- rețeaua hidrografică este bogată, dar neuniform repartizată
- alimentarea acestei rețele se face din precipitații (pluvială), ape subterane, ghețari (glaciară), topirea zăpezilor (nivală) - rețeaua hidrografică are caracter exoreic (ape care se varsă direct în mare) și endoreic (lipsite de scurgere) - rețeaua hidro este influențată de relief și climă. Volga - cel mai lung fluviu al Europei cu cel mai mare bazin hidrografic; izvoarăște din Podișul Valdai și se varsă printr-o deltă în Marea Caspică. Dunărea - al 2 lea fluviu din Europa ca lungime, cu 2.860 km; izvorăște din Mț. Pădurea Neagră și se varsă printr-o deltă în Marea Neagră; cursul său este împărțit în 3 sectoare: 1. cursul superior - (sectorul alpin), cu o LG de 1.060 km, între izvoare și Bratislava; primește ca afluenți pe Gunz, Mindell, Riss, Isar, Wurm, Inn 2. cursul mijlociu - (sectorul panonic), cu o LG de 725 km, între Bratislava și Baziaș; afluenți: Drava, Sava, Morava, Tisa 3. cursul inferior - (sectorul pontic), cu o LG de 1.075 km, între Baziaș și vărsare; are 4 subsectoare Ural - izvorăște din Mț Ural și se varsă în Marea Caspică printr-o deltă.
Principalele fluvii pe bazine maritime:
spre Marea Baltică, se scurg: Vistula, Oder/Odra spre Marea Nordului, se scurg: Elba, Wesser, Rhin, Meuse, Tamisa spre Marea Mânecii: Sena spre Oceanul Atlantic: Shannon (Irlanda), Loara/Loire, Garonne, Duero/Douro, Tejo/Tajo, Guadalqivir, Guadiana spre Marea Mediterană: Ebru, Rhon, Tibru, Pad, Marița, spre Marea Neagră: Dunărea, Nistru, Bugul de Sud, Nipru, Don (Marea Azov) spre Marea Caspică: Volga, Ural.
