Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul de Medicină preventivă


Disciplina de igienă

Referat
Mediatizarea informațiilor despre comportamentul
populației pe timp de caniculă

Elaborat: Grosu Ana-Maria

CHIȘINĂU, 2020
Cuprins
1.Actualitatea temei..........................................................................................3-4
2. Efectele caniculei asupra populației.....................................................4-7
3. Relația dintre informația mass-media și conduită umană ..........7-9
4. Mediatizarea eficientă ................................................................................9-15
Concluzii și recomadă ri..................................................................................16
Bibliografie...........................................................................................................17

2
1 Actualitatea temei
În condițiile actualită ții din secolul 21, caracterizat prin avalanșa de fluxuri
informaționale, comportamentul oamenilor, frecvent, este rezultatul asimilă rii și prelucră rii
datelor venite din exterior. La nivelul întregii societă ți, se observă că oamenii adoptă
comportamente riscante în diverse contexte de viață . Acestea sunt condiționate de
multitudinea știrilor, uneori contradictorii, fă ră o bază științifică , care pot ușor duce în
eroare grupuri de oameni.

Unul din fenomenele naturale asupra că ruia se centrează atenția oamenilor


reprezintă canicula. În ultimii ani, valurile de că ldură au constituit titlurile de top la nivel
international. Directorul general al OMS, Margaret Chan, a numit secolul două zeci „secolul
provocă rilor climatice”(Opopol N., Pantea V., Overcenco A., Croitoru C.,2013). Noua viziune
asupra evenimentelor meteorologice extreme permite cercetă torilor domeniului să
concretizeze care este valoarea riscului asociat unui eveniment extrem anume , sau a unei
clase de evenimente, așa cum sunt valurile de caniculă , în raport cu comportamentul sigur
și abordarea unei atitudini corecte și adecvate față de evenimentele climatice. În aceste
context, o deosebită importanță o are informarea corectă a populației despre mă surile de
protecție împotriva ravagiilor de temperaturi caniculare. Responsabilitatea pentru
instruirea corectă a societă ții cade pe umerile cadrelor medicale și a autorită ților
guvernamentale, aceștia fiind obligați să gă sească metode eficiente de ră spâ ndire a
informațiilor cu referire la evitarea riscurilor provocate de caniculă și acordarea ajutorului
de urgență în cazurile critice. Una din metodele cu cel mai mare randament și cu cel mai
mare grad de acoperire a unei bune pă rți din populație este mediatizarea (ră spâ ndirea
informației prin intermediul mass-media). Cu toate că această mă sură pare câ t se poate de
simplă , există careva impedimente în ceea privește interrelaționarea de tip cadru medical-
jurnalist.

Temperaturile extremale localizate în regiuna emisferei nordice a Marii Britanii, din


vara anului 2018 au stâ rnit un val de dezbateri publice , pe mă sură ce mass-media pă rea să
ignore corelația între temperaturile extremale și frecvența cazurilor de insolație printre
râ ndurile populației. Scriitoarea și reporterul Emily Atkin(2018) a acuzat reportajele
,,NPR’’-ului și cele aparținâ nd ,,New York Times’’, pentru că nu au stabilit o conexiune
explicită între evenimentele ecologice si biologice ale anului 2018 cu numă rul cazurilor de
insolație. Editorul public al NPR, Elizabeth Jensen (2018) a ră spuns la declarațiile Doamnei
Atkin printr-un articol care se baza pe evidențierea factorilor care fac din schimbarile

3
climaterice o adevă rată încercare pentru reportajele și studiile jurnalistice, mai ales că , în
cele mai dese cazuri, datorită unor scă pă ri ale sistemului, jurnaliștii care se ocupă cu știrile
de ultimă oră pe vreme extremă nu sunt aceleași persoane care raportează în mod constant
știrile meteorologice, astfel neavâ nd destule competențe și cunoștințe pentru a putea
acoperi pe deplin spectrul de informații necesare pentru identificarea originii, impactului
unor evenimente climatice(Cheng He, Liang Ma, Liguo Zhou, Hai Dong Kan, Yan Zhang Wei,
Chun Ma, Bin Chen,2019). Mai mult decâ t atâ t, absența unei comunică ri eficiente între
medici si reprezentanții mass-media împiedică elaborarea și transmiterea că tre populație a
unor informații corelate.

