Sunteți pe pagina 1din 20

Protocol de restaurare a cavității de clasa I

Protocol de preparare si restaurare


1. Periaj profesional cu pastă abrazivă.
De evitat pastele de periaj care conţin arome, glicerină sau fluoruri care influenţează negativ
gravajul acid;
2. Localizarea contactelor ocluzale cu ajutorul hârtiei de articulaţie;
3. Anestezie;
4. Alegerea culorii;
Culoarea trebuie aleasă înainte de uscarea excesivă a dintelui care determină scăderea
transparenţei, sub trei surse de lumină. Ȋn caz contrar dintele poate apare mai deschis la
culoare;
5. Izolare cu diga (ideal) şi aspirator de salivă;
6. Prepararea cavităţii
7. Toaleta cavităţii- presupune îndepărtarea cu apă caldă a resturilor de smalţ şi dentină ce apar
ca urmare a acţiunii instrumentelor folosite în timpul preparaţiei dar şi a urmelor de salivă şi
sânge. Daca izolarea se face cu rulouri absorbante , acestea se aplică după spălare si se
schimbă de cate ori este nevoie.
8. Degresarea cavităţii cu soluţii tip neofalină sau Hydrol (acetonă, acetat de etil) si
decontaminarea acesteia cu clorhexidină, aplicate pe bulete de vată ȋn interiorul cavităţii.
Uscarea cavităţii;
9. Tratamentul plăgii dentinare se face în funcţie de adâncimea cavităţii şi de aspectul dentinei
de pe peretele pulpar (v. Protocol)
10. Aplicarea sistemului adeziv- (v. protocol de aplicare a sistemului adeziv)
11. Aplicarea răşinii compozite :
Tehnici de stratificare
I. Tehnica startificării oblice
Aplicarea răşinii compozite în 2 sau mai multe straturi oblice. Grosimea straturilor nu trebuie
să depăşească 2mm.
 primul strat se aplică pe peretele vestibular şi se extinde oblic peste baza cavităţii,
se fotopolimerizează 10 sec dinspre vestibular şi alte 10 sec. dinspre ocluzal.
 al doilea strat se aplică pe peretele oral şi se extinde oblic peste primul strat; se
fotopolimerizează 10 sec dinspre oral şi alte 10 sec. dinspre ocluzal.
 al treilea strat se aplică peste primele două şi reface morfologia ocluzală, se
fotopolimerizează 20 sec dinspre ocluzal.
 Adaptarea în ocluzie;
 Finisarea şi lustruirea restaurării.
⁎timpul de fotopolimerizare poate varia in functie de intensitatea lampii de
ultraviolet utilizate (pe led sau halogen)

Obturaţie de baza
Primul strat de răşina compozită
Al doilea strat de răşina compozită

Al treilea strat de răşina compozită

Fig.1.1
Reprezentare grafică a stratificării compozitului în cavitatea de clasa I(tehnica sandwich)

Fig.1.2 Aspect iniţial al leziunii carioase, toaleta cavităţii preparate, obturaţie de bază

Fig. 1.3 Demineralizare in doi timpi, cu acid ortofosforic 35-37% (total etch) , aplicarea
bondingului
Fig.1.4 Stratificarea compozitului şi fotopolimerizarea

II.Folosirea SDR (Smart Dentin Replacement)


Foloseste un sistem de capsula si pistol de propulsare a materialului.
Vârful capsulei de SDR se aplică pe podeaua cavităţii şi materialul se eliberează încet, cu
presiune constantă, FARA FORTA. Pe măsură ce cavitatea se umple, vârful capsulei se
retrage, grosimea stratului de compozit este de 4mm. Acesta se fotopolimerizează cel puţin 20
sec.
In cavităţile adânci se pot aplica mai multe straturi.
Cavitatea nu se umple complet, se lasă liber un spaţiu de aproximativ 2mm între SDR şi
marginea cavităţii, pentru a putea aplica stratul de compozit destinat restaurărilor posterioare
ce are luciu şi rezistenţa necesare restaurării.
Aplicarea răşinii compozite şi fotopolimerizare 20 sec.
Adaptarea în ocluzie cu ajutorul hȃrtiei de articulaţie
Finisare cu pietre de Arcansas şi lustruirea cu gume de diferite forme şi pastă de lustruire.

