Sunteți pe pagina 1din 14

DREPT COMERCIAL

NORMA JURIDICA -este o regula generala obligata de conduita al carei scop este acela de a asigura
ordinea sociala, regula ce poate fi adusa la indeplinirea pe cale statala in caz de nevoie prin constrangere.

TRASATURILE NORMEI JURIDICE

1 Caracter general si interpersonal (este opozabila in mod constant si continu fiecarui individ si se
adreseaza in mod personal destinatarilor sai)

2 Norma juridica implica un raport intersubiectiv (reglementeaza relatiile interpersonale)(parlamentul


emite legile)

3 Norma juridica este obligatorie, contine prevederi care nu sunt lasate la liberul arbitru al individului, ele
sunt impuse

RAPORTUL JURIDIC

Premisele aparitiei raportului juridic – pentru ca un raport juridic sa poata apara si sa se desfasoare este
nevoie de urmatoarele permise:

- Norme juridice - Subiectele de drept - Faptele juridice.

Raportul juridic este o relate sociala, ideologica,o relatie individualizata reglementata de norma de drept,
aparata de stat si caracterizata prin esenta drepturilor si obligatiilor juridice.

TRASATURILE RAPORTULUI JURIDIC

-Este un raport social, se stabileste intodeauna intre oameni (pers fizice; pers fizice-pers jurid)

-Este un raport volitional fiind un raport intre oameni este un raport de vointa, respectiv vointa statala si
vointa oamenilor.

-Este un paport valoric ca produs al gandirii si practici comune al oamenilor.

Subiectele Raportului Juridic (Oamenii, individual sau grupati).

CAPACITATEA JURIDICA – este atitudinea recunoscuta de lege omului de a avea drepturi si obligatii.

Capacitatea juridica poate fi : - generala - speciala

Capacitatea juridica generala este atitudinea de a participa ca drept si obligatii juridice in principiu in
toate rapoartele juridice fara ca legea sa donditioneze aceasta participare de indeplinire a unor calitati.

Capacitatea juridica speciala este posibilitatea recunoscuta de lege de a participa ca subiect de drept la
raporturile in care trebuie indeplinite anumite conditii:

- drept administrativ - organizatiile de stat civil -subiectele colective

CONTINUTUL RAPORTULUI JURIDIC – este format din ansamblul dreptului si al obligatiilor subiectelor
intr-un raport juridic determinat, drepturile si obligatiile prevazute de nornele juridice.

SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC – sunt intodeauna titulare de drepturi si obligatii


Dreptul subiectiv – este facilitatea juridica individuala a unei persoane intr-un raport juridic determinat.

- poate fi conceput ca o facultate de a face ceva fie ca o pretentie ca altul sa indeplineasca


ceva in virtutea unei obligatii.

Obligatii juridice(indatoriri)- reprezinta masura dreptului subiectiv sa incuba subiectului tinut sa


indestuleze dreptul subiectiv

CLASIFICAREA DREPTURILOR SUBIECTIVE: - drepturi absolute - drepturi relative

Dreptul absolut este dreptul subiectiv opozabil tuturor si care trebuie sa fie respectiv de toti membrii
societatii.

Dreptul relativ se caracterizeaza prin aceea ca subiectul obligatiei este determinat(nominalizat) de la


inceput in raportul juridic (drept civil,drept muncii,drept administrativ).

Obligatiile pot fi de tip:

-activ (de a achita pretul, plati impozit)

-pasiv (de a se abtine de la ............ unor actiuni care ar impiedica exercitiul proprietatilor)

Proba dreptului subiectiv

-in desfasurarea raportului juridic este necesara dovedirea(proba) dreptului, atunci cand aceasta este
contestat

-in mod obisnuit notarea de proba este folosit in loc de mijloc de proba.

Obiectul raportului juridic il ........... chiar conduita la care se refera continutul.

Factor juridic(faptul juridic)

Factorul juridic reprezinta o imprejurare care are efecte juridice, care creeaza, modifica sau stinge
raportul juridic.

Clasificarea faptelor juridice

-in mod traditional fapta juridica se clasifica in evenimente si actiuni.