Reieșind din cele menționate mai sus, este important ca acest subiect să fie discutat
între profesionștii din sistemul medical și reprezentanții mass-media, pentru a spori
impactul știrilor asupa conștientiză rii evenimentelor climaterice atribuite caniculei,
impactului lor asupra organismului uman și, nu în ultimul râ nd, memoriză rii conștiente a
regulilor de conduită .

2. Efectele caniculei asupra populației

O consecință a schimbă rilor climatice este frecvența și severitatea crescută a


temperaturilor extreme caniculare. Acest fenomen a devenit foarte actual în contextul
faptului că cele mai calzi veri și cele mai intense canicule înregistrate vreodată aparțin, în
mare parte, ultimilor decenii. O dovadă în aceste sens este evidența temperaturilor globale
pe parcursul anilor 1880-2018,înregistrate de NASA.

Figura1. Evidența temperaturilor globale(Jonathon H. Stillman,2019)


4
Canicula este definită ca o creştere a temperaturii zilnice cu peste 10 grade Celsius
faţă de temperatura medie a zonei respective şi este o cauză importantă de morbiditate şi
mortalitate, în special în regiunile cu umiditate crescută . Pentru populația din Republica
Moldova, perioadele de caniculă sunt extrem de periculoase prin frecvența și intensitatea
acestora. La instalarea frecventa a valurilor de că ldură ( Opopol N.,2013):

 va suferi calitatea vieţii populaţiei şi condiţiile la locul de muncă ,


instruire, educaţie;
 se vor agrava condiţiile de habitat a populaţiei în oraşele mari, cu
eventualele posibilită ţi de instalare a “insulelor de că ldură ”;
 se va reduce calitatea vieţii populaţiei, întâ i de toate a grupurilor
vulnerabile de populaţie;
 se vor agrava condiţiile de deplasare a pasagerilor cu transportul
feroviar, fluvial şi acele unită ți de transport, care nu sunt adaptate la
condiţiile de temperaturi înalte ale aerului etc.

Datele statistice din ultimii ani denotă o creștere alarmantă a deceselor provocate
de valurile de că ldură din ultimii 10-15 ani. Manifestarea efectelor directe și indirecte
rezidă în urmă toarele evenimente(G. Brooke Anderson , Michelle L. Bell, 2011):

 Vara anului 2003-în 12 ță ri din Europa de Vest, s-au înregistrat 44.000 decese
suplimentare;
 Vara anului 2007- în Europa de Sud-Est, 500 de decese numai în Ungaria;
 Vara anului 2010-în Eurasia, predominant în vestul Federației Ruse (cea mai caldă
perioadă în ultimii 30 de ani), soldate cu 11000 de decese.

Un studiu longitudinal efectuat pe o perioadă de 18 ani (1987-2005) în 43 de orașe din


Statele Unite ale Americii, care a avut ca scop investigarea efectelor atribuite intensită ții,
duratei și incidenței temperaturilor caniculare într-un sezon, a determinat:

 Rata mortalită ții a crescut cu 3,74% în timpul perioadelor caniculare decâ t în cele cu
o temperatura optimală pentru orgnismul uman;
 Mortalitatea cauzată de caniculă crește cu 2,49% per fiecare grad Farenheit în plus
în fiecare zi a caniculei;
 Mortalitatea a crescut cu 5,04% în timpul primului val de caniculă , versus creștere
cu 2,49% pe timpul urmă toarelor valuril de că ldură , raportat la zilele fă ră caniculă ;

5
 Imcidența mortalită ții este mai pronunțată în partea de Nord-Est și o parte din Vest
decâ t în regiunile sudice ale SUA. Această situație este explicată prin faptul că
oamenii din partea sudică au dezvoltat pe parcursul evoluției un grad mai înalt de
rezilienșa la temperaturile extreme(G. Brooke Anderson, Michelle L. Bell, 2011).

Aceste constată ri ne permit să presupunem că o mortalitate sporită , cauzată de


temperaturile extrem de înalte, se atestă în cazul expunerii pentru un timp mai îndelungat
la astfel de condiții sau în cazul efectului mai intens ale acestui fenomen. Datele permit
autorită ților să identifice zonele cu risc sporit, precum și nivelul de sensibilitate la
schimbă rile climaterice extreme ale populației.