Fig. 1.5

III.Tehnica bulk-fill
Această tehnică foloseşte sisteme de compozit ce se pot fotopolimeriza ȋn strat de 5mm.
Materialul trebuie să aibă acestă indicaţie ȋnscrisă in instrucţiunile de utilizare. Poate fi sub
forma de seringă sau carpule cu pistol.
Se umple cavitatea cu compozit, grosimea stratului este de 5mm, se modelează, se adaptează
marginal şi se fotopolimerizează cel puţin 20 sec, din toate direcţiile, ţinand cont de
contracţia de fotopolimerizare. Ultima aplicare a lămpii se face dinstre ocluzal.
Urmează adaptarea în ocluzie cu ajutorul hȃrtiei de articulaţie.
Se face finisare cu pietre de Arcansas şi lustruirea cu gume de diferite forme şi pastă de
lustruire. Ex fig.

Fig 1.6

!!!!Recomandări: Sistemul Sonicfill (Kerr) , Spatula Compothixo( Kerr), Oclusal Stamp


tehnique , Posterior Direct restoration, Class 1-Tehnique
Protocol de restaurare a cavității de clasa II
1.Periaj profesional cu pastă abrazivă;
De evitat pastele de periaj care conţin arome, glicerină sau fluoruri care influenţează
negativ gravajul acid;
2.Localizarea contactelor ocluzale cu ajutorul hârtiei de articulaţie;
3.Anestezie;
4.Alegerea culorii;
Culoarea trebuie aleasă înainte de uscarea excesivă a dintelui care determină scăderea
transparenţei, sub trei surse de lumină. Ȋn caz contrar dintele poate apare mai deschis la
culoare;
5.Izolare cu diga (ideal) şi aspirator de salivă;
6.Prepararea cavităţii ( an 3)
Bizotarea marginilor de smalţ
Marginile cavității se bizotează pentru a mări retenția restaurării (creşte suprafața de
contact cu sistemul adeziv şi materialul de restaurare), dar si din motiv estetic, (creşterea
gradată în grosime a materialului restaurator maschează limita dintre dinte şi material).
Bizotarea se realizează cu o freză diamantată, bizoul are o lățime de 0,25-0, 5mm. Se
bizotează smalțul de la nivelul marginilor gingivală, vestibularăşi orală.

Fig 2.1 Forme de freze diamntate recomandate pentru bizotare: efilate, minge de rugby.

7.Aplicarea matricei, a portmatricei şi a penei interdentare.


Se pot folosi: benzi transparente sau benzi metalice foarte subţiri care se preconturează şi se
aplică in portmatrice (matrici metalice preconturate-sistem Palodent; matrice şi portmatrice
Ivory; matrici circulare Toffelmire, automatrici transparente sau metalice).
8. Toaleta cavităţii- presupune îndepărtarea cu apă caldă a resturilor de smalţ şi dentină ce
apar ca urmare a acţiunii instrumentelor folosite în timpul preparaţiei dar şi a urmelor de
salivă şi sânge. Dacă izolarea se face cu rulouri absorbante , acestea se aplică după spălare si
se schimbă de cate ori este nevoie.
9.Degresarea cavităţii cu soluţii tip neofalină sau Hydrol (acetonă) şi decontaminarea acesteia
cu clorhexidină, aplicate pe bulete de vată ȋn interiorul cavităţii. Uscarea cavităţii;
10.Tratamentul plăgii dentinare se face în funcţie de adâncimea cavităţii şi de aspectul
dentinei de pe peretele pulpar (v. Protocol)
11.Aplicarea sistemului adeziv- (v. protocol de aplicare a sistemului adeziv)

12.Aplicarea răşinii compozite :


Varianta I
-primul strat de răşină compozită flow se aplică pe peretele gingival şi se extinde uşor spre
pereţii vestibular şi oral, grosimea lui este de 1-2 mm- se fotopolimerizeaza 20-40 sec;
-al doilea strat (nuanţă pentru smalţ) se aplică astfel încât să refacă peretele proximal lipsă.
Compozitul este modelat astfel încât să vină în contact cu pereţii vestibular şi oral şi este uşor
împins pe matrice către dintele vecin- fotopolimerizarea se face dinspre ocluzal 20-40 sec;
Cavitatea de clasa II a fost transformată într-o cavitate de clasa I.
Se poate îndepărta portmatricea, lăsând pe loc matricea şi pana. Astfel, se poate
fotopolimeriza şi dinspre vestibular/oral.
-următoarele straturi nu depăşesc 2mm grosime şi se aplică oblic până la umplerea cavităţii
(straturile profunde având nuanţă de dentină/opac şi stratul de la suprafaţă avand nuanţă de
smalţ)- fiecare strat este fotopolimerizat 20-40 sec. dinspre ocluzal şi cate 10 sec dinspre
vestibular şi oral.