Evenimentele sunt imprejurari care nu depind de vointa oamenilor, dar ale caror rezultate produc
consecinte juridice, numai daca norma de drept satueaza acest lucru.

Actiunile sunt manifestarile de vointa ale oamenilor care produc efecte juridice ca urmare a reglementarii
lor prin normele de drept.

Acestea se caracterizeaza inainte de toate prin faptul ca sunt savarsite de om cu discernamant.

Actiunile pot fi licite sau ilicite.

Raspunderea juridica
Raspunderea, ca un complex de drepturi si obligatii conexe, care in conformitate cu legea se nasc ca
urmare a unei fapte ilicite si care constituie cadrul de realizare a contrangerii de stat prin aplicarea
sanctiunilor juridice.

Conditiile raspunderii juridice

Pentru ca raportul juridic in oricare din formele sale sa se declanseze este nevoie de existenta cumulativa
a unor conditii respectiv :

-conduita ilicita

-vinovatia

-legatura cauzala

1. Conditia ilicita este o prima conditie si se intelege un comportament(actiune sau inactiune) care ne
socoteste o prevedere legala.

2. Vinovatia este atitudinea psihica a celui care comite o fata ilicita fata de fapta sa si fata de consecintele
acesteia.Vinovatia poate fi (formele): intentia sau culpa.

-intentia se clasifica in : a) intentia directa atunci cand subiectul actioneaza deliberat urmarind
producerea efectului, cunoscand si asumandusi riscurile

b) intentia indirecta atunci cand subiectul cunoaste urmarile si le priveste cu indiferenta

c) culpa este o forma a vinovatiei caracterizeaza prin aceea ca subiectul nu prevede


consecintele faptei sale desi trebuia sa le prevada sau prevazandule spera in mod usuratic sa nu se
produca (-imprudenta – neglijenta(omiterea) )

3. Legatura cauzala intre fapte si rezultat este o alta conditie a raspunderi juridice.

Notiunea dreptului afacerilor

Dreptul afacerilor este o subramura de drept care incrimineaza si sanctiuneaza in principal pe deoparte
faptele indreptate impotriva ordinii financiare, economice, sociale si cu privire la caliatea vieti, iar pe de
alta parte infractiunile contra proprietatii si a incerederi publice atunci cand autorul actioneaza in cadrul
unei intreprinderi sau in interesul acesteia, daca savarsirea este legata de puterea de decizie a autorului,
putere conferita de responsabilitatea sa in cadrul inteprinderii.

Faptele de comert

Actul de comert poate di ca un act care realizeaza o interpunere in circulatia bunurilor afectuatei cu
intentia de a obtine anumite beneficii (profit)

Codul comercial roman stabileste anumite acte juridice si actiuni pe care le califica fapte de comert.

In doctrina juridica faptele de comert se clasifica in:

-fapte de comert obiective

-fapte de comert subiective


Faptele de comert obiective sunt determinate si produc efecte juridice in temeiul legi independent de
calitatea persoanei care le savarseste(comerciant sau necomerciant).

Faptele de comert subiective sunt faptele care dobandesc caracter comercial datorita savarsirii lor de
catre o persoana care are calitatea de comerciant.

Notiunea de comerciant

Calitatea de comerciant se dobandeste in mod diferit dupa cum se poate ......... de catre o persoana fizica
sau juridica.

Potrivit codului comertului roman sunt comercianti aceia care fac comert avand ca obiect ca fiind o
actiune obisnuita.

Societati comerciale

Raspunderea administratorului

Societatea in nume colectiv (SNC) are capitalul social impartit in parti sociale, in acest tip de societate
obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social dar si cu raspunderea nelimitata si solidara tuturor
asociatilor

Societatea in comandita simpla (SCS) este societatea care are capitalul social impatit in parti de interes
ca si societatea in cume colectiv, in acest tip de societate exista 2 tipuri de asociati

1.asociati comanditati

2.asociati comanditori

In SCS obligatiile sunt garantate cu patrimoniul social, dar si cu raspunderea nelimitata si solidara a
asociatilor comanditati, asociati comanditori raspund in limita aportului la capitalul social.

Societatea pe actiuni (SA) este acel tip de societate in care capitalul social este impartit in actiuni, iar
obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social. Actionari SA raspund pentru obligati numai in
limita aportului lor la capitalul social.