Creşterea temperaturii globale este o realitate care începe să fie recunoscută


pretutindeni fiind ră spunză toare de înmulţirea problemelor medicale legate de caniculă . Pe
lâ ngă morbiditatea determinată de efectele directe ale că ldurii, temperaturile crescute sunt
asociate cu creşterea poluă rii atmosferice, cu frecvenţa crescută a evenimentelor extreme
(inundaţii, secetă , tornade) şi cu riscul mă rit de transmitere a bolilor infecţioase prin
intermediul vectorilor ( roză toare, insecte ) şi al apei contaminate. Studiul impactului
fenomenelor meteorologice asupra să nă tă ţii populaţiei Republicii Moldova în perioada
caldă a permis de a stabili grupele de persoane vulnerabile la efectele directe și indirecte
ale noilor condiții de mediu, in mare parte ,induse de temperaturile caniculare.

Tabelul 1. Grupele de populaţie deosebit de vulnerabile și sensibile la noile condiţii de


climă după starea de să nă tate(Opopol N., Pantea V., Overcenco A., Croitoru C.,2013)

Probleme de sănătate Grupele vulnerabile


Boli şi decese Persoanele în etate, cu boli cronice,
legate de valurile de nou-nă scuţii şi copiii, femeile gravide,
că ldura să racii din zonele urbane şi rurale,
agricultorii, alte persoane care muncesc
la aer liber
Boli şi decese legate Să racii, femeile gravide, persoanele cu
de evenimente climatice extreme boli cronice, persoanele cu limită ri de
mobilitate şi cognitive

Din cele menționate mai sus, putem concluziona, că temperaturile extreme au


tendința să devină o normalitate. În această situație, este esențial ca să se întreprindă
6
acțiuni complexe și permanente menite să influențeze oamenii, ca aceștia să -și formeze o
atitudine adecvată față de acest risc manifestâ nd compotamente prin care să prevină
impactul negativ al caniculei asupra să nă tă ții personale și socială .

3. Relația dintre informația mass-media și conduită umană

Comportamentul uman reprezintă un ansamblu coerent de valori, stă ri, acțiuni sau
transformă ri prin care subiectul intră într-o relație cu mediul ambiant, cu alții și cu sinele.
În zilele noastre, ne-am obișnuit să numim comunicare, ceea ce, în realitate, reprezintă
emiterea unui mesaj în sens unic. Există un mecanism de influență reciprocă între
informație și conduită , care este alcă tuit din 4 verigi:

 Percepțiile noastre - informațiile pe care le primi din exterior;


 Sentimentele și emoțiile noastre - stă rile afective de bucurie, furie, plă cere,
suferință , încredere, frică , dorință …,suscitate de informațiile pe care le primim;
 Judecă țile noastre - ceea ce gâ ndim, în mod rațional despre informația percepută ;
 Comportamentul - acțiunile declanșate de judecă ți și sentimente.

Aceste 4 elemente sunt îmbinate în așa fel încît fiecare îl determină pe urmă torul.
(Commarmond G., Alain Exiga, 2010)