primul strat de răşină compozită


aplicat pe peretele gingival (1), (2);
al doilea strat de răşină compozită
reface peretele proximal lipsă;(1), (2);
straturi aplicate oblic până la
umplerea cavităţii (3) (4) (5)

(3) (4) (5)


Fig. 2.2
Varianta II
Folosirea SDR (Smart Dentin Replacement) +compozit
Se reface peretele proximal absent cu compozit tip smalţ cu ajutorul matricei, se
fotopolimerizează si apoi se adaugă dentină SDR ȋn strat de 4 mm prin injectare cu pistolul ,
se fotopolimerizează si apoi se agaugă stratul ocluzal tot din compozit tip smalţ.

Varianta III
Tehnica de restaurare cu răşini compozite condensabile (bulk-fill)
Toată masa de material este introdusă in cavitate prin injectare, competȃnd ȋntreg spaţiul ȋntr-
un singur timp.
13. Adaptarea în ocluzie cu hărtie de articulaţie;
14. Finisarea şi lustruirea restaurării.
15. Verificarea contactului interproximal cu ajutorul aţei dentare.

!!!! Recomandări: Class 2 composite restoration tehnique, Ivoclar Vivadent Accessory


(Optra Contact instrumet).
Protocol de restaurare cu răşini compozite a cavităţii de clasa III

1. Periaj profesional cu pastă abrazivă. De evitat pastele de periaj care contin arome, glicerină
sau fluoruri care influențează negativ gravajul acid;
2. Localizarea contactelor ocluzale cu ajutorul hârtiei de articulație;
3. Anestezie prin infiltaţie , după necesitate;
4. Alegerea culorii. Culoarea trebuie aleasă înainte de preparaţie şi uscarea excesivă a dintelui
care determină scăderea transparenței,dinţii căpătȃnd o nunţă mai deschisă pentri moment.
5. Izolare cu diga (ideal) şi aspirator de salivă;
6. Prepararea cavității (vezi an 3)
Bizotarea marginilor
Preparația standard implică şi prezența unui bizou cu lățime variabilă (1-2mm sau 0,2-
0,5mm), realizat la 45 grade pe fața vestibulară a dintelui, cu scopul de a îmbunătăți aspectul
estetic al restaurării. Dimensiunea bizoului trebuie să respecte grosimea smalțului restant. Se
poate realiza un bizou plat sau un bizou rotunjit folosind freza efilată diamantată sau flacără.
Bizoul permite acidului să atace cu efect maxim, prismele de smalț, fapt ce va îmbunătăți
capacitatea de retenție a preparației şi va împiedica colorarea marginală.

7. Toaleta cavităţii- presupune îndepărtarea cu apă caldă a resturilor de smalţ şi dentină ce


apar ca urmare a acţiunii instrumentelor folosite în timpul preparaţiei dar şi a urmelor de
salivă şi sânge, apoi uscarea cavităţii. Ȋn cazul folosirii rulourilor de vată ca mijloc de izolare ,
acestea vor fi intoduse dupa verificarea preparaţiei si schimate de cȃte ori este nevoie;
8. Tratamentul plăgii dentinare se face în funcție de adâncimea cavității şi de aspectul
dentinei ramase pe peretele axial;
9. Aplicarea benzii de celuloid şi a penei interdentare;
10. Aplicarea sistemului adeziv- (v. protocol de aplicare a sistemului adeziv)

11. Aplicarea răşinii compozite:


Este important ca ȋn zona anterioră sa restaurăm cu sisteme compozite ce conţin compozit tip
smalţ si compozit tip dentină, ţinȃnd cont ȋn stratificare acestora de stratificarea morfologică.
I-Pentru cavitățile mici, cu acces dinspre fața orală, se aplică un singur strat de răşină
compozită şi se fotopolimerizează dinspre vestibular 20-40 sec., apoi dinspre oral după
îndepărtarea degetului care a menținut banda de celuloid. Acelasi lucru este valabil şi în cazul
cavităților mici cu acces dinspre vestibular sau proximal.Stratul de compozit va fi tip smalţ.