Societatea in comandita pe actiuni (SCA) are capitalul social fractionat in actiuni. Asemanarea cu
societatea in comandita simpla, consta in existenta a doua categorii de asociati respectiv comanditori si
comanditati precum si modul de raspundere a actionarilor pentru datoriile societati. Obligatiile societati
sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a actionatilor comanditati in
timp ce actionari comanditari raspund numai pana la concurenta aportului lor la capitalul social.

Societatea cu raspundere limitata (SRL) este cea mai cunoscuta intrucat obligatiile sociale sunt garantate
cu patrimoniul social iar asociati raspund numai in limita aprtului lor la capitalul social. Capitalul social al
SRL este divizat in actiuni numite parti sociale.

Elemente specifice ale contractelor de societate

1.Aportul asociatilor

2.Intentia comuna de colaborare in desfasurarea activitati

3.Realizarea beneficiilor si nu a pierderilor


1. APORTUL reprezinta obligatia care si-o asuma fiecare asociat de a aduce in societate un anumit
bun sau o suma de bani.

Tipuri de aport la capitalul social

1.Aport in numerar (sumele de bani pe care un asociat le aduce in societate)

Aportul in numerar este obligatoriu la construtia orcarui tip de societate, intrucat sumele de bani sunt
necesare la inceperea activitati.

2.Acortul in natura (reprezinta bunurile mobile sau imobile pe care asociatul le aduce

-este permis la toate formele de societate, si consta in transmiterea de la asociat la societate a


dreptului asupra bunului respectiv.

-bunuri inainte de adi aduse ca aport trebuie sa fie evaluate in bani, in stare de utilizare si sa fie
predate catre societate.

3.Aportul in munca sau in industrie (consta in munca sau activiatea pe care asocialul o depune in
societate avand in vedere pregatirea sa).

4.Aportul in creante se poate aduce ca aport si o creanta (o suma de bani pe care asocialul o are de
primit) insa obligatia de aport se considera indeplinita in momentul in care societatea a incasat suma de
bani cae face obiectul creantei.

Capitalul social reprezinta valoarea totala a aportului asociatilor de la care capitalul social este fix pe tata
perioada functionari.

El va putea fi modificat insa numai in conditiile prevazte de lege prin modificarea actului constituitiv ca
urmare a aprobari AGA (adunarea generala a asociatilor).

Capitalul social poate fi subscris sau varsat.

Capitalul social subscris reprezinta valoarea toatala a aporturilor pe care asociati se obliga sa aduca in
societate.

Capitalul sociala varsat reprezinta valoarea toatala a aporturilor care au intrat efectiv in patrimoniul
societati.

Patrimoniul social reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica ce apartin


societati.

Patrimoniul nu se confunda cu notiunea de capital social.

In patrimoniul societati, care spre deosebire de capitalul social este variabil, sunt incluse bunurile aflate la
un moment dat in patrimoniul societati chiar daca aceste bunuri nu sunt incluse in capitalul social.

Patrimoniul reprezinta gajul general al societati, acest lucru inseamna ca daca societatea are datorii fata
de terti, terti pot executa orice bunuri aflate in patrimoniul societati.

2.INTENTIA COMUNA de COLABORARE in DESFASURAREA ACTIVITATI comerciale


Este voluntara pe baza de consintamant.

3.REALIZAREA BENEFICIILOR

CONSTITUIREA SOCIETATI

Pentru infiintarea unei societati comericiale este necesar sa se intocmeasca un act constituitiv (contract
de societate sau statul social )

Conditia de valabila a actului constituitiv

Contractul de societate(act constituitiv) trebuie sa indeplineasca conditiile de fond si conditile de forma


prevazute de lege pentru a fi valabil incheiate

Conditiile de fond sunt conditiile care privesc continutul actului juridic incheiat, acestea sunt:

- Capacitatea – consintamantul – obiectul – cauza.

Conditiile de forma sunt acele conditiicare se refera la exteoritatea vointei partilor (adica ce forma
trebuie sa imbrace actul constituitiv pentru a fi incheiat).