La începutul verii anului 2019, in Marea Britanie, multe reviste și ziare au preferat
să prezinte temperaturile extreme de caniculă drept un eveniment îmbucură tor: imagini
cu oameni fă câ nd bă i de soare pe plajă , în lumina caldă a soareleui, sau împroșcâ ndu-se cu
apă în havuzurile din oraș. Multe dintre aceste articole au fost intitulate cu sintagme care
confirmau gravitatea vremii ulterioare, pe câ nd vizualurile acestor texte pă reau să infirme
tot. Să luă m 2 exemple concrete, unul preluat din ziarul ,,Mail Online”, un fragment, însoțit
de o poză cu o femeie bă lă cindu-se într-o fîntînă lîngă Turnul Eiffel, a fost intitulat ,,Infernul
este aproape”. O discuție cu text live pe site-ul web al ,,Guardian’’, intitulată ,,Caniculă . Paris
suferă de o temperatură extremală , în valoare de 42.6C. Cea mai fierbinte zi înregistrată
vreodată “, a fost ilustrată de un grup de oameni care se bucură de vremea caldă de pe
Brighton Beach(Saffron O’Neill, 2019). Imaginea vizuală va fi percepută în primul râ nd și
este firesc că aceasta va provoca emoții pozitive. În această situație, pot apă rea un șir de
judecă ți de tipul: ,,Câ t de minunată este vara!’’ , ,,Este fantastic că putem să ne scă ldă m și să
facem plajă !’’. Aceste emoții și judecă ți vor declanșa un anumit tip de comportamente, care
vor pune în pericol viața și să nă tatea oamenilor în perioada caniculară . Desigur , zilele de
vară sunt menite pentru a le savura din plin, oamenii fiind predispuși să perceapă zilele
7
caniculare drept o veste îmbucură toare, însă , oamenii nu sunt atenți la cealaltă parte a
realită ții, descrisă în textele ce însoțesc aceste imagini. Un grup de experți britanici a
identificat o anumită inconsecvență între textele narative din articolele mass-media despre
valurile de caniculă și opinia publică , care se manifestă în conduit cu risc pentru să nă tate
(Saffron O’Neill, 2019).

Un studiu longitudinal realizat în 2008 și 2011(Myounghee Kim Ho Kim


Myoungsoon You, 2013) de un grup de cercetă tori din Seoul, Corea de Sud, s-a axat pe
urmă toarele obiective:

1. Evaluarea impactului unui sistem de avertizare despre temperaturile caniculare


asupra nivelului de conștientizare a populației cu privire la riscurile temperaturilor
ridicate
2. Identificarea factorilor care afectează nivelul de comprehensiune a riscurilor
caniculei printre râ ndurile populației
3. Investigarea faptului dacă informarea corectă a societă ții desre riscurile asociate
că ldurii va contribui la adoptarea conduitelor protective

Analiza datelor obținute pe un eșantion de 2400 de adulți a permis formularea


urmă toarelor concluzii:

 După implementarea unui sistem național de avertizare a valurilor de caniculă în


2008, din punct de vedere statistic, s-au detectat schimbă ri substanțiale în nivelul
de conștientizare a populației și probabilitatea de a adopta conduite protective în
urmă torii 3 ani și mai mult;
 Conștientizarea în masă a riscurilor temperaturilor caniculare a fost cel mai
probabil declanșator al nivelului sporit de adoptare a comportamentelor adecvate
pentru acest fenomen;
 Mass-media a fost cea mai influentă sursă de informare despre schimbă rile
climaterice și avertizarea despre riscurile valurilor de că ldură .

8
Figura 2. Sursele de informare despre valurile de caniculă (Myounghee Kim Ho Kim
Myoungsoon You, 2013).

4. Mediatizarea eficientă

O comunicare media eficientă este de fapt un element crucial pentru un


management eficient al situaţiilor de urgenţă şi îşi va asuma un rol central chiar de la
început. Aceasta determină încrederea publicului în capacită ţile unei organizaţii sau guvern
de a soluţiona o situaţie de urgenţă şi de a propune recomandă ri satisfă că toare.
Comunicarea eficientă prin mass-media este de asemenea o parte integrantă a unui proces
mai extins de schimb de informaţie orientat spre determinarea încrederii şi promovarea
înţelegerii aspectelor sau acţiunilor relevante. O bună comunicare media contribuie la
ghidarea şi încurajarea atitudinilor, deciziilor, acţiunilor şi comportamentelor adecvate.
Comunicarea eficientă prin mass-media furnizează populaţiei informaţie exactă , clară ,
obiectivă , consecventă , completă şi la timp şi este punctul de reper în dezvoltarea unei
populaţii informate, ceea ce presupune:

• implicare, interes, raţionament, reflectare, orientare spre identificarea soluţiilor,


cooperare şi colaborare;

• preocupare adecvată privind riscul;

• probabilitate mai mare de a întreprinde acţiunile potrivite(Ghid al OMS, 2009).