II.-Pentru cavitățile mari care interesează atât fața orală cât şi fața vestibulară, restaurarea
se obține prin aplicarea mai multor straturi de răşină compozită.
Primul strat va reface peretele oral lipsă( smalţ), răşina compozită aplicându-se pe banda de
celuloid într-o canitate suficientă care totuşi trebuie să lase loc pentru aplicarea şi a altor
straturi. Acest strat se fotopolimerizează dispre vestibular şi apoi dinspre oral 20-40 sec. Se
continuă aplicarea straturilor de dentină şi fotopolimerizarea lor, apoi strat de smalţ până la
refacerea morfologiei dintelui.

12. Adaptarea în ocluzie, se execută mişcari de propulsie, lateralitate, ghidaj canin;


13.Finisarea şi lustruirea restaurării cu gume şi pastă specială;
14.Verificarea contactului interproximal cu aţă dentară.

De multe ori acest tip de carii sunt ȋntălnite la nivel interproximal ȋntre doi dinţi vecini, fiind
denumite carii ȋn oglindă, iar recomdarea pentru protocolul de lucru este să fie lucrare
simultan.

!!!Recomandări:Class 3 composite restauration tehnique


Protocol de restaurare cu răşini compozite a cavității de clasa IV

1. Periaj profesional cu pastă abrazivă. De evitat pastele de periaj care conţin arome, glicerină
sau fluoruri care influenţează negativ gravajul acid;
2. Localizarea contactelor ocluzale cu ajutorul hârtiei de articulaţie;
Această etapă este foarte importantă pentru că influenţează extinderea preparaţiei dentare
(plasarea marginilor acesteia în afara zonelor de contact ocluzal) şi afectează retenţia şi
rezistenţa restaurării. Factorul ocluzal poate dicta o preparaţie mai conservatoare a dintelui, cu
realizarea unei forme a cavităţii care să asigure mai multă rezistenţă (forma de cutie, cu pereţi
verticali paraleli cu axul lung al dintelui şi podea plată perpendiculară pe direcţia forţelor
ocluzale), dar şi retenţie secundară (bizou, şanţuri suplimentare) .
3. Anestezie prin infiltraţie ȋn caz de necesitate;
4. Alegerea culorii. Culoarea trebuie aleasă înainte de preparare şi uscarea excesivă a
dintelui, sub trei surse de lumină (este important să apreciem gradul de translucenţă şi
transparenţă a zonei incizale);
5. Amprentarea cȃmpului de lucru cu silicon de adiţie pentru tehnica ce foloseşte ghid
siliconic.Acest timp nu este necesar dacă reconstucţia se face fără ghid;
6. Confecţionarea în laborator a Wax-upului şi a unei chei de silicon(set-up) decupată
vestibular ( tehnica cu ghid siliconic);
5. Izolare cu diga (ideal) şi aspirator de salivă;

6. Prepararea cavităţii
Bizotarea marginilor
Este necesară bizotarea tuturor marginilor accesibile de smalț. Bizoul se prepară la 45 grade
față de suprafața externă a dintelui cu o freză diamantată flacără sau globulară. Lățimea
bizoului este variabilă (0,25-2mm) în funcție de lipsa de substanță dentară şi de necesitatea
asigurării retenției.
7. Toaleta cavității - presupune îndepărtarea cu apă caldă a resturilor de smalţ şi dentină ce
apar ca urmare a acţiunii instrumentelor folosite în timpul preparaţiei dar şi a urmelor de
salivă şi sânge uscarea cavității;
8. Izolarea cu rulori de vată atunci cȃnd nu folosim digă, degresarea cavităţii cu soluţii slab
alcoolice si decontaminarea acesteia cu clorhexidină, aplicate pe bulette de vată;
9. Tratamentul plăgii dentinare se face în funcție de adâncimea cavității şi de aspectul
dentinei rămase pe peretele axial;
10. Aplicarea sistemului adeziv- (v. protocol de aplicare a sistemului adeziv)