Capacitatea partilor

Atunci cand doresti sa te asociezi trebuie sa stii daca persoana respectiva are capacitatea de a infiinta o
firma

Legea stabileste incapacitati doar pentru fondatori.

Intra in categoria incapabilitati:

- Minori, persoanele care legea le impune aceste incapabilitati(politisti, magistrati)

- Consintamantul (definit ca un acord ) acordul persoanei de a semna actul si de a deveni asociati

Consintamantul trebuie sa fie liber consimtit sau exprimat sa nu fie afectat de vreun viciu.

Obiectul de activitate

Inmatricularea societati comerciale la registru comertului presupune efectuarea unor formalitati si plata
unor taxe catre registru comertului. Nerespectarea atrage contraventi, precum si cu inposibilitatea
constituiri societati, societatea nu exista pentru asociati.

Trebuie precizat ca de la semnarea actului pana la inregistrarea la registru comertului, societatea are
capacitatea de exercitiu restransa.

Restructurarea se poate face prin doua procedee:

1.Fuziunea

2.Divizarea

1.Fuziunea este operatiunea prin care se realizeaza o concetrare a societati comerciale, are doua forme:

- apsorbtia - contopirea
2.Divizarea prin care se realizeaza impartirea unei societati comerciale sau desprinderea unei parti

- consta in impartirea intregului patrimoniu al unei societati comerciale, care isi inceteaza existenta
intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta.

Dizolvarea cuprinde acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premise lichidari
patrimoniului social. Dizolvarea are ca efect deschidereea proceduri lichidari.

Lichidarea sociala consta intr-un asnsamblu de operatiuni care au ca scop terminarea operatiuni
comerciale aflate in curs la data dizolvari societati, incasarea creantelor, transformarea bunurilor in bani,
plata datoriilor societati si impartirea activului net intre asociati.

REGISTRU COMERTULUI

Comercianti inainte de inceperea activitati comerciale, precum si alte persoane fizice sau juridice inainte
de inceperea activitati acestora au obligatia sa ceara inregistrarea la registru comertului.

In intelesul prezentei legi comertianti sunt persoane fizice si juridice care efectueaza in mod obisnuit acte
de comert.

Inregistrarile impuse de lege au drept scop sa asigure prin intermediul registrului comertului o evidenta
privind existenta si activitatea comerciantilor.

Acesta nu are un caracter strict profesional are un interes in ocrotirea societatilor, ale tertilor persoane si
intereselor comerciantilor.

Prin inmatricularea si inscrierea in registru comertului a mentiunilor prevazute de lege se acuza


opozabilitatea fata de terti.

Sub acest aspect registru comertului reprezinta instrumentul publicitati legale a activitati comerciale.

Oficiul registrului comercial (ORC) este o autoritate publica structurala pe doua paliere. La nivel central
oficiul registrului comertului organizat pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei(CCIR) iar la
nivel local oficiul registrului comertului sunt organizate pe langa Camera de Comerti Industriale
Teritoriale(CCIT).

Prin inregistrarile inregistrate la registru comertului se asigura protectia firmei comerciale, a emblemei si
a altor drepturi ale comerciantului.

FONDUL DE COMERT

Poate fi definit ca un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale pe care un


comerciant le foloseste pentru desfasurarea unei activitati comerciale in scopul atragerii clientului si
implicit obtineri de profit.

Notiunea de fond de comert este distincta fata de notiunea de de patrimoniu spre deosebire de fondul
de comert,patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica. Aceasta
inseamna ca fondul de comert nu cuprinde creeantele si datoriile comerciantului cu toate ca ele fac parte
din patrimoniul acestuila

Ledea 85/2006 privind procedura insolventei


Potrivit legi insolventa este definita ca fiind acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza
prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

Prezumata si iminenta:

a) Insolventa este prezumta ca fiind vadita atunci cand debitorul dupa 30 de zile de la scadenta nu a
platit datoria sa fata de unu sau mai multi creditori.

b) Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta de
datoriile exigibile datorate cu fondurile banesti disponibile la data scadenta

Insolventa trebuie diferentiata de insolvabilitate si refuz de plata.

Categorii de insolventa

Legea 85/2006 descrie doua tipuri de proceduri: proceduri generale si speciale.