În majoritatea statelor, inclusiv și în Republica Moldova, există o diversitate largă de


mijloace și canale mass-media,care pot fi folosite pentru acoperirea publicului țintă .
Potențialele canale de cumunicare mass-media pot fi:

 comunicatele de presă ;
9
 interviuri la radio sau talk show la televiziune;

 interviuri în reviste să ptă mâ nale sau lunare şi jurnale;

 interviuri în publicaţiile comerciale sau profesionale;

 pagini web – inclusiv pagina publică a organizaţiei precum şi paginile web dedicate
pentru utilizatori sau evenimente specifice;

 anunţurile serviciilor publice;

 linii fierbinţi telefonice şi numere de telefon fă ră taxă ;

 foi volante, broşuri şi scrisori informative;


 panouri publicitare;
 prezentă ri şi expoziţii;
 mesaje text prin telefonia mobilă ;
 buletine informative(Ghid al OMS, 2009).

Persoanele responsabile de comunicarea în domeniul să nă tă ţii publice cu privire la


planificare şi implementare a unei comunică ri eficiente media trebuie să parcurgă un șir de
pași care asigură transmiterea și receptarea corectă a mesajelor.

Tabelul 2. Șapte paşi pentru o comunicare media eficientă (Ghid al OMS, 2009)

FIGURA 1: ŞAPTE PAŞI PENTRU O COMUNICARE MEDIA EFICIENTĂ în timpul


SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ

PASUL 1: Evaluarea 1.1: Evaluarea necesităţilor mass-mediei


necesităţilor,
1.2: Evaluarea constrângerilor mass-mediei
constrângerilor şi a
competenţelor de a 1.3: Evaluarea competenţelor interne de a stabili relaţii cu
stabili relaţii cu mass- mass-media
media

PASUL 2: Definirea 2.1: Definirea scopurilor şi obiectivelor de comunicare


scopurilor, media
elaborarea planurilor
2.2: Elaborarea unui plan de comunicare media în formă
10
şi strategiilor scrisă

2.3: Elaborarea unei strategii de parteneriat


PASUL 3: Instruirea 3.1: Instruirea echipei de comunicare media
comunicatorilor
3.2: Instruirea unui ofiţer de informare publică

3.3: Instruirea unui purtător de cuvânt desemnat


PASUL 4: Pregătirea 4.1: Pregătirea listelor de parteneri şi a
mesajelor aşteptărilor/preocupărilor acestora

4.2: Pregătirea unor mesaje clare şi concise/scurte

4.3: Pregătirea mesajelor-ţintă


PASUL 5: 5.1: Identificarea canalelor/apariţiilor media existente
Identificarea
5.2: Identificarea celor mai eficiente canale media
canalelor/apariţiilor
şi a activităţilor 5.3: Identificarea activităţilor media pentru primele 24–72
media ore

PASUL 6: Furnizarea 6.1: Furnizarea mesajelor clare şi oportune(la timp)


mesajelor
6.2: Furnizarea mesajelor pentru menţinerea vizibilităţii

6.3: Furnizarea mesajelor-ţintă


PASUL 7: Evaluarea 7.1: Evaluarea procesului de furnizare a mesajelor şi a
mesajelor şi a acoperirii media
performanţei
7.2: Evaluarea şi îmbunătăţirea performanţei în baza
feedback-ului

7.3: Evaluarea reacţiei/răspunsului publicului la mesaje

Evaluarea necesită ților mass-media reprezintă un prim pas pentru o comunicare


eficientă între furnizorul de noută ți (cadrul medical) și reporter. Înţelegerea aşteptă rilor
unei agenţii de ştiri faţă de un subiect şi a întrebă rilor posibile ajută la definirea aspectelor
ce vor determina satisfacerea necesită ţilor agenţiei de ştiri.

11
Totodată , trebuie să ne dă m seama despre constrâ ngerile organizaționale, juridice
sau profesionale care afectează abilitatea jurnaliştilor de a se informa şi de a trata un
subiect în esenţă . La elaborarea planurilor de comunicare media şi în pregă tirile pentru un
interviu media este necesar de a lua în considerare şi de a aborda fiecare din constrâ ngerile
urmă toare:

 Media nu este omogenă -prezintă diversitate din perspectiva categoriei, publicului-