11. Aplicarea răşinii compozite


Protocol A-fără pini parapulpari

- Refacerea peretelui oral pierdut cu ajutorul cheii


de silicon şi a unui strat de compozit (poate fi si
flow) avand transparenta smalțului;
- Fotopolimerizare;
- Refacerea marginii incizale şi a marginii
proximale tot cu ajutorul cheii de silicon, cu
compozit tip smalț;
- Fotopolimerizare;
- Aplicarea unui strat de compozit nuanta pt
dentină, respectand morfologia dentinară;
- Fotopolimerizare;

- Aplicarea pe fata vestibulara a unui strat de


compozit avand nuanta pt smalț,cu translucență
potrivita coletului, treimii medii şi incizal;
- Fotopolimerizare;

Fig.4.1 Protocol de restaurare fără pin parapulpar

Protocol B-cu pini parapulpari


a) Aplicarea pinilor parapulpari;
-Pinurile parapulpare se fixează în dentină. Folosirea lor împreună cu răşinile compozite este
indicată doar atunci când există o lipsă masivă de substanță dentară. In rest, utilizarea lor nu
este încurajată deoarece prezintă următoarele dezavantaje: la nivelul dinţilor anteriori există
riscul de perforare fie a camerei pulpare, fie a dintelui ajungând la suprafața externă; pinurile
nu măresc rezistenţa materialului de restaurare; unele pinuri pot să corodeze din cauza
microinfiltraţiei marginale, ducând la modificarea culorii dintelui şi restaurării.
Pinurile parapulpare se aplică într-un canal preparat anterior. Retenţia pinurilor este asigurată
de rezilienţa dentinei şi de blocarea fizică a acestuia în timpul înşurubării. Când capul pinului
a atins capătul tunelului, pivotul se auto-separă de mâner.

Aplicarea pinurilor parapulpare se face în 3 timpi:


- crearea unei crestături pentru canalul în care pătrunde pinul -aceasta se obţine cu ajutorul
unei freze sferice la turaţie redusă.
- prepararea canalului- folosim freza specială din trusa de pinuri parapulpare. Cu aceasta
se pătrunde în dinte cu presiuni uşoare pe o adâncimea de 1,5mm; ideal canalul se prepară
cu o unică penetrare a frezei.
- plasarea pinului parapulpar.

b) Refacerea peretelui oral piedut cu un strat de compozit de translucența smalțului cu ajutorul


cheii de silicon;
- Fotopolimerizare;
c) Refacerea marginii incizale tot cu ajutorul cheii de silicon cu compozit tip smalț;
- Fotopolimerizare;
- Indepărtarea cheii de silicon;
d) Refacerea peretelui proximal cu compozit smalț, cu ajutorul unei benzi de celuloid şi a unei
pene;
e) Aplicarea unui strat de compozit cu nuantă pt dentină;
- Fotopolimerizare;
f) Aplicarea pe fata vestibulara a unui strat de compozit cu nuantă pt smalț;
-Modelare si fotopolimerizare;
11. Adaptarea funcțională, se execută şi mişcări de propulsie, de ghidaj canin;
12. Finisarea cu pietre de Arcansas, discuri de hȃrtie de diferite granulații, gradȃnd de la mai
abraziv la mai fin, apoi lustruirea cu gume şi pastă specială de lustuit. Se pot folosi dicuri din
bumbac ce conferă un luciu superior.
Fig. 4.2 Pini parapulpari metalici

Restaurare cls. IV –tehnică directă fără ghid siliconic


CAZ 2- Refacere unghi incizal cu ajutorul ghidului siliconic decupat vestibular
!!!!Recomadări: Class 4 composite restauration, Anterior restauration simple tehnique,
Guideline for anterior resin comosite restaurations
Protocol de restaurare cu rășini compozite a cavității de clasa V