Procedura generala este procedura prin care un debitor care indeplineste condtiile art.1 alin.1 fara a le
indeplinii simultan si pe cele de la art.1 alin.2 intra dupa perioada de observatie succesiva in procedura
de reorganizare judiciara si procedura falimentului sau separat numai in reorganizarea ori doar in
procedura falimentului.

Art.1 alin.1 mentioneaza ca sunt avuti in vedere debitori aflati in stare de insolventa eminenta cu exceptia
celor prevazuti la alin.2 litera c si d.

1. Societatile comerciale

2. Societatea cooperatista

3. Organizatiile cooperatiste

4. Societatile agricole

5. Grupurile de interes economic

6. Orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara activitatea economica.

Categoriile exceptate de la aceasta procedura sunt comercianti care fac parte din categoriile enumerate
dar in plus indeplinesc si una din urmatoarele conditii:

a) Nu detin nici un bun in patrimoniul sau

b) Actele constitutive sau documentele financiare nu pot fi gasite

c) Administratorul nu poate fi gasit

d) Sediul social nu corespunde sau nu exista

Procedura simplificata reprezinta procedura prin care debitorul care indeplineste conditiile de la art.1
alin.2 intra in procedura falimentului fie odata cu deschiderea insolventei fie dupa o perioada de
observare de maxim 60 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele de matura si determinare
declansarea proceduri simplificate.
Aceasta procedura se aplica debitorului aflat la insolventa care se incadreaza in una din categorii
mentionate anterior:

- Comercianti persoane fizice autorizate

- Asociatii familiale

- Comercianti care fac parte din categoria prevazuta de alin.1 si indeplinesc una din conditiile
anterioare

Organele care aplica procedura de insolventa sunt :

- Instantele de judecata

- Judecatorul sindical

- Administartorul special si administratorul juridic, lichidatorul

- Debitorul

Paradisurile fiscale sau paradisurile offshore.

Printre tehnicile de evitare fiscala se includ si practicile offshor denumite in mod curent si evaziune fiscala
legala.

Indiferent de modul de realizare(depozite bancare,fonduri mutuale,shipping) scopul este evitarea


impozitari veniturilor realizate.

Aparitia paradisurilor fiscale a fost determinata in unele cazuri de lipsa resurselor financiare compensate
de autoritati pri asigurarea de facilitati fiscale firmelor si institutilor financiare interesate in scopul
atrageri lor in teritoriu.

Criterii pentru definirea centrelor offshor:

1. Un nivel scazut de impozitare directa sau indirecta

2. Un nivel de aprobare pentru a inregistra afaceri extrem de redus si flexibil

3. Un regim de control asupra operatiunilor estrem de redu si flexibil

4. Lipsa obligativitatii prezentei fizice pentru inregistrarea firmei

5. Nivel ridicat de confidentialitate acordat clientilor

6. Imposibilitatea pentru rezidenti de a obtine asemenea facilitate

Principalele caracteristici a paradisurilor fiscale:

1. Impozite reduse – majoritatea paradisurilor fiscale stabilesc impozite doar asupra unor categorii de
venituri foarte reduse comparativ cu tarile de origine. Nivelul redus al impozitelor face parte din
politica de atragere a banilor din strainatate dar si a unor puternice corporati economice si
financiare.

2. Secretul paradisurilor fiscale asigura protectia informatiilor bancare si comerciale chiar si atunci
cand este vorba de comiterea unor grave incalcari a legilor unor tari.

3. Activitatea bancara care reprezinta segmentul cel mai atractiv pentru cetateni nerezidenti.

4. Publicitatea promotionala este caracteristica paradisurilor fiscale care isi etaleaza virtutile in privinta
garantiilor care le ofera clientilor. Acest act promotinal o face in speranta de a aduce cat mai multi
agenti economici cu bani.

Concluzia desprinsa se refera la faptul ca paradisurile fiscale reprezinta o imporatanta componenta a


criminalitatilor organizate fiind folosite pentru splarea banilor obtinuti din activitati infractionale (trafic de
droguri , evaziune fiscala).

Precizari terminologice pentru combaterea evaziuni fiscale.