țintă +mă rimii acestuia și din perspectiva practicilor în cadrul organizației la care
aparțin;
 Experienţă în tratarea subiectului- mulţi jurnalişti nu dispun de experienţă în
tratarea subiectelor în medicină , statistică şi ştiinţă în să nă tate;
 Resurse - multe din organizaţiile media nu dispun de resursele necesare pentru
pregă tirea, în prealabil, a informaţiei de bază ;
 Generalitatea profesională - majoritatea jurnaliştilor sunt mai curâ nd generalişti
decâ t specializaţi. Ei posedă cunoștințe generale despre fiecare domeniu al vieții,
multilateralitatea și flexibilitatea lor avâ nd un impact negativ asupra trată rii pe
mă sura așteptă rilor a subiectului vizat;
 Fluxul de informaţie şi dependenţa de surse- reprezentanții mass-media depind
foarte mult de persoanele specialiste în domeniu și de organizații, câ nd vine vorba
de obținerea surselor de informații. În caz că acest flux este blocat, aceștia sunt
nevoiți să caute alte surse de informare, care pot fi mai puțin veridice, exacte sau
convingă toare;
 Atenția - în tratarea subiectelor privind controversele medicale şi de să nă tate,
jurnaliştii deseori se axează mai mult pe conflictul politic sau social determinant,
decâ t pe medicina înseşi.

Structura și conținutul mesajului transmis populației este un element esențial în


procesul de mediatizare. Este important ca mesajul să întrunească urmă toarele
calită ți:exact, cinstit, accesibil, credibil, consistent, adecvat, regulat, relevant, apt de a
corecta dezinformă rile și de a stopa zvonurile. Așadar, pasul principal într-o comunicare
media eficientă este de a elabora mesaje clare şi concise care ar aborda întrebă rile şi
preocupă rile pă rţilor interesate. Suplimentar la generarea unui numă r mare de asemenea
întrebă ri şi preocupă ri, situaţiile de caniculă sunt generatoare de emoţii puternice
anxietate, frustrare și neliniște. Mesajele care abordează preocupă rile pă rţilor interesate
vor fi bazate pe ceea ce publicul ţintă trebuie să cunoască sau doreşte să cunoască în mod

12
primar. Elaborarea mesajelor clare şi concise poate fi efectuată prin sesiuni de
brainstorming cu echipe de elaborare a mesajelor, constituite dintr-un cadru medical, un
specialist în comunicare, şi un reprezentant al mass-mediei. În general, asemenea sesiuni
produc un set de puncte de discuţie şi mesaje-cheie.

Majoritatea oamenilor întâ lnesc dificultă ţi în memorarea sau furnizarea descrierilor,


însă pot memoriza cuvinte-cheie stabilite, folosind cuvintele proprii pentru a reformula,
într-o manieră accesibilă pentru ei, mesajul oferit de mass-media.

Unul din cele mai puternice instrumente de pregă tire a unor mesaje clare şi concise
este “harta mesajelor” (Tabel 3). O schemă a mesajelor constă din informaţie detaliată şi
organizată ierarhic, care poate fi utilizată pentru a ră spunde întrebă rilor sau preocupă rilor
anticipate. Utilizâ nd această hartă , putem elabora mai multe mesaje despre diverse aspecte
ale comportamentului în perioada caniculară .

Tabel 3.Harta mesajelor(Ghid al OMS, 2009)

Partener/parte interesată:
Întrebare sau Preocupare: Cum să ne protejăm de caniculă?

Mesaj-cheie 1 Mesaj-cheie 2 Mesaj-cheie 3

Minimalizarea impactului Transpirația excesivă din Stresul termic suportat de


razelor solare această perioadă necesită organism în caniculă poate
hidratarea sufiecintă a fi remediat prin menținerea
organsimului unui nivel termic confortabil
în locuință

Informaţie de suport 1-1: Informaţie de suport 2-1: Informaţie de suport 3-1

Evitarea expunerii la soare, Consumul a cel puțin 2l de În interiorul locuinţei staţi


mai ales între orele 11-18 lichide pe zi(apă plată, apă în camerele cele mai
minerală, sucuri de fructe şi răcoroase. Dacă nu aveţi o
legume cameră răcoroasă, apelaţi la
un ventilator sau la un
aparat de aer condiţionat
pentru a răcori atmosfera.
Informaţie de suport 1-2 Informaţie de suport 2-2 Informaţie de suport 3-2

protejarea capului la cu Lichidele nu trebuie băute Dacă aveţi aer condiţionat,


pălării, şepcuţe din prea reci pentru că în acest reglaţi aparatul astfel încât
materiale naturale, deschise caz se elimină înainte de a temperatura să fie cu 5
la culoare hidrata organismul grade mai mică decât
temperatura ambientală
13
Informaţie de suport 1-3 Informaţie de suport 2-3 Informaţie de suport 3-3