1. Periaj profesional cu pastă abrazivă. De evitat pastele de periaj care conțin arome,
glicerină sau fluoruri care influențează negativ gravajul acid.
2. Anestezie prin infiltraţie, ȋn funcţie de caz. Ȋn general aceste leziuni datorită
localizării sunt durerose la praparare;
3. Alegerea culorii se face ȋnainte de preparare şi uscarea excesivă a dintelui;
4. Izolare cu diga (ideal) și aspirator ;
La nivelul sanțului gingival se poate aplica un fir de retracție gingivală, sau banda
teflonată inserată subgingival;
5. Prepararea cavității;
Bizotarea marginilor
Marginile preparației se bizotează, excepție făcând marginea cervicală (gingivală) a cavității,
unde smalțul e foarte subțire sau poate lipsi. Bizoul are o lățime de 0,25-0,5 mm și se
realizează la un unghi de 45 grade față de suprafața externă a dintelui. Pentru bizotare se
folosesc freze diamantate flacără sau efilată.
!!! Atunci când marginea cervicală a preparației, ca urmare a îndepărtării procesului carios,
este situată subgingival mai puțin de 2 mm este nevoie de folosirea unui fir de retracție
impregnat și a digăi împreună cu o clemă care să asigure retracția gingivală. Dacă defectul
se extinde 3mm sau mai mult subgingival, este nevoie de hemostază și expunerea chirurgicală
a marginii.

6. Toaleta cavității- presupune îndepărtarea cu apă caldă a resturilor de smalţ şi dentină ce


apar ca urmare a acţiunii instrumentelor folosite în timpul preparaţiei dar şi a urmelor de
salivă şi sânge. Se aplică rulourile absorbante atunci cȃnd nu am inserat diga, se degresează
cu neofalina şi se decontaminează cu clorhexidină, apoi uscarea fără presiune a cavitații;
7. Tratamentul plăgii dentinare în funcție de adâncimea cavității și de aspectul dentinei
rămasă pe peretele axial ;
8. Aplicarea sistemului adeziv- (v. protocol de aplicare a sistemului adeziv)
9. Aplicarea rășinii compozite se realizează în funcție de adâncimea cavității și de tipul
compozitului. (v. tabel )
Tabel Posibilități de restaurare cu rășini compozite a cavității de clasa V
Cavitate superficială Cavitate medie și profundă

-aplicarea unui strat de Tehnica stratificării Bulk-fill technique


compozit care umple -primul strat de compozit se -se umple cavitatea cu rașină
cavitatea aplică pe peretele gingival al compozită condensabilă (strat
cavității și se extinde oblic de 4-5mm grosime)
-modelare, îndepărtarea
pe peretele axial;
excesului (spatula, fuloar) - se fuleză bine și se adaptează
fotopolimerizare 20 sec.;
marginal
-aplicarea, cu o ușoară
-al doilea strat se aplică pe
presiune, pe suprafața -aplicarea, cu o ușoară presiune,
peretele ocluzal și se extinde
materialului a matricei pe suprafața materialului a
spre peretele axial, urmat de
cervicale și îndepărtarea matricei cervicale și
fotopolimerizare 20 sec.;
excesului de material (dacă îndepărtarea excesului de
există) -Nici primul strat, nici al material (dacă există)
doilea nu ajung pînă la
- fotopolimerizarea - fotopolimerizarea
smalţul gravat acid;
compozitului dinspre compozitului dinspre vestibular,
vestibular, 20 sec. -se aplică ultimul strat care 20-40 sec.
umple restul cavității și
reface conturul vestibular al
dintelui; fotopolimerizare 20
sec.;

Fig.5.1 Reprezentare dispoziției straturilor de rășină compozită la nivelul cavității de clasa V


10. îndepărtarea firului de retracție sau a teflonului, a foliei de digă;
11. Finisarea și lustruirea restaurării;
12. Verificarea cu ajutorul unei sonde dentare a intergrităţii restaurării si a adaptării
marginale, ȋn spacial la nivel cervical.

Cazuri clinice
Caz clinic 1

Fig.5.2 Leziuni carioase cervivale, izolare, preparare , resturare cu ajutorul unei marici
cervicale trensparentă

Fig.5.3 Matrici cervicale

!!!Recomandări: Class 5 composite resine resturation –tehnique, Cervical matrix TDV


Protocol de restaurare cu rășini compozite a cavității de clasa VI

Se respectă toti paşii restaurărilor descrise anterior.


1. Prepararea cavității;
2. Toaleta cavității;
3. Izolare;
4. Aplicarea sistemului adeziv;
5.Aplicarea rășinii compozite;
Rășina compozită se aplică într-un singur strat, care se fotopolimerizează 20 sec.
6. Finisare și lustruire;
7. Verificare.