Ca indatorire fundamentala a constitutiei Romaniei prevede ca cetateni au obligatia de a contribui prin


impozite si taxe la cheltuelile publice.

In conformitate cu prevederile aceleasi constitutii a Romaniei impozitele si taxele pot fi stabilite numai
prin lege.

Bugetul statului reprezinta ansamblul tuturor bugetelor publice componente ale sistemului bugetar,
agregate si consolidate pentru a forma un intreg.

Operatiunea fictiva presupune disiminarea realitati in crestereea aportului existent unei operatiuni care
in fapt nu exista.

ACTIVITATEA BANCARA

Activitatea bancara in Romania este aprobata de legea bancara, legea 312/2004

Principalele activitati desfasurate de o banca sunt:

1. Atragerea de resurse banesti de la populatie si agenti economici sub forma de depozite bancare

2. Acordarea de credite

3. Operatiuni de plati si incasari bancare in lei sau valuta

CEC

Notiunea de CEC este un titlu de plata sau credit prin care o persoana numita tragator da ordin
neconditionat unei banci sa plateasca la vedere o suma de bani determinata.

Beneficiarul poate fi purtatorul CEC-ului sau beneficiarul determinat.

CEC se aseamana cu CAMBIA prin faptul ca sunt prezenti trei protagonist:

-tragator - tras -beneficiar


CEC-ul se deosebeste de CAMBIE prin faptul ca nu poate fi tras decat asupra unei banci si este platibil in
totalitate la vedere.

CEC-ul pentru a constitui de plata sau de credit trebuie sa fie emis.

Emiterea CEC are 2 etape:

1. Completarea (redactarea CEC pe formelor se face in mod OBLIGATORIU pe forme eliberat de


banca de catre administartorul societati)

2. Predarea CEC-ului catre beneficiar semnat si stampilat.

Pentru a fi viabil orce CEC trebuie sa aiba acoperire in banca. Acoperirea CEC-ului care reprezinta esenta
acestui instrument de plata sau de credit trebuie sa indeplineasca urmatorele conditii:

1. Sa fie constituita inainte de emiterea cec-ului

2. Sa aiba o valoare cel putin egala cu valoarea cec-ului

3. Sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre client si banca
precum si in sensul inexistentii unei impediment juridic ori faptic pentru efectuarea plati

4. Sa fie irevocabil (tragatorul este obligat sa mentina la dispozitia purtatorului cec-ului pana la
incasarea sau pana la prescrierea titlului)

CAMBIE este inscrisul ce poarta aceasta denumire pe care o persoana denumita tragator, da mandat sau
ordona altei persoane numita tras, sa plateasca unei a treia persoane numita beneficiar o suma de bani
determinata la odata prescrisa si in locul aratat in scris.

Potrivit normelor BNR cambia este o semnatura privata si care pune in legatura trei persoane : tragator,
tras si beneficiar.

Titlul creat de tragator in calitate de creditor da ordin debitorului său numit tras sa plateasca o suma fixa
la o data determinata fie un beneficiar fie la ordinul acestuia din urma.

Pentru a produce efecte juridice in vederea carora a fost emisa CAMBIA trebuie sa fie cu urmatoarele
criterii:

1. Calitatea de comerciant

-intrucat este un fapt de comert operatiunile cambiale pot fi efectuate numai de persoane fizice
sau juridice care au calitatea de comerciant

2. Forma scrisa:

-de regula cambia se prezinta sub forma unei scris sub semnatur privata dar se poate si existenta
sub forma autentica

3. Prezinta tuturor mentiunilor obligatorii (in cambie se fac urmatoarele mentiuni):

-denumirea de CAMBIE
-ordinul neconditionat de plata a unei sume determinate

-indicarea numelui trasului

-indicarea numelui beneficiarului

-indicarea datei de emisie

-semnatura tragator(emitator)

-existenta fizica

AVALUL CAMBIEI este actul prin care o persoana garanteaza plata unei cambii. Cel care da avalul
(garanteaza plata) se numeste avarist iar cel garantat se numeste avalizat.

BILETUL LA ORDINE este un titlu care emitentul se obliga sa plateasca benefic sau la ordin acestuia se
obliga sa plateasca la data scadenta. Spre deosebire de cambie biletul de ordine implica numai doua
persoane in loc de trei.