Dacă este necesar să ieşiţi, Nu consumaţi alcool Dacă nu aveţi aer


încercaţi să staţi sau să (inclusiv bere sau vin) condiţionat în locuinţă, la
mergeţi mai mult prin deoarece acesta favorizează locul de muncă, petreceţi 2-3
zonele cu umbră. deshidratarea şi diminuează ore zilnic în spaţii care
capacitatea de apărare a beneficiază de aer
organismului împotriva condiţionat (cinematografe,
căldurii. spaţii publice, magazine)

Tabelul de mai sus constituie un material vizual suplimentar care reflectă , dintr-o
singură privire, mesajele unei organizaţii cu privire la aspectele de preocupare majoră .

Activitatea de elaborare a schemelor de mesaje poate fi tot atâ t de importantă câ t și


produsul finit - informația care ajunge la populație. Acest exercițiu presupune colaborarea
echipelor de oameni de știință , specialiști în comunicare, oficiali responsabili de elaborarea
politicilor și permite elucidarea unor diverse punce de vedere asupra unei singure
probleme. Ideea de colaborare intersectorială a profesioniștilor are un impact pozitiv
asupra calită ții informațiilor media. Ca aceste informații să influențeze atitudinile și
comportamentul populației, este necesar de acordat o deosebită atenție, modului de
transmitere a mesajelor.

Comunicatele de presă sunt frecvent utilizate de că tre autorită ți pentru


mediatizarea informațiilor de utilitate publică . Un comunicat de presă prezintă
reporterilor informaţia de bază cine, ce, când, unde, de ce şi cum despre eveniment. Un
comunicat de presă trebuie să ofere repede informaţie vitală . Reporterii utilizează
comunicatele de presă pentru a le ajuta să se determine dacă merită a acoperi subiectul şi
colecta informaţie pentru a scrie subiectul. Deoarece reporterii de regulă primesc multe
comunicate de presă , este important să le atragă atenţia şi să -i convingă că subiectul are
valoare. Suplimentar la ră spunderea sau adresarea întrebă rilor de bază , comunicatul de
presă trebuie să exprime preocupare, să ofere ghidare/recomandă ri (unde este cazul), şi să
acorde detalii privind modul de diseminare ulterioară a informaţiei. Cu câ t mai mult
comunicatele de presă vor fi scrise ca articole de ştire, cu atâ t mai mare şansa ca ele să fie
preluate de mass-media (sau cel puţin unele paragrafe) integral. Acest fapt va spori
probabilitatea ca mesajele organizaţiei să fie raportate şi repetate cu acurateţe.

Tabel 4. Structura comunicatului de presă (Ghid al OMS, 2009)

14
Conţinutul unui comunicat de presă
 Includeţi titlu.
 Includeţi mesaje-cheie pentru public.
 Includeţi 2–3 propoziţii descriind situaţia actuală .
 Includeţi un citat din partea purtă torului de cuvâ nt principal sau a unui reprezentant
din conducerea organizaţiei, responsabil şi care exprimă încredere.
 Denumiţi acţiunile actuale în derulare.
 Denumiţi acţiunile urmă toare.
 Anunţaţi informaţia pentru potenţiala reacţie din partea publicului şi modul în care
publicul poate fi util.
 Includeţi date de contact, că i de obţinere a informaţiei suplimentare de la organizaţie,
conexiuni cu alte organizaţii sau resurse.

