Munţii Făgăraşului) Petroşani) Petroşani)
-ape geotermale ( Băile Herculane)
TIPURI DE ROCI :
-roci sedimentare cutate/ flysch : nisip, pietriş, argilă, gresie, marnă,
calcar, conglomerate, loess( la campii)
Nisip C+M pietriş C+M argilă M gresie M marnă M calcar M conglomerat M

Loess C

-roci metamorfice : şisturi cristaline, marmură

Sisturi cristaline M marmură M

-roci vulcanice : andezit, basalt, granit


Andezit M basalt M granit M

GRUPA MUNŢILOR BANATULUI MUNŢILOR POIANA RUSCĂ MUNŢILOR APUSENI


FORMARE Încreţirea scoarţei terestre Prin încreţirea scoarţei terestre Prin încreţirea scoarţei terestre si
volcanism S-Munţii Metaliferi
ROCI Apar toate tipurile de roci amestecate, sub
forma unui mozaic geologic :
-roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură -roci metamorfice: şisturi cristaline, marmură Roci metamorfice
-roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate: nisip, pietriş, calcar -roci sedimentare
marnă, gresie, conglomerate) -roci vulcanice
RELIEF -relief carstic: grote, peşteri, chei (Peştera -relief fluvial: văi înguste ale râurilor ( Bega) -relief carstic( cel mai dezvoltat din ţară):
Comarnic) grote, peşteri(Peştera Urşilor), chei (Cheile
-relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Cerna, Nera), Turzii), doline ( Lac carstic Vârăşoaia), avenuri
defile (pe Dunăre, Defileul Baziaş-Porţile de Fier, cel (Avenul Scărişoara)
mai lung din Europa, 134 km -relief volcanic: Coloanele de basalt de la
Detunata ( Munţii Metaliferi)
Relief fluvial : văi înguste ale râurilor
(Crişurilor, Someşului MIc, Arieş)
ALTITUDINE 1446 m, Vf Semenic, Munţii Semenicului 1374 m, Vf Padeşu, Munţii Poiana Ruscă 1849 m, Vf Bihor, Munţii Bihorului
MAX
ORIENTARE NE-SV (partea nordică) si E-V (partea sudică) E-V Radială, N-S
CARACTERISTIC -masivitate cu aspect greoi ( « spinare de elefant”) -masivitate in partea centrală
I SPECIFICE -Fragmentare pe margini unde sunt multe
-fragmentată depresiuni tectonice
RESURSE -păduri, păşuni şi fâneţe natural -păduri, păşuni şi fâneţe natural -păduri, păşuni şi fâneţe natural
SOLICE -potenţial hidroenergetic (amenajat pe Dunăre, Lacul -potenţial hidroenergetic -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe
Porţilor de Fier) Someşul Cald, Lacul Fântânele)
-potenţial touristic ( Defileul Dunării la Cazane) -potenţial touristic -potenţial touristic ( formele carstice, Tara
-soluri fertile ( Depresiunea Almăjului) -soluri fertile Moţilor)
-soluri fertile
RESURSE -roci de construcţie -roci de construcţie -roci de construcţie
SUBSOLICE -huilă (Bazinul Aninei) -marmură ( Ruşchiţa, cele mai mari zăcăminte) -bauxită ( Munţii Pădurea Craiului)
-minereu de fier ( Ocna de Fier) -fier (cele mai mari zăcăminte) -minereuri neferoase (Munţii metaliferi)
-ape minerale
GRUPA SUBCARPAŢII MOLDOVEI SUBCARPAŢII CURBURII SUBCARPAŢII GETICI
FORMARE Încreţirea scoarţei terestre, odată cu ultimele Încreţirea scoarţei terestre, odată cu ultimele Încreţirea scoarţei terestre, odată cu
mişcări de înălţare a Carpaţilor mişcări de înălţare a Carpaţilor ultimele mişcări de înălţare a Carpaţilor
ROCI -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş,
marnă, gresie) marnă, gresie) argilă, marnă, gresie)

RELIEF -relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Moldova, -relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Buzău, -relief fluvial : văi înguste ale râurilor
Bistriţa, Trotuş) Prahova, Ialomiţa) (Dâmboviţa, Argeş, Olt, Jiu))
-relief pseudovulcanic: vulcani noroioşi (
Depresiunea Policiori)

ALTITUDINE 911 m, Culmea Preşului 996 m, Măgura Odobeştilor 1218 m, Dealul Chicera
MAX
ORIENTARE NV-SE Variată N-S
CARACTERISTIC -fragmentare puternică -fragmentare puternică
I SPECIFICE -frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren
-reprezintă cel mai complex sector subcarpatic,
deoarece : au formă curbată, au două şiruri de
dealuri şi depresiuni, au pinteni de munte
(Pintenul Ivăneţu)
RESURSE -păduri -păduri -păduri,
SOLICE -potenţial hidroenergetic (amenajat pe Siret, Lacul -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe Doftana, -potenţial hidroenergetic ( amenajat pe Olt,
Galben ) Lacul Paltinu) LACUL Râmnicu Vâlcea)
-potenţial touristic ( Cetatea Neamţului) -potenţial touristic ( Vulcanii noroioşi de la Berca- -potenţial touristic ( Complexul Structural
-soluri fertile Arbăneşti din Depresiunea Polciori) Brâncuşi de la Târgu Jiu)
-soluri fertile -soluri fertile
RESURSE -roci de construcţie -roci de construcţie -roci de construcţie
SUBSOLICE -sare ( Târgu Ocna) -sare (Slănic-Prahova) -sare (Ocnele Mari)
-cărbuni inferiori -cărbuni inferiori (lignit) -cărbuni inferiori (lignit-Bazinul Motru-
-petrol şi gaze asociate -petrol şi gaze asociate Rovinari)
-ape minerale (Pucioasa) -petrol şi gaze asociate
-ape minerale (Olăneşti)
PODIȘUL MOLDOVEI PODIȘUL DOBROGEI
FORMARE -depuneri de sedimente, în strate orizontale, ușor înclinate, pe locul unei foste mări - partea sudică -depuneri de sediment, în strate orizontale, pe locul
unei foste mări
-partea nordică- prin încrețire în orogeneza caledonică ( Podișu
Casimcei) și hercinică ( Munții Măcinului)
ROCI -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș, gresie, calcar -roci sedimentare : loess, nisip, pietriș, calcar
-roci metamorfice : șisturi verzi ( cele mai vechi roci din România)
-roci magmatice : granit ( Munții Măcinului)
RELIEF -fluvial : văile râurilor ( Siret, Suceava, Prut) -relief fluvial, văile râurilor ( Telița, Taița, Măcinului)
ALT. MAX 659 m, Dealul Ciungi 467 m, Vf Greci, Munții Măcinului
ORIENTARE NV-SE NV-SE
CARACTERISTICI -în fundamental podișului se află Platforma Est-Europeană
SPECIFICE -puternic fragmentată de văile râurilor
-frecvente alunecări de teren
SUBDIVIZIUNI PODIȘUL SUCEVEI CÂMPIA MOLDOVEI ( JIJIEI) PODIȘUL BÂRLADULUI MASIVUL DOBROGEI DE NORD PODIȘUL DOBROGEI DE SUD
ALTITUDINI 600-700 m 200-300 m 561 m, Dealul Doroșanu 200-400 m, 100-200 m
CARACTERISTICI -traversat de Siret și -traversat de Jijia -traversat de Bârlad -relief îmbătrânit, erodat -relief plat, cu aspect de câmpie
GENERALE Suceava -nu este o câmpie tipică -formată din dealuri -relief carstic : peșteri, chei (Cheile
-formată din dealuri deoarece este alcătuită din coliniare: Podișul Central Dobrogei)
coliniare și depresiuni dealuri și prezintă alunecări Moldovenesc, Colinele Tutovei, -prezintă povărâșuri spre Lunca
( Dealul Ciungi, Podișul de teren Deaurile Fălciului) Dunării și Marea Neagră
Fâlticenilor, Depresiunea -se mai numește câmpie -prezintă versanți abrupți,
Rădăuți) deoarece este cultivate numiți cueste- Coasta Iașilor
agricol, este despădurită și -deține cele mai multe
are văi largi cu iazuri ( cele suprafețe afectate de
mai multe din țară) alunecări de teren
RESURSE SOLICE -soluri fertile -soluri fertile
-potențial hidroenergetic ( Lacul Stânca) -potențial turistic ( Cetatea Histria, zona litorală : Mamaia)
-potențial touristic (
RESURSE -roci de construcție -roci de construcție
SUBSOLICE -sare -granit (Iacohdeal)
-ape minerale
PODIȘUL GETIC PODIȘUL MEHEDINȚI DEALURILE DE VEST
FORMARE prin sedimentare piemontană, pe locul unei foste -prin încrețire în timpul orogenezei -prin sedimentare, în strate orizontale, pe locul unei foste
mări alpine, ca o treaptă mai joasă a mări, ușor înclinate de la E la V
Munților Mehedinți
ROCI -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș ( Pietrișuri -roci sedimentare: calcare, nisip, pietriș -roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș, gresii
de Cădești)
-roci metamorfice: șisturi cristaline
RELIEF -relief fluvial : văile râurilor (Dâmbovița, Argeș, Olt, -relief fluvial: văile râurilor ( Motru, -relief fluvial: văile râurilor ( Someș, Crișul Alb, Repede,
Jiu) Topolnița), defile ( Defileul Dunării) Negru,Mureș,Bega, Timiș)
-relief carstic bine dezvoltat : Peștera
Topolnița, Lacul Zăton
ALTITUDINE 772 m, Platforma Argeșului 500-600 m 356 m, Dealul Buziașului
MAX
ORIENTARE N-S NV-SE E-V
CARACTERISTIC -puternic fragmentată de văile râurilor -masivitate, fără depresiuni și cu văi -puternic fragmentată de văile râurilor
I SPECIFICE puține, având aspect de platou calcaros
-frecvente alunecări de teren -frecvente alunecări de teren
-este alcătuit din dealuri numite platforme
PLATFORME EST DE OLT VEST DE OLT - DEALURILE SILVANIEI DEALURILE DEALURILE
CRIȘURILOR BANATULUI
-platforme înalte și -platforme joase și -alcătuite din dealuri -traversate de -alcătuite din
restrânse ca suprafață întinse coliniare și Crișuri dealuri și
-Platforma Strehaia, -Platforma Cotmeana, depresiuni :Dealurile depresiuni :
Platforma Jiu, Platforma Platforma Argeș, Silvaniei, Depresiunea Dealurile Lipovei,
Olteț Platforma Cândești Baia Mare Depresiunea
Orăviței
RESURSE -păduri -păduri ( cu specii submediteraneene)
SOLICE -soluri fertile -soluri fertile -soluri fertile
-potențial hidroenergetic ( amenajat pe Olt, Lacul -potențial hidroenergetic (amenajat pe -potențial hidroenergetic
Drăgășani) Dunăre, Lacul Porțile de Fier)
-potențial touristic (marile orașe, Craiova) -potențial touristic ( Defileul Dunării) -potențial touristic ( marile orașe: Oradea, Baia Mare)
RESURSE -roci de construcție -roci de construcție -roci de construcție
SUBSOLICE -lignit ( Bazinul Motru-Rovinari- cel mai mare bazin din
țară)
-petrol și gaze asociate -petrol și gaze asociate
DEPRESIUNEA COLINIARĂ A TRANSILVANIEI
FORMARE -o data cu înălțarea Carpaților, fundamental depresiunii s-a scufundat tectonic până la 4500 m adâncime, formându-se un lac adânc( cu apă sărată)
-lacul format a fost sedimentat îndelung de către râurile montane, cu aluviuni aduse din Carpați
-la contactul cu Carpații Orientali, startele sedimentare au fost înălțate până la vertical numindu-se cute diapire, care conține sâmburi de sare.
ROCI -roci sedimentare cutate (nisip, pietriş, argilă, marnă)
SUBDIVIZIUNI ZONA DEALURILOR ȘI DEPRESIUNILOR PODIȘUL TRANSILVANIEI
MĂRGINALE
RELIEF - -relief fluvial: văile râurilor ( Someșul Mic, Mare, Mureș, Târnavele, Olt)
ALTITUDINE 1080 m, Dealul Bicheș 600-700 m, Podișul Someșan, împădurit
MAX
ORIENTARE - - -
CARACTERISTIC -alcătuită din șiruri de dealuri și depresiuni -frecvente alunecări de teren
I SPECIFICE În E , Subcarpații Transilvaniei, În Nord, Podișul Șomeșan
În Sud, Depresiunea Făgărașului pe Olt si În Centru, Câmpia Transilvaniei, care se numește câmpie pentru că este cultivată agricol, are văi
Depresiunea Sibiului pe Cibin largi cu iazuri, este despădurită. Nu este o câmpie tipică deoarece are altitudini de 400-600 m si
În Vest, Culoarul Alba-Iulia-Turda, pe Mureș prezintă domuri gazelifere
În Sud, Podișul Târnavelor, cu altitudini mari 600-700 m, prezintă domuri gazelifere
RESURSE -păduri
SOLICE -soluri fertile
-potenţial hidroenergetic (amenajat pe Olt, Lacul Ursu-Sovata)
-potenţial touristic
RESURSE -roci de construcţie
SUBSOLICE -sare
-gaz metan
DELTA DUNĂRII
FORMARE prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre de către Dunăre, fiind cea mai tânără unitate de relief a țării, aflată în
continua formare
FACTORI GENETICI: -cantitatea mare de aluviuni aduse de Dunăre ( 57 milioane tone/an
-mareea slabă a Mării Negre ( 10-14 cm), care a permis depunerea de aluviuni
-curenții marini, care au adus nisipuri și le-au depus la gurile de vărsare ale Dunării
ROCI -roci sedimentare: nisip, pietriș
ALTITUDINE MEDIE 0,5 m
MAXIMĂ 12 metri, Grindul Letea
TIPURI DE RELIEF NEGATIV
BRAȚELE PRINCIPALE BRAȚUL CHILIA BRAȚUL SULINA BRAȚUL SFÂNTUL GHEORGHE
-cel mai mare debit (60% din volumul -cel mai mic debit (18,8 %) -al doilea ca debit ( 21,2 %)
fluviului)
-are pescaj fluvial ( adâncime pentru -este adâncit și canalizat, având -are pescaj fluvial ( 2-7m )
navigație 2-7 m) pescaj maritime ( peste 7 m,
adâncime maximă 30m )
-la vărsarea în mare se formează Delta -permite circulația vaselor
secundară a Chiliei maritime
BRAȚELE SECUNDARE au rezultat prin bifurcarea brațelor principale
CUVETELE LACUSTRE mici depresiuni în care s-au acumulat apă în urma revărsării apelor Dunării: Lacul Puiu,, Lacul Lumina
POZITIV
GRINDURILE -sunt suprafețe de uscat neinundabile, situate între brațele principale:
-prezintă relief de acumulare eoliană: dune de nisip
-după modul de formare grindurile pot fi:
a. continentale- suprafețe de uscat predeltaic: Grindul Chilia
b. fluviale-suprafețe de uscat alungite de-a lungul brațelor principale, formate de fluviu
c. maritime (fluvio-maritime)- grinduri transversale pe direcția fluviului, formate de curenții maritime: Grindul
Letea, Caraorman, Sărăturile
OSTROAVELE -suprafețe mici de uscat inundabil, situate în interiorul brațelor principale: Ostrovul Babina
RESURSE SOLICE -soluri fertile
-stuf, fauna piscicolă
-potențial touristic ( Rezervația Biosferei Delta Dunării, cu multe specii de păsări protejate: pelicani, lebede, egrete)
RESURSE SUBSOLICE -roci de construcție
RELIEF EUROPA
RELIEF EUROPA-HARTĂ MUTĂ

MUNTE AŞEZARE OROGENEZA ROCI RELIEF ALT. ORIENTARE CARACT. SPECIFICE


Munţii Scandinaviei Norvegia+Suedia caledonică+ -spre ocean, versanţi glaciar Vf Goldhopiggen NE-SV foarte fragmentaţi de râuri
alpină abrupţi de tip fiorduri 2649m
- gheţari montani actuali
Munţii Grampiani N. Marea Britanie caledonică roci dure (şisturi cristaline) glaciar Vf. Ben Nevis 1343 m N-S
- fiorduri
Munţii Penini Marea Britanie caledonică+ calcare carstic 900 m N-S munţi vechi, puternic erodaţi
hercinică
Munţii Cambrian
Munţii Ural Rusia hercinică ‘ 1894 m, Narodnaja N-S -cel mai lung lanţ 200 km
-puternic erodaţi
Munţii Pădurea Neagră- Germania hercinică 1493 m, Vf. Heldberg NE-SV -puternic erodaţi
Vosgi
Masivul Şistoş Renan Germania hercinică -maaree vulcanic 600-800 m V-E -aspect de podiș vălurit
Munții Hartz Germania Hercinică 1000 m -aspect de podis
-puternic erodați
Masivul Central Francez Franța hercinică -carstic
-
vulcanic

Meseta Spaniolă Peninsula Iberică hercinică+ sierre 600-1000 m V-E -aspect de podiș puternic
alpină erodat
Munții Pirinei granița Spania- alpină -șisturi cristaline -glaciar Pic d^Aneto, 3404 m V-E foarte masivi
Franța -creste, circuri glaciare -Versanți abrupți
Munții Siera Nevada Peninsula Iberică alpină -șisturi cristaline - Vf. Mulhacen 3478 V-E
-roci metamorfice m
Munții Jura alpină -carstic Get de la Neige, -dispuse în cute regulate,
1723 m paralele
-jurasian
Munții Alpi alpină -șisturi cristaline -carstic Vf Mont Blanc , 4807 E-V -masivi
-ghețari montani actuali -glaciar m N-S
Munții Apenini Italia alpină Vf Gran Sasso, 2914 NV-SE -versanți abrupți
Munții Dinarici alpină -șisturi cristaline -carstic
-calare
-fliș
Munții Pindului Grecia alpină -șisturi cristaline -carstic Olimp, 2917 m N-S
-calcare
-roci sedimentare
Munții Carpați alpine -șisturi cristaline -carstic Vf Gerlachovska, curbați -puternic fragmentați
-roci sedimentare -glaciar 2655 m
-vulcanice -
vulcanic
Munții Balcani Bulgaria alpină -șisturi cristaline Vf Botev, 2372 m V-E -culmi paralele
-calcare
-fliș
Munții Caucaz aplină -șisturi crsitaline -glaciar Vf Elbrus, 5642 m V-E -masivitate
-calcare - -cei mai înalți din UE
-vulcanice vulcanic
Munții Sumava alpină

Munții Metaliferi alpină

Munții Sudeți alpină

Munții Rodopi alpină -glaciar Vf. Musala, 2925 m


RÂURI
EUROPA
RÂURI
EUROPA-
HARTĂ
MUTĂ
JUDEȚE+REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ROMÂNIA
JUDEȚE+REȘEDINȚĂ DE JUDEȚ ROMÂNIA- HARTĂ MUTĂ
UNITĂȚI DE RELIEF ROMÂNIA
UNITĂȚI DE RELIEF ROMÂNIA- HARTĂ MUTĂ
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ ALE EUROPEI ȘI ALE
ROMÂNIEI

POPULAȚIA EUROPEI SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE


1. EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE LOCUITORI:
Europa are o populație de aproximativ 736 milioane de locuitori. Numărul de locuitori a crescut în cea
de doua jumătate a secolului XVIII, datorită revoluției industriale, care a ridicat nivelul de trai.
!!Cele mai populate state europene sunt: Rusia, Germania, Franșa, Italia, Spania, Ucraina

2. DENSITATEA POPULAȚIEI
Densitate medie a populației Europei este : 72,3 loc/km2
 Cele mai mari valori ale densității se înregistrează în Monaco: 16 000 loc./km2
 valori foarte mari, peste 200/300 : Belgia, Olanda, Regatul Unit, Valea Rhinului . FACTORI: climatului
prielnic ( temperat-oceanic), a reliefului jos, a dezvoltării economice accentuate, a teritoriului
restrâns, prezența multor orașe mari.
 valori mici, sub 50/ chiar 1: Peninsula Scandinavă, Islanda. FACTORI: relieful predominant montan,
cu pante abrupte, altiudini mari, ghețari, păduri, soluri înghețate, clima rece
în țările cu suprafețe mari, densitatea variază mult ( Rusia, Spania, Franța)

3.CARACTERISTICILE MIȘCĂRII NATURALE A POPULAȚIEI (INDICATORII DEMOGRAFCI):


NATALITATEA (nr de născuți vii înregistrat într-un an, la o mie de locuitori). Europa este un spațiu
caracterizat de dramatism demografic, deoarece valorile natalității au scăzut la 11-12‰
 cele mai mici valori: Ucraina ( 8‰), Bulgaria și Cehia ( 8-9‰), Italia (9,1 ‰), Spania( 9,2‰)
 cele mai mari valori: Irlanda, Islanda, Albania (15-20‰)

MORTALITATEA –nr de decese înregistrate într-un an la o mie de locuitori. Mortalitatea a crescut la 11


BILANȚUL NATURAL = Natalitate-mortalitate, arată creșterea sau scăderea populației. Bilanțul natural
este scăzut, apropiat de 0 sau chiar negativ, mai ales în Europa de Vest, Rusia, Ucraina ( -4 sau -6‰) .
EXCEPȚII: Franța ( imigranții arabi + comportamentul tradițional de a avea 3-4 copii) , Irlanda ( populație
catolică) sau Albania( musulmani).
 cauzele Bn scăzut: natalitate scăzută ( comportament modern, de a avea 1-2 copii/familie,
emanciparea femeii, planning familial), moartea infantila mare (în E Europei, din cauza nivelului
igienico-sanitar scăzut)
Bilanțul natural scăzut evidențiază tendința de îmbătrânire demografică: se nasc din ce în ce mai
puțini copii, iar, datorită sistemului sanitar bun din Europa Vestică, speranța de viață medie a crescut, deci
rămân din ce în ce mai mulți bătrâni. Astfel , apare nevoia de forță de muncă tânără din afara țării:
imigranții.

4.MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI:


FACTORI: economia, cauze de ordin religios, educațional, sanitar și cauze naturale
În Europa se deosebesc 2 tipuri de deplasări:
 deplasări temporale ( studii, locuri de muncă sezoniale)
 deplasări definitive (locuri de muncă mai bine plătite *locuitorii țărilor ex comuniste*, pentru a
părăsi zonele de conflict armat * locuitorii țărilor ex iugoslave* )

și două categorii de state:


 state furnizoare de emigranți: Bulgaria, România, Ucraina, Albania
 state receptoare de emigranți: Italia, Spania, Franța, Germania, Regatul Unit

5.STRUCTURI GEODEMOGRAFICE:
STRUCTURA ETNO-LINGVISTICĂ este variată, datorită proceselor de etnogeneză complexe și
îndelungate. Se remarcă grupele de popoare:
 slavi: Rusia, Belarus, Ucraina, Serbia, Bulgaria
 germanici: Germania, Austria, Britania, Olanda, Islanda, Norvegia, Suedia, Danemarca, Belgia,
Elveția
 latini: Franța, Spania, Italia, Portugalia, România, Moldova, Belgia, Elveția
 fino-ugrici: Finlanda, Ungaria, Estonia
 alte popoare: Grecia, Albania, Irlanda

STRUCTURA CONFESIONALĂ: predomină creștinismul: catolici și protestanți (Europa Sudică, Europa


Vestică, Europa Centrală) și ortodocși ( Europa Sudică, Europa Central-Estică). Apar și musulmani în Albania,
Bosnia, Turcia.

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ:


FACTORI: mobilitatea populației, comportamentul demografic, nivelul de trai al locuitorilor
 ponderea populației <15 ani: 17 %
 ponderea populației adulte: 65-70%, ceea ce înseamnă o forță de muncă însemnată, deși peste 40% au
peste 40 de ani, ceea ce înseamnă un deficit de muncă rezolvat de imigranți.
 ponderea populației > ani : 13-18%, ceea ce evidențiază accentuarea procesului de
îmbătrânire.

STRUCTURA SOCIALĂ A POPULAȚIEI:


FACTORI: inegalitatea societăților actuale, din punct de vedere politic, juridic, educație, repartiția veniturilor,
statutul social moștenit
 sectoare non-agricole, terțiare: Europa de Vest și de Nord
 sectorul primar ( agricultură, minerit, silvicultură): Europa de Est

POPULAȚIA ROMÂNIEI ȘI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

1.EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI


România are o populație de 20 121 641 locuitori ( 2011). Evoluția populației a fost influențată de Bn
negativ, care a fost ridicat în anii 1950-1955 și 1967-1970 ( 18,1 %), dar a scăzut după 1992.
Mortalitatea înregistrează valori mai mari decât ale natalității, cea din urmă fiind în scădere. Cele mai
mute persoane născute ( 555 000) au fost născute în 1967, deoarece atunci s- a promulgat interzicerea
avorturilor.

2.DENSITATEA POPULAȚIEI:
densitatea medie: 84,4 loc/km2
 valori mici( sub 50 loc/km2) : Carpați, Delta Dunării, Dobrogea, Bărăgan
 valori medii ( 50-150), în câmpii, dealuri, podișuri
 valori mari ( peste 150), în marile orașe, Județul Prahova, Nordul Câmpiei Române, Culoarul Siretului,
centrul DCT, marile depresiuni ( Brașov, Hațeg)

3.STRUCTURA POPULAȚIEI:
STRUCTURA ETNO-LINGVISTICĂ 2002:
 români 87,4 %
 maghiari 6,6 %: secui ( Harghita, Covasna), unguri ( Mureș, Cluj, Bihor, Brașov, Sălaj, Arad, Timiș)
 rromi 2,2 %
 germani 0,3%: sași ( colonizați în sec XII în S Transilvaniei) și șvabi ( sec XIII-XIX, Banat)
 altele 1,2 % : turci, greci, tătari( Dobrogea), armeni și evrei ( Moldova), sârbo-croați, slovaci, bulgari

STRUCTURA CONFESIONALĂ:
 creștini ortodocși: 86,7 %
 minorități: creștini romno-catolici, greco catolici reformați

STRUCTURA PE GRUPE DE VÂRSTĂ: îmbătrânire demografică

STRUCTURA PROFESIONALĂ:
populația activă( populație ocupată + populație fără loc de muncă) care poate desfășura o activitate
economică sau socială ( fără elevi, studenți, pensionari)
 sectorul primar( agricultură, minerit, silvicultură) 37%, ponderea este mare datorită retrocedărilor
 sectorul secundar ( industrie, construcții) 27 %
 sectorul terțiar (servicii) 36% , ponderea a crescut după 1989

STRUCTURA PE MEDII 2002


 populația urbană 52,7 %
 populația rurală 47,3 %, a scăzut după 1985

4.MOBILITATEA TERITORIALĂ A POPULAȚIEI


Înainte de 1990, datorită industrializării forțate a orașelor s-a realizat deplasarea dinspre rural
spre urban. După 1990, din cauza ratei șomajului și a retrocedărilor s a produs exodul rural.
În ultimii ani, din cauze economice, au crescut migrațiile externe către Europa de V ȘI S, SUA,
Canada, Australia.
AȘEZĂRILE OMENEȘTI DIN EUROPA

1. SISTEMUL DE ORAȘE ALE EUROPEI


Primele orașe sunt întemeiate în timpul civilizației minoice, acum 4000 de ani ( Orașul Cnossos, Insula
Creta). Orașele europene se dezvoltă foarte mult în timpul civilizaților greacă și romană. Se deosebesc
generațiile de orașe:
 orașele grecești: Atena, Marsilia, Corint, Tomis, Callatis, Histria
 orașele romane: Roma, Paris, Londra, Viena, Napoca, Apulum, Drobeta
 orașe medievale ( orașe cetăți): Madrid, Sevilla, Moscova, Kiev, Praga, Budapesta
 orașe moderne și contemporane: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam

AGLOMERAȚII URBANE: Rhin-Ruhr ( Germania), Catowice ( Polonia), Randstad-Holland , Londra


Paris, Moscova

FUNCȚII:
 comerciale: orașe port: Odessa, Marsilia, Ninarvik,
 industriale ( Munchen, Manchester, Lyon)
 culturale: Canness, Oxford, Versailles
 de servicii ( turistice, balneare) : Vichy-Innsbruck,

Nivelul de urbanizare = 77% , explicat prin condițiile economice, demografice, sociale, politice

2. ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAȘE EUROPENE

LONDRA
-așezată în partea de S-E a Angliei, traversată de Tamisa
-7,6 mil loc, perioada romană
-este un centru comercial și financiar de talie mondială
- nod principal pentru toate căile ferate și rutiere importante britanice, terminal pentru Eurotunel, are
mai multe aeroporturi, Heathrow fiind cel mai mare, are cel mai vechi și cel mai lung metrou din lume,
are unul dintre cele mai mari porturi din lume.
-industrie puternică : avioane, autoturisme, nave, produse optice, aparatură electronică și electrotehnică,
confecții, încălțăminte, produse alimentare
-important centru turistic, cultural, științific și universitar: British Academy, British Museum, Turnul
Londrei, Big Ben, Catedrala Saint Paul, Palatul regal Buckingham

PARIS
-așezată în centrul Franței, traversat de Sena
-9,8 mil loc, perioada romană
-concentrează 50 % din activitatea comercială și financiară a Franței și 25 % din activitatea industrială
-cel mai mare nod de comunicații din Franța: 11 magistrale feroviare + 25 rutiere, 3 aeroporturi
internaționale, porturi pe Sena
-important centru turistic, cultural, stiințific: Universitatea Sorbona( una dintre cele mai renumite din
lume) , Muzeul Luvru, Palatul Versailles, Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Domul Invalizilor, Catedrala
NotreDame
ROMA
-situată în partea centrala a Italiei, traversată de Tibru, este supranumită Cetatea Eternă sau Orașul celor
7 coline
-2,7 mil loc
- în centru se afla statul papal Vatican
-centru internațional bancar, comercial și de transport
-centru industrial: confecții, metalurgie, alimentară
-unul dintre cele mai mari centre culturale și artistice ale lumii : columne, dovezi istorice

MILANO
-întemeiat de celți în N Italiei
-2,3 mil loc
-cel mai industrializat din Italia
-concentrează toate activitățile economice și cele portuare
-capitala financiara a design-ului

MOSCOVA
-situată în Rusia, traversat de râul Moscova, cel mai mare oraș din Europa
-apărut în perioada medievală
-unul dintre cele mai mari centre industriale ale lumii, cu câteva sute de uzine
- este unul dintre cele mai mari centre de transport ale lumii, de unde pleacă uriașe magistrale rutiere și
fluviale ( Transsiberianul), are 4 aeroporturi (Șermentievo), 3 porturi fluviale (asigură legătura cu 5 mări:
Marea Albă, Mara Azov, Marea Baltică, Marea Baltică, Marea Neagră), are cel mai utilizat metrou din
lume ( peste 3 milioane de călători zilnic)
-important centru cultural, turistic, științific al Europei: Cremlinul-complex de catedrale, turnuri, palate,
biserici

VIENA
-situată în partea de N-V a Austriei, traversată de Dunăre
-1,6 mil loc
-întemeiată de celți
-cel mai important centru industrial al țării: instrumente muzicale, mașini, utilaje, confecții, încălțăminte
-renumit centru de cultură și învățământ, cu muzee, biblioteci, galerii de artă, catedrale
ȚĂRI ȘI CAPITALE EUROPA
ȚĂRI ȘI CAPITALE EUROPA – HARTĂ MUTĂ
AȘEZĂRILE OMENEȘTI DIN ROMÂNIA

1.AȘEZĂRILE RURALE
Stele sunt comunități umane puțin numeroase, organizate în gospodării individuale, în care populația
desfășoară, de regulă, activități agricole.

CLASIFICAREA SATELOR:
1. după numărul de locuitori:
 sate mici și foarte mici (<500 loc), la munte
 sate mijlocii (500-1500 loc), la deal si la podis
 sate mari ( 1500-3000 loc), la podis si campie
 sate foarte mari ( >3000 loc), la campie si in unele depresiuni

2. după structură:
 sate risipite ( munte)–au casele situate la distanță mare unele de altele, cu gospodării întinse,
cuprinzând și suprafețe de pășune și păduri. Se numsc crânguri în Munții Apuseni și cătune în
Obcinele Bucovinei
 sate răsfirate( podiș, dealuri)- gospodării legate între ele prin drumuri, printer podgorii şi livezi
 sate adunate (câmpie) - casele sunt apropiate unele de altele, vatra fiind bine delimitată de
moșie. Există: sate compacte ( au pereții lipiți unii de alții- S Transilvaniei) și case liniare ( au
gospodăriile înșirate în lungul văilor sau al drumurilor- Podișul Bărăganului)

3. după funcții:
 sate agricole: sate cerealiere ( câmpie), sate pomi-viticole ( deal), sate legumicole(în luncile râurilor),
sate zootehnice ( la munte)
 sate miniere ( deal, munte)
 sate forestiere ( munte)
 sate piscicole ( delta, litoral)
 sate agroturistie ( munte, litoral)

2.AȘEZĂRILE URBANE
Orașele reprezintă localități în care se desfășoară, în general, activități non-agricole și în care sunt
prezente anumite construcții și dotări cu specific uman.

CLASIFICAREA ORAȘELOR:
1.după vechimea orașelor:
 orașe din Antichitate : sec VII Î Hr. – Histria, sec VI Â Hr- Callatis si Tomis, cetăți întemeiate de greci pe
țărmul Mării Negre, ca orașe porturi.
 centre urbane dacice ( sec –I si +I): Sarmisegetusa, Petrodava
 orașe daco-romane ( sec –I si +I): Drobeta, Apullum, Potaissa, Napoca, Dierna( Orșova), Sarmisegetusa
Ulpia Traiana, Aegyssus, Arrubium(Măcin)
 orașe medieval ( Evul Mediu, sec XIV-XV)
 orașe noi ( epoca modern și contemporană) : Petroșani ( oraș miner, fost târg), Reșița ( sidelurgic),
Alexandria și Călărași ( apărute în zonă agricolă)

2. după mărimea demografică:


 orașe foarte mari ( peste 1 mil. loc) : București
 orașe mari ( 100 000- 350 000 loc): Constanța, Craiova, Ploiești
 orașe mijlocii ( 50 000-100 000 loc): Vaslui, Tulcea, Zalău
 orașe mici ( 25 000-50 000 loc) : Miercurea Ciuc
 orașe foarte mici (sub 25 000 loc): Hârlău

3.după funcții:
 orașe-capitală : București
 orașe cu character complex : Tulcea
 orașe industrial: Slatina
 orașe miniere: Petroșani
 orașe noduri feroviare: Pașcani
 orașe porturi: Sulina
 orașe turistice: Predeal, Sinaia
 orașe agricole : Videle

3.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A ROMÂNIEI


Diviziunile administrative ale României: 41 județe, municipiul București, orașe ( peste 300),
comune ( peste 2700, cu 11 000 sate componente)
Județele sunt forme de organizare administrative care cuprind un anumit teritoriu, cu
localitățile, populația, activitățile economice aferente și o administrație comună.
 cele mai mari : Timiș ( ca suprafață), Prahova ( ca populație)
 cele mai mici: Ilfov ( ca suprafață), Sălaj ( ca populație)

Municipiile sunt orașe cu o importanță mai mare pe o anumită suprafață din județ, cu u număr
mai mare de locuitori și o organizare internă de un rang mai înalt decât celelalte orașe.

Comunele reprezintă forme elementare de organizare administrative; cuprind un anumit


teritoriu rural din județ și sunt alcătuie dintr-unul sau mai multe sate componente.

VECHIMEA REȘEDINȚELOR:
 antică: Alba Iulia( Apulum), Culj-Napoca( Napoca), Constanța ( Tomis), Drobeta Turnu-Severin
( Drobeta), Tulcea ( Aegyssus)
 medieval: restul
PRINCIPALELE CARATERISTICI GEOGRAFICE ALE STATELOR
EUROPENE VECINE ROMÂNIEI

___UNGARIA___________________________________________
Ungaria este situată în Europa Centrală, traversată de cursul mijlociu al Dunării. Este membru al
Uniunii Europene din 2007 și are ca vecini: Slovacia, Ucraina, Serbia, Croația și Austria. Capitala ei
este Budapesta. Alte orașe: Gyor, Szeged, Miskolc
POPULAȚIA
Bilanțul natura este ușor negativ ( natalitatea scăzută, mai mică decât mortalitatea, emigrarea
unui număr mare de tineri); MĂSURI: scutire de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea
copiilor( alocații), concediu de maternitate cu durată mare.
Limba maghiară, ce aparține familiei limbilor fino-ugrice
Grupuri etnice: maghiari, români, sârbi, țigani
CADRUL NATURAL:
 relieful: predominant de câmpie ( Câmpia Panonică, formată prin sedimentare în
Depresiunea Panonică), din loc în loc apar dealuri și munți joși (Munții Bakony, Munții
Matra, orientați pe direcția NE-SV)
 clima este temperat-continentală de tranziție, cu influențe oceanice
 hidrografia: Dunărea, Tisa, Someșul, Crișul, Mureșul; lacuri tectonice: Lacul Balaton
 vegetația: stepa ( pusta) și silvostepa, păduri de foioase
 resurse naturale: solice ( soluri fertile), subsolice ( cărbuni, gaze naturale, bauxită, fier)

ECONOMIA:
Ungaria are o economie de tranziție, al cărei PIB poate crește dacă cor fi dezvoltate turismul și
activitățile financiar-bancare.
 agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară. CULTURI:
cereale, vița-de-vie, legume(tomate), sfecla de zahăr, floarea-soarelui, creșterea porcinelor,
avicultura
 industria: extractivă metalurgiei neferoase( aluminiu), construcții de mașini (autoturisme,
utilaje și echipament electronic), chimică, petrochimică, alimentară.
 transporturi: fluviale ( pe Dunăre, pe Lacul Balaton), autostrăzi, căi ferate electrificate,
transporturi speciale (rețea de conducte pentru petrol din Federația Rusă)
 turismul: cultural ( Budapesta, Pecs), acvatic (Lacul Balaton-Marea interioară a Ungariei,
Dunărea-croaziere)

___UCRAINA:_________________________________________
Ucraina este o republică din Europa Estică, în Nordul Mării Negre și are ca vecini : Belarus,
Ucraina, Rusia, Republica Moldova, România, Polonia, Slovacia, Ungaria. Capitala țării este Kiev
( traversată de Nipru, are 3 mil. loc.). Alte orașe: Odessa(1 mil), Harkov (1,4 mil).

POPULAȚIA:
Sporul natural este negativ (natalitate scăzută, de 7,7 , din cauza emigrării unui număr mare de
tineri și declinului economic). Cea mai mare parte a populației active este ocupată în agricultură și
industrie.
CADRUL NATURAL
 relieful este variat: munți( Munții Păduroși), podișuri(Podișul Podolic), câmpii (Câmpia Niprului,
care s-a format prin sedimentare pe o veche platformă- Platforma Rusă)
 clima este temperat-continentală aridă ( continentalismul crește de la V la E)
 hidrografia: Dunărea, Nipru, Nistru,; lacuri naturale: limanturi fluvio-maritime la vărsarea în
Marea Neagră
 vegetația: stepă și silvostepă, păduri de foioase ( stejar, în podiș), păduri de conifere (în munți)
 resurse naturale: solice( soluri fertile, potențial turistic-litoralul Mării Negre, Munții Carpați),
subsolice ( cărbuni-Bazinul Donbass, minereuri de fier-Krivoi Rog)

ECONOMIA
Ucraina are o economie de tranziție, bazată pe industrie și agricultură.
 agricultura: culturi cerealiere, legume, sfeclă de zahăr, creșterea porcinelor, a păsărilor
 industria: extractivă, energetică(inclusiv nucleară-Centrala de la Cernobîl din N țării, care a
provocat un hazard antropic în 1986), siderurgică (pe baza resurselor enorme de cărbuni și
fier), construcții de mașini, chimică, alimentară.
 transporturi: navale, pe Marea Neagră ( porturi: Odessa), autostrăzi, căi ferate electrificate,
transporturi speciale (conducte pentru petrol din Federația Rusă).
 turismul: turism litoral și montan: Marea Neagră, Carpații Păduroși)

__REPUBLICA MOLDOVA______________________________
Republica Moldova este situată în sud-estul Europei Centrale și are ca vecini: Ucraina, România.
Capitala este Chișinău. Alte orașe: Tiraspol, Tighina, Bălți.

POPULAȚIA
Bilanțul natural este pozitiv. Întâlnim grupurile etnice: români, ucraineni, ruși, găgăuzi, evrei

CADRUL NATURAL
 Relieful : în N sunt podișuri ( Podișul Moldovei Centrale, Podișul Nistrului, altitudine maximă
430 m) și în S este o câmpie care se înclină spre sud( Câmpia Moldovei de Sud)
 clima este temperat continentală cu influențe de ariditate
 hidrografia: Dunărea, Nistru, Prut
 vegetația: stepă și silvostepă(S), păduri de foioase ( N)
 resurse naturale: solice( soluri fertile), subsolice ( cărbuni, roci de construcție-argilă)

ECONOMIA
Economie de tranziție, bazată pe agricultură.
 agricultura este bazată pe cultura cerealelor, viței-de-vie, pomilor fructiferi, tutun, legume,
exporta vinuri, fructe, tutun
 industria: slav dezvoltată, bazată pe cea alimentară ( vinuri, coniac, șampanie, conserve de
legume)
 transporturi: rutiere( având puncte comune cu România-Albița, Sculeni), transporturi feroviare(
puncte comune cu România- Ungheni, Galați)
 turismul: turism cultural ( Chișinău, Soroca, Orhei-cetățile medievale), turism de recreere (Valea
Nistrului, Codrii Moldovei)

____BULGARIA__________________________________
Bulgaria este o republică din Europa Sudică, în bazinul Dunării( cursul inferior), cu ieșire la
Marea Neagră, membră UE din 2007. Are ca vecini: România, Grecia, Turcia, Srebia, Macedonia, Marea
Neagră. Are multe elemente comune cu România: evoluția comună ( influența otomană, ortodoxism,
intrare simultană în blocul comunist și, apoi, în U.E. și NATO, economie actuală de tranziție. Capitala
este Sofia. Alte orașe: Varna, Burgas ( ambele porturi la Marea Neagră), Ruse( port la Dunăre)

POPULAȚIA
Bilanțul natural este ușor pozitiv ( natalitatea scăzută, mai mare totuși decât mortalitatea) Măsuri de
creștere a bilanțului natural: scutirea de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor( alocații),
concediu de maternitate cu durată mare) Grupuri etnice: bulgari( ortodocși), turci, români, rromi

CADRUL NATURAL
 relieful este variat: munți( Munții Balcani-Stara Planina, Munții Rila, Munții Rodopi, care au
înălțimi de peste 2 000 m, cu relief glaciar), podișuri ( Podișul Prebalcanic), câmpii ( Câmpia
Dunării, Câmpia Traciei Superioare), unitățile de relief sunt dispuse pe trepte paralele, pe
direcția V-E.
 clima este temperat continentală de tranziție ( N) și mediteraneeană (S), cu influențe pontice
 hidrografia: Dunărea, Marița, Struma
 vegetația: stepa și silvostepa ( N), păduri de foioase și conifere ( în munți), specii
mediteraneene ( la S de Munții Balcani: migdali, chiparoși, smochini)
 resurse naturale: solice(soluri fertile, potențial hidroenergetic), subsolice (modeste cantitativ:
cărbuni inferiori, minereuri de fier, minereuri neferoase, Cupru, Plumb, zinc)

ECONOMIA
Bulgaria are o economie de tranziție, al cărei PIB se caracterizează prin valori scăzute din cauza
resurselor subsolice modeste, precum și din cauza tranziției economice cu perioade de cădere
economică. Valoarea PIB poate crește dacă vor fi dezvoltate serviciile: turismul, transporturile.
 agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară: culturi de
cereale, pomi fructiferi, legume, tutun, trandafiri și creșterea porcilor și a păsărilor.
 industria: extractivă, energetică( termocentrale, care predomină deoarece se bazează pe
producția internă de cărbuni, iar alte forme de energie sunt slab reprezentate din lipsa de
tehnologie și resurse), construcții de mașini agricole, chimică, petrochimică, alimentară( ulei de
trandafir)
 transporturi: navale( pe Dunăre, pe Marea Neagră), căi rutiere și căi ferate electrificate, puncte
de frontieră cu România: Ruse, Silistra
 turismul: turism litoral ( Albena, Nisipurile de Aur, Burgas), turism montan ( Munții Balcani)

________SERBIA____________________________________
Serbia este o republică situată în Europa Sudică, în bazinul Dunării( cursul mijlociu). Vecini:
Ungaria, România, Bulgaria, Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Albania, Macedonia. Capitala
este BELGRAD. Alte orașe: Novi Sad, Nis.

POPULAȚIA
Bilanțul natural este ușor pozitiv. Grupuri etnice: sârbi, români, maghiari, albanezi ( în Kosovo-
probleme etnice)

CADRUL NATURAL
 relieful este dispus în trepte a căror altitudine crește de la N la S: câmpie ( Câmpia Panonică,
formată prin sedimentare de către Dunăre și afluenții ei), munți ( Munții Alpii Dinarici,>2000 m)
 clima este –continentală de tranziție, cu influențe mediteraneene
 hidrografia: Dunărea, Tisa, Sava, Morava
 vegetația: silvostepă, păduri de foioase și conifere
 resurse naturale: solice ( soluri fertile, păduri), subsolice ( Cărbuni, bauxită, minereuri de fier)

ECONOMIA:
Serbia are o economie de tranziție, având probleme cauzate de restructurarea economiei după
dezmembrarea Iugoslaviei.
 agricultura este bazată pe cultura plantelor (cerealelor, culturilor mediteraneene și creșterea
animalelor (porcine, păsări)
 industria: metalurgia neferoasă(aluminiu), siderurgie, construcții de mașini, chimică, alimentară
 transporturi: navale (pee Dunăre), rutiere(autostrăzi), căi ferate electrificate
 turismul: turism cultural: Belgrad

ACTIVITĂȚILE ECONOMICE ALE EUROPEI ȘI ALE ROMÂNIEI

AGRICULTURA EUROPEI
Europa se evidențiază printr-o agricultură intensivă ( scade spre E). Pe ansamblu sunt prezente,
în proporții aproximativ egale, atât cultura plantelor, cât și creșterea animalelor, remarcându-se pe
plan mondial.
FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ AGRICULTURA:
1.SOLURILE:
 în câmpii ,prezente în zona de stepă și silvostepă: soluri fertile(molisolurile), , favorizează
cultura plantelor
 în zonele înalte: pășuni alpine, care favorizează creșterea animalelor
 solurile mai puțin fertile ( argiluvisolurile, cambisolurile, spodosolurile) pot fi ameliorate cu
ajutorul îngrășămintelor chimice

2.CLIMA:
 în cea mai mare parte a Europei temperaturile mari și precipitațile suficiente favorizează
cultura plantelor
 N Europei și munții înalți sunt regiuni cu temperaturi scăzute și soluri puțin fertile, care nu
permit dezvoltarea culturilor

3.OMUL:
 V ȘI S Europei- gradul de dezvoltare înalt a societății umane favorizează agricultura
performantă –mijloace mecanice moderne, îngrășăminte chimice
 în fostele țări comuniste agricultura este mai puțin dezvoltată, deși au potențial agricol ridicat
( România, Ucraina, Republica Moldova)

RAMURILE AGRICULTURII: ( cultura plantelor și creșterea animalelor)


EUROPA SUDICĂ:
 citrice ( Grecia, Italia, Spania), măsline (Italia, Grecia), vița-de-vie (Franța, Italia, Spania,
Portugalia, deoarece au condiții favorabile: temperaturi ridicate vara, lipsa înghețurilor iarna,
soluri terra rosa , iar vița este plantă subtropicală)
 păsări, ovine ( Italia, Grecia, Rusia, Ucraina)
EUROPA ESTICĂ :
 cereale ( grâu, porumb, orz, ovăz, secară)
 ovine
EUROPA VESTICĂ:
 plante tehnice (floarea-soarelui, sfecla de zahăr, in), cartofi, cereale
 bovine ( Franța)
EUROPA CENTRALĂ
 porcine ( Germania, Cehia)
 bovine( Elveția, Austria)
AGRICULTURA ROMÂNIEI
Țara noastră dispune de un fond funciar bun la nivel european, având o pondere ridicată a
terenurilor arabile. CONDIȚII FAVORABILE: relieful variat și dispus în trepte, clima temperat-
continentală, soluri fertile. Astfel, se obțin producții semnificative folosite pentru hrana populației,
produse destinate exportului sau folosite ca materii prime în industrii.
CULTURA PLANTELOR
Se realizează pe baza terenurilor arabile, Principala resursă naturala deoarece aceasta ocupa
42% din suprafața țării, iar majoritatea lor sunt pe soluri foarte fertile ( pe 30% din suprafața țării).

 Cele mai favorabile zone: Câmpia Română, Podișul Dobrogei, Câmpia de Vest, ( au temperaturi
mari , media anuală 10-11 grade C, molisolurile și surse de irigații : Dunărea, Canalul Dunării-
Marea Neagră, râuri mari)
 Cele mai nefavorabile zone: munții, unde sunt cele mai mici temperaturi ( 0-6 si sub 0), soluri
absente sau puțin fertile, strat de zăpadă persistent.

SE CULTIVĂ:
 în câmpii, dealuri joase, podișuri: cereale ( grâu, porumb)
 S: floarea-soarelui: Câmpia Româna, Podișul Dobrogei
 zonele deluroase: Vița-de-vie- Subcarpații Curburii ( cea mai înaltă zonă viticolă- Podgoria
Panciu-Odobești), Podișul Moldovei ( Cotnari, Huși), Podișul Dobrogei ( Mulfatlar), Câmpia
Olteniei, DCT
 în zonele deluroase: pomi fructiferiSubCarpații Getici ( cea mai întinsă zonă pomicolă a țării),
Podișul Sucevei, Podișul Transilvaniei

CREȘTEREA ANIMALELOR este favorizată în zonele montane, de existența pășunilor și


fânețelor naturale
 bovine: Podișul Sucevei, Maramureș, S și E Transilvaniei
 ovine: Podișul Dobrogei, Carpații Meridionali și ORIENTALI
 porcine: Banat, Câmpia Română și Transilvania
 păsări
 albine
 viermi de mătase ( sericicultură)

RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI


1.RESURSE SOLICE:
Potențial hidroenergetic este foarte ridicat în Munții Alpi, Munții Scandinavici (Norvegia
obține 100% energie electrică din forța apelor). și se valorifică pe Dunăre, Volga, Nipru.
Pădurile ocupă aproximativ 30% din întinderea continentului. Suprafețe forestiere întinse dețin
state precum: Rusia, Suedia, Finlanda, Austria, Elveția, Germania.
Pășunile și fânețele naturale se găsesc cel mai mult în Europa Nordică, Rusia și în regiunile
montane.
Solurile fertile (molisolurile) au o mare extindere în zonele de câmpie din Europa central-estică,
în zonele cu climă temperat-continentală.
Potențial turistic Sudul continentului: Italia, Spania, Grecia, Franța, Germania, Regatul Unit
2.RESURSE SUBSOLICE
RESURSELE ENERGETICE:
 petrolul se extrage din Marea Nordului ( Norvegia, Regatul Unit), din Rusia (N Mării Caspice,
Câmpia Rusă)- Rusia are cea mai lungă rețea de petroducte
 gazele naturale se extrag din aceleași țări care dispun și de petrol, la care se adaugă Olanda
(Groningen), România. –Rusia dispune de cele mai mari rezerve de pe glob.
 cărbunii se clasifică în: cărbuni superiori (huilă și antracit) – Germania (Bazinul Ruhr, Bazinul
Saar), Polonia (Bazinul Silezia Superioară), Regatul Unit (Wales), Federația Rusă(bazinele
Peciora, Ural și Moscova), Ucraina ( Bazinul Donbass), România (Bazinul Petroșani) și cărbuni
inferiori (lignit, cărbune brun și turbă)
 energie geotermală : Islanda

RESURSE METALURGICE:
 minereuri de fier : Suedia ( Kiruna-cele mai calitative zăcăminte), Ucraina (Krivoi Rog), Rusia
(Kursk-Belgorod, Munții Ural)
 minereuri neferoase : există o mare varietate de metale neferoase, dar cu rezerve mici. Se
exploatează: cupru, plumb, zinc (Suedia, Finlanda, Rusia, Spania, Polonia) și bauxită (Franța,
Ungaria, România)
 metale prețioase : aur și argint (Rusia, Germania, Suedia)

RESURSE NEMETALIFERE
 sare: Rusia, Germania, Polonia, Ucraina, România
 sulf: Polonia, Italia, Franța
 săruri de potasiu: Germania, Rusia, Franța, Spania

ROCI DE CONSTRUCȚIE:
 marmură: Italia, Spania, Grecia, România
 granit: Spania, Italia, Regatul Unit

INDUSTRIA EUROPEI
Industria europeană cunoaște, în ultimii ani, importante schimbări tehnice și regionale.
Epuizarea sau diminuarea multor resurse de materii prime a impus în majoritatea statelor
restructurarea industriei și reconversia forței de muncă.
INDUSTRIA ENERGETICĂ:
 termocentrale: Germania, Rusia, Polonia, Cehia, România, Regatul Unit, Ucraina
 hidrocentrale: Norvegia(100% din producția de energie electrică), Rusia, Suedia, Elveția, Austria
 atomocentrale: Franța( peste 60% din producția de energie), Lituania 85%, Belgia, Suedia
 centrale mareo-motrice: Franța
 centrale geotermale: Islanda, Italia
 centrale solare: Franța, Italia, Spania
 centrale eoliene: Olanda, Germania

INDUSTRIA METALURGICĂ
 Siderurgia folosește drept materii prime minereul de fier și huila.Este dezvoltată mai mult în :
Suedia, Germania, Rusia,Ucraina(Krivoi Rog), Regatul Unit, Franța, la fel ca și metalurgia neferoasă
( aluminiu, cupru, zinc)
 industria constructoare de mașini este foarte dezvoltată, remarcându-se producția de
autovehicule (Germania, Franța, Italia, Spania), nave maritime (Danemarca, Germania, Islanda),
avioane( Franța, Regatul Unit, Germania), produse electronice, locomotive și vagoane.
INDUSTRIA CHIMICĂ ( mase plastice, fire și fibre sintetice, îngrășăminte chimice, coloranți, vopsele,
produse clorosodice.
 Principalele state producătoare: Germania, Regatul Unit, Italia, Franța, Rusia

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚIE: se distinge producția de ciment și extragerea


marmurei, granitului, calcarului.

INDUSTRIA LEMNULUI
 datorită unui fond forestier important și marii cereri de produse din lemn, această industrie este
bine dezvoltată în țări ca Rusia, Suedia sau Finlanda.

INDUSTRIA TEXTILĂ:
 are centre tradiționale, care sunt renumite pe plan mondial: bumbac (Manchester-Regatul
Unit, Lille-Franța), mătase naturală (Lyon-Franța), lână ( Liverpool)

INDUSTRIA ALIMENTARĂ
 este foarte diversificată: brânzeturi ( Olanda, Franța), ciocolată (Elveția), produse din carne
(Danemarca), vinuri (Franța, Italia, Spania), bere (Cehia, Germania), ulei de măsline (Grecia,
Italia, Spania)

RESURSELE NATURALE ȘI INDUSTRIA ROMÂNIEI


INDUSTRIA EXTRACTIVĂ
RESURSELE ENERGETICE:
 cărbunii superiori: antracit și huilă ( Bazinul Petroșani, Bazinul Aninei)
 cărbuni inferiori : lignit ( cărbune energetic, Bazinul Motru-Rovinari din Podișul Getic), cărbune
brun ( Bazinul Comănești), turbă
 petrol: Sub Carpații Moldovei, Subcarpații Curburii, Podișul Getic(Pitești, Râmnicu Vâlcea),
Câmpia Română( cele mai mari zăcăminte: Ploiești-printre primele din lume ca vechime, Brazi,
Pitești), Câmpia de Vest, platforma continentală a Mării Negre.
 gazele naturale: sunt resursele energetice de bază ale României: gaz metan (DCT), gaze
asociate (se găsesc asociate cu petrolul și se exploatează în regiunile petroliere)

RESURSE MINERALE
 minereuri de fier: resurse slab calitativ și reduse ( Munții Poiana Ruscă), se exploatează la Ocna
de Fier ( Munții Dognecea)
 minereuri neferoase: sunt deficitare, minereuri complexe în Munții Gutâi, Locvei, Metaliferi,
bauxită( Munții Pădurea Craiului), minereuri auro-argentifere ( Munții Gutâi, Metaliferi)
 substanțe nemetalifere: sare (Subcarpați, DCT)
 roci vulcanice: granit(Munții Măcinului), bazalt andezit
 roci metamorfice: marmură (Munții Poiana-Ruscă, Apuseni), șisturi cristaline
 roci sedimentare: calcar, argilă, nisip

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE ȘI TERMICE


 termocentrale: Turceni și Ișalnița (Podișul Getic, cele mai mari centrale care funcționează pe
baza lignitului din Bazinul Motru-Rovinari)
 atomocentrale: Cernavodă
 hidrocentrale: pe Olt( cele mai multe), pe Argeș ( Vidraru+ 18), pe Bistrița (Stejarul+13), pe
Lotru ( Lotru-Ciunget, cea mai mare de pe râurile inferioare), pe Dunăre( Porțile de Fier I, cea
mai mare)
*În munți s-au amenajat cele mai multe hidrocentrale, deoarece viteza apei este mare,
iar văile sunt înguste, spre deosebire de câmpii, în care acestea sunt opuse.

INDUSTRIA METALURGICĂ
 siderurgia (materii prime: minereu de fier, huila) produce oțel și fontă. Centre: combinate
siderurgice: Galați-cel mai mare, Hunedoara-are în apropiere minereu de fier din Munții Poiana
Ruscă și huilă în Bazinul Petroșani, Reșița—minereu de fier din Munții Dognecea și huilă din
Bazinul Aninei, Târgoviște-oțel special
 metalurgia neferoasă: minereuri neferoase( aur, argint, cupru, plumb, zinc) se extrag din
minereuri complexe și auroargentifere ( Munții Gutâi, Metaliferi) și se prelucrează la Baia Mare.
, iar bauxită ( Munții Pădurea Neagră)---alumină( Oradea)—aluminiu(Slatina) sau bauxită din
import—alumină(Oradea)—aluminiu(Slatina)
 industria utilajului petrolier: Ploiești, datorită dezvoltării accentuate a exploatării petrolului,
utilaj energetic( Drobeta-Turnu Severin), utilaj minier ( Baia Mare)
 industria autoturismelor: Pitești (Dacia, Renault), Craiova (Ford),locomotive (Craiova), vagoane
( Arad)

INDUSTRIA CHIMICĂ
 produse clorosodice: Piatra Neamț, Borzești, Govora ( situate în Subcarpați)
 îngrăsăminte chimice: Târgu Mureș
 celuloză și hârtie: numeroase centre de prelucrare în munți, aproape de materia primă
 mase plastice, fire și fibre sintetice, cauciuc sintetic: Pitești, Ploiești, București
 coloranți, vopsele, medicamente : București, Iași, Timișoara

INDUSTRIA LEMNULUI:
Folosește ca materie primă lemnul de diferite esențe ( Carpații Orientali și SubCarpații Curburii-
cea mai mare zonă forestieră). Se obțin: cherestea (Piatra Neamț, Suceava, Bacău), placaje, PAL, PFL,
mobilă (București, Iași)

INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII:


Folosește materiale prime diversificate, cu o largă răspândire pe teritoriul țării. Se obțin: lianți
(var, ciment, ipsos), ceramică (țiglă, cărămidă, pietriș).
 din munți: toate tipurile de roci, dar mai ales marmura și calcarul
 dealuri și podișuri: argila
 câmpii: nisip și pietriș din albiile râurilor
SISTEMUL DE TRANSPORTURI AL EUROPEI
Europa are cel mai diversificat , complementar și modern sistem de transport de pe glob, mai ales în
țări precum: Franța, Germania, Marea Britanie.
În Europa Estică infrastructura de transport este mai puțin dezvoltată.
În Europa Vestică sunt cele mai mari noduri de transport: Londra, Paris
 Londra, nod principal pentru toate căile ferate și rutiere importante britanice, terminal pentru
Eurotunel, are mai multe aeroporturi, Heathrow fiind cel mai mare, are cel mai vechi și cel mai
lung metrou din lume, are unul dintre cele mai mari porturi din lume.
 Paris, nod principal pentru toate căile ferate și rutiere importante franceze, aeroporturi
internaționale, metrou, face legătura intre S și N Franței.
 Moscova este unul dintre cele mai mari centre de transport ale lumii, de unde pleacă uriașe
magistrale rutiere și fluviale ( Transsiberianul), are 4 aeroporturi (Șermentievo), 3 porturi
fluviale (asigură legătura cu 5 mări: Marea Albă, Mara Azov, Marea Baltică, Marea Baltică,
Marea Neagră), are cel mai utilizat metrou din lume ( peste 3 milioane de călători zilnic)
Distribuția căilor de comunicații este influențată de relief ( sunt favorabile câmpiile, văile,
depresiunile; munții limitează extinderea căilor de transport) și dezvoltarea economică ( statele
dezvoltate U.E. au rețele de transport dense și moderne, dar statele recent intrate în U.E. au rețele ce
necesită investiții majore pentru extindere și modernizare, astfel încât sistemul de transport beneficiază
de o importanță deosebită în politica financiară comunitară).

CĂILE FERATE europene au o lungime de peste 360 000 km și sunt electrificate în proporție de 45%.
Rețeaua feroviară cuprinde tuneluri montane sau submarine: Eurotunelul leagă Franța de Marea
Britanie( pentru trenul Eurostar de mare viteză). Noduri feroviare complexe: Paris, Moscova, Viena,
Munchen.
 cele mai multe rețele sunt în Europa Vestică datorită reliefului permisiv și dezvoltării economice
accentuate și timpurii.
 cele mai puține rețele sunt în Europa Nordică din cauza reliefului accidentat (munți),
suprafețelor acoperite cu ghețari sau a solurilor înghețate o mare parte a anului.

CĂILE RUTIERE au o lungime de peste 6,6 milioane km. Gradul de modernizare scade de la V la E,
fiind influențată de relief, climă, suprafețe acvatice, resurse financiare. Rețeaua cuprinde un sistem
modern de autostrăzi în : Germania, Spania, Franța, Italia, Marea Britanie.

TRANSPORTURILE FLUVIALE are aproape 40 000 km, din care aproape 14 000 km sunt canale de
navigație. Artere navigabile pe marile fluvii sunt: Volga, Dunăre, Rhin, Sena, Tamisa. Alte porturi mari:
Basel, Viena, Paris, Budapesta, Galați.
Rhinul este artera fluvială cu cel mai mare trafic de mărfuri (300 mil. tone/an ) și traversează
regiuni cu resurse și obiective industriale importante: Regiunea Rhin-Ruhr, are cel mai mare port fluvial
de pe glob-Duisburg ( Germania).
Canalul Dunăre-Main-Rhin asigură legătura între țările Europei Centrale și Europei Vestice,
precum și între Marea Nordului și Marea Neagră

TRANSPORTURILE MARITIME
Cele mai mari porturi maritime se află
 pe țărmul vestic, care este cel mai important ansamblu portuar: Rotterdam- cel mai
mare port din Europa, port de tip gigant, Anvers –Belgia, port gigant, Hamburg( Germania),
Londra, Le Havre ( Franța), Oslo( situat într-un fiord), Copenhaga
 pe țărmul sudic: Marsilia( Franța), Genova (Italia), Piure (Grecia)

TRANSPORTURI AERIENE- cea mai densă rețea, dar și cea mai mare frecvență a traficului aerian se
află în Europa de Vest și În Europa Centrală.
 aeroporturi mari: Heathrow-Londra, Frankfurt pe Main, Charles de Gaulle-Paris, Leonardo Da
Vinci-Roma, Șeremetievo-Moscova.

TRANSPORTURI SPECIALE : conducte de apă, petrol, gaze naturale, linii electrice, fibră ptică, unde
radio, transport pe cablu.
TRANSPORTURILE ÎN ROMÂNIA
TRANSPORTURI FEROVIARE:
FACTORI: orientarea rețelei de căi ferate este influențată de Munții Carpați și de poziția sudică a
capitalei. Rețeaua are forma radiară (pt că magistrarele pleacă din București spre toate direcțiile) și
concentrică (datorită dispunerii arcuite a Carpaților, pe care căile ferate îi ocolesc, în general)
Există 8 magistrale:
1. București - Craiova - Drobeta-Turnu Severin – Timișoara( puncte de frontieră: Jimbolia,
Morovița, din Serbia)
2. București – Ploiești – Brașov – Sibiu – Deva – Arad (Punct de frontieră cu Ungaria-Curtici)
3. București – Ploiești – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea (punct de frontieră cu Ungaria-Episcopia
Bihorului)
4. București – Ploiești – Brașov – Baia Mare – Satu Mare
5. București – Ploiești – Buzău – Bacău – Roman – Suceava ( punct de frontieră cu Ucraina-Vicșani)
6. București – Urziceni – Bârlad – Vaslui – Iași ( punct de frontieră cu Moldova- Ungheni)
7. București – Urziceni – Brăila – Galați
8. București – Cernavodă – Constanța – Mangalia

 noduri feroviare: București, Ploiești, Brașov ( datorită poziției centrale în țară, situării În
Depresiunea Brașov, unde vin căile de comunicații din toate direcțiile prin pasurile montane)
TRANSPORTURI RUTIERE pot pătrunde și în zonele accidentate, unde căile ferate nu au acces, iar
drumurile de importanță europeană sunt notate cu E (E60, E70). Drumuri principale:
1. E60: București – Ploiești – Brașov – Cluj-Napoca – Oradea (punct de frontieră cu Ungaria-Borș)
2. E 68: București – Pitești – Valea Oltului – Arad ( Punct de frontieră cu Ungaria-Nădlac
3. E85: București – Focșani – Bacău – Suceava (punct de frontieră cu Ucraina-Siret)
4. București – Timișoara (Punc e frontieră cu Serbia- Jimbolia și Moravița)
5. București – Constanța – Mangalia
6. București – Giurgiu – Bulgaria
7. București – Iași – Albița – Moldova
8. Timișoara – Satu Mare

TRANSPORTURI NAVALE sunt mai iefine (pentru materii prime sau mărfuri grele: lemn, petrol,
cereale), deoarece se pot transporta cantități mari cu un singur miljoc de transport .
NAVIGAȚIA FLUVIALĂ:
 pe Bega: port la Timișoara
 pe Canalul Dunăre-Marea Neagră, care micșorează cu 400 km distanța între Cernavodă și
Constanța, folosit pentru alimentarea localitășilor dobrogene cu apă și asigură legătura Mării
Negre cu Marea Nordului prin Canalul Dunăre-Main-Rhin.
 pe Dunăre:
-pe sectorul Baziaș-Brăila se practică navigația fluvială (pescaj fluvial la 2-7 m, pescajul
reprezintă adâncimea minim pentru navigație)
- pe sectorul Brăila-Sulina este permisă navigația fluvio-maritimă ( peste 7 m)
-porturi fluvio-maritime : Galați (cel mai mare port de pe Dunăre) , Brăila, Tulcea, Sulina
-porturi fluviale: Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu
NAVIGAȚIA MARITIMĂ:
 Constanța- cel mai mare port la Marea Neagră, asigură 60% din comerțul exterior al țării
 Mangalia este cel mai sudic port al României

TRANSPORTURILE AERIENE:
 aeroporturi internaționale: București (Henry Coandă)
 aeroporturi cu trafic mixt: București ( Aurel Vlaicu), Constanța (Mihail Kogalniceanu), Cluj-
Napoca (Avram Iancu), Iași, Târgu-Mureș (Transilvania), Timișoara (Traian Vuia)

CLIMA- FACTORI GENETICI, ELEMENTE CLIMATICE ȘI


REGIONAREA CLIMATICĂ

CLIMA EUROPEI
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ CLIMA EUROPEI:
 poziția geografică: Europa este traverată de paralela de 45 grade latitudine N și de Cercul Polar
de Nord, ceea ce arată că ce mai mare parte a Eu este situată în zonă temperată, iar partea
nordică în zonă rece.
 relieful, prin varietatea sa, este principalul element care contribuie la diversitatea elementelor
climatice: relieful montan contribuie la etajarea elementelor climatice și, prin dispunerea
lanțurlor muntoase, relieful poat reprezenta bariere climatice( Alpii, Carpații, Balcanii)
 Curentul Atlanticului de Nord, curent oceanic cald, ce încălzește țărmurile vestice ale Europei
( la latitudini mari, în Norvegia sunt păduri de conifere, deși ar trebui să fie ghețari)
 Oceanul Atlantic- moderează temperaturile și favorizează abundența precipitaților în Europa
Vestică
 circulația generală a atmosferei-predomină Vânturile de Vest( a căror influență scade treptat
spre partea centrală si cea estică) și determină moderarea temperaturii aerului și cantității de
precipitații în V Europei
 radiația solară globală are un rol esențial în distribuția regimului căldurii. Înregistrează valori ce
scad de la lsud către nord.
CLIMATELE DIN EUROPA
CLIMAT CLIMAT SUBPOLAR CLIMAT TEMPERAT- CLIMAT TEMPERAT-CONTINENTAL TEMPERAT-OCEANICĂ CLIMAT
CONTINENTAL EXCESIV (de MODERAT ( de tranziție) SUBTROPICAL(mediteraneean)
ariditate)
ANOTIMPURI -iarnă lungă(9-10 luni/an) Are 4 anotimpuri, cu 4 anotimpuri cu temperaturi 4 anotimpuri cu -iarnă blândă (5-10 grade) și
și aspră ( -30 grade) temperaturi extreme și extreme și precipitații scăzute temperaturi ploioasă
-vară scurtă (2-3 luni/ani) precipitații scăzute ( din moderate și -vară fierbinte ( 20-25) și
și răcoroasă (sub 15 cauza extinderii mari a precipitații bogate secetoasă
garde) continentului, precum și a tot timpul anului
depărtării de ocean)
TEMPERATURĂ -5 – 0 grade 8-10 grade 10-12 grade 12-15 grade peste 15 grade
MEDIE ANUALĂ

PRECIPITAȚII sub 500 mm/an sub 500 mm/an 500-800 mm/an peste 1500 mm/an 500-1000 mm/an

VÂNTURI -vânturile polare -Vânturile de Vest -Vânturile de Vest -Vânturile de Vest Bat vânturile regionale:
-Crivățul (N Rusiei) -Crivățul -sunt specifice influențe -Sirocco (vânt saharian, fierbinte
climatice din zonele învecinate și uscat, în Italia, Peninsula
( oceanice, continentale, Balcanică)
scandinavo-baltice) -Mistralul (rece, în Sudul
Franței)
-Bora (rece, Peninsulei
Balcanice, se resimte în Croația)

*Climatul montan se caracterizează prin scăderea temperaturilor, creșterea precipitaților și intensificarea vitezei vânturilor.
CLIMA ROMÂNIEI
FACTORI CARE INFLUENȚEAZĂ CLIMA ROMÂNIEI
 poziția geografică:
-așezarea pe glob, pe paralela de 45 grade lat. N determină clima temperată, caracterizatăprin prezența
celor 4 anotimpuri și o temperatură medie anuală de 10 grade C.
-așezarea în partea central-sudică a Europei determină clima continentală ( precipitații reduse și
amplitudini termice mari) și clima moderată, caracterizată prin prezența influențelor climatelor vecine:
 influențe oceanice- temperaturi moderate, precipitații bogate, Vânturile de Vest
 influențe scandinavo-baltice-temperaturi medii anuale scăzute, precipitații bogate, vânturi reci
 influențe submediteraneene: veri calde ș secetoase, ierni blânde și ploioase, bate Austrul)
 influențe de tranziție: face trecerea între celelalte două
 influențe de ariditate: temperaturi extreme, precipitații scăzute, Crivățul
 influențe pontice: temperaturi moderate, umiditate atmosferică mare, brize marine

 relieful contribuie la etajarea climatice, iar Munții Carpați joacă rolul de barieră climatică, oprind unele
influențe exterioare.
 diferența de latitudine de 5 grade dintre S și N șării determină o diferență de temperatură medie
anuală de 2 grade C
 Marea Neagră influențează zona litorală pe spații înguste (o fâșie litorală de 15-20 km), determinând
influențe pontice, manifestate prin ierni blânde, cu temperaturi medii anuale pozitive și veri călduroase,
dar lipsite de caniculă
 circulația generală a atmosferei – predomină deplasarea maselor de aer dinspre vest (Vânturile de
Vest)

CARACTERISTICILE ELEMENTELOR CLIMATICE:


Temperatura scade odată cu creșterea altitudinii și crește de la N la S. Temperatura medie anuală este
de 10 grade C.
 Temperatura medie a lunii celei mai calde ( iulie) are valoarea de 21 grade C, cea mai mare valoare
fiind înregistrată în Lunca Dunării 23 grade C. Temperatura maximă absolută: 44,5 grade C, la stația
meteorologică Ion Sion, înregistrată pe 10 august 1951.
 Temperatura medie a lunii celei mai reci ( ianuarie) are valoarea de -2 grade C, iernile cele mai
blânde sunt la litoral. Temperatura minimă absolută: -38,5 grade C la Bod(lângă Brașov), pe 25
ianuarie 1942 ( din cauza inversiunii termice)
 peste 11 grade C în Lunca Dunării, litoral și Delta Dunării
 10-11 grade C Câmpia Română, Câmpia de Vest și Podișul Dobrogei
 8-10 grade C în Dealurile de Vest și podișuri
 6-10 grade C în dealuri și podișuri
 6-8 grade C în Subcarpați
 0-6 grade C în munți
 sub 0 grade C în munții înalți, cu altitudini peste 2000
*Inversiunea termică este un fenomen climatic care se petrece în depresiunile mici sau în sectoarele
înguste ale depresiunilor mari, caracterizate de un schimb pe verticală a maselor de aer cu zonele vecine. În
perioadele reci, aerul rece se acumulează pe fundul acestor depresiunizile la rând, formând temperaturi
mult mai scăzute decât cele de la altitudini mari.

PRECIPITAȚILE ATMOSFERICE scad în longitudine, de la V la E ( datorită Carpaților și influențelor de


ariditate din E) și cresc odată cu altitudinea. Cele mai puține precipitații: Bărăgan, Dobrogea. Cantitatea
medie anuală de precipitații în România este de 640 mm/an și variază astfel:
 peste 1200 mm/an în munții înalți și în Munții Apuseni
 1000-1200 mm/an în munți
 700-1000 mm/an în SubCarpați și munții joși
 500-700 mm/an în câmpii, dealuri joase și podișuri
 400-500 mm/an Câmpia Bărăganului, Dobrogea de Nord, S Podișului Moldovei
 sub 400 mm/an în Podișul Dobrogei de Sud, Delta Dunării, litoral

VÂNTURILE
 vânturile de vest= mase de aer de deasupra Oceanului Atlantic care se resimt în V și centrul țării. În
restul țării bat tot timpul anului, sunt mai puțin umede, iar la peste 1800 m devin vânturi puternice.
 crivâțul= vânt rece și uscat din zona Anticiclonului Siberian, care produce geruri și viscolește zăpada.
Bate în E și SE- Podișul Moldovei, Câmpia Bărăganului, Dobrogea, Subcarpații Moldovei, Carpații
Orientali ( aici se numește Nemira)
 masele de aer subpolar = vânturi reci și umede din zona Anticiclonului Islandez, care bat tot timpul
anului în N : Carpați Maramureșului și Bucovinei, Podișul Sucevei
 austrul = vânt cald și uscat vara, cald și umed iarna, ce bate în SV: Banat( S Câmpiei și Dealurilor de
Vest , Munții Banatului), Grupa Retezat-Godeanu, Podișul Mehedinți, Subcarpații Getici, Podișul
Getic, V Câmpiei Române
 masele de aer tropical = vânturi calde și uscate(de origine sahariană), care bat în S, determină zile
de cuptor, numite zile tropicale care se resimt în Câmpia Română și în Lunca Dunării
 vânturi locale:
-foehn-ul = vânt cald ș uscat, care se formează la traversarea unui lanț montan, pe versanți
abrupți și adăpostiți, spre despresiunile submontane, determinând toprea timpurie a zăpezilor: N
Munților Făgăraș ( spre Depresiunea Făgărașilor, unde se numește Vântul Mare), Carpații Curburii
( spre Subcarpații Curburii), E Munților Apuseni( spre Culoarul Alba Iulia-Turda), S Grupei Retezat-
Godeanu (spre Subcarpații Gtici)
-brizele montane și cele marine =iși schimbă direcția de la zi la noapte
ETAJELE CLIMATICE
1. ETAJUL ALPIN: temperatura medie anuală sub 0 grade C, precipitații sub 1200 mm/an, vânturi
puternice(Vânturile de Vest). Întâlnit în munții înalți ( peste 1800 m în Carpații Orientali și 2000 m
În Meridionali
2. ETAJUL MONTAN: temperatură de 0-6 grade C, precipitații de 700-1000 mm/an. Bat brizele
montane și foehnu-ul, iar în depresiuni au loc inversiuni termice . Prezentă în munți
3. ETAJUL DEALURILOR ÎNALTE : temperatura de 6-10 grade C, precipitații de 700-1000 mm/an,
Vânturile de Vest, Crivățul, foehn-ul, austrul
4. ETAJUL DEALURILOR JOASE ȘI PODIȘURILOR: temperaturi de 8-10 grade C, precipitații de 500-700
mm/an , Vânturile de Vest, Crivățul ( Podișul Moldovei, Masivul Dobrogei de Nord), austrul ( Podișul
Getic, Podișul Mehedinți), Întâlnit în: Dealurile de Vest, DCT, Podișul Molfovei, Podișul Getic, Podișul
Mehedinți, Masivul Dobrogei de N.
5. ETAJUL CÂMPIILOR ȘI AL DELTEI: temperatura de 10-11 grade C, precipitații de 500-700 mm/an, dar
și 400-500 mm/an( Câmpia Bărăganului) sau sub 400 mm/an (Delta Dunării, Podișul Dobrogei de
Sud), Vânturile de Vest, austrul ( Câmpia de Vest, Lunca Dunării, Câmia Română), Crivâțul (E
Câmpiei Române, Podișul Dobrogei de S), vânturile calde (tropicale:Câmpia Română, Lunca Dunării).

HIDROGRAFIA EUROPEI ȘI A ROMÂNIEI


HIDROGRAFIA EUROPEI
OCEANELE ȘI MĂRILE au caracteristici diferite, în funcție de poziție, fațada vestică a Europei fiind
influențată de Curentul Cald al Golfului(Curentul Atlanticului de Nord)
 în vest: Oceanul Atlantic, Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Mânecii, Golful Biscaya
 în nord: Oceanul Arctic, Marea Baltică, Marea Albă, Marea Barents

RÂURILE ȘI FLUVIILE
DUPĂ LUNGIME SE DISTING:
 fluvii cu lungime de peste 3500 km:
-Volga =izvorâște din Podișul Central Rus și se varsă în bazinul areic al Mării Caspice și este cel
mai lung fluviu al Europei ,având cel mai mare bazin hidrografic
 fluvii cu lungimi de 2000-3000 km:
-Dunărea = izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă. Este
al doilea fluviu ca lungime (2860 m) și ca debit de pe continent, traversând 10 state și 4
capitale:Viena, Bratislava, Budapesta,Begrad)
-Ural izvorește din Munții Ural și se varsă în Marea Caspică
-Nipru se varsă în Marea Neagră
 râuri cu lungimi de 1000-2000 km: Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Ron

Regimul de scurgere al râurilor = variația debitelor apelor curgătoare în timpul unui an, fiind
infleunțat de climă și relief. După tipul de scurgere:
 râuri cu regim complex= străbat regiuni variate din punct de vedere al reliefului și a caracteristicilor
climatice: Dunăre, Rhin, Don
 râuri cu regim simplu, care se diferențiazăîn funcție de variația debitului astfel:

TIP VĂRSARE CARACTERISTICI EXEMPLE


TIPUL Oceanul Arctic -au o scurgere redusă în timpul iernii pentru că râurile Peciora
NORDIC îngheață Dvina de Nord
-dezghețul se transmite treptat dinspre Sud și provoacă
inundații în Nord, acolo unde albiile sunt încă înghețată.
TIPUL VESTIC Oceanul Atlantic -au un regim de scurgere realtiv uniform (au debite Loara
constant mari), înregistrându-se un maxim evident iarna Sena
Tamisa
TIPUL SUDIC Marea Mediterană -râuri scurte Pad, Tibru,
-debite mici vara și mari iarna, dar și primăvara Tejo,Duero,Ebru
TIPUL Marea Neagră sau -ape mari primăvara, Vistula
CENTRAL Marea Baltică -viituri vara, Oder
-ape mici toamna și iarna
TIPUL ESTIC Marea Neagră și -ape mari primăvara Volga
Marea Caspică -ape mici vara și iarna Don
Nipru

LACURILE sunt acumulări de apă în depresiuni ale scoarței terestre


DUPĂ ORIGINEA DEPRESIUNII LACUSTRE:
-LACURI NATURALE:
 lacuri glaciare(rezultate în ruma eroziunii exercitate de ghețari): Lacul Ladoga, Lacul Onega (Rusia),
Lacurile Mazuriene (Polonia), Lacul Geneva(Elveția), Lacul Como, Lacul Maggiore (Italia), Lacul
Bucura
 lacuri tectonice: Lacul Balaton(Ungaria), Lacul Ohrid (Macedonia-Albania), Lacul Prespa
(Macedonia-Albania-Grecia)
 lacuri vulcanice: Lacul Bolsena(Italia), Lacul Sfânta Ana
 lacuri carstice: Lacul Zăton(România)
 lacuri de baraj natural: Lacul Roșu, Lacul Porțile de Fier I, Lacul Izvorul Muntelui
 lagune și imanuri: Lacul Razim, Lacul Ialpug (Ucraina)

-LACURI ANTROPICE:
 lacuri de baraj antropic: Lacul Râbinsk, Lacul Samara, Lacul Volgogard (toate pe Volga, În Rusia),
Lacul Porțile de Fier I
 lacuri de agrement, iazuri

APELE SUBTERANE au o dezvoltare mai mare în zonele alcătuite din roci sedimentare. În funcție de
tipul de climat, contribuie cu 10-255 la volumul de apă al râurilor.
HIDROGRAFIA ROMÂNIEI

România dispunde de o rețea de râuri cu o lungime totală de 115 000 km. Rețeaua hidrografică este
inflențată de prezența Dunării în Sud (Dunărea colectează circa 98% din râurile țării , direct sau indirect,
prin intermediul afluenților, exceptie făcând unele râuri dobrogene).
CARACTERISTICI:
 rețeaua este circulară: sunt ape curgătoare pe granițele țării-Dunărea, Prut, Tisa
 este divergentă: majoritatea râurilor izvorăsc din Carpați și se Îndreaptă spre marginile țării
 radiară: râurile curg dinspre partea centrală a țării și se orientează spre exterior, radiar

DUNĂREA are 2856 km, din care 38% se află pe teritoriul României. Ea traversează 10 țări:
Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova, Ucraina și 4 capitale:
Viena, Bratislava, Bidapesta, Belgrad., iar prin canalele Dunăre-Main-Rhin și Dunăre-Marea Neagră face
legatura ăntre Rotterdam și Constanța.
SECTOARE:
 BAZIAȘ-PORȚIL DE FIER I( Defileul Dunării) se caracterizează printr-o vale îngustă, cu versanți
abrupți (defileul cu cea mai lungă lungime din Europa, 134 km), în spatele căruia s-a format Lacul
Porțile de Fier I. Se practică navigația fluvială (cu vase de tonaj mic, deoarece pescajul este de 2-7
m). În zona barajului, navigația se face prin ecluze duble.
 PORȚILE DE FIER I – CĂLĂRAȘI = o albie mai largă, în care se practică navigația fluvială.La Giurgiu,
spre Bulgaria (Ruse), s-a construit un pod rutier și feroviar *Podul Prieteniei*
 CĂLĂRAȘI – BRĂILA (BĂLȚILE DUNĂRII) =porțiunea în care Dunărea se desparte de două ori în câte
două brațe. În acest sector, Lunca Dunării are cea mai mare lățime (20-25 km). Între aceste brațe s-
au format bălți: Balta Brăilei și Balta Ialomiței, care au fost desecate, îndiguite și transformate în
insule pesntru agricultură: Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței)
 BRĂILA – SULINA (DUNĂREA MARITIMĂ) = are cel mai mare debit și cu adâncimi de peste 7 m
( max 30 m pe Brațul Sulina). Se practică navigația maritimă, cu vase de tonaj mare, Galați fiind cel
mai mare port fluvial din România.

RÂURILE țării noastre aparțin în proporție de 98% bazinului Dunării și sunt încadrate în mai multe grupe
hidrografice:
 Grupa de NV și V are colector râul Tisa (formează graniță naturală pe 62 km cu Ucraina. Cei mai
importanți afluenți: Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb,
-Someșul( Someșul Mare+Someșul Mic, format din Someșul Cald și Someșul Rece),
-Mureșul (izvorăste din Munții Hișmașu Mare, format din Târnava Mică și Mare, Arieș, Ampoi,
Sebeș, Strei, Gurghiu),
-Bega (Munții Poiana Ruscă, este canalizat și traversează Timișoara)
 GRUPA DE SV ȘI S are colector Dunărea. Afluenți: Timiș, Nera, Cerna, Jiul (Motru+Girlot), Vedea
(Teleorman)
-Oltul (din Munții Hășmașu Mare, Lotru+Cibin+Olteț, traveresează cele mai multe depresiuni
intramontane și formează cele mai multe defilee în sectorul montan)
-Argeșul- din Munții Făgărașului, Dâmbovița (cu Colentina)+Argeșul+Doamnei+Târgului,
-Ialomița-din Munții Bucegi, Prahova+Teleajen
 GRUPA DE E are doi colectori: Siretul și Prutul
-Siretul-din Crapații Păduroși (Ucraina), este râul cu debitul mediu cel mai mare din râurile
interioare: 222 m cubi/sec. Afluenți: Suceava, Moldova, Bistrița(cu Bicaz), Trotuș (cu Oituz, Tazlău,
Cașin, Uz), Buzău, Putna, Râmnicu Sărat, Bârlad
-Prutul formează graniță naturală cu Moldova. Afluenții: Bașeu, Jijia(cu Bahlui),Elan
 GRUPA DE SE cuprinde râuri scurte, cu debite mici, care se varsă în lacurile de pe țărmul Mării
Negre(limanuri și lagune): Telița, Taița, Slava, Casimcea

IMPORTANȚA ECONOMICĂ A APELOR CURGĂTOARE: alimentarea cu apă a localităților, apă


necesară în industrie și agricultură, potențial hidroenergetic, navigație pe Dunăre, pe Canalul Dunăre-
Marea Neagră și pe Canalul Bega, pescuit, agrement.

LACURILE ocupă 1% din suprafața României, fiind în număr de peste 3400. Există:
LACURI DE MUNTE:
 lacuri naturale:
-lacuri glaciare (formate în unele circuri ale foștilor ghețari cuarternari)
-lacuri vulcanice formate în craterele vulcanilor stinși
-lacuri de baraj natural
-lacuri carstice formate în doline
-lacuri în masive de sare(în foste mine părăsite
 lacuri antropice: lacuri hidroenergetice și lacuri de alimentare cu apă a localităților

LACURI DE DEAL ȘI PODIȘ


 lacuri naturale: lacuri carstice și lacuri sărate
 lacuri antropice: lacuri hidroenergetice, iazuri și heleștee

LACURI DE CÂMPIE
 lacuri naturale:
-lacuri de crov (sărate sau amare)
-lacuri geotermale
-limanuri fluviale formate prin bararea unui râu mic, la vărsare, de către aluviunile aduse de un
râu mai mare
 lacuri antropice: lacuri hidroenergetice, lacuri piscicole(heleștee), lacuri de agrement

LACURI DIN DELTA DUNĂRII: doar naturale

LACURI DE PE LITORAL (doar naturale)


 lagunele sunt foate golfuri marine închise de cordoane de nisip (grinduri sau perisipuri):
- LAGUNA RAZIM-SINOE este cel mai mare complex lacustru din țara noastră, are apă sărată
(păstrează legătura cu marea printr-o portiță), este compus din: Lacul Razim(415 km pătrați,
cel mai mare din țară), Lacul Sinoe, Lacul Golovița, Lacul Zemeica
- LAGUNA SIUTGHIOL are apa dulce și se află la V de stațiunea Mamaia
 limanurile maritime ( fluvio-maritime) sunt lacuri alungite, formate prin bararea gurii de vărsare a
unor râuri mici în mare cu cordoane de nisip depuse de către curenții marini: Lacul Babadag, Lacul
Techerghiol, Lacul Mangalia

LACURILE PE UNITĂȚI DE RELIEF

UNITATEA DE RELIEF LACURI NATURALE LACURI ANTROPICE


OCCIDENTALI CARPAȚII MERIDIONALI CARPAȚII ORIENTALI

Carpații Maramureșului -lacuri glaciare: Lacul Lala -lacuri de alimenatre cu apă:


și a Bucovinei -lacuri în masive de sare: Lacul Șugatag Lacul Firiza
Carpații Moldo- -lac vulcanic: Lacul Sfânta Ana -lacuri hidroenegetice: Lacul
Transilvăneni -lac de baraj natural: Lacul Roșu izvorul Muntelui, pe Bistrița
(format prin alunecarea unui pinten de -lacuri de alimentare cu apă:
munte în albia râului Bicăz) Lacul Poiana Uzului, pe Uz
Carpații Curburii -lacuri hidroenergetice: Lacul
Siriu, pe Buzău
Grupa Munților Bucegi -lacuri hidroenergetice: Lacul
Bolboci, pe Buzău
Grupa Munților Făgăraș -lacuri glaciare: Lacul Bâlea, Lacul Capra -lacuri hidroenergetice: Lacul
Vidraru, pe Ialomița
Grupa Munților Parâng -lacuri glaciare: Lacul Gâlcescu -lacuri hidroenergetice: Lacul
Vidra, pe Lotru
Grupa Munților Retezat- -lacuri glaciare(cele mai multe din țară): -lacuri hidroenergetice: Lacul
Godeanu Lacul Bucura-cel mai întins,Lacul Valea lui Iovan, pe Cerna
Zănoaga-cel mai adânc 29m
Grupa Munților -lacuri hidroenergetice: Lacul
Banatului și Munții Porților de Fier I , pe Dunăre
Poiana Ruscă
Grupa Munților Apuseni -lacuri carstice: Lacul Vărășoaia -lacuri hidroenergetice: Lacul
Fântânele, pe Someșul Cald
DEPRESIUNEA COLINIARĂ A -lacuri în masive de sare: Lacul Ursu -iazuri: Lacul Geaca
TRANSILVANIEI (Sovata)
SUBCARPAȚI

Subcarpații Moldovei -lacuri de baraj natural: Lacul Crucea -lacuri hidroenergetice: Lacul
Galbeni, pe Siret
Subcarpații Curburii -lacuri în masive de sare: Lacul Slănic -lacuri hidroenergetice: Lacul
Paltinu, pe Doftana
Subcarpații Getici -lacuri în masive de sare: Lacul Ocnele -lacuri hidroenergetice: Lacul
Mari Râmnicu Vâlcea, pe Olt
DEALURILE DE VEST -lacuri cu apă geotermală: Lacul Pețea,
la sud de Oradea
PODIȘUL MEHEDINȚI -lacuri carstice: Lacul Zaton -lacuri hidroenergetice: Lacul
Porțile de Fier I, pe Olt
PODIȘUL MOLDOVEI -iazuri: Lacul Dracșani, pe Sitna
-lacuri hidroenergetice: Lacul
Stânca-Costești, pe Prut
PODIȘUL GETIC -lacuri hidroenergetice: Lacul
Drăgășani, pe Olt
PODIȘUL DOBROGEA -limanuri maritime: Lacul Techieghiol
-lagune: Lacul Siutghiol, lângă Mamaia
CÂMPIA DE VEST -lcuri cu apă geotermală: Lacul Pețea -heleștee:Lacul Cefa
CÂMPIA ROMÂNĂ -limanuri fluviale: Lacul Snagov -lacuri hidroenergetice: Lacul
-lacuri de crov: Lacul Sărat, Lacul Ostrovul Mare, pe Dunăre
Amara, în Câmpia Bărăganului -lacuri de agrement: Lacul Tei,
Lacul Floreasca(în București,
lângă Colentina)
DELTA DUNĂRII -lacuri de deltă: Lacul Matița
-lagune: Lacul Razim-Sinoe

MAREA NEAGRĂ este situată în SE Europei, între Europa și Asia Mică, fiind încadrată de: România
și Bulgaria, Ucraina și Rusia, Turcia, Georgia.
Este o mare de tip continental (intercontinental), având o suprafață de aproape două ori mai mare
decât suprafața României (413 390 km pătrați). Țărmurile Mării Negre sunt mai crestate în Nord: Golful
Odessa, Insula Șerpilor, Peninsula Crimeea, Marea Azov, Strâmtoarea Kerc(Kerci).
*Legătura mării cu Oceanul Planetar este dificilă, ea fiind realizată prin Strâmtoarea Bosfor-Marea
Marmara- Strâmtoarea Dardanele-Marea Mediterană.

CARACTERISTICI:
Forme de relief:
 platforma continentală = între 0-200 m adâncime și este mai extinsă în NV și V
 abruptul continental = între 200-2000 m adâncime
 câmpia abisală(bazinul Mării Negre)= 2000-2000 m adâncime, cuprinde și adâncimea maximă 2211
m, în partea central-sudică

Proprietăți:
 temperatura apei variază la suprafață: vara 21-23 grade C și iarna -1 și 1 grade C, în adâncime se
menține constantă tot timpul anului 8-9 grade C
 salinitatea apei: sunt două straturi de apă cu salinitate diferită. CAUZE:l lipsa curenților verticali –
un element de originalitate.
-0-200 m, primul strat, de suprafață: este mai dulce, are salinitate de 17-18 ‰ datorită
aportului fluvial și pluvial, este oxigenat și conține marea majoritate a viețuitoarelor
-sub 200 m, al doilea start, de adâncime, este mai sărat, are alinitate de 21-22‰, neaerat, cu
acumulări de gaze toxice (hidrogen sulfat), lipsit de viață (trăiesc doar bacterii anaerobe)
 mișcările apei:
-valurile= mișcări aparente ale apei create de vânturile ocazinale, au dimensiuni reduse, de 0,5-1
m înălțime, dar la furtuni pot atinge 6-8 m, erodează țărmurile, formând faleze
- mareele = mișcări reale ale apei, de ridicare și coborâre a nivelului mării, datorită atracției
gravitaționale a Lunei și a Soarelui. În Marea Neagră. mareea este slabă, are 10-14 cm înălțime și a
favorizat formarea Deltei Dunării
-curenții = mișcări reale ale apei determinate de vânturi permanente sau de diferențele de
salinitate. Nu există curenți verticali în Marea Neagră. Există două tipuri de curenți orizontali:
 curenți de suprafață (circulari), provocați de vânturile permanente, au direcția NE-SV
în lungul litpralului românesc. Ei au depus cordoane de nisip (perisipuri), formând
lagune și limane
 curenți de adâncime (de compensație), provocați de diferențele de salinitate între
Marea Neagră și Marea Egee.

IMPORTANȚA MĂRII NEGRE:


 turismul (stațiuni românești, bulgărești, reusești, ucrainiene, turcești)
 pescuitul (sturioni, care produc icrele negre), hamsii, guvizi
 exploatarea petrolului (din platforma continentală)
 poziția geostrategică, între NATO ȘI U.E. (România, Bulgaria) și Rusia

PORTURI:
 românești: Sulina, Midia, Constanța, Mangalia
 altele: Odessa (Ucraina), Soci (Rusia), Batumi (Georgia), Trabzon (Turcia)

IX. UNIUNEA EUROPEANĂ


FORMAREA UNIUNII EUROPENE

Franţa şi Germania au pus bazele UE. La 9 mai 1950 (Ziua Europei) pentru a crea un
organism pentru cooperarea în industria cărbunelui şi a oţelului.
CAUZE:
 alternativa la U.R.S.S.în plan social, economic şi politic
 dorinţa de a crea un centru comparabil cu S.U.A. ca putere economică

EXTINDERE:
 1957: Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Franţa(cea mai mare suprafaţă din UE.), Italia