ORDINUL DE PLATA este o dispozitie neconditionata data de catre emitentul acestuia unei institutii de
credit receptor(banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani.

INSELACIUNEA pentru existenta infractiuni de inselatorie prevazuta de lege (inselaciune in contracte)


trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

a) Sa aiba loc executarea unui contract

b) Cu prilejul incheieri sau executari contractului, subiectul activ sa mentina in eroare subiectul pasiv

c) Actiunea de amagire sa determine pe cei mentionati in eroare sa incheie sau executa contractul in
conditiile stipulate (adica in conditia in care altfel nu au fi fost acceptate si care a creat o situatie
pagubitoare subiectului pasiv)

d) Actiunea sa fie savarsita cu intentie

INCIDENTUL DE PLATA

Din incidentul de plata se intelege neindeplinirea in tocmai si la timp a obliga participantilor inaintea sau
in timpul procesului de decontare a instrumentului de plata. Obligatia rezultata din contractul care
reglementeaza afacerea, a caror neindepliniri se aduce la CIP (centrul incidentelor de plata).

Incidentul de plata este major daca apare in urmatuarele conditii:

1. Cec-ul a fost emis fara autorizarea trasului.

2. Cec-ul a fost refuzat din lipsa totala de zisponibilitate la plata inaintea expirari termenului de
prezentare

3. Cec-ul a fost refuzat de plata din lipsa partiala de disponibilitate inainte de expirarea termenului
de plata

4. Cec-ul a fost emis cu data falsa sau acestuia ii lipseste o mentiune obligatorie.
Informatiile privind incidentul de plata vor fi mentionate in baza de data a CIP (Centrul incidentelor de
plata) pe o perioada de sapte ani de la data inscrieri.

Interdictia bancara pesupune regimul impus de banca unui titular de cont prin care se interzice acestuia
emiterea de cec-uri pe o perioada de un an, conform unor aranjamente reciproce aplicabile platilor cu
cec, ca urmare a unor incidente de plata majore produse cu cec-uri.

CONCURENTA COMERCIALA este un element definitor al pietei si reprezinta motorul dezvoltari


economice sociale. Prin concurenta se intelege o confruntare intre tendinte adverse care converb spre
acelasi scop. In sens juridic prin concurenta intelegem confruntarea dintre agenti economici cu activitati
similare sau asemanatoare exercitate in domeniul deschis al pietei pentru castigarea si conservarea
clientelei in scopul rentabilizari lor in inteprindere

PREMISELE APARITIEI CONCURENTEI

Din punct de vedere economic concurenta pentru a fi posibila presupune o piata organizata pe baza
urmatoarelor conditii:

1. Independenta si descentralizarea mijloacelor de productie, de distributie si de consum

2. Libertatea de initiativa fara limitari de ordin administrativ

3. Propietatea privata asupra unui procent semnificativ din totalitatea mijloacelor de productie.

FUNCTIILE CONCURENTEI

In conditii de viata concurenta indeplineste urmatoarele functii:

1. Functia de ajustare automata a cereri si a ofertei din toate domeniile vieti economice

2. Impiedica fixarea preturilor printre politica de monopol exercitata de anumiti agenti economici

3. Stimuleaza inventiile si inovatiile crearea de servicii sau productii noi de o calitate mai buna

4. Asigura o alocare rationala a resurselor in functie de diferite utilitati solicitate pe piata

5. Stabileste o repartitie proprie a partitiilor proportionala cu contributia agentilor economici in


activitatea de producere a unor bunuri si prestari de servicii.

CONCURENTA NELOIALA se intelege savarsirea in domeniile deschise competitiei economice a unor fapte
contrare legi sau uzantelor cinstite ale activitati comerciale in scopul captari clientilor unor rivali de pe
piata, producanduse astfel prejudicii materiale sau morare, prezente sau viitoare.

Potrivit art. 2 din legea 11/1991 constituie concurenta neloiala orice fapt contrat uzantelor cinstite in
activitatea industriala si de comercializare a produselor de executia lucrarilor precum si de prestarea de
servicii.

S-ar putea să vă placă și