Analizâ nd pagina web Ministerului Să nă tă ții Muncii și Protecției sociale atestă m


prezența unui singur comunicat de presă , cu titlul Recomandări pe timp de caniculă, emis pe
20 iunie iunie 2020. O altă autoritate care a avertizat populația despre pericolul caniculei
este Inspectoratul de Stat al Muncii, care a plasat pe pagina lor oficială o informație cu titlul
Atenție-Caniculă! . Studiind conținutul acestor comunicate de presă află m despre riscurile
pentru să nă tate în perioada caniculei și acțiunile prin care putem evita aceste riscuri.
Limbajul utilizat de autorii comunicatelor este accesibil pentru majoritatea oamenilor, nu
abundă în termeni științifici și recomandă rile sunt formulate în termeni la modul
imperativ. Pentru o mai bună comprehensiune a informației, o parte din informația-cheie a
fost structurată în formă de listă cu numeră tori, încurajâ nd cititorii să se axeze pe punctele
importante. Totodată , constată m unele lacune: configurația paginii web nu permite
feedback-ului din partea utilizatorilor, cuvintele cheie nu sunt evidențiate sub nici o formă ,
nu sunt oferite linkuri suplimentare pentru o informație mai detaliată și comunicatele de
presă plasate nu sunt actualizate.

Concluzii și recomandări
15
 Studiile climatice din ultimele decenii constată că perioadele de caniculă devin tot
mai frecvente și au tendința de a deveni o normalitate.
 Canicula reprezintă un risc sporit pentru să nă tatea oamenilor, afectâ nd-o atâ t în
mod direct câ t și indirect. Cercetă torii au stabilit o relație de dependență între
perioadele cu temperaturi extreme și creșterea ratei de morbiditate.
 Efectele adverse ale valurilor de că ldură asupra să nă tă ții oamenilor pot fi prevenite.
O metodă eficientă în acest sens este mediatizarea informațiilor pentru influențarea
pozitivă a comportamentelor manifestate de oameni.
 Fondul informațional mondial este poluat cu știri imprecise, populiste, deseori
diletante și orientate mai mult spre a face senzație. Aceste context împiedică
informarea corectă și imparțială a cetă țeanului.
 Conlucrarea eficientă cu reprezentanții mass-media oferă posibilitatea disemină rii
uniforme și ample a informațiilor corecte din punct de vedere medical, cu privire la
metodele de prevenire a efectelor adverse ale că ldurii excesive.
 Relația compensatorie dintre specialiștii din medicină și reperezentanții mass-
media este asigurată de parcurgerea unui set de acțiuni menite să consolideze
colaborarea intersectorială , element esențial în mediatizarea informațiilor despre
comportamentul populației pe timp de caniculă .

Bibliografie:

16
1. Cheng He, Liang Ma, Liguo Zhou, Hai Dong Kan, Yan Zhang Wei, Chun Ma, Bin
Chen, Exploring the mechanisms of heat wave vulnerability at the urban scale based
on the application of big data and artificial societies, 2019.
2. Commarmond G., Alain Exiga ,Arta de a comunica și a convinge, Polirom 2010:
105-107, 188 p.
3. Comunicarea eficientă prin mass-media în timpul situaţiilor de urgenţă în sănătatea
publică (Ghid al OMS), Chişină u 2009:59,70,94, 142 p.
4. G. Brooke Anderson , Michelle L. Bell, Heat Waves in the United States: Mortality
Risk during Heat Waves and Effect Modification by Heat Wave Characteristics in 43
U.S. Communities , 2011.
5. Jill Hopke, Connecting Extreme Heat Events to Climate Change: Media Coverage of
Heat Waves and Wildfires, 2019.
6. Jonathon H. Stillman, Heat Waves , the New Normal: Summertime Temperature
Extremes Will Impact Animals, Ecosystems, and Human Communities , 2019.
7. Myounghee Kim Ho Kim Myoungsoon You The role of public awareness in health‐
protective behaviours to reduce heat wave risk, 2013.
8. Opopol N. , Probleme de sănătate publică generate de fenomenele extremale ale
schimbărilor climatice și posibilități de intervenție, 2013.
9. Opopol N., Pantea V., Overcenco A., Croitoru C., Diminuarea efectelor negative ale
valurilor de că ldură – ră spunsul să nă tă ţii publice la provocă rile globale în
Materiale ale Asociaţiei Economie, Management şi Psihologie în Medicină şi ale
Societăţii Medicină Socială şi Management ,2013, 77-82, 252 p.
10. Saffron O’Neill Guest post: How heatwave images in the media can better represent
climate risks, 2019.

